Sunteți pe pagina 1din 118

Page I

MEMORIU TEHNIC

CUPRINS

MEMORIU TEHNIC I

CUPRINS I

GLOSAR III

1. DATE GENERALE 1
1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1
1.2 AMPLASAMENTUL 1
1.3 TITULARUL INVESTITIEI 1
1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI 1
1.5 FAZA DE PROIECTARE 1
1.6 ELABORATORUL PROIECTULUI 1

2. DESCRIEREA PROIECTULUI 2
2.1 INTRODUCERE 2
2.2 LOCAŢIA PROIECTULUI 2
2.3 CONDIŢII CLIMATICE 3
2.4 CONDIŢII PE ŞANTIER 3
2.4.1 GEOLOGIE - HIDROGEOLOGIE 3
2.4.2 CARACTERISTICI GEOMORFOLOGICE – APA DE SUPRAFAŢĂ 4

3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 5


3.1 MEMORIU TEHNIC DE TEHNOLOGIE 5
3.1.1 ZONA DE DEPOZITARE SI ZONA DE EXPLOATARE A DEPOZITULUI 5
3.1.2 IMPERMEABILIZAREA BAZEI CELULEI 9
3.1.3 COLECTAREA LEVIGATULUI 20
3.1.4 STATIA DE TRATARE A LEVIGATULUI 40
3.1.5 COLECTAREA SI MANAGAMENTUL GAZELOR DIN DEPOZITUL ECOLOGIC 51
3.1.6 MONITORIZAREA MEDIULUI 72
3.1.7 UTILITATI SI STRUCTURI 85
3.2 MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA 86
3.2.1 BIROUL ADMINISTRATIV AFERENT DEPOZITULUI CONFORM DE DEŞEURI 86
3.2.2 CLADIRE INTERVENTII - REPARATII UTILAJE 88
Page II

3.2.3 CABINĂ CÂNTAR 90


3.3 MEMORIU TEHNIC DE CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE 91
3.3.1 BIROUL ADMINISTRATIV AFERENT DEPOZITULUI CONFORM DE DEŞEURI 91
3.3.2 CLĂDIRE ZONĂ DE INTERVENŢII UTILAJE 91
3.3.3 CABINĂ CÂNTAR (CABINĂ POD BASCULĂ) 91
3.3.4 BAZIN EGALIZARE 92
3.3.5 BAZINUL DE STOCARE EFLUENT 93
3.4 MEMORIU TEHNIC INSTALATII 94
3.4.1 INSTALAŢII ELECTRICE AFERENTE CLĂDIRILOR 94
3.4.2 INSTALATII SANITARE 97
3.4.3 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILARE 101
3.4.4 CURENŢI SLABI ŞI COMUNICAŢII 108
3.5 MEMORIU TEHNIC DE DRUMURI, PLATFORME IN INCINTA 109

4. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII 112

5. DATE SI INDICI CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA PROIECTATA, CUPRINSI IN ANEXA LA


CEREREA PENTRU AUTORIZARE 115

6. GRAFIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR 116


Page III

GLOSAR

Abreviere Definiţie
Conf. Conform / în conformitate cu
Aprox. Aproximativ
FC Fondul de coeziune
ACC Asigurarea calităţii în construcţii
de Diametru exterior
BEI Banca Europeană de Investiţii
FIDIC Federaţia internaţională a inginerilor –
consultanţi
CCG Condiţii contractuale generale
CGS Caiet general de sarcini
PMPF Puţ de monitorizare a pânzei freatice
HD-PE (sau HDPE) Polietilenă de înaltă densitate
PSS Plan de securitate şi de sănătate
OI Organism intermediar
Incl. Inclusiv
JASPERS Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor
în regiunile europene
AM Autoritatea de management
MMSC Ministerul mediului şi Schimbalirol Climatice
Min. Minim
PO Program operaţional
PAC Plan de asigurare a calităţii
CCS Condiţii contractuale speciale
Buc. Bucăţi
EPP Echipament personal de protecţie
CSS Caiet special de sarcini
Sec. Secţiune
Vol. Volum
Page 1

1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investitii


Centrul de Management Integrat al Deseurilor – JudetuL Hunedoara (localitatea Bârcea Mare).

1.2 Amplasamentul
Investitia propusa in cadrul acestui proiect este amplasata in Judetul Hunedoara, localitatea
Bârcea Mare.

1.3 Titularul investitiei


Autoritate Contractanta: MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE – Calea Serban
Voda, Nr. 30 – 32, sector 4, Bucuresti.

1.4 Beneficiarul investitiei


CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA – Deva; No. 28, 1 Decembrie 1918 st, Hunedoara

1.5 Faza de proiectare


DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE.

1.6 Elaboratorul proiectului


Consortiul Epem (Grecia) si ISPE (Romania) in cadrul proiectului denumit Asistenta tehnica pentru
Sprijin pentru AM POS Mediu in vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2
din POS MEDIU (judeţele Bihor, Hunedoara, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Braşov, Ilfov) - Contract nr.
9088/EGU/09.11.2009.

Adresa
B-dul Lacul Tei, nr. 1 – 3, C.P. 30 – 33, Bucureşti, 020371, Tel. 021 206 10 05 Fax 021 206 41 58;
E-mail: info@epem.gr; website: www.epem.gr
office@ispe.ro; website: www.ispe.ro
Page 2

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 Introducere
Documentaţia cuprinde proiectul de construire şi exploatare a primei celule a depozitului
conform de deşeuri din judeţul Hunedoara care se va realiza în zona Bârcea Mare. Depozitul
conform de deşeuri este unul din principalele componente ale sistemului de management
integrat al deşeurilor solide (SMIDS) ce urmează a fi implementat în judeţul Hunedoara şi care va
face parte din Centru de management integrat al deşeurilor (CMID) din Bârcea Mare. Depozitul
va acoperi nevoile de depozitare (reziduuri, deşeurile mixte, deşeuri stradale) din întregul judeţ.
Acest capitol include descrierea parametrilor generali de proiectare, ipoteze şi date de bază care
vor fi utilizate în proiectarea depozitului conform de deşeuri.

2.2 Locaţia proiectului


Depozitul conform de deşeuri, fiind parte integranta a CMID, va fi amplasat în localitatea Bârcea
Mare din judeţul Hunedoara (Figura DESCRIEREA PROIECTULUI-1).

AMPLASAMENT

Figura DESCRIEREA PROIECTULUI-1: Amplasarea Depozitului Ecologic din judetul Hunedoara


Page 3

Amplasamentul Centrului de management al deşeurilor ce urmează a fi realizat se află la 10 km


de Municipiul Deva, la 6 km de oraşul Calan şi Municipiul Hunedoara şi la distanţa de 5 km faţă de
oraşul Simeria.
Accesul la amplasament , obiectiv - Centru de management al deşeurilor se poate realiza din
două direcţii: din DJ 700 ce traversează Bârcea Mare şi din drumul existent vicinal agricol accesibil
din drumul naţional DN 66-Băcia.
Suprafaţa totală a amplasamentul este de 28 hectare, în timp ce suprafaţa alocată depozitului
(prima celula) este de 6,34 ha.

2.3 Condiţii climatice


Amplasamentul se înscrie în domeniul climatului temperat continental moderat specific zonelor
depresionare ale Munţilor Apuseni, caracterizat prin lipsa perioadelor lungi cu temperaturi
extreme. Circulaţia aerului are loc cu preponderenţă de-a lungul văii Mureşului. Clima se
caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-10°C, cu cantităţi medii anuale de precipitaţii
de 800-900 mm

2.4 Condiţii pe şantier

2.4.1 Geologie - Hidrogeologie


Acviferul freatic este localizat în depozitele aluvionare ale bazinului mediu al Mureşului, terasa
care în zona de amplasament începe să fie bine identificată. Straturile de nisip şi pietriş care
cantonează acviferul freatic au în bază argile cafenii nisipoase, argilă tufacee, sau marine, iar în
coperiş un strat subţire de argilă nisipoasă, acoperită de o pătură de sol cu grosimea de până la
0,5-0,9m.
Din analiza forajelor executate în zona de amplasament, rezultă următorii parametrii
hidrogeologici:
Parametrii forajelor din zona de amplasament:
D Adâncime Cota Adâncimea Adânc
e pietriş pietriş Intercept. Nh RL_Nh
N_ST E_ST RL p Dh
t apa stabilizat stabilizat
h
6,
481000 342829 250,9 6 244,9 nu
7
1
480857 342942 260,6 doar argile nu
2
1
480924 343001 256 9,4 246,6 nu
1
4,
481013 343016 246,05 3 243,05 3,7 3,3 0,4 242,75
1
3 16,
480766 342920 262,74 17 245,74 25 8,8 253,94
1 2
481141 342899 258,65 23,5 15 243,65 23,5 17,5 6 241,15
481012 342772 253,15 19,4 10,5 242,65 16,3 11 5,3 242,15
Page 4

2.4.2 Caracteristici geomorfologice – Apa de suprafaţă


Din punct de vedere hidrografic amplasamentul este situat în bazinul râului Mures (cod IV -1. â
000.), între zona de confluentă cu râurile Cerna şi Strei, aflat sub jurisdicţia Administraţiei
Bazinale de Apă Mureş cu sediul la Tîrgu Mureş.
Din punct de vedere geomorfologic arealul este situat la limita zonei sudice, de luncă, a râului
Mureş.
Din punct de vedere geologic zona aparţine regional extremităţii nord-estice a Masivului Poiana
Ruscăi cu trecere la depozitele de terasa ale văii Mureşului.
Din punct de vedere structural-tectonic, zona este reprezentată de culoarul Mureşului (zona
Orăştie – Deva), element geomorfologic care separă Carpaţii Meridionali de Carpaţii Occidentali.
Din punct de vedere hidrogeologic în zona localităţilor Bârcea Mare-Băcia, respectiv în depozitele
grosiere holocene din lunca malului stâng al Mureşului (pietrişuri şi nisipuri) se întălneşte un
acvifer freatic la adâncimi cuprinse între 3,7m şi 25m faţă de Ctn..
Nivelul hidrostatic stabilizat la momentul investigării este situat la cote cuprinse între +241,15 şi
+253,94m.
Debit mediu estimat al acestui freatic este cuprins intre cca. de 3,5-5 l/s
Page 5

3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

3.1 Memoriu tehnic de tehnologie


Amplasamentul CMID Hunedoara este impartit in 2 zone principale: Zona de depozitare si Zona
tehnica.

3.1.1 Zona de depozitare si zona de exploatare a depozitului


Zona de depozitare
Celula depozitului a fost dimensionată ţinându-se cont de toţi parametrii legislativi (europeni şi
naţionali) precum şi de caracteristicile din amplasament. În acest sens:
 Panta/înclinaţia naturală a terenului nu depăşeşte 1% pe direcţia de la sud la nord şi 3% de la
est la vest
 Excavaţiile au fost atent proiectate pentru a nu crea probleme cu apele subterane
 Având în vedere morfologia terenului, este absolut necesar să se amenajeze pante
perimetrale care vor ajuta la exploatare, în vederea de a “clădi” deşeurile
 Înclinaţia acestor pante nu va depăşi 1:2,5 pentru terasamente şi 1:1 pentru excavaţii
 Înclinaţia bazei bazinului este de 5%, se obţine astfel un sistem eficient de colectare a
levigatului
 Proiectarea anaglifei deşeului este concepută astfel încât să poată încadreze la mediul
înconjurător. Înclinaţia reliefului deşeurilor nu va depăşi 1:3, în timp ce cota/înălţimea
maximă nu va depăşi +290m.
 La calculul capacităţii depozitului conform de deşeuri, s-a utilizat un coeficient de compactare
de 0,85 t/mc şi un procent pentru materialul de acoperire egal cu 15%.

Depozitului de deşeuri va stoca următoarele fracţii:


 Reziduuri de la staţia de tratare biologică
 Deşeurile mixte
 Deşeuri stradale
 Namol
Cantitatea anuală estimată de reziduri ce vor fi depozitate în depozitul conform de deşeuri ,este
de aproximativ 111.200 t/an sau 127.400 mc/an. În plus, produsul similar compostului generat în
instalaţia de biostabilizare, se poate folosi ca material de acoperire în depozit sau în activităţi
similare.
Execuţia depozitului conform de deşeuri de la Bârcea Mare, necesită construirea unei
infrastructuri necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a depozitului. Întreaga configuraţie
a fost stabilită pe baza următoarelor principii (ţinând cont de pantele terenului):

• Colectarea uşoară a levigatului, evitând amestecul cu apa pluvială


• Facilitarea accesului autogunoierelor către baza depozitului
• Construirea unei rigole perimetrale pentru scurgerea apei pluviale
Page 6

• Înălţimea maximă a movilelor de deşeuri nu trebuie să depăşească topologia


existentă

Depozitul conform de deşeuri din judeţul Hunedoara se va desfăşura pe două celule - faze.

Pentru prima celulă, care face parte din prezentul proiect, este necesară excavarea unui volum de
17.290m3 şi realizarea unui volum de umpluturi de 222.640 m 3, pentru configurarea zonei
depozitului şi a utilităţilor racordate la acesta. Prima celulă va avea o suprafaţă de aproximativ
62.500 m2 şi o capacitate totală de aproximativ 1.236.800 m 3, din care minim 1.050.000 m 3
capacitate de depozitare. Cea mai mică altitudine a celulei (în cote absolute) va fi de +248m, în
timp ce altitudinea maximă va fi de +266m.

Baza celulei a fost proiectata sub forma literei “W”. Pantele “W” vor fi de 5% şi altitudinea la vârf
va fi cu un (1) metru mai mare decât cea de la bază. Înclinaţia bazei celulei este de 5% şi este
uniformă pentru întreaga suprafaţă a primei celulei

Urmatorul tabel prezinta caracteristicile de baza ale primei celule.

Tabel 1: Date tehnice principale pentru celula 1

Excavare 17.290 m3

Rambleu 222.640 m3

Suprafata celulei 62.500 m2

Capacitate 1.236.800 m3

Deseuri care urmeaza a fi depozitate 1.050.000 m3

Suprafata bazei 17.920 m2

Suprafata pantelor 44.580 m2

Durata de viata a primei celule este estimata la aproximativ 7 ani.

Zona de exploatare
Vehiculele de colectare deşeuri intră în incinta staţiei pe poarta de acces, după care sunt cântărite
pe podul basculă.
Instalaţia de cântărire include mecanismul de activare a podului bascula şi cabina prefabricată a
cântarului.
Caracteristicile fundamentale ale podului basculă sunt:

 Capacitate: 60 tone cu interval maxime de 20 kg.


 Dimensiuni aproximative. 18 x 3m.
Page 7

 Şase celule de cântărire cu compensare a temperaturii şi capacitate de 60 tone, clasa de


protecţie IP68. Toate materialele utilizate sunt din otel inoxidabil.
 Un terminal extern de cântărire pentru înregistrarea vehiculelor care intră şi care părăsesc
incinta, cu afişaj, afişaj informaţii, tablou de comanda, imprimatur tichete, instalat într-o
carcasa etanşa conform clasei de protecţie EP65.
 Terminal principal de cântărire şi sistem de înregistrare amplasat în biroul operatorului: Un
terminal principal de cântărire sau –afişaj instalat în Cabina de control trafic conectat la PC cu
baza de date pentru înregistrare.
Cabina cântar este o construcţie tip container prefabricat, care se va amplasa pe o platformă
metalică, la o înălţime de 1,10 m faţă de cota terenului
Acesta este amplasat pe o structura metalica la cota +1,10. Structura este alcatuita din profile
laminate asamblate prin sudura in ateliere specializate. Dimensiunile in plan ale structurii sun
acelseasi cu cele ale containerului. Pentru acces, s-a prevazut o scara metalica intre cota +0,00
(cota terenului) si cota +1,10.

Containerul se va amenaja cu un spaţiu pentru birou cântar şi un grup sanitar.

Containerul se va livra pe şantier în stare asamblată şi complet echipat.

 Regim de înălţime – P (parter);


Arie construită = Arie desfăşurată = 12,25 mp;

Cabina cântarului va fi echipata cu birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru


cântărirea vehiculelor care intră în incintă şi înregistrarea datelor).
Podul basculă va fi amplasat la o distanţă de aproximativ 2.660 m faţă de poarta de acces.
Pentru inspectarea (asigurati-va ca se accepta in ICGD) şi verificarea compoziţiei deşeurilor
introduse, din motive statistice şi operaţionale, se prevede amenajarea unei zone de eşantionare
după zona de cântărire. Zona de eşantionare va include o suprafaţă pavata cu asfalt (≈65 mp)
împrejmuită pentru a se evita împrăştierea deşeurilor. Vehiculele vor pătrunde în această zonă cu
spatele şi vor depozita o cantitate mică de deşeuri în vederea prelevării de probe. S-a prevăzut o
zona special amenajată pentru a facilita manevrarea vehiculelor.
Alte utilităţi ce urmează a fi construite includ:
 Clădirea administrativă
Clădirea administrativă va ocupa o suprafaţă de 196,95 mp şi va include următoarele anexe:
Din punct de vedere functional in cladirea administrativa s-au prevazut urmatoarele spatii:
- camera control;
- 3 birouri;
- secretariat;
- arhiva;
- grup sanitar pentru personal administrativ (o cabina WC la barbati si 2 cabine WC la
femei);
Page 8

- grup sanitar pentru personalul productiv (2 cabine. WC la barbati si 2 cabine WC la


femei);
- vestiare pentru personal productiv avand fiecare cate 2 cabine de dus si cate o cabina
WC;
- centrala termica;
- holuri de acces, coridoare.
 Regim de inaltime – P (parter);
 Aria construita = Aria desfasurata = 196.95 mp;
 Aria utila = 148.77 mp;
 Volum construit = 758.25 mc.
Clădirea administrativă este o clădire cu regim de înălţime parter, cu înălţimea liberă 3,40 m.
Dimensiunile în plan sunt o deschidere de 6,00 m şi 5 travei a câte 6,00 m.
Structura este una de tip cadre din beton armat cu fundaţii continue sub pereţii exteriori

 Clădirea Zonă de Întreţinere Utilaje


Clădirea garajului are o structura tip hală industrială cu o deschidere de 15 m şi 3 travei a câte 6
m. Stâlpii sunt din beton armat iar acoperişul reazemă pe ferme metalice prinse articulat de
capetele stâlpilor. Înălţimea liberă este de 6 m, iar inaltimea la coama este de aprox. 8,25 m.

Închiderile sunt din panouri sandwich pe rigle orizontale prinse de stâlpi prin intermediul unor
scaune metalice înglobate.

Cladirea Zona de interventii utilaje este o constructie de tip hala cu inaltimea interioara libera de
6.00 m, cu structura alcatuita din stalpi din beton armat si ferme metalice.

Din punct de vedere funcţional, s-au prevăzut următoarele spaţii:

 atelier intervenţii utilaje cu suprafaţa de 237.62 mp;


 camera compresor;
 spaţii anexe.
 Regim de înălţime – P (parter);
 Aria construită = Aria desfăşurată = 306.35 mp;
 Sistemul de spălare anvelope
Rolul acestui sistem este de a îndepărta noroiul de pe anvelopele vehiculelor de colectare
deşeuri. Acest sistem este amplasat pe un scuar al drumului intern, înainte de zona de acces pe
direcţia de ieşire şi este format din două subsisteme:
 Subsistem de spălare echipat cu:
 sistem de monitorizare a circulaţiei care acţionează sistemul
 supape de spălare cu apă
 grătare de dimensiuni mari pentru colectarea apei uzate
Page 9

 pompe de alimentare apă de spălare


 filtru
 conducte cu supapele necesare
 subsistem pentru reciclarea apei şi îndepărtarea nămolului echipat cu:
 separator de solide – rezervor de apă curată. Separarea este asigurata şi
implicit accelerate printr-o conducta din PVC care transportă apa uzată în
partea inferioară a rezervorului separator
 stăvilar pentru vărsarea apei limpezite în rezervorul de apa curata
 conducte de îndepărtare a nămolului în exces cu supapă de izolare şi
echipament hidraulic
 Parcare deschisă cu 20 locuri de parcare pentru personalul depozitului şi vizitatori.
După ce părăsesc zona de acces, vehiculele de colectare se deplasează pe drumul intern
îndreptându-se către:
 fracţia uscată colectată selectiv în Staţia de Sortare
 fracţia reziduală colectată selectiv în Staţia de tratare biologică
 deşeurile stradale depozitate direct în depozit
Toate reziduurile generate în staţia de tratare biologică vor fi transferate la depozit, prin
intermediul drumului de acces.
Unitatea de ardere cu gaz va fi amplasată in sud-vest a celulei şi capacitatea acesteia este
estimată astfel încât să primească biogazul generat din toate celulele, în cea mai nefavorabila
situaţie
Este prevăzut un drum neasfaltat în zona perimetrală a fiecărei celule, care să permită accesul în
jurul depozitului.
Incinta depozitului este echipată cu o pompă de alimentare cu combustibil şi un rezervor de apă
împotriva incendiilor.
Deasemenea, depozitul va fi prevăzut cu sistem împotriva inundaţiilor (şanţuri, rigole, etc.).
De menţionat că în acest caz, un element de o importanţa majoră a sistemului de protecţie
împotriva inundaţiilor este suprafaţa cu pantă liberă orientate spre interiorul sitului: toate
pantele trebuie orientate către cea mai apropiată rigola în vederea prevenirii acumulării de apa în
gropile de pe teren. Pantele libere trebuie să aibă minim 0.3% înclinaţie spre direcţiile indicate în
planurile generale privind lucrările împotriva inundaţiilor.

3.1.2 Impermeabilizarea bazei celulei


Alegerea tipului etansarii s-a bazat pe:
 tipul de deseu de eliminat (deseu municipal solid)
 disponibilitatea materialelor din zona
 conditiile hidrologice ale amplasamentului (distanta pana la panza freatica pânzei freatice,
utilizarea apei si distanta punctelor de exploatare fata de amplasamentul depozitului).
Invelisurile au fost selectate conform urmatoarelor cerinte:
Page 10

 pentru a etansa celulele impotriva precipitatiilor si a apelor de suprafata


 sa reziste la temperaturi de cel putin 70oC
 sa etanseze gazul si levigatul produse
 sa reziste la orice sedimentari si eroziuni
 sa reziste la efectul microorganismelor
 sa fie usor de montat
 sa fie usor de verificat atât in timpul constructiei, cât si in timpul functionarii
 sa fie usor de intretinut

Sistemul de etanşare a noului depozit constă în (de la bază către suprafaţă):


 Strat de argilă compactată
 Geomembrană
 Geotextil
 Strat de nisip
 Strat drenant
 Geotextil de separaţie
Impermeabilizarea cu bariera din argila compactata.
Baza şi laturile depozitului vor fi etanşate cu straturi de impermeabilizare din argilă compactată.
Cerinţele de material şi procedurile de testare sunt descrise în detaliu în vol.2, secţiunea 4 „Plan
de asigurare a calităţii – Etanşarea bazei depozitului”.

Conform legislaţiei, baza depozitului şi pantele laterale constau dintr-un strat mineral care trebuie
să respecte cerinţele de permeabilitate şi grosime şi care să asigure protecţia apei subterane şi de
suprafaţă şi a cărui dimensiuni să fie k ≤ 1.0 x 10 -9 m/s, grosime ≥ 1.0 m.

În situaţia neîndeplinirii cerinţelor mai sus menţionate, se prevede instalarea unei bariere
artificiale de sol. Această barieră are în componenta sa sol argilos cu o grosime de minim 0,5m şi
un coeficient minim de permeabilitate de 10 -9m/s, conform prevederilor din legislaţia naţională
privind depozitarea deşeurilor nepericuloase. Baza acestei bariere va avea o distanţă minimă de 1
m faţă de nivelul pânzei freatice.

Conform rezultatelor investigaţiei geotehnice, grosimea minimă a barierei argiloase naturale de


pe suprafaţa depozitului, este de 6m. Coeficientul de permeabilitate in situ pentru argilă cu nisip
cu plasticitate mare este considerată a fi egală cu kNC = 10 -8 cm/s. Coeficientul de permeabilitate
pentru solurile argiloase compactate pentru a fi utilizate pentru construcţia CCL trebuie să fie mai
mic de kcc=10-8cm/s.

Cerinţele de permeabilitate şi grosime sunt verificate şi prin ecuaţia:

H CC H NC
  1m / 1x10 9 m / s  1x10 9 s
k CC k NC [1]
Page 11

unde ΗCC = grosimea stratului de argila compactata (m)

kCC = permeabilitatea stratului de argila compactată (m/s)

ΗNC = grosimea barierei argiloase naturale până la nivelul pânzei freatice (m)

kNC = permeabilitatea barierei argiloase naturale (m/s).

0.50m 15m 15.5m


10
 10  10  15.5 x1010 s  1m / 1x10 9 m / s  1x10 9 s
10 m / sec 10 m / sec 10 m / s

Valorile minime ale proprietăţilor fizice ale materialului argilos, în vederea asigurării
permeabilităţii, după testul standard Proctor de compactare, sunt prezentate în tabelul următor

Tabel 2: Specificaţiile materialului argilos de etanşare


Descriere

Limita de curgere, LL (%) 20 - 40, preferabil 25 - 30

Indice de plasticitate, PI (%) 10 - 25

Conductivitatea hidraulică K ≤ 1 x 10-9 m/s

Conţinut argilos (diametrul particulelor <


> 30, preferabil 40 - 50
0,074 mm) (%)

Conţinut argilos (diametrul particulelor < 2


≥20, preferabil 20 - 25
μm ) (%)

Conţinutul de argilă expandabilă (i.e.


>10
smectite, illite) (%)

Conţinut de nisip (%) < 40

Conţinut organic (% κ.β.) <5

Conţinut de carbonat (% κ.β.) < 10

Diametrul maxim al pietrişului sau a grămezii


25 - 32
de pietriş (mm)

Înainte de executarea stratului argilos de etanşare, se vor realiza teste de laborator asupra
materialului argilos compactat la diferite valori de umiditate în vederea stabilirii unei zone
acceptabile de umiditate şi densitate uscată care să respecte cerinţele de permeabilitate,
conform următorului tabel.

Tabel 3: Testarea materialului argilos de etanşare

Test Specificaţie Frecvenţă


Page 12

A.A.S.H. TO T-11
1 la 800 m3
Analiza granulometică ASTM D 1140-71

ASTM D 422

A.A.S.H. TO 89/60
1 la 1,600 m3
Limite Atterberg A.A.S.H. TO 90/61

ASTM D 4318

Conţinut natural de apă 1 la 800 m3

1 în fiecare zonă de
Conţinut organic
împrumut

A.A.S.H. TO T 180 1 la 4,000 m3 sau 1 în


Compactare
ASTM D 1557 fiecare zonă de împrumut

1 la 4,000 m3 sau 1 în
Permeabilitate ASTM D 5084
fiecare zonă de împrumut

ASTM 2850-82 1 în fiecare zonă de


Test triaxial CUPP
ASTM 4767-88 împrumut

Geomembrana din PEID.


Geomembrana de polimer aleasă este PEID datorită rezistenţei chimice mai mari, comparativ cu
alte tipuri de geomembrane din polimer. În plus, PEID are proprietăţi fizice care asigură rezistenţa
la presiunile din depozit. Grosimea geomembrane din polimer, va fi de minim 2 mm.
Geomembrana care se va instala la baza celulei va fi netedă (lisă) pe ambele parţi, iar
geomebrana care se va instalata pe taluzurile celulei, va fi texturată pe ambele părţi

Furnizarea şi instalarea geomembranei cu grosimea de 2 mm conform specificaţiilor materialelor


descrise în vol. 2, sec. 4 „Planul de asigurare a calităţii” – „Etanşarea bazei depozitului”

Sunt acceptate doar produsele care au fost supuse controlului calităţii conform EN 9001.
Specificaţiile solicitate trebuie să fie certificate de producător.

Toate certificările relevante care trebuie adunate şi înmânate spre aprobare inginerului-
consultant sunt descrise în PAC sus-menţionat.

Geomembrana trebuie protejată contra căldurii, vântului şi precipitaţiilor. Trebuie evitată


ridicarea geomembranei de către vânt folosind greutăţi (saci de nisip sau cauciucuri).

Geomembrana instalată trebuie aprobată de către inginerul-consultant înainte de acoperirea sa


cu alte straturi.

Geomembrana trebuie asamblată prin sudură prin împănare cu îmbinare dublă. Este permisă
sudarea prin extrudare doar acolo unde sudura prin împănare nu este fezabilă. Îmbinările de
sudură prin extrudare trebuie să fie acoperite de un model de geo-membrană care este, la rândul
său, sudat de geo-membrană prin extrudare.
Page 13

Instalarea pe suprafeţe plane cu o pantă mai mică de 10 %.

Lucrările constau în:

• Livrarea materialului
• Stocarea temporară conform descrierii din PAC
• Transportul la zona de aplicare
• Aplicarea conform cerinţelor producătorilor şi din PAC
• Sudarea
• Toate testările conform PAC
• Protejarea materialului instalat
• Elaborarea unui plan de instalare
• Toate măsurătorile topografice

.
Materialul de etanşare se va livra pe amplasament însoţit de certificatul de calitate emis de
producător. Procedura de livrare va fi însoţită de un protocol cu rezultatele procedurilor de
verificare a calităţii de către producător privind lotul specific livrat pe amplasament.

Furnizorul va emite un certificat de testare a procedurilor de sudură executate înainte de livrarea


pe amplasament. Geomembrana va fi protejată împotriva deteriorării pe durata transportului şi
stocării pe amplasament.

Instalare
Generalităţi

Instalatorul trebuie să prezinte un plan de instalare în care se indică poziţionarea rolelor


individuale şi trebuie să trimită acest plan la Autoritatea de Supervizare în vederea aprobării
înainte de începerea activităţii de instalare.

Instalarea se realizează doar de personal tehnic autorizat de către producătorul materialului, şi cu


echipamente certificate de acesta.

Sudarea

Toate sudurile trebuie să fie duble oferind posibilitatea testării cu aer comprimat, sau sudare prin
extrudare cu plasmă sudată pe margine, permiţând astfel testarea grosimii marginilor prin
metode cu aprindere de înaltă tensiune.

La începutul şi sfârşitul fiecărei zile de instalare, se vor executa teste cu fiecare tip de echipament
de sudură, în vederea ajustării temperaturii de sudură, presiune şi viteză, în funcţie de condiţiile
meteorologice predominante. Testele de sudură se execută pentru a verifica rezistenţa îmbinării
(la cojire şi forfecare) şi rezultatele sunt raportate Autorităţii de Supervizare.

Testele se vor repeta după fiecare întrerupere a procedurii de instalare pe durata unei zile,
cauzată spre exemplu, de schimbările meteorologice.

Înainte de sudare, fiecare rolă de material trebuie întinsă perfect astfel încât să se suprapună cu
restul rolelor asigurându-se astfel cu nu vor intervenii probleme pe durata sudurii, datorită
variaţiilor de temperatura.
Page 14

Marginile materialului vor fi protejate împotriva plierii până, în momentul îmbinării.


Contractantul va alege metoda de protecţie şi va prezenta descrierea acesteia la Autoritatea de
Supervizare în vederea aprobării.

Suprapunerea rolelor de material se face respectând direcţia pantei, mai exact: asemănător
poziţiei ţiglelor de pe acoperiş.

Îmbinarea între geomembranele de pe suprafeţele orizontale şi geomembranele de pe taluzuri se


vor poziţiona pe planul aproape orizontal la o distanţă de piciorul taluzului, de cca. 1m.

Este interzisă manevrarea oricărui vehicul direct pe geomembrana proaspăt instalată. De fiecare
dată când se permite accesul vehiculelor/echipamentelor pe amplasament, se aplică măsurile
corespunzătoare de protecţie a geomembranei.

Acoperirea

Până la verificarea şi aprobarea geomembranei, materialul de etanşare trebuie fixat cu ajutorul


sacilor cu nisip sau orice alt sistem de ancorare asemănător, asigurându-se că materialul de
etanşare instalat să nu fie mutat de vânt sau să nu alunece pe taluz datorită forţei gravitaţionale.

Contractantul trebuie să acopere materialul de etanşare cu un strat de geotextil inspectat şi


aprobat de către Autoritatea de Supervizare. Pe taluzuri, materialul drenant sau cel de acoperire
se va instala pornind de la baza taluzului spre vârful acesteia, îndepărtând simultan reziduurile de
pe suprafaţa materialului. În partea superioară a taluzului, materialul se va fixa în şanţul de
ancorare, după instalarea stratului drenant / de acoperire a taluzurilor.

Îmbinările cu viitoarele lucrări derulate pe amplasament

În cazul în care, în viitor stratul de polimer va fi continuat cu materialul de etanşare de la altă fază
de realizare a depozitului, acest strat va fi prevăzut cu o buclă de minim 1,0m, apoi va fi pliat şi
sudat pentru a se crea o banda de 1,0 lăţime de-a lungul marginii în vederea protejării de avarii şi
intemperii. Se prevede instalarea unui strat de sol de 0,5m care va proteja zona pliată.

Inspectarea şi instalarea materialului de etanşare

Verificarea lucrărilor se vor realiza pe baza unui plan elaborat de către Contractant şi aprobat de
Autoritatea de Supervizare. În cadrul acestui plan se specifică persoana/entitatea responsabilă de
realizarea fiecărui tip de teste, durata şi data realizării acestora. Ulterior, pe baza acestui plan se
decide dacă se continuă lucrările sau se aşteaptă rezultatele testelor şi verificărilor.

Tabel 4: verificări pentru materialul de etanşare

Etapa Articol Supus Metoda Extindere Aprobare


verificării

Livrare Material de Foaie de date Verificarea calităţii 1 proba pe Livrat


etanşare rolă
Page 15

Etapa Articol Supus Metoda Extindere Aprobare


verificării

Certificate de testare
asupra rezultatelor
verificărilor
Îmbinări prin
producătorilor 1 proba pe
sudură Etanşeitate Nu au loc scurgeri
realizate prin vacuum, 100 m
prefabricare
îmbinare dublă sub
presiune, testare prin
aprindere

Recepţie Material de Aspect Vizual 1 proba pe Fără fisuri sau defecte


etanşare 1.000 m2
Sub 10% abatere
1 proba pe negativă de la
Grosime Măsurare
1.000 m 2
specificaţii/caietul de
sarcini
Proprietăţi Rezistenţă şi 1 proba pe Sub 10% abatere
mecanice deformare la rupere 5.000 m 2
negativă de la
specificaţii/caietul de
Presiune si solicitare
sarcini
la punctul de
generare

Îmbinări prin Testare prin vacuum,


sudură îmbinare dublă sub 1 proba pe
Etanşeitate Nu au loc scurgeri
prefabricare presiune, testare prin 1.000 m2
aprindere

Sub 10% abatere


1 proba pe
Rezistenţa Forfecare şi cojire negativă de la
5.000 m2
specificaţii/caietul de
sarcini
Page 16

Etapa Articol Supus Metoda Extindere Aprobare


verificării

1 proba pe
Testare prin vacuum,
sudor pe
Iniţierea Îmbinări prin Etanşeitate îmbinare dublă sub
echipament Nu au loc scurgeri
sudurii sudura (in-situ) presiune, testare prin
de sudură pe
aprindere
zi

Rezistenţa Forfecare şi cojire Prelevare


(prelevare proba min.
probă) 36 cm x 60 cm

Pe durata Material de Nu prezintă fisuri sau


Aspect Vizual 100%
instalării etanşare alte defecte

Testare prin vacuum,


Îmbinări prin Etanşeitate îmbinare dublă sub
100% Nu au loc scurgeri
sudura (in-situ) presiune, testare prin
aprindere

Rezistenţă şi
1 proba pe Sub 10% deviere
deformare la rupere
5.000 m 2
negativă la forfecare
Proprietăţi

mecanice Rezistenţă şi Sub 25% deviere


(prelevare deformare la curgere negativă la cojire
proba)

Geotextilul
Stratul de geotextil se utilizează pentru protejarea membranei PEID împotriva fisurilor şi uzurii pe
durata lucrărilor de instalare şi împotriva deteriorării cauzate de particulele din stratul drenant.
Geotextil este un geotextil neţesut, având în componenţa sa polipropilenă perforată rezistentă la
ultraviolete pe o perioadă de minim doi ani. Greutatea geotextilului este 1.000 gr/mp.

Instalare
Instalarea se execută prin suprapunerea rolelor de geotextile pe o suprafaţă de minim 0,5m.
Alternativ, se pot realiza îmbinări prin cusătură, a căror rezistenţă la tracţiune este egală cu cea a
geotextilului.
Page 17

Geotextilul se la livra pe amplasament împreună cu un certificat de calitate emis de producător în


care sunt menţionate caracteristicile materialului, conform specificaţiilor de mai sus. Certificatul
de calitate este însoţit de un protocol în care sunt specificate rezultatele inspecţiei de calitate
pentru materialul livrat pe amplasament.

Geotextilul trebuie protejat împotriva deteriorării pe durata transportului şi stocării pe


amplasament.

Furnizarea şi instalarea materialului geo-textil de greutatea specifică de 1.000 g/m 2 conform


specificaţiilor materialelor descrise în Vol. 2 Sec. 4 „Planul de Asigurare a Calităţii – Etanşarea
Bazei Depozitului” .

Sunt acceptate doar produsele care au fost supuse controlului calităţii conform EN 9001.
Specificaţiile solicitate trebuie să fie certificate de producător.

Toate certificările relevante care trebuie adunate şi înmânate spre aprobare inginerului-
consultant sunt descrise în PAC sus-menţionat.

Materialul geotextil trebuie protejat contra ridicării de către vânt prin folosirea de greutăţi (saci
de nisip sau cauciucuri).

Materialul geotextil instalat trebuie aprobat de către inginerul-consultant înainte de acoperirea


sa cu alte straturi.

Nu este permisă deteriorarea geomembranei la instalarea materialului geotextil.

Materialul geotextil trebuie să fie asamblat prin sudură cu aer fierbinte sau coasere.

Aplicarea se efectuează pe suprafeţe plane cu o pantă de până la 10%.

Lucrările constau în:

• Livrarea materialului
• Stocarea temporară conform descrierii din PAC
• Transportul la zona de aplicare
• Aplicarea conform cerinţelor producătorilor şi din PAC
• Sudura cu aer fierbinte sau coaserea îmbinărilor
• Toate testările conform PAC
• Protejarea materialului instalat
• Elaborarea unui plan de instalare
• Toate măsurătorile topografice

Stratul de nisip
Pe lângă stratul de geotextile se prevede un strat de nisip în vederea protejării membranei PEID
împotriva fisurilor şi uzurii, pe durata lucrărilor de instalare şi împotriva efectului particulelor din
stratul drenant.

Stratul de nisip are în componenţa sa particule de dimensiuni sub 8 mm. Grosimea minimă a
acestuia este de 0,10m.
Page 18

Furnizarea şi instalarea unui strat de nisip ca protecţie suplimentară a geomembranei conform


specificaţiilor materialelor descrise în vol. 2 sec. 4 „Planul de asigurare a calităţii” – „Etanşarea
bazei depozitului”

Lucrările constau în:

• Furnizarea materialului
• Aplicarea nisipului într-un strat cu grosimea de 10 cm

Nu este permisă deteriorarea geomembranei la aplicarea stratului de nisip. Nisipul trebuie


furnizat cu ajutorul unor coridoare de serviciu cu adâncimea minimă de 0,75 m pentru
alimentare şi distribuţie.

Stratul de drenaj
Stratul drenant este format din pietriş spălat. Grosimea acestui strat este de 50cm. Materialele
din stratul drenant sunt formate din particule de pietriş care asigură drenajul liber dar nu au în
componenţă argilă sau nămol. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie sub 10%. Nu se
utilizează pietre sau rocă spartă. Coeficientul de permeabilitate al materialului drenant trebuie să
fie peste 10-3 m/s. Dimensiunea particulelor se încadrează între 16 şi 32 mm, iar dimensiunea
maximă nu depăşeşte 32 mm

Execuţia lucrărilor

Înainte de instalarea materialelor drenante peste stratul de polimer, Contractantul va elabora un


plan de execuţie a lucrărilor care trebuie aprobat de Autoritatea de Supervizare. Planul va descrie
utilajele şi tehnologia alese de Contractant, garantând neafectarea sistemului de etanşare.

Se interzice pătrunderea oricărui tip de echipament pe stratul de polimer, înainte de asigurarea


protecţiei corespunzătoare împotriva deteriorării. Protecţia va fi asigurată prin:

 Pătrunderea vehiculelor transportoare cu material drenant pentru celule, doar pe


porţiunile libere (“dig”) unde există un strat de pământ de minim 1,0 m între roţile
vehiculului şi materialul de etanşare, sau pe platformele de beton sau oţel.

 Pătrunderea pe stratul drenant doar a vehiculelor sau utilajelor acţionate cu bandă/curea


de distribuţie sau cu anvelope cu presiune redusă.

În timpul instalării, este interzisă împingerea stratului drenant cu buldozere sau utilaje
asemănătoare, datorită presiunii exercitate asupra geomembranei de polimer. Materialul drenant
se va rulat sau întinde cu ajutorul excavatorului cu curele sau un utilaj asemănător.

După instalarea materialului drenant, excavaţiile pentru instalarea conductelor drenante şsi a
materialului de filtrare din jurul conductelor, se vor executa manual, iar tronsoanele excavate vor
fi inspectate vizual şi aprobate de dirigintele de şantier înainte de pozarea conductelor drenante.

Instalarea materialului filtrant din jurul conductelor se realizează respectându-se dimensiunile


prevăzute pentru materialul filtrant.

Cerinţe, toleranţă şi verificare


Page 19

Toleranţa, cerinţele şi verificarea pentru stratul drenant şi materialele de filtrare:

Tabel 5: Verificarea pentru stratul drenant

Parametru Cerinţa Teste

Valoare Toleranta Număr probe


- Nivel la partea superioară Alinierea proiectată
a taluzului +/- 0,10m 25 pe 10,000 m2

- Nivel la baza celulei +/- 0,05 m 25 pe 10,000 m2


- Grosimea stratului 0.50m +/- 0,05 m /- 0,03m 25 pe 10,000 m2
drenant
- Grosimea materialului de Grosimea proiectată +/- 0,03m 1 pe 25 m
filtrare

Coeficient de k>10-3 m/s fără 1 pe 1.000m3


permeabilitate
Distribuţia dimensiunii Valorile proiectate NA 1 pe 500 m3
particulelor

Contractantul va raporta Autorităţii de Supervizare proprietăţile şi rezultatele testelor pentru


materialele pe care doreşte să le utilizeze, în vederea aprobării înainte de efectuarea primei livrări
pe amplasament.

Furnizarea şi instalarea stratului cu rol de drenaj al levigatului de 50 cm grosime conform


specificaţiilor materialelor descrise în vol. 2 sec. 4 „Planul de asigurare a calităţii” – „Etanşarea
bazei depozitului”.

Toate certificările relevante care trebuie adunate şi înmânate spre aprobare inginerului-
consultant sunt descrise în PAC sus-menţionat.

Materialele pentru drenajul levigatului trebuie furnizate cu ajutorul coridoarelor de serviciu cu


adâncimea minimă de 0,75 m pentru livrare şi distribuţie.

Stratul drenant instalat trebuie aprobat de inginerul-consultant înainte de a fi acoperit de stratul


iniţial de deşeuri.

Instalarea se efectuează pe suprafeţe plane cu o pantă de până la 10 %.

Geotextil de separaţie
La partea superioară a stratului drenant se pozează un strat de separare pentru prevenirea
colmatării stratului drenant prin pătrunderea de materiale din corpul deşeurilor. Stratul de
separare este realizat dintr-un geotextil confecţionat din materiale rezistente pe termen lung,
cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilenă (PE), cu masa pe unitatea de suprafaţă de ≥ 400
gr/m2. Geotextilele trebuie să fie permeabile şi să respecte cerinţele de calitate conform
standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclabile.

Se poate renunţa la stratul de separaţie dacă este trecut testul de sufozie.

Instalarea
Page 20

Instalarea se execută prin suprapunerea rolelor de geotextile pe o suprafaţă de minim 0,5m.


Alternativ, se pot realiza îmbinări prin cusătură, a căror rezistenţă la tracţiune este egală cu cea a
geotextilului.

Geotextilul se la livra pe amplasament împreună cu un certificat de calitate emis de producător în


care sunt menţionate caracteristicile materialului, conform specificaţiilor de mai sus. Certificatul
de calitate este însoţit de un protocol în care sunt specificate rezultatele inspecţiei de calitate
pentru materialul livrat pe amplasament.

Geotextilul trebuie protejat împotriva deteriorării pe durata transportului şi stocării pe


amplasament.

3.1.3 Colectarea levigatului


Introducere
Levigatul se produce în depozitele de deşeuri, când apa pătrunde în volumul de deşeuri, ca
urmare a umidităţii, precipitaţiilor şi/sau nivelului ridicat al apelor subterane.

Levigatul conţine particule solide suspendate, componente solubile ale deşeurilor, produse
solubile descompuse şi microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice şi pot cauza
moartea vieţii râurilor, în mod direct (prin toxine şi BOD 5) sau indirect (prin eutrofizare). De
asemenea, apa potabilă poate fi contaminată. Prin urmare, în niciun caz levigatul nu trebuie
descărcat în apele de suprafaţă sau în apele subterane. În plus, legislaţia este foarte strictă în
ceea ce priveşte această chestiune. Compoziţia levigatului produs într-un depozit, depinde de
tipul, compoziţia şi vârsta deşeului, gradul de compactare în depozite etc. În tabelul de mai jos
este prezentată o compoziţie estimată a levigatului rezultat din depozitele de deşeuri menajere.

Tabel 6: Compoziţia levigatului produs

Parametru Limite concentrare Concentrare tipică (mg/l)


(mg/l)
CBO5 2.000 – 30.000 10.000
COT 15.000 – 20.000 6.000
CCO 3.000 – 45.000 18.000
Total materii în 200 – 1.000 500
suspensie
Azot organic 10 – 600 200
Azot de amoniu 10 – 800 200
Nitraţi 5 – 40 25
Total fosfor 1 – 70 30
Acid ortofosforic 1 – 50 20
Alcalinitate 1.000 – 10.000 3.000
(CaCO3)
pH 5,3 – 8,5 6
Total duritate 300 – 10.000 3.500
(CaCO3)
Page 21

Calciu 200 – 3.000 1.000


Magneziu 50 – 1.500 250
Potasiu 200 – 2.000 300
Sodiu 200 – 2.000 500
Clor 100 – 3.000 500
Sulf 100 – 3.000 500
Total fier 50 – 600 60

Experienţa a arătat că etanşarea bazei depozitului, fără colectarea şi îndepărtarea levigatului, pot
cauza mai mult rău decât bine. Prin urmare, un sistem de colectare şi drenaj este esenţial, şi este
una dintre cele mai importante faze în construcţia unui depozit de deşeuri, deoarece durata de
viaţă a etanşării depinde în mare măsură de acesta.

Principiile sistemului de colectare a levigatului, care au stat la baza proiectul propus, sunt:

 Cantitatea apelor pluviale care pătrunde în depozit trebuie redusă cât mai mult posibil.
Sistemul de colectare a levigatului este proiectat în conformitate cu managementul
apelor de suprafaţă, deoarece legătura dintre acestea este puternică. Se vor realiza
şanţuri paralele cu laturile depozitului de deşeuri pentru a împiedica scurgerea în
interiorul depozitului de deşeuri a apelor pluviale.

 Sistemul de colectare şi drenaj trebuie să asigure colectarea pe termen lung a cantităţii


totale de levigat şi excluderea oricărui amestec cu apă pluvială.

Sistemul de management al levigatului a fost ales pe baza următoarelor cerinţe:

 să nu cauzeze pagube, deteriorări sau deplasări la sistemul de etanşare în timpul


execuţiei

 conductele trebuie să fie eficiente din punct de vedere hidraulic şi trebuie să reziste la
sarcinile chimice, industriale şi fizice, nu numai în timpul fazei de funcţionare, dar şi în
faza de post-monitorizare a depozitului de deşeuri (50 de ani, 40oC, densitate deşeuri:
1,5 mg/m3)

 evacuarea liberă a levigatului înspre rezervorul de colectare trebuie permisă, iar levigatul
trebuie tratat folosind o metodă relativ uşoară

 nivelul hidraulic al levigatului nu trebuie să depăşească 50 cm peste geomembrană.

Selectarea celei mai optime scheme a fost bazată pe cantităţile estimate de levigat produs, care
trebuie colectate, îndepărtate şi în final tratate conform tehnici sugerate.

Pentru a determina volumul, rata de producţie şi compoziţia calitativă a levigatului, sunt necesare
următoarele informaţi:

 condiţiile climatice ale regiunii (nivelul şi distribuţia precipitaţiilor, temperatura)

 compoziţia calitativă a deşeurilor

 modul de funcţionare a depozitului conform de deşeuri


Page 22

 vârsta straturilor

Pentru calcularea sistemului de drenaj, colectare şi tratare a levigatului, se vor utiliza datele
meteorologice oficiale din ultimii 5 ani precum şi factorul de drenaj 0.0 pentru celulă deschisă (pe
durata operării celulei, 100% din apa de ploaie care intră în celulă este transformată în levigat) şi
0,7 pentru celula temporar închisă (70% din apa de ploaie este evacuată în afara depozitului şi
restul de 30% se transformă în levigat).

Dimensionarea conductelor se realizează pe baza maximului zilnic de precipitaţii care se împarte


la 12 ore şi apoi se înmulţeşte cu 1,5.

În ceea ce priveşte proiectarea sistemului de colectare levigat (SCL) cel mai simplu sistem este cel
mai bun. SCL poate fi proiectat ca sistem pasiv sau activ. Sistemele pasive sunt sisteme
gravitaţionale. Datorită forţei gravitaţionale tot levigatul generat în depozit se evacuează din
interiorul depozitului direct spre un punct de colectare. În acest sistem nu există supape care
trebuie deschise, sau pompe care se pot defecta. Pe de alta parte, sistemele active au
următoarele avantaje: a) controlarea debitului de levigat ce intră în staţia de tratare apă uzată, b)
întreţinere totală a întregului sistem deoarece poate fi controlat în afara masei deşeurilor din
corpul depozitului.

Principiile care guvernează etapele de proiectare a sistemului de colectare a levigatului sunt:

o Cantitatea de precipitaţii care intră în depozit/celulă trebuie redusă cât mai mult posibil.
Sistemul de colectare levigat trebuie proiectat în strânsă legătură cu gestionarea apelor de
suprafaţă. Pentru evitarea pătrunderii apei de suprafaţă în corpul depozitului se vor executa
rigole/şanţuri paralele cu laturile depozitului/celulei.

o Sistemele de colectare şi drenaj trebuie să asigure colectarea pe termen lung a cantităţii


totale de levigat şi să împiedice amestecul cu apa de ploaie.

o Sistemul de gestionare a levigatului a fost selectat pe baza următoarelor cerinţe:

 să nu provoace daune, deformări sau fisuri în sistemul de etanşare, în timpul


instalării

 conductele trebuie să fie eficiente din punct de vedere hidraulic şi să reziste la


acţiunea factorilor chimici, industriali şi fizici, nu doar pe durata etapei de exploatare,
ci şi în perioada de monitorizare port-închidere

 înălţimea hidraulică a levigatului nu trebuie să depăşească 50 cm peste


geomembrană.

În cadrul prezentului proiect, levigatul este evacuat gravitaţional din diferite puncte ale
celulei/depozitului spre conductele de colectare.

Producţia de levigat
În acest studiu, cantitatea de levigat a fost estimată pentru următoarele faze:

 celula A în funcţionare

 celula A umplută
Page 23

Celula A ocupă o suprafaţă de 6,25 ha. Pentru a estima producţia de levigat, mai întâi trebuie
determinată evapotranspiraţia. Evapotranspiraţia (ET) reprezintă suma pierderilor de apă prin
evaporaţia de la suprafaţa solului şi mucegai şi transpiraţia plantelor. Evapotranspiraţia dinamică
(potenţială) (ETP) reprezintă evapotranspiraţia care ar fi putut avea loc dacă ar fi existat exces de
umiditate pe suprafeţele respective. Pentru calculul echilibrului hidrologic este utilizată
evapotranspiraţia dinamică.

În acest studiu, stabilirea evapotranspiraţiei potenţiale a fost realizată folosind ecuaţia


Thornthwaite:

DT
ETP  PE  ( PE ) x x
360
unde:

 ETP = PE = evapotranspiraţia potenţială corectată (mm/lună)

 (PE)x = evapotranspiraţia potenţială medie (mm/lună)

10 xTi a
( PE ) x  16 x ( )
J
unde:

 Ti = valoarea medie a temperaturii lunare a aerului

 J = coeficientul anual de căldură

 a = coeficientul de debit la suprafaţă

J   Ji

unde:

 Ji = coeficientul lunar de căldură

Ji  0,09 x Ti 3

a  0,016  J  0,5

DT
 0,1217  P
360
unde:

 P = procentul mediu de ore de lumină naturală pentru fiecare lună a anului, pentru
latitudini între 33o şi 47o nord de ecuator.

Numărul mediu de ore de lumină naturală pentru fiecare lună a anului a fost calculat folosind
interpolarea liniară, pe baza tabelului hidrologic aferent. Valoarea medie a precipitaţiilor anuale şi
valoarea medie a temperaturii lunare au fost calculate, luând în calcul datele de la staţia
meteorologică din apropiere. Odată calculată evapotranspiraţia, levigatul produs este uşor de
estimat din echilibrul hidrologic.
L  P  R  E  (axW )
Page 24

unde:

 L = levigat

 P = precipitaţii

 R = debit la suprafaţă

 E = evapotranspiraţie reală

 a = capacitatea de absorbţie a deşeurilor (definită ca fiind cantitatea de apă, deşeurile


pot fi reţinute reduse cu cantitatea de apă produsă în timpul reacţiilor de biodegradare)

 W = greutatea deşeurilor care intră în depozit

Pentru aplicarea echilibrului hidrologic, au fost făcute următoarele presupuneri.


 Nu există scurgere înspre pânza freatică, ca urmare a etanşării bazei active a depozitului
de deşeuri.

 Nu există aflux de ape pluviale în depozit, ca urmare a construcţiei de şanţuri adecvate


pentru scurgerea apelor pluviale, care direcţionează debitul de ape pluviale de corpul
depozitului.

Datele climatice folosite pentru estimarea cantităţilor de levigat sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabel 7: Date climatice (precipitaţii şi temperatură)

Lună Precipitaţii (mm) Temperatură (oC)


Ianuarie 44,41 0,18
Februarie 42,25 1,81
Martie 42,13 5,98
Aprilie 80,42 10,92
Mai 73,00 15,72
Iunie 88,02 18,96
Iulie 84,83 20,74
August 86,23 20,49
Septembrie 82,56 15,15
Octombrie 55,98 11,15
Noiembrie 52,79 6,05
Decembrie 61,02 1,32

Rezultatele estimării cantităţii de levigatului sunt prezentate în tabelele şi figurile următoare.


Page 25

Tabel 8: Producţia de levigat când celula se află în funcţiune (mm/lună)

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Precipitaţii (mm/lună)
44,41 42,25 42,13 80,42 73,00 88,02 84,83 86,23 82,56 55,98 52,79 61,02
o
Temperatură ( C)
0,18 1,81 5,98 10,92 15,72 18,96 20,74 20,49 15,15 11,15 6,05 1,32
Coeficientul lunar de căldură (Ji)
0,01 0,22 1,31 3,25 5,61 7,43 8,50 8,35 5,30 3,35 1,34 0,14
Coeficientul anual de căldură (J)
44,80
Coeficientul de debit la suprafaţă (a) 1,22
Evapotranspiraţia potenţială medie (PE)x
(mm/lună) 0,31 5,31 22,72 47,29 73,71 92,55 103,23 101,75 70,44 48,53 23,04 3,60
Evapotranspiraţia potenţială corectată (ETP)
(mm/lună) 0,24 4,21 22,92 52,37 92,94 118,24 133,26 121,00 72,18 44,82 17,91 2,67
Coeficientul de scurgere la suprafaţă (%) 0,00
Infiltraţii (mm/lună)
44,17 38,04 19,21 28,05 0,00 0,00 0,00 0,00 10,38 11,16 34,87 58,35

Tabel 9: Producţia de levigat când celula se află în procesul de reabilitare (mm/lună)

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Precipitaţii (mm/lună)
44,41 42,25 42,13 80,42 73,00 88,02 84,83 86,23 82,56 55,98 52,79 61,02
o
Temperatură ( C)
0,18 1,81 5,98 10,92 15,72 18,96 20,74 20,49 15,15 11,15 6,05 1,32
Coeficientul lunar de căldură (Ji)
0,01 0,22 1,31 3,25 5,61 7,43 8,50 8,35 5,30 3,35 1,34 0,14
Coeficientul anual de căldură (J) 44,80
Coeficientul de debit la suprafaţă (a) 1,22
Evapotranspiraţia potenţială medie (PE)x
(mm/lună) 0,31 5,31 22,72 47,29 73,71 92,55 103,23 101,75 70,44 48,53 23,04 3,60
Evapotranspiraţia potenţială corectată (ETP)
(mm/lună) 0,24 4,21 22,92 52,37 92,94 118,24 133,26 121,00 72,18 44,82 17,91 2,67
Page 26

Coeficientul de scurgere la suprafaţă (%) 70,00


Infiltraţii (mm/lună)
13,25 11,41 5,76 8,41 0,00 0,00 0,00 0,00 3,11 3,35 10,46 17,51

Tabel 10: Producţia lunară medie de levigat (m3/lună)

Faza de funcţionare Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Celula A în funcţionare 2.758,68 2.375,56 1.199,60 839,72 587,80 411,46 522,94 747,05 1.067,22 1.524,60 2.178,00 3.644,44

Celula A umplută 827,60 712,67 359,88 251,92 176,34 123,44 183,76 262,51 375,01 535,73 765,33 1.093,33

Tabel 11: Producţia zilnică medie de levigat (m3/zi)

Faza de funcţionare Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Celula A în funcţionare 91,96 79,19 39,99 27,99 19,59 13,72 17,43 24,90 35,57 50,82 72,60 121,48

Celula A umplută 27,59 23,76 12,00 8,40 5,88 4,11 6,13 8,75 12,50 17,86 25,51 36,44

Tabel 12: Producţia medie pe oră de levigat (m3/oră)

Faza de funcţionare Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Celula A în funcţionare 3,83 3,30 1,67 1,17 0,82 0,57 0,73 1,04 1,48 2,12 3,02 5,06

Celula A umplută 1,15 0,99 0,50 0,35 0,24 0,17 0,26 0,36 0,52 0,74 1,06 1,52
Page 27

Figura 1: Producţia zilnică medie de levigat (m3/zi)


Page 28

Din cele de mai sus, se poate concluziona:

 Producţia de levigat în timpul funcţionării celulei A este estimată la valori între 13,72 şi
121,48m3/zi
 Producţia de levigat când celula A este umplută este estimată la valori între 4.11 şi 36,44
m3/zi

Descrierea sistemului de colectare a levigatului


În proiectul propus, levigatul curge gravitaţional din diferite puncte ale depozitului de deşeuri şi
ajunge în conductele de colectare. Depozitul de deşeuri va fi proiectat astfel încât să prezinte
pante transversale de cel puţin 3% perpendiculare pe reţeaua de conducte de drenaj şi pante
longitudinale de cel puţin 4%. Punctele cu cele mai mari adâncimi se află în afara zonei etanşate.
Fiecare conductă de colectare evacuează gravitaţional levigatul colectat în exteriorul depozitului
de deşeuri la bazinul corespunzător.

Colectarea levigatului va fi facilitată de conducte, care vor fi poziţionate cu o înclinaţie adecvată


pentru a transporta un flux eficient de levigat la cel mai scăzut nivel al bazinului, instalate în
stratul de drenaj, în zone speciale ale depozitului. Conductele de colectare trebuie realizate din
PEID, perforate pe 2/3 din diametrul. Diametrul a fost selectat ţinând cont de datele privind
precipitaţiile din zonă, precum şi de bazinul depozitului de deşeuri. Conductele sunt instalate în
zona cu pietriş. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului se construieşte o
formaţiune specială a bazinului depozitului.

Conform proiectului propus, la baza celulei A vor fi pozate trei (3) cupluri de conducte (P1-1 şi P1-
2 care vor avea diamentrul nominal D = 400 mm, P2-1 şi P2-2 care vor avea diamentrul nominal
D = 400 mm şi P3-1 şi P3-2 care vor avea diamentrul nominal D = 500 mm) pentru colectarea
levigatului ce se va produce. La capătul aval a fiecărui conducte, sub dig, vor fi conectate
conducte oarbe. Conducte oarbe vor fi realizate din PEID, vor avea un diametru nominal similar
cu al celor perforate , şi vor conduce levigatul colectat prin dig la căminul colector pentru levigat.

În amonte de căminele colectoare, se vor monta cămine de vane pentru a bloca fluxul în
momentul în care are loc curăţarea conductei. Pentru curăţarea conductei de levigat există un T
redus DN400/110 sau DN500/110 şi o conductă din PEID PN10 DN110 cu o flanşă oarbă DN100 la
capăt.

Căminele colectoarele sunt realizate din beton. Dimensiunile interne ale primele două cămine
vor fi 2.10mx 1.00m. La partea a căminelor va fi o podea de oţel pentru manipularea de
manipularea vanei.

Conductele P1-1 si P1-2 se va termina în căminul colector W1. La fel şi conductele P2-1 si P2-2 se
va termina în căminul colector W2, si P3-1 şi P3-2 se va termina în căminul colector W3. Căminele
W1, W2 şi W3 sunt conectate hidraulic printr-o conductă de PEID cu DN 500.

În căminul W3 este instalată o staţie de pompare S1 care conduce levigatul către staţia de tratare
a levigatului.

Căminul W3 este realizat din beton şi are dimensiunile interioare 3,60mx1,50 m şi adâncimea
totală de 3,80 m. În staţia de pompare există două pompe similare, fiecare cu un debit de 12,5
Page 29

m³/h şi înălţime de pompare de 19,30m. O pompă este de rezervă, iar acestea funcţionează.
Pompele vor funcţiona alternativ astfel încât ambele pompe să se uzeze uniform. Din staţia de
pompare, prin conducta din PEID DN90 PN10, levigatul este condus la rezervorul de stocare al
staţiei de tratare a levigatului.

Dimensionarea conductelor de drenare a levigatului


I. Metoda de estimare a descărcării

Calculele hidrologice sunt realizate pentru o perioadă de recurenţă de 5 ani. Calculul producţiei
maxime de levigat trebuie realizată în vederea dimensionării corecte a sistemului de colectare a
levigatului.

Calculul producţiei maxime de levigat se realizează folosind metoda raţională:

Q= c x i x Α
unde:

 c: coeficient de scurgere

 i: intensitatea precipitaţiilor în timpi de concentrare (m/s)

 Α: suprafaţa bazinului de recepţie a precipitaţiilor (m2)

Intensitatea precipitaţiilor în estimare a timpilor de concentrare se bazează pe cantitatea maximă


lunară de precipitaţii (24 ore). Conform datelor privind precipitaţiile, cantitatea maximă lunară de
precipitaţii (24 ore) este de 79,20 mm. Presupunând că precipitaţiile durează 4 ore/zi, atunci
intensitatea precipitaţiilor este:

i = 79,20 mm / zi = 19,80 mm/oră

Aplicând un factor de siguranţă de 1,5, intensitatea precipitaţiilor este:

i = 29,70 mm/oră

II. Timpul de concentrare

Durata precipitaţiilor utilizată pentru calculul intensităţii critice corespunde timpului de


concentrare al bazinului de recepţie a precipitaţiilor.

Pentru calculul timpului de concentrare, se utilizează ecuaţia Kirpich:

unde:

 Tc: timpul de concentrare (min)

 L: cel mai lung curs de apă (m)

 S: pantă între cel mai înalt punct al captării şi evacuarea captării

III. Schema sistemului de colectare – Calcule hidraulice


Page 30

Pentru dimensionarea conductelor a fost utilizată formula lui Manning considerând că ipoteza
continuităţii este validă.

Q=AxV
1 3 2
V   R  S
n
unde:

 Q = debit descărcare (m3/s)

 A = suprafaţă „umedă” (m2)

 V = viteza (m/s)

 n = coeficientul lui Manning

 R = rază hidraulică (m)

 S = pantă

Conform proiectului propus, la baza celulei A sunt pozate three (3) couples of twins pipes (P1-1
and P1-2, P2-1 and P2-2, P3-1 and P3-2). Dimensionarea conductelor este prezentată în tabelul
următor.

Tabel 13: Dimensionarea conductelor de colectare a levigatului

Conducte Ρ1-1 Ρ1-2 Ρ2-1 Ρ2-2 Ρ3-1 P3-2


Caracteristici
Diametru exterior 400 400 400 400 500 500
(mm)
Diametru interior 352,6 352,6 352,6 352,6 440,6 440,6
(mm)
Lungime (m) 98,0 98,0 157,0 157,0 156,0 156,0
Pantă (%) 5,0% 5,0% 5,0% 5,0% 5,0% 5,0%
3
Debit (m /sec) 0,0848 0,0848 0,0848 0,0848 0,1536 0,1536
Viteză (m/sec) 3,0174 3,0174 3,0174 3,0174 3,5005 3,5005
Perimetru udat (m) 0,4315 0,4315 0,4315 0,4315 0,5393 0,5393
Rază hidraulic (m) 0,0652 0,0652 0,0652 0,0652 0,0814 0,0814
Perforare 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3
Factor de
siguranţă 1,69 1,69 1,36 1,36 1,06 1,06

Aşa cum reiese din calculele de mai sus, viteza în interiorul conductelor este mult mai mare decât
0,4 m/sec care este limita inferioară astfel încât să nu aibă loc nicio depunere în interiorul
conductelor. În plus, toate conductele au un factor de siguranţă cuprins între 1,06 şi 1,69.

Calculul nivelului de levigat


Page 31

Un parametru crucial pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de colectare a levigatului


îl reprezintă nivelul maxim de levigat, care nu trebuie să fie mai mare decât grosimea stratului de
drenaj (50 cm).

Pentru a calcula nivelul de levigat, este utilizată următoarea ecuaţie (Bariere ale depozitului de
deşeuri, T.H. Chistensen, R. Cossu, R. Stegmmann):

Υmax = L x [ (R * S 2 ) - S]
unde:

Ymax = nivelul maxim de levigat

L = distanţa dintre conducta de drenaj şi punctul în care apare nivelul maxim de levigat

S = panta bazinului depozitului

Factorul R* este calculat cu ecuaţia R* = e/K

unde:

e = producţia anuală de levigat (mm/an)

K = coeficient de permeabilitate al stratului de drenaj

1. Calculul nivelului maxim de levigat

Panta S

Nivelul maxim de levigat este calculat la 0,008125 m, cu mult mai puţin decât grosimea stratului
de drenaj (0,50 m)
Page 32

2. Calculul distanţei necesare a conductelor de drenaj

Distanţa necesară între conductele de drenaj, astfel încât nivelul de levigat să fie de 0,50 m este
estimată la 200 m, cu mult mai mare decât distanţa maximă actuală între conductele de drenaj
(~40 m).

3. Calculul factorului de siguranţă a depozitului

Dacă distanţa între conductele de drenaj este de 40 m, atunci nivelul maxim de levigat va fi de
0,50 m doar dacă precipitaţiile vor fi de 154.623 mm/an în loc de 793,62 mm/an, care este practic
imposibil de realizat.

Prin urmare, sistemului de colectare a levigatului din depozit prezintă un factor de siguranţă
ridicat.

Estimarea rezistenţei conductei de drenaj

Conductele de drenaj se află sub impactul următoarelor încărcări:

 încărcări statice din sol şi deşeurile solide

 încărcări dinamice

Conductele de drenaj aflate sub impactul încărcărilor menţionate mai sus sunt deformate, dar nu
se fisurează. Deformarea conductelor nu trebuie să depăşească limita de 6% astfel încât sistemul
de colectare a levigatului să funcţioneze corespunzător.

Calculele de mai jos sunt oferite pentru cazul cel mai defavorabil.

1. Calculul combinaţiilor de încărcări


P=gxΗxk
unde:

P = presiunea pe care o primeşte geomembrana (t/m 2)

g = valoarea greutăţii specifice a deşeurilor şi solului de acoperire (t/m 3)

H = înălţimea maximă a deşeurilor solide

k = coeficientul de încărcare

Date necesare:

g (a deşeurilor solide) = 8,3385 kN/m3

g (al solului de acoperire) = 19,62 kN/m3

H = 40 m

k = 0,9186
Page 33

Valoarea greutăţii specifice = 10,0 kN/m3

Coeficientul de încărcare k este calculat cu ecuaţia:

k = (1-e(-2xKxtandxH/B))/(2xKxtandxH/B)

k = coeficientul care implică relaţia dintre forţele orizontale şi verticale în timpul rambleierii
deşeurilor (de la 0,50 la 0,80). În acest caz este egal cu: 0,60.

d, unghiul fracţiei deşeului eliminat = 25

B, lăţimea bazei = 130,0 m

k = 0,9186
2. Încărcări variabile (Pk = a x p)
Încărcările variabile depind de circulaţia existentă, în zona de evacuare a conductei, în
conformitate cu ecuaţia:

Pk = a F x p F

unde:

pF=(1/π x rA2)) x FA x (1-(1/(1+(rA/h)2)3/2) + 3 x FE /2 x π x h2 x (1/1+(rE/h)2))5/2


a= 1-0,9 / (0,9 + ((4 x H2 + H6)/1,1 x Dm2/3))
Pentru circulaţie grea:

FA = 100 kΝ

rA = 0,25 m

FE = 500 kN

rE = 1,82 m

h = H – Da

unde:

H, înălţimea deşeurilor = 40 m

Dex, diametrul exterior al conductei = 0,40 m

h = 39,60 m

p = 0,722 kN/m2

Din, diametrul interior al conductei = 0,3526 m

a = 1,00

Pk = 0,182 kN/m2
Page 34

Încărcările variabile sunt multiplicate cu un coeficient de impact f, care pentru circulaţia normală
este egal cu 1,2. Aşadar,

Pk = 0,218 kN/m2 = 0,000218 N/mm2


Date privind conductele:

Diametru exterior, Dex = 400 mm = 40,0 cm


Diametru interior, Din = 352,6 mm = 35,26 cm
Presiune nominală = 10 Atm
Calculul încărcării:
P = 0,36859 N/mm2
P + Pk = 0,36881 N/mm2

3. Calculul rezistenţei conductei la impact


Rezistenţa conductei din PEID la compactare Ρcom (MRS) este egal cu 10 N/mm2.
Forţa de compactare care se aplică (Sa) este estimată din ecuaţia:
Sa = (D-1) / 2 x P
unde
D, diametre cu fracţie constantă = 16,8776
Ρ: încărcarea externă aplicată în N/mm2
Prin urmare, forţa de compactare se calculează din ecuaţia:
Sa = 2,92615 N/mm2
Rezistenţa conductei la impact este calculată din ecuaţia:
FSimpact = Pcom/Sa = 3,42 > 3,00 ok
4. Calculul deformării
Deformarea conductei depinde de fracţia sa de rigiditate, Rs, care se calculează din ecuaţia:
Rs = Εb/(Εs x I/DΜ3)
unde:
Rs = fracţia de rigiditate
Εb = Coeficientul elasticităţii deşeurilor = 13,3464 N/mm2
ER = coeficientul elasticităţii conductei = 150 N/mm 2
DM = diametrul interior al conductei = 352,6 mm
I = forţa dinamică a peretelui conductei pe unitate de lungime mm 4/mm
Forţa dinamică este calculată din ecuaţia:
Ι = S3/12
unde:
Page 35

S, grosimea conductei (mm)


Ι= 1.109,34 mm4/mm
Aplicând cifrele, rezultă fracţia de rigiditate:
Rs = 3.516,06
În continuare, modificarea fracţiei deformării verticale a conductei, d v, în deformare verticală a
deşeului depozitat, eb se calculează.
dv/eb = 0,59193 x log(Rs) – 0,49659 = 1,602
Deformarea verticală din deşeul depozitat este calculat din ecuaţia:
eb = Ρ / E b
Prin urmare:
eb = 0,02762, dv/eb = 1,602
dv = 0,0442 = 4,42% < 6% ok

5. Calculul rezistenţei conductei la flambaj


Calculul rezistenţei conductei la flambaj reiese din ecuaţia:
Pb = 24 x Es x Ι/(1-m2)*Dm3
unde:
Es, elasticitatea conductei pe termen lung în cazul unei avarii = 150
I, forţa dinamică a peretelui conductei per unitate de lungime = 1.109,34 mm4/mm
Dm, raza medie a conductei = 376,3 mm
m, fracţia Poisson = 0,4 pentru conductele din PEID
Aplicând cifrele, se calculează rezistenţa la flambaj:
Pb = 0,1089 N/mm2
Deformarea conductei ca urmare a supraîncărcării afectează rezistenţa conductei la flambaj, care
este calculată din nou:
Pb' = Pb * fa
unde:
fa = coeficientul de deformare, rezultat din ecuaţia
fa = [(1-dv)/(1+dv)2]3 = 0,76733
Aşadar, rezistenţa conductei la flambaj este:
Pb' = 0,03004 N/mm2 => P = 0,72812 ok

B. Conductă DN 500 mm, PE 100, 10 atm.


Page 36

1. Calculul combinaţiilor de încărcări


P=gxΗxk
unde:

P = presiunea pe care o primeşte geomembrana (t/m 2)

g = valoarea greutăţii specifice a deşeurilor şi solului de acoperire (t/m 3)

H = înălţimea maximă a deşeurilor solide

k = coeficientul de încărcare

Date necesare:

g (a deşeurilor solide) = 8,3385 kN/m3

g (al solului de acoperire) = 19,62 kN/m3

H = 40 m

k = 0,9186

Valoarea greutăţii specifice = 10,0 kN/m3

Coeficientul de încărcare k este calculat cu ecuaţia:

k = (1-e(-2xKxtandxH/B))/(2xKxtandxH/B)

k = coeficientul care implică relaţia dintre forţele orizontale şi verticale în timpul rambleierii
deşeurilor (de la 0,50 la 0,80). În acest caz este egal cu: 0,60.

d, unghiul fracţiei deşeului eliminat = 25

B, lăţimea bazei = 130,0 m

k = 0,9186
2. Încărcări variabile (Pk = a x p)
Încărcările variabile depind de circulaţia existentă, în zona de evacuare a conductei, în
conformitate cu ecuaţia:

Pk = a F x p F

unde:

pF=(1/π x rA2)) x FA x (1-(1/(1+(rA/h)2)3/2) + 3 x FE /2 x π x h2 x (1/1+(rE/h)2))5/2


a= 1-0,9 / (0,9 + ((4 x H2 + H6)/1,1 x Dm2/3))
Pentru circulaţie grea:

FA = 100 kΝ

rA = 0,25 m
Page 37

FE = 500 kN

rE = 1,82 m

h = H – Da

unde:

H, înălţimea deşeurilor = 40 m

Dex, diametrul exterior al conductei = 0,50 m

h = 39,50 m

p = 0,183 kN/m2

Din, diametrul interior al conductei = 0,4406 m

a = 1,00

Pk = 0,183 kN/m2

Încărcările variabile sunt multiplicate cu un coeficient de impact f, care pentru circulaţia normală
este egal cu 1,2. Aşadar,

Pk = 0,219 kN/m2 = 0,000219 N/mm2


Date privind conductele:

Diametru exterior, Dex = 500 mm = 50,0 cm


Diametru interior, Din = 440,6 mm = 44,06 cm
Presiune nominală = 10 Atm
Calculul încărcării:
P = 0,36859 N/mm2
P + Pk = 0,36881 N/mm2

3. Calculul rezistenţei conductei la impact


Rezistenţa conductei din PEID la compactare Ρcom (MRS) este egal cu 10 N/mm2.
Forţa de compactare care se aplică (Sa) este estimată din ecuaţia:
Sa = (D-1) / 2 x P
unde
D, diametre cu fracţie constantă = 16,835
Ρ: încărcarea externă aplicată în N/mm2
Prin urmare, forţa de compactare se calculează din ecuaţia:
Sa = 2,9183 N/mm2
Page 38

Rezistenţa conductei la impact este calculată din ecuaţia:


FSimpact = Pcom/Sa = 3,43 > 3,00 ok
4. Calculul deformării
Deformarea conductei depinde de fracţia sa de rigiditate, Rs, care se calculează din ecuaţia:
Rs = Εb/(Εs x I/DΜ3)
unde:
Rs = fracţia de rigiditate
Εb = Coeficientul elasticităţii deşeurilor = 13,3464 N/mm2
ER = coeficientul elasticităţii conductei = 150 N/mm 2
DM = diametrul interior al conductei = 440,6 mm
I = forţa dinamică a peretelui conductei pe unitate de lungime mm 4/mm
Forţa dinamică este calculată din ecuaţia:
Ι = S3/12
unde:
S, grosimea conductei (mm)
Ι= 2.183,17mm4/mm
Aplicând cifrele, rezultă fracţia de rigiditate:
Rs = 3.485,93
În continuare, modificarea fracţiei deformării verticale a conductei, d v, în deformare verticală a
deşeului depozitat, eb se calculează.
dv/eb = 0,59193 x log(Rs) – 0,49659 = 1,600
Deformarea verticală din deşeul depozitat este calculat din ecuaţia:
eb = Ρ / E b
Prin urmare:
eb = 0,02762, dv/eb = 1,602
dv = 0,0442 = 4,42% < 6% ok

5. Calculul rezistenţei conductei la flambaj


Calculul rezistenţei conductei la flambaj reiese din ecuaţia:
Pb = 24 x Es x Ι/(1-m2)*Dm3
unde:
Es, elasticitatea conductei pe termen lung în cazul unei avarii = 150
I, forţa dinamică a peretelui conductei per unitate de lungime = 2.183,17 mm4/mm
Dm, raza medie a conductei = 470,3 mm
Page 39

m, fracţia Poisson = 0,4 pentru conductele din PEID


Aplicând cifrele, se calculează rezistenţa la flambaj:
Pb = 0,090 N/mm2
Deformarea conductei ca urmare a supraîncărcării afectează rezistenţa conductei la flambaj, care
este calculată din nou:
Pb' = Pb * fa
unde:
fa = coeficientul de deformare, rezultat din ecuaţia
fa = [(1-dv)/(1+dv)2]3 = 0,67363
Aşadar, rezistenţa conductei la flambaj este:
Pb' = 0,0303 N/mm2 => P = 0,73126 ok

În anexa Levigat - 1 sunt prezentate calculele hidraulice ale colectării de levigat.

Toate conductele şi accesoriile vor fi conectate fie cu flanşă, acolo unde este posibil, fie cu prize
de electrofuziune.

Cămine de colectare levigat


Se prevăd trei cămine de colectare a levigatului din depozitul de deşeuri; fiecare cămin se va
executa ca o construcţie de tip cuvă subterană din beton armat monolit având dimensiunile
interioare:

 cămin colector 1: de 1.00 x 2.10 m şi înălţimea interioară de 2.25m.


 cămin colector 2: de 1.00 x 2.10 m şi înălţimea interioară de 1.95m.
 cămin colector 3: de 1.50 x 3.60 m şi înălţimea interioară de 3.80m având adosat un
cămin de vane cu dimensiunile interioare de 1.00x1.50m şi înălţimea de 0,90m.
Deasupra terenului căminele se înalţă cu minim 0,10m.
Toate căminele sunt acoperite cu capace metalice.

Materiale
Betoane monolite
- Clase de expunere (conform NE 012/1-2007)
Beton egalizare X0
Beton armat XC2+XA1
- Clase de beton :
Beton egalizare C8/10 (Bc10)
Beton armat C25/30 (Bc30)
- permeabilitate: P810
Page 40

- gelivitate G100
- tip ciment CEM I / SR I / CEM II/A-M (S-LL) 32.5 R
- dozaj ciment min 300kg/mc;A/C=0.55
- agregate 0...32mm
- acoperirea a = 5cm
Oţel beton: OB37, PC 52
Sisteme de protecţie

Toate elementele metalice (scări, capace) se vor proteja anticorosiv prin vopsire cu vopsea
epoxidică în două straturi pe un strat de grund epoxidic. Se vor respecta instrucţiunile din caietul
de sarcini.

3.1.4 Statia de tratare a levigatului


Introducere
Compoziţia levigatului este următoarea:
 Materie solidă în suspensie
 Compuşi solubili din deşeuri
 Produşi solubili din descompunere
 Microbi
Următorul tabel prezintă calitatea estimată a levigatului înainte de tratare, pentru deşeuri
netratate şi tratate.
Tabel 14: Calitatea levigatului înainte de tratare
Parametru Din deşeuri netratate Din reziduuri tratate În depozitul din
(indicativ) judeţul Hunedoara (în
cel mai nefavorabil
caz)
BOD5 (mg/l) 13.000 1.500 13.000
COD (mg/l) 22.000 2.000 22.000
Azot total (mg/l) 2.000 100 2.000
Fosfor total (mg/l) 6 10 6
Materie solidă în 1.200 1.200 1.200
suspensie
Page 41

Din moment ce depozitul va prelua în mare parte reziduuri tratate, compoziţia levigatului va
depinde de procentul fiecărui tip de deşeuri introdus în depozit. Coloana relevantă din Tabel 14
prezintă o estimare a compoziţiei finale a levigatului ce urmează să fie tratat în depozitul conform
din judeţul Hunedoara.
Evacuarea acestui lichid în apele de suprafaţă şi cea subterană, este interzisă prin lege.
Majoritatea compuşilor levigatului sunt potenţialii toxici şi:
 Pot cauza moartea organismelor din mediul acvatic, în mod direct (toxine, BOD5)
 Pot cauza moartea organismelor din mediul acvatic, în mod indirect (eutrofizare)
 Pot contamina apa potabilă
 Fe(OH)3 precipită şi colmatează râul
 Distruge vegetaţia
 Conţine agenţi patogeni

Potrivit legislaţiei (HG 188/2002 şi Anexa III din NTPA-001/2002), calitatea efluentului care va fi
evacuat într-un receptor acvatic natural, trebuie să aibă următoarele valori aşa cum reiese din
tabelul următor.
Tabel 15: Calitatea efluentului înainte de evacuare
Parametru Unitate Valoare Parametru Unitate Valoare
maximă maximă

Temperatura ºC 0-35 Aluminiu (Al3+) mg/ l 5

pH - 6.5-8.5 Calciu (Ca2+) mg/ l 300

Materie solida in suspensie mg/l 35 (60) Pb2+ (Plumb) mg/ l 0,2

BOD5 mg O/l 20 sau 25 Cd2+ (Cadmiu) mg/ l 0,2

COD mg O/ l 70 sau 125 Cr3+ + Cr6+ (Crom total) mg/ l 1,0

N-NH4+ mg/ l 2 (3) Cr6+ (Crom hexavalent) mg/ l 0,1

N total mg/ l 10 (15) Fe2+, Fe3+ mg/ l 5

NO3- mg/ l 25 (37) Cu2+ (Cupru) mg/ l 0,1

NO2- mg/ l 1 (2) Ni2+ (Nichel) mg/ l 0,5

P total mg/ l 1 (2) Zn2+ (Zinc) mg/ l 0,5

CN (Cianura) mg/ l 0.1 Hg2+ mg/ l 0,05

S2- (hidrogen sulfurat) mg/ l 0.5 Mn (Mangan total) mg/ l 1,0

SO2-(Sulpiti) mg/ l 1 Fl- mg/ l 5

SO3-(Sulfati) mg/ l 600 Cl- (Clor) mg/ l 500

C8H* OH (Fenol) mg/ l 0,3 Cl2- (Clor liber) mg/ l 0,2


Page 42

Parametru Unitate Valoare Parametru Unitate Valoare


maximă maximă

Substanţe extractibile din solvent mg/ l mg/ l


20 Ag+ 0,1
organici

Substanţe petroliere mg/ l 5 Mo2+ mg/ l 0,1

Detergent sintetic mg/ l 0,5 Se2+ mg/ l 0,1

Reziduuri filtrate mg/ l 2000 Mg2+ mg/ l 100

Arsenic (As+) mg/ l 0,1 Co2+ mg/ l 1

În acest sens, s-a proiectat o staţie de tratare a apei uzate care să asigure limitele admise
menţionate anterior.
Pentru un management integrat al levigatului, în mod normal sunt necesare mai multe metode
de tratare. Aceste metode au drept scop obţinerea calităţii cerute a efluentului final. Sistemele
combinate sunt cea mai recomandată metodă pentru tratarea levigatului.
Ca metode principale de tratare, se folosesc cele biologice şi/sau fizico-chimice, precum:
 Tratarea biologică aerobă
 Sistemele de tratare anaerobă
 Oxidarea chimică
 Tratarea cu ajutorul membranei (osmoză inversă)
 Evaporarea (sistem închis sau deschis).
În mod complementar, şi doar în cazul în care acest lucru este cerut de cerinţele privind efluenţii,
sistemele de purificare pot fi utilizate ca fază iniţială sau finală a tratării (înainte de eliminarea
finală), de exemplu:
 Sedimentarea fizică
 Flocularea/Sedimentarea chimică sau infiltraţia într-un filtru de nisip
 Adsorbţie într-un filtru de carbon activ
 Oxidare cu ozon (ozonoliza)
 Îndepărtarea amoniacului într-o coloană de absorbţie
În general, pentru tratarea levigatului, se foloseşte întotdeauna o metodă principală (din cele
menţionate anterior), în funcţie de vârsta levigatului (dacă acesta este „proaspăt” sau „vechi”). În
plus, o metodă secundară poate fi selectată dacă este necesar. În cazuri rare, pot fi combinate
două metode principale de tratare, dar acest lucru implică costuri ridicate şi se realizează doar
când vine vorba despre levigat cu caracteristici specifice.
Criteriile de alegere a acestui sistem de tratare sunt:
1. caracteristicile levigatului care urmează a fi tratat
2. caracteristicile levigatului tratat în funcţie de recipientul final
3. progresul funcţionării depozitului de-a lungul anilor
Page 43

4. costurile de investiţie şi funcţionare


Având în vedere primul criteriu, caracteristicile de bază ale levigatului care urmează a fi tratat
sunt aproximativ anticipate ca fiind:
 CBO5 (consum biochimic de oxigen) = 13.000 mg/l
 CCO (consum chimic de oxigen) = 22.000 mg/l
 SS (substanţe solide în suspensie) = 1.200 mg/l
 Azot total = 2.000 mg/l
 Fosfor total = 6 mg/l
Aceste caracteristici reprezintă cazul cel mai defavorabil posibil, în care deşeuri care vor fi
depozitate în depozit sunt în amestec.
În plus, apele uzate rezultate din staţia de sortare a materialelor, staţia de tratare mecano-
biologică, de la personalul acestei facilităţi, precum şi apele uzate provenite din spălarea
anvelopelor, vor fi direcţionate spre staţia de tratare a levigatului.
Având în vedere cel de-al doilea criteriu, recipientul final al levigatului tratat va fi corpul
deşeurilor sau receptorii naturali. Prin urmare, calitatea levigatului tratat va fi:
 CCO  70 mg/l
 CBO5  20 mg/l
 SS  35 mg/l
 NO3  25 mg/l
 NH4 ≤ 2 mg/l
 Azot total ≤ 10 mg/l
 Fosfor total ≤ 1 mg/l
 Coliform bacteria  50 / 100 ml
Având în vedere cel de-al treilea criteriu, există doi parametri de bază care fluctuează în timpul
funcţionării depozitului:
 cantitatea şi compoziţia deşeurilor solide sosite
 cantitatea şi calitatea levigatului produs
Cantitatea de deşeuri depozitate se va schimba de-a lungul timpului ca urmare a implementării
planului de management al deşeurilor solide, care prevedere tratarea deşeurilor. Acest lucru va
conduce nu numai la o reducere graduală a cantităţii de deşeuri care intră în depozit, dar şi la o
schimbare drastică în ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor. Caracteristicile de bază ale acesteia
din urmă este scăderea încărcăturii organice, precum şi a stabilizării sau a inactivării acesteia.
Drept rezultat, se estimează o schimbare în ceea ce priveşte calitatea levigatului produs, având în
vedere că reziduurile provenite din procesele de tratare au un comportament diferit la depozitare
şi la interacţiunea cu apa. De asemenea, proiectarea secvenţială a depozitului, folosind celule
diferite, implică o gamă largă în ceea ce priveşte producerea de levigat.
Este evident faptul că alegerea sistemului de tratare pentru depozit trebuie să fie caracterizată cu
o „elasticitate” mare în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea levigatului.
Page 44

În sfârşit, având în vedere cel de-al patrulea criteriu, costurile de investiţie şi cele operaţionale
reprezintă un parametru care va fi examinat în cadrul oricărei staţie. Alegerea sistemului de
management trebuie să fie o combinaţie între eficienţa maximă privind mediul şi costurile
economice minime.
Conform criteriilor de mai sus, este aleasă tratarea prin procesul de osmoză inversă ca fiind
principala metodă de tratare, deoarece aceasta:
 combină eficienţa ridicată de mediu cu un cost economic acceptabil
 are o „elasticitate” mare
 are impacturi minime asupra mediului
Staţia de tratare a levigatului din depozitul din Hunedoara
Staţia propusă de tratare a levigatului trebuie să asigure că efluentul va avea o calitate suficientă
pentru a fi descărcat în receptori naturale în conformitate cu cerinţele legislaţiei şi reducerea
valorilor concentraţiilor pentru următorii indici:
 substanţe solide în suspensie
 consumul chimic de oxigen
 consumul biochimic de oxigen
 amoniac
 nitraţi
 sulfuri
 cloraţi
 metale grele.
Tehnica aplicată de tratare trebuie să asigure îndepărtarea următorilor factori poluanţi:
 azot amoniacal
 compuşii organici biodegradabili şi non-degradabili
 compuşii organici cloruraţi
 sărurile minerale.
Tratarea levigatului este obţinută cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt alese
în funcţie de fiecare caz specific.
Tehnologia aleasă pentru tratarea levigatului este metoda osmoză inversă care include toate
caracteristicile de mai sus.
Caracteristicile tipice ale levigatului care intră în staţia de tratare sunt:
Tabel 16: Caracteristicile tipice ale levigatului care intră în staţia de tratare
Levigatul din depozit
Debit = 121,48 m3/d
CBO5 = 13.000 mg/l
CCO = 22.000 mg/l
Sub. solide în = 1.200 mg/l
suspensie
Azot Total = 2.000 mg/l
Page 45

Fosfor Total = 6 mg/l


Staţia de sortare
Debit = 7,5 m3/d
CBO5 = 100,00 mg/l
CCO = 112,50 mg/l
Sub. solide în = 150,00 mg/l
suspensie
Azot Total = 7,50 mg/l
Fosfor Total = 5,00 mg/l
Apele uzate de la personalul Staţiei de Sortare şi TMB
Debit = 9 m3/d
CBO5 = 280,00 mg/l
Sub. solide în = 240,00 mg/l
suspensie
Azot Total = 25,00 mg/l
Fosfor Total = 5,00 mg/l
TMB
Debit = 10,0 m3/d
Conductivitate = 3.330 mS/cm
electrică
CBO5 = 240 mg/l
CCO = 466 mg/l
pH = 7,91
Sub. solide în = 130 mg/l
suspensie
Azot amoniacal = 377,0 mg/l
Cloruri = 85,8 mg/l
Azotat = 671 mg/l
Sulfat = 103 mg/l
Arsenic = 0,0070 mg/l
Cupru = 0,0272 mg/l
Fier = 4,95 mg/l
Mercur = 0,0270 mg/l
Seleniu = 0,222 mg/l
Zinc = 1,07 mg/l
Cadmiu < 0,05 mg/l
Crom(VI) < 0,01 mg/l
Total crom < 0,05 mg/l
Plumb < 0,05 mg/l
Nichel < 0,05 mg/l
Uleiuri minerale < 1 mg/l
Pesticide < 0,01 mg/l
clorinate
Fenoli < 0,01 mg/l
Ape uzate personal depozit
Debit = 1,70 m3/d
CBO5 = 280,00 mg/l
Sub. solide în = 240,00 mg/l
suspensie
Azot Total = 25,00 mg/l
Fosfor Total = 5,00 mg/l
Ape uzate de la spălare roţi
Page 46

Debit = 2,0 m3/d


CBO5 = 2.000,00 mg/l
CCO = 4.000,00 mg/l
Sub. solide în = 500,00 mg/l
suspensie
Azot Total = 150,00 mg/l
Fosfor Total = 1,00 mg/l

Cerinţele privind calitatea apelor pluviale sunt:


 CCO  70 mg/l
 CBO5  20 mg/l
 Sub. solide în suspensie  35 mg/l
 NO3  25 mg/l
 NH4 ≤ 2 mg/l
 Azot total ≤ 10 mg/l
 Fosfor total ≤ 1 mg/l
 Cloriform bacteria  50 / 100 ml
Staţia de tratare a levigatului va include următoarele unităţi:
 Bazin de stocare
 Unitate de pre-filtrare
 Unitate de stripare
 Unitate pentru osmoză inversă
 Bazin de colectare a apelor pluviale
Bazin de stocare a levigatului
Levigatul colectat de la depozitul conform de deşeuri este pompat din staţia de pompare PS-1 şi
depozitat în rezervorul de colectare/stocare aflat în staţia de tratare a levigatului. Rezervorul va
avea capacitatea cerută pentru a depozita volum de levigat egal cu cantitatea maximă produsă a
levigatului din depozit timp de aproximativ cinci (5) zile sau egal cu cantitatea totală a apelor
uzate provenite din întreaga facilitate (depozit, staţie de sortare, TMB) timp de peste patru (4)
zile.
Având în vedere următoarele:
 debitul maxim de levigat a fost calculat ca fiind 121,48 m 3/zi
 debitul zilnic de ape uzate (staţia de sortare, TMB, personal) este estimat ca fiind 28,20
m3/zi
 apele uzate provenite din spălarea podelelor sau a anvelopelor camioanelor se estimează
a fi 2,0 m3/zi
Levigatul va fi colectat într-un bazin de stocare a levigatului cu un volum util de 651,36 m³.
Page 47

Bazinul de stocare este construit din beton, iar dimensiunile sale interioare vor fi de 13,80 m x
11,80 m x 4,00 m.
Bazinul de egalizare este o construcţie de tip cuvă subterană din beton armat monolit având
dimensiunile interioare de 13,80 x 11,80 m şi înălţimea interioară de 4,00m.
Staţia de pompare şi alimentare – PS-2
Staţia de pompare şi alimentare PS-2 se află în interiorul bazinului de stocare. Conducta de
presiune a staţiei de pompare AISI 340 2” începe de la baza rezervorului unde sunt instalate
pompele.
În staţia de pompare există două pompe similare, fiecare cu un debit de 9,50 m3/h şi un nivel de
pompare de 9,85 m. O pompă este de rezervă, iar cealaltă în funcţiune. Pompele vor funcţiona
alternativ astfel încât ambele să se uzeze uniform. Întreaga instalaţie de conducte din interiorul
staţiei va fi realizată din oţel inoxidabil.
Din staţia de pompare, prin conducta din PEID DN63 PN10, levigatul este condus la rezervorul cu
apă brută din faţa filtrelor de nisip.
Unitatea de Osmoză Inversă (OI)
Levigatul colectat va fi condus la unitatea de pre-filtrare, iar apoi la unitatea de osmoza inversa si
unitatea de stripare.
Tratarea cu pre-filtrare constă din două filtre de nisip. O staţie multimedia de filtrare a nisipului va
filtra levigatul colectat care intră în sistem. Două carcase de filtrare permit totdeauna ca unul să
fie în funcţiune şi unul în aşteptare. O pompă centrifugală curăţă un filtru datorită funcţiei de
spălare în contra-curent cu apă provenită din rezervorul cu apă proaspătă, în timp ce celălalt se
află în funcţiune, iar unităţile de tratare funcţionează continuu.
De la filtrarea nisipului, levigatul este condus la filtrele cartus si apoi in unitatea de osmoza
inversa. De la osmoza inversa levigatul se trimite într-o unitate de stripare unde are loc reglarea
pH-ului, îndepărtarea CO2-ului, H2S si a amoniacului.
Unitatea pentru osmoză inversă va consta din 2-linii, care funcţionează simultan, ceea ce permite
folosirea procedurii de curăţare fără necesitatea de a opri întregul proces.
Înainte de a fi trimis levigatul la unitatea OI, agentul anti-colmatare şi acidul sulfuric sunt
adăugate pentru a împiedica colmatarea membranelor şi pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa
brută trece prin filtrele cartuşului cu rată de filtrare de 10 µm, fiind pasul final al filtrării pentru a
proteja membranele împotriva cantităţilor mari de solide în suspensie. O pompă volumetrică
conectată în paralel furnizează presiunea de funcţionare necesară pentru procesul de osmoză
inversă. Prin pompele moderne de înaltă presiune, cu dispozitiv de accelerare, fluxul transversal
ridicat este asigurat la suprafaţa membranei. Parametrii principali ai levigatului, cum ar fi
temperatura, presiunea, conductivitatea şi pH-ul, vor fi controlaţi automat de PLC. Unitatea-OI
este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit şi oprit prin intermediul semnalelor
externe, precum senzorii de nivel în amonte şi aval de sistem. Sistemul funcţionează la 20-50 de
bari. Presiunea de funcţionare depinde de nivelul de poluare a membranelor şi va fi reglat de
fluxul măsurat în conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control
menţine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilită de 60-65%. Pentru a trata levigatul
brut cu un sistem OI, o membrană cu o bară de distanţare mai mare va fi aplicată pentru a
împiedica colmatarea membranei. Concentratul din această fază va fi descărcat înapoi în
depozitul de deşeuri.
Page 48

Permeatul rezultat din unitatea pentru osmoză inversă este condus la rezervorul de colectare a
efluenului. De asemenea, permeatul este necesar pentru curăţarea internă a sistemului. În
timpul procesului de osmoză inversă, un strat de depuneri se formează pe membrane ca urmare
a compuşilor organici din levigat. Când fluxul de permeat este redus de depunerile de pe
membrane, este necesar realizarea unui ciclu de curăţare pentru a îndepărta depunerea şi pentru
a reface performanţa membranelor. Ca urmare a utilizării unui sistem cu 2 linii, nu este necesară
oprirea completă a funcţionării normale a staţiei. O singură linie poate fi oprită şi supusă
procedurii de curăţare în timp ce cealaltă continuă să funcţioneze. Soluţia concentrată din sistem
a liniei ce urmează a fi curăţată va fi îndepărtată, iar permeatul va fi transferat într-un rezervor de
curăţare intern. Se va adăuga o substanţă de curăţare chimică, iar această soluţie se va încălzi şi
va circula în sistem pentru a îndepărta depunerile şi decolmata membranele. După curăţarea unei
linii, aceeaşi procedură de curăţare se aplică şi celeilalte linii. După finalizarea celor două
proceduri de curăţare, ambele linii pot funcţiona din nou conform procesului normal.
Unitatea OI completă va fi montată şi instalată in 1 sau 2 container etanşat de 40' prevăzut cu
dispozitiv de încălzire, ventilate şi iluminare.
Materialele de construcţie ale pompelor sunt din oţel inoxidabil. Suporţii conductei vor fi realizaţi
din oţel inoxidabil sau oţel galvanizat, şasiul unităţii OI va fi fabricat din oţel carbon căptuşit.
Bazinul de evacuare
Efluentul tratat din unitatea de osmoză inversă este condus la bazinul de colectare a efluenţilor cu
ajutorul unei conducte din PEID PN10 DN63.
Pe baza calculelor privind proiectarea, bazinul va avea un volum util de 555,44 m 3.
Bazinul de efluenţi este construit din beton, iar dimensiunile sale vor fi de 13,10 m x 10,60m x
4,00 m.
În interiorul rezervorului sunt instalate două pompe pentru recircularea levigatului tratat în
depozit. Aşadar, tot levigatul tratat poate fi recirculat în depozit. Levigatul tratat care nu este
necesar pentru recirculare va fi eliminat.
Conducta de evacuare finală (PEID PN10 DN160) începe de la nivelul superior de apă al
rezervorului, astfel încât să existe întotdeauna levigat tratat în rezervor în vederea recirculării.
Conducta de evacuare va porni de la bazinul/rezervorul de apă tratată, va subtranversa drumul
principal de acces la facilitate şi se va termina în cel mai apropiat curs de apă în conformitate cu
planul ataşat.
Conducta va fi realizată din ţeavă riflată PEID DN 160 SN8, iar evacuarea se va face gravitaţional.
În lungul conductei vor fi amplasate cămine, la distanţa de maxim 50m şi la fiecare schimbare de
direcţie. Căminele vor fi realizate din PEID cu diametrul exterior DN 630.
Bazinul de stocare efluent este o construcţie de tip cuvă subterană din beton armat monolit
având dimensiunile interioare de 13,10 x 10,60 m şi înălţimea interioară de 4,00m.
Recircularea
O practică comună privind levigatul tratat este recircularea acestuia în interiorul corpului de
deşeuri. Această practică prezintă avantaje semnificative:
 Accelerarea biodegradării deşeurilor şi creşterea producţiei de biogaz;
 Echilibrarea fluctuaţiilor din concentraţiile chimice şi biologice de levigat;
 Recircularea simultană a nutrienţilor şi microorganismelor;
Page 49

 Creşterea umidităţii în corpul de deşeuri.


Pe lângă utilizarea uşoară şi a metodologiei cu costuri reduse pentru managementul levigatului, s-
a dovedit că recircularea intensifică descompunerea biologică.
Proces - Principii operaţionale privind recircularea
Recircularea levigatului a fost considerată în mod tradiţional ca fiind o metodologie de creştere a
evapotranspiraţiei levigatului şi astfel de reducere a volumului de levigat generat. Este
fundamentală menţionarea faptului că recircularea într-un bazin duce la creşterea cantităţii de
levigat în mod continuu, în cazul în care percolarea apei în depozit este mai mare decât
evaporarea levigatului colectat.
Astfel, în locaţiile cu ratele scăzute sau insuficiente de evaporare, acumularea de levigat este o
consecinţă a recirculării şi va necesita o eventuală îndepărtare şi tratare a levigatului în exces.
Recircularea levigatului poate stârni o creştere a producţiei de gaz de depozit, ca urmare a
creşterii nivelului de umiditate din interiorul corpului depozitului.
Recircularea levigatului poate fi considerată şi o metodă de a echilibra fluxul de levigat, folosind
corpul depozitului ca facilitate de depozitare a levigatului.
Când recircularea levigatului se foloseşte ca metodă de tratare a levigatului, de obicei sunt vizaţi
factorii poluanţi organici degradabili ai levigatului. Deşeurile metanogenice pot avea un efect de
tratare bună asupra materialelor organice care se degradează uşor. Un factor poluant major
prezent în levigatul provenit din deşeurile municipale solide (DMS) este azotul, aşadar o altă
utilizare a recirculării este denitrificarea. DMS acidogenice şi metanogenice au un efect
denitrifiant bun.
Limitări în utilizare
Pentru ca recircularea să funcţioneze, este necesară îndepărtarea substanţelor din levigat care ar
putea cauza blocare. De asemenea, levigatul nu trebuie să conţină concentraţii excesive de fier
(Fe) şi mangan (Mn), care pot forma rapid încrustări slab permeabile pe învelişul depozitului. O
altă necesitate pentru o recirculare realizată cu succes constă din utilizarea materialelor de
acoperire permeabile. Trebuie evitată utilizarea materialelor mai fine decât nisipul.
Adoptarea recirculării ca strategie de gestionare a levigatului trebuie manipulată cu multă grijă. În
primul rând, introducerea intenţionată de umiditate în depozit poate conduce la poluarea
mediului înconjurător ca urmare a migrării levigatului, fie prin patul depozitului sau prin părţile
laterale ale acestuia. În plus, recircularea continuă va conduce la acumularea de concentraţii
semnificative de săruri, metale şi alţi compuşi nedoriţi în levigat. În plus, în cazul unei acoperiri
intermediare a zonei de depozitare, recircularea levigatului poate conduce la formarea de apă cu
nivel ridicat spre suprafaţă sau apă acumulată în interiorul depozitului, care s-ar putea scurge prin
părţile laterale ale depozitului.
Următorul tabel rezumă principalele avantaje şi dezavantaje ale metodei.
Tabel 17: Avantajele şi dezavantajele recirculării
Avantaje Dezavantaje
Insuficientă în zonele care prezintă umiditate pentru a
Costuri reduse
rezolva problema producerii de levigat
Rezervor de levigat cu creştere continuă în cazul în care
Instalare simplă
precipitaţii > evaporare
Pierderi de volum al levigatului ca urmare a Poate avea loc migrarea levigatului prin părţile laterale
evaporării ale depozitului
Page 50

Creşte procentul de producere a biogazului în cazul


Recircularea continuă conduce la acumularea de săruri,
în care acesta a scăzut ca urmare a absenţei
metale şi alţi compuşi nedoriţi în levigat
umidităţii din corpul depozitului

Staţia de pompare şi recirculare – PS-3


Staţia de pompare şi recirculare PS-3 se află în interiorul rezervorului de efluenţi. Conducta de
presiune (PEID PN10 DN63) începe de la baza rezervorului, unde sunt instalate pompele.
În staţia de pompare există două pompe asemănătoare, fiecare cu un debit de 6,5 m3/h şi un
nivel de pompare de 31,35 m. O pompă este de rezervă, iar acestea este în funcţiune. Pompele
vor funcţiona alternativ astfel încât ambele să se uzeze uniform. Întreaga instalaţie de conducte
din interiorul staţiei va fi realizată din oţel inoxidabil.
De la staţia de pompare, prin conducta PEID PN10 DN63, levigatul tratat va fi recirculat în corpul
de deşeuri solide.

Staţie de pompare şi recirculare a concentratului RO – PS-4


Concentratul de la OI va fi evacuat printr-o conductă PEID PN 10 DN 63 într-un bazin ce va fi
amplasat lângă bazinul de egalizare.. Concentratul colectat din acest bazin va fi evacuat fie prin
intermediul unui vehicul sau va fi recirculat. Bazinul va fi construit din beton şi va avea un volum
efectiv de 205,00 m3 şi dimensiunile lui vor fi de 5,70m x 11,80m x 3,05m. Conducta de aspiraţie
a staţiei de pompare începe din partea de jos a bazinului. Pe lângă bazin, există un colector uscat
unde pompele sunt instalate. În staţia de pompare există două pompe asemănătoare, în cavităţi
progresive, fiecare cu un debit de 5,00 m3/h şi o înălţime de pompare de 33,00m. O pompă este
de rezervă şi alta în funcţiune. Pompele vor funcţiona alternativ, astfel încât să fie uzate uniform.
Conducta din interiorul staţiei va fi din oţel inoxidabil.

3.1.5 Colectarea si managamentul gazelor din depozitul ecologic


Introducere
Un depozit conform de deşeuri poate fi definit ca reactor biochimic pentru fermentarea anaerobă
a fracţiilor organice şi biodegradabile incluse în deşeurile municipale solide depozitate (DMS).
Sisteme de control al depozitului sunt utilizate pentru a împiedica migrarea nedorită a gazului de
depozit în atmosferă sau în solul din jur. Gazul recuperat poate fi folosit pentru a produce energie
sau pentru a fi ars în condiţii controlate pentru a elimina emisiile gazelor cu efect de seră în
atmosferă.
Gazul de depozit este compus dintr-un număr de gaze, dar în principal din metan (CH 4) şi dioxid
de carbon (CO2) în proporţie de 50:50. Restul de gaze nu reprezintă mai mult de 3-5% din volumul
total de gaz de depozit. Principale gaze sunt produse din descompunerea fracţiilor organice din
DMS. Gazele de depozit apar în 5 sau mai puţine faze secvenţiale:
- Faza aerobă: în prima fază, componentele organice biodegradabile sunt supuse
descompunerii microbiene de îndată ce sunt plasate în depozit în condiţii aerobe până când
O2 captat este consumat. Această fază poate să dureze de la câteva săptămâni până la câteva
luni. Gazele predominante sintetizate în această etapă sunt dioxidul de carbon (CO 2) şi vapori
de apă (H2O).
Page 51

- Faza de tranziţie: Cea de-a doua fază începe în momentul în care condiţiile trec de la aerob la
anaerob ca rezultat al epuizării oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO 2 şi, într-o
proporţie mai mică, hidrogenul (H2)
- Faza acidă: Activitatea microbiană demarată în faza II se accelerează prin producerea de
cantităţi semnificative de acizi organici şi cantităţi mai mici de gaz de hidrogen. Această fază
în 3 paşi include:
o Hidroliza compuşilor cu masă moleculară mai mare în compuşi care poate fi utilizată de
microorganisme drept sursă de energie şi celule de carbon.
o Conversia microbiană a compuşilor rezultaţi de la primul pas în compuşi intermediari cu
masă moleculară mai mică (CH3COOH).
o Ultimul pas presupune conversia compuşilor intermediari produşi în faza anterioară în
dioxid de carbon şi cantităţi mai mici de gaz de hidrogen.
- Faza de fermentare a metanului: Un alt grup de microorganisme transformă acidul acetic şi
gazul de hidrogen în CH 4 şi CO2. Microorganismele responsabile de această transformare sunt
strict anaerobe şi se numesc metanogene.
- Faza de maturare: Faza de maturare începe după ce materialul organic biodegradabil, uşor
accesibil, a fost transformat în CH 4 şi CO2 în faza IV. Rata de generare de gaz de depozit scade
semnificativ de vreme ce majoritatea nutrienţilor disponibili au fost îndepărtaţi cu levigat.
În timpul fazelor anaerobe, se observă producerea de compuşi de sulf şi carbon în concentraţii
infime (sulfuri şi acizi organici volatili).
Generarea de biogaz şi în special a metanului (CH 4) este rezultatul procesului de biodegradare.
Raportat la impactul asupra mediului mediu a depozitului conform, metanul reprezintă o sursă de
impact asupra mediului exterior amplasamentului care poate cauza probleme, atât pe durata
perioadei de restaurare cât şi pe durata de operare. Există o serie de modele Gaussian care pot
reda impactul metanului asupra zonei adiacente.
Pentru calcularea cantităţii generate de biogaz s-a utilizat modelul pentru Emisiile de Gaze din
Depozite – LandGEM, versiunea 3.02.
Acest calcul acoperă toata gama de potenţiali poluanţi care pot rezulta în urma biodegradării
deşeurilor. Acest model este utilizat la scară largă de către EPA USA. Modelul LandGEM:
- Calculează emisiile rezultate în urma depozitării deşeurilor, luând în considerare rata anuală
de depozitare, fluctuaţiile temporale ale depozitării deşeurilor şi capacitatea depozitului
- Include calcularea, nu doar pentru principalii poluanţi (metan, dioxid de carbon), ci şi pentru
elementele ce ajung să compună mai puţi de 1% din biogazul generat. De asemenea
calculează Componentele Organice Volatile fără conţinut de metan, care au un rol
semnificativ în reacţiile fotochimice
- Se bazează pe calculele matematice ce privesc biodegradarea ca un proces de prima clasă, în
relaţie cu un anume coeficient. Se utilizează doi parametrii fundamentali, şi anume Lo care se
referă la posibila generare a metanului total şi k care se referă la scăderea biogazului generat
de-a lungul timpului.
- Oferă posibilitatea de estimare a parametrilor Lo şi k, utilizând datele din amplasament sau
date statistice
Page 52

În depozitul din judeţul Hunedoara, se vor stoca în mare parte reziduuri tratate. Următorul tabel
prezintă aceşti parametrii pentru fiecare tip de deşeu
Tabel 18: Parametrii de calcul ai biogazului pe tip de deşeu
Parametru Deşeuri în amestec Reziduuri tratate Deşeuri stradale Namol
Lo (m3 CH4/t deşeuri) 166,63 pentru 82,39 pentru deşeuri 166,63 pentru 78,41
deşeuri putrescibile, putrescibile şi hârtie deşeuri putrescibile
109,90 pentru hârtie 72,36 pentru alte şi hârtie
Si 76,14 pentru alte fracţii 35,94 pentru alte
fracţii fracţii

k (y-1) 0,185 pentru deşeuri 0,100 pentru deşeuri 0,185 pentru deşeuri 0,100
putrescibile, putrescibile şi hârtie putrescibile şi hârtie
0,100 pentru hârtie 0,030 pentru alte 0,030 pentru alte
Si 0,030 pentru alte fracţii fracţii
fracţii

Prin urmare, generarea de biogaz depinde de procentul diferitelor tipuri de deşeuri introduce în
depozit. Menţionăm faptul ca biogazul constă în proporţie de 50% din metan v.v.
În acest sens, este necesar un sistem de gestionare a metanului care sa reducă impactul asupra
mediului.
Pentru zona considerata în prezentul studiu, se optează pentru un sistem de foraje verticale din
următoarele motive:
- Este uşor de executat şi prezintă cele mai scăzute riscuri de avarii pe durata exploatării
- Este un sistem care asigură o penetrare scăzuta de oxigen, astfel există concentraţii ridicate
de metan (necesar în cazul instalării ulterioare a unei unităţi de folosire sau captare a acestui
gaz)
- Oferă posibilitatea de construire etapizată, de fiecare dată în părţi ale depozitului unde
înălţimea deşeurilor a ajuns la final
- Permite controlul şi ajustarea locală a sistemului, precum şi monitorizare cantităţii şi calităţii
biogazului
Sistemul de gestionare a gazului din depozit, constă din următoarele componente:
- Puţuri de colectare verticale
- Reţea orizontală de conducte pentru racordarea puţurilor la staţiile de colectare biogaz
- Staţiile de colectare biogaz în vederea racordării conductelor de colectare individuale la
conducta principală de evacuare
- Conducta de evacuare biogaz
- Sistem de clape pentru condens
- Unitate de ardere

Pericole posibile cauzate de producţia de biogaz


Page 53

Gazele generate în rambleu, dacă nu sunt controlate, se vor dispersa şi migra în afara acestuia.
Gazele acumulate şi dispersia şi migrarea necontrolate pot reprezenta o posibilă situaţie
periculoasă, ca urmare a mai multor caracteristici ale gazelor de depozit. Aceste caracteristici
includ inflamabilitatea, proprietăţi de asfixiere şi concentraţii organice infime. Presiunea gazului,
uşor pozitivă, care există de obicei în depozit, permite gazelor să curgă necontrolat din rambleu în
zonele cu presiune scăzută a gazelor prin transportul de legătură al gazului. În plus, gazele cu
concentraţii ridicate de CO2 şi CH4 se pot răspândi în regiuni care conţin gaze cu concentraţii
scăzute ale acestor două gaze. În sfârşit, dacă se acumulează gaz de depozit în rambleu, creşterea
plantelor care au rădăcinile în înveliş poate fi împiedică dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în
acest sens.
În absenţa metodelor potrivite de control al gazului, gazele de depozit migrează în atmosferă prin
învelişul depozitului. De asemenea, acestea pot migra în lateral prin solul din jurul rambleului.
Dacă acestea ajung în zone din care nu mai pot ieşi (cum ar fi o clădire), atunci are loc o
acumulare. Cât timp concentraţiile sunt relative scăzute, gazele reprezintă doar un posibil pericol.
Cu toate acestea, când concentraţia (de ex.: acumularea) atinge o valoare critică (concentraţia
inflamabilă de metan în aer este între 5 şi 15% din volum), gazul de metan este inflamabil şi există
o posibilitate mare de explozie dacă gazul este închis şi aprins. În concentraţii mai mari, metan
este inflamabil doar când este diluat (de obicei cu aer) până atinge intervalul menţionat mai sus şi
când se află în prezenţa oxigenului. În aceste condiţii, acumularea de metan reprezintă un pericol
de incendiu şi explozie. Dată fiind posibilitatea acumulării de gaz, clădirile de pe sau din
aproprierea depozitelor nu trebuie să aibă structuri subterane, cu excepţia cazului în care
asemenea structuri sunt ventilate complet şi continuu..
Estimarea producţiei de gaz de depozit
Diferite abordări au fost publicate în literatură privind ecuaţia chimică (cinetică) care reprezintă
cel mai bine formarea gazului de depozit în depozitele de deşeuri. Cea mai utilizată este ecuaţia
de gradul 1, care este adoptată de către US EPA şi de către mulţi cercetători, mai ales când datele
de teren privind depozitul de deşeuri sunt limitate (de ex., înregistrarea producţiei de metan a
unui depozit existent pentru a determina parametrii ecuaţiei).
US EPA a elaborate un model matematic denumit LANDGEM care oferă o abordare relativ simplă,
dar cu toate acestea puternică, pentru a prevedea emisiile de gaz de depozit. LANDGEM se
bazează pe o ecuaţie de descompunere de gradul 1 pentru cuantificarea emisiilor rezultate din
biodegradarea deşeului depozitat în depozitele destinate deşeurilor municipale solide (DMS):
n 1
M 
QCH 4    k  Lo   10i   e
 k tij

i 1 j  0.1  
unde:
- QCH4 = generarea anuală de metal în anul în care s-a efectuat calculul (m3/an)
- i = creştere 1 an
- n = (anul calculului) – (anul iniţial al acceptării deşeurilor)
- j = creştere 0,1 an
- k = procent de generare a metanului (an-1)
k=– ln(0,5)/t1/2
- t1/2 = „jumătate” din timp, timpul necesar pentru a reduce concentraţia iniţială de
materie organică cu 50%
Page 54

- Lo = capacitate posibilă de generare a metanului (m 3/Mg)


- Mi = masa deşeului acceptat în acel an (Mg)
- tij = vârsta secţiunii jth a masei de deşeuri Mi acceptată în ith an (ani în decimale, de ex.: 3,2
ani)
Mai concret, LANDGEM:
- Calculează emisiile gazelor de depozit pe baza procentului anual de eliminare, variaţia de
timp şi capacitatea totală a unităţii.
- Include calcule, nu doar a factorilor poluanţi de bază (metan, dioxid de carbon), dar şi a
cantităţilor infime care conţin mai puţin de 1% gaz produs. În plus, se iau în considerare
compuşii organici non-metanici (NMOCs), care joacă un rol foarte important în reacţiile
fotochimice.
- Acesta se bazează pe calcule matematice, care consideră procedura de descompunere drept
ecuaţie de gradul 1. Sunt utilizaţi doi parametri principali. Parametrul „Lo“ care reprezintă
capacitatea totală posibilă de producţie de metan din deşeuri, şi parametrul „k” care
reprezintă procentul generării de metan în timp. Practic, ultimul parametru arată cât de
repede se reduce procentul generării de biogaz, după ce acesta şi-a atins vârful. Se consideră
că procentul maxim de generare a metanului are loc la momentul când deşeurile sunt
depozitate în depozit, iar apoi procentul de generare se reduce.
- Permite ca valorile „Lo“ şi „k“ să fie introduse pe baza datelor experimentale sau a altor tipuri
de date din amplasament.
- Utilizează două modele de calcul al algoritmilor, AP-42 şi CAA care include valorile implicite
pentru Lo şi k
Pentru a calcula valoarea Lo, se presupune că ecuaţia chimică este (Andreottola & Cossu, 1988):

C a H b O c N d  nH 2 O  xCH 4  yCO 2  wNH 3  zC 5 H 7 O 2 N (1)

Având în vedere că C5H7O2N este molecula bacteriei, aceasta devine neglijabilă de-a lungul
timpului. Aşadar, ecuaţia (1) devine:

C H O N 
4a  b  2c  3d
H O
4a  b  2c  3d
CH 
4a  b  2c  3d
CO  dΝΝ
(2)
a b c d 4 2 8 4 8 2 3

Pe baza ecuaţiei (2) este evident că:

1 mol C=1 mol biogaz (CH4+CO2)  1 kg =1.867 m3 biogaz în condiţii normale (3)

Prin urmare, cantitatea de biogaz produs depinde de cantitatea de carbon organic biodegradabil,
care se găseşte în depozit.
Pentru a determina această cantitate, următoarea ecuaţie se aplică (Andreottola & Cossu, 1988):

(Ce)i = (C)i x (fb)i x (1-ui) x pi (4)

unde:
- (Ce)i: cantitatea de carbon organic biodegradabil din componenta i (kg/kg de deşeuri),
- (C)i: cantitatea de carbon organic din componenta i (kg/kg de DS din componenta i),
Page 55

- (fb)i: fracţia (biodegradabilă) de (C)i (kg de carbon organic biodegradabil/kg de carbon


organic),
- ui: conţinutul de umiditate din componenta i (kg de apă/kg de deşeu umed din componenta
i),
- pi: greutatea umedă a componentei i
- Din ecuaţiile (3) şi (4) rezultă că:

(5)
Co= 1,867 *  (Ce)i =
1,867 * {(C)i * (fb)i * (1- ui) * pi}
i
i
unde:
- Co = capacitatea de generare a biogazului potenţial  Lo = Co/2 , în m3/kg de deşeu,
presupunând că biogazul conţine CH4 la 50% v/v.
Pentru a estima producţia de biogaz de-a lungul anilor de funcţionare şi post-tratare a
depozitului, parametrii C, fb şi ui au fost determinaţi în conformitate cu literatura şi estimările din
proiectele asemănătoare (depozite, TMB, etc.), după cum urmează:
- Reziduuri (valori preluate din Andreottola & Cossu, 1988, iar estimările privind umiditatea şi
fbi după procesul de tratare mecano-biologică):
Tabel 19: Parametrii privind calculul Lo pentru deşeurile provenite din reziduuri
Componente ui Ci (fb)i
Putrescibile (biodegradabile) 0,60 0,60 0,40
Hârtie 0,23 0,40 0,25
Sticlă 0,00 0,00 0,00
Metal 0,00 0,00 0,00
Plastic 0,00 0,00 0,00
Lemn 0,20 0,20 0,50
Altele 0,30 0,55 0,19

Compoziţia reziduurilor este următoarea:


Tabel 20: Compoziţia deşeurilor provenite din reziduuri
Componentă %, w.w.
Hârtie şi carton 6,98
Sticlă 6,77
Metale 2,71
Plastic 11,30
Lemn 37,65
Biodegradabile 25,44
Altele 9,15
Page 56

Total 100

- Deşeurile în amestec si deşeurilor stradale (valori preluate din Andreottola & Cossu, 1988):
Tabel 21: Parametrii privind calculul Lo pentru deşeurile în amestec si deşeurilor stradale
Componente ui Ci (fb)i
Putrescibile (biodegradabile) 0,65 0,60 0,85
Hârtie 0,25 0,40 0,50
Sticlă 0,00 0,00 0,00
Metal 0,00 0,00 0,00
Plastic 0,02 0,70 0,00
Lemn 0,20 0,50 0,50
Altele 0,30 0,55 0,20

Compoziţia deşeurile în amestec si deşeurilor stradale este următoarea:


Tabel 22: Compoziţia deşeurile în amestec
Component %, w.w
Hârtie 8,10
sticla 5,10
Metal 3,10
Plastic 9,70
Lemn 1,20
biodegradabile 59,60
Altele 13,20
Total 100,00
Tabel 23: Compoziţia deşeurilor stradale
Componentă %, w.w.
Biodegradabile 20
Altele 80
Total 100

- Nămolul: se presupune că nămolul va conţine 35% SU (uniditatea nămolului= 0,65kg de


apă/kg de masă umedă) şi din care, 60% este carbon organic (C nămol= 0,60kg/kg SU). Din
acest carbon organic, cantitatea de biodegradabil organic se presupune a fi 40% (fbnămol =
0,40kg biodegradabil organic/kg de carbon organic) deoarece nămolul este digestat înainte
de evacuare
Fiecare flux de deşeuri are şi un comportament diferit în ceea ce priveşte coeficientul k (y-1),
deoarece componentele biodegradabile de exemplu sunt deşeuri biodegradabile uşor, în timp
pentru lemn poate dura câţiva ani pentru a se biodegrada. Pe scurt, valorile calculate pentru Lo şi
valorile luate pentru k sunt prezentate mai jos:
Page 57

Tabel 24: Valorile Lo şi k pentru componente diferite în deşeurile depozitate


Jumăta
Procentul de te de Lo, m3 CH4/tonă
Componente k, t-1
biodegradare înjumăt de componentă
ăţire, t
Reziduuri
Biodegradabile + hârtie + 25% din alte fracţii Termen mediu 6,93 0,100 82,39
25% din „alte” fracţii + lemn Termen lung 23,10 0,0300 72,36
Deşeuri în amestec
Putrescibile (biodegradabile) Termen scurt 3,75 0,185 166,63
hârtie + 25% din alte fracţii Termen mediu 6,93 0,100 109,90
25% din „alte” fracţii + lemn Termen lung 23,10 0,030 76,14
deşeurilor stradale
Putrescibile (biodegradabile) Termen scurt 3,75 0,185 166,63
50% din „alte” fracţii Termen lung 23,10 0,030 35,94
Namol Termen mediu 6.93 0.100 78.41

Pe baza ultimului tabel, este evident că:


 Putrescibilele şi „alte“ fracţii ale deşeurilor stradale produc biogaz. Se presupune că 50%
din fracţia „altele“ conţine carbon organic biodegradabil doar pentru a asigura siguranţa
calculelor
 O parte din reziduuri, formate din biodegradabile, hârtie şi 25% din fracţia „altele“
(ipoteză), sunt cele care produc biogazul, în calculele pentru depozitare reziduurile
rezultate din tratarea mecano-biologică. Deasemenea o mică cantitate se presupune a fi
produsă de 25% din fracţia “altele”, în timp ce restul de 50% se presupune că este inert.
Această fracţie se presupune că conţine carbon organic biodegradabil pentru a asigura
siguranţa calculelor.
Biogazul continuă să se genereze chiar şi după ce funcţionarea depozitului s-a terminat. Producţia
totală de biogaz din celula A a fost calculată ca fiind suma gazului produs din categoriile de mai
sus şi este indicată mai jos.
Page 58

Figura 2: Producţia de biogaz şi evoluţia cantităţilor de-a lungul timpului


Page 59

Tabel 25: Producţia de biogaz din celula A în m³/an


Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol
Producţia
An
Termen Termen Termen Total Termen Termen Termen Termen totală
Total Total
scurt mediu lung scurt lung mediu lung

1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

131.873,5
657.722,20 46.553,44 3.940,15 708.215,79 122.684,15 9.189,42 385.553,86 120.588,30 506.142,17 151.046,24 1.497.277,77
2 7

1.207.165,0 1.303.821,1 249.144,8


88.875,42 7.780,67 230.592,32 18.552,54 736.063,81 238.127,61 974.191,42 289.083,36 2.816.240,74
3 0 0 6

1.664.808,1 1.803.562,4 348.004,1 1.053.803,5 1.406.179,7


127.240,63 11.513,67 320.358,96 27.645,20 352.376,16 414.194,49 3.971.940,80
4 0 0 6 8 4

2.031.520,6 2.207.565,0 431.524,6 1.338.790,3 1.801.251,5


160.989,71 15.054,66 395.049,19 36.475,49 462.461,22 526.124,88 4.966.466,15
5 6 3 8 5 7

2.337.287,0 2.547.381,2 502.260,2 1.596.657,0 2.165.949,8


191.597,22 18.496,92 457.209,07 45.051,13 569.292,77 627.463,68 5.843.054,92
6 9 3 1 4 1

2.592.406,5 2.833.612,4 562.334,7 1.829.984,4 2.502.951,4


219.362,51 21.843,41 508.955,04 53.379,67 672.966,97 719.203,80 6.618.102,42
7 4 6 1 7 4

2.805.438,9 3.075.092,3 613.514,5 2.041.107,8 2.814.685,0


244.556,47 25.096,99 552.046,14 61.468,41 773.577,13 802.273,70 7.305.565,63
8 2 9 5 7 0

2.331.612,3 2.577.251,4 518.459,6 1.846.870,7 2.597.585,2


221.283,85 24.355,27 458.807,91 59.651,74 750.714,47 725.927,26 6.419.223,58
9 0 2 6 7 4

1.937.812,9 2.161.674,3 439.205,9 2.399.645,2


200.225,91 23.635,46 381.317,22 57.888,77 1.671.117,78 728.527,51 656.846,15 5.657.371,76
10 7 4 9 9

1.610.524,6 1.814.633,4 373.092,2 1.512.089,9 2.219.086,1


181.171,89 22.936,93 316.914,38 56.177,90 706.996,26 594.338,97 5.001.150,89
11 6 8 7 0 6

1.338.513,9 1.524.704,0 317.906,4 1.368.195,5 2.054.296,8


163.931,11 22.259,04 263.388,90 54.517,59 686.101,37 537.780,14 4.434.687,60
12 5 9 8 2 9

1.282.376,8 271.809,9 1.237.994,5 1.903.818,5


1.112.444,67 148.331,00 21.601,18 218.903,64 52.906,35 665.824,01 486.603,59 3.944.608,95
13 6 9 0 1
Page 60

Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol


Producţia
An
Termen Termen Termen Total Termen Termen Termen Termen totală
Total Total
scurt mediu lung scurt lung mediu lung

1.079.735,7 233.274,4 1.120.183,7 1.766.329,6


924.557,53 134.215,44 20.962,77 181.931,75 51.342,73 646.145,93 440.297,14 3.519.637,05
14 5 8 5 8

201.029,5 1.013.584,1 1.640.633,6


768.403,73 121.443,15 20.343,23 910.190,11 151.204,26 49.825,32 627.049,44 398.397,33 3.150.250,62
15 8 7 1

174.019,2 1.525.646,2
638.623,63 109.886,31 19.742,00 768.251,93 125.666,51 48.352,76 917.128,88 608.517,32 360.484,81 2.828.402,22
16 7 1

151.365,7 1.420.385,4
530.762,83 99.429,24 19.158,53 649.350,61 104.441,97 46.923,72 829.852,53 590.532,92 326.180,14 2.547.281,90
17 0 5

132.339,0 1.323.961,6
441.119,27 89.967,30 18.592,31 549.678,88 86.802,17 45.536,92 750.881,62 573.080,03 295.140,00 2.301.119,62
18 9 6

1.235.568,7
366.616,11 81.405,78 18.042,82 466.064,71 72.141,66 44.191,10 116.332,75 679.425,79 556.142,96 267.053,71 2.085.019,93
19 5

102.842,2 1.154.476,3
304.696,22 73.658,99 17.509,58 395.864,79 59.957,24 42.885,05 614.769,88 539.706,45 241.640,19 1.894.823,61
20 9 3

1.080.022,5
253.234,33 66.649,41 16.992,09 336.875,84 49.830,72 41.617,61 91.448,33 556.266,79 523.755,71 218.645,09 1.726.991,76
21 0

22 210.464,14 60.306,88 16.489,90 287.260,92 41.414,52 40.387,62 81.802,15 503.331,00 508.276,39 1.011.607,40 197.838,26 1.578.508,73

23 174.917,65 54.567,93 16.002,55 245.488,12 34.419,79 39.193,99 73.613,78 455.432,73 493.254,56 948.687,28 179.011,46 1.446.800,64

24 145.374,81 49.375,10 15.529,60 210.279,51 28.606,43 38.035,63 66.642,06 412.092,57 478.676,68 890.769,25 161.976,27 1.329.667,09

25 120.821,62 44.676,44 15.070,63 180.568,70 23.774,93 36.911,51 60.686,44 372.876,78 464.529,65 837.406,43 146.562,19 1.225.223,75

26 100.415,37 40.424,91 14.625,23 155.465,51 19.759,45 35.820,61 55.580,05 337.392,86 450.800,72 788.193,58 132.614,95 1.131.854,10

27 83.455,64 36.577,97 14.192,99 134.226,61 16.422,16 34.761,95 51.184,11 305.285,69 437.477,55 742.763,23 119.994,97 1.048.168,92

28 69.360,34 33.097,12 13.773,52 116.230,99 13.648,53 33.734,58 47.383,11 276.233,91 424.548,13 700.782,04 108.575,94 972.972,07

29 57.645,68 29.947,51 13.366,45 100.959,64 11.343,35 32.737,57 44.080,92 249.946,78 412.000,84 661.947,62 98.243,57 905.231,75
Page 61

Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol


Producţia
An
Termen Termen Termen Total Termen Termen Termen Termen totală
Total Total
scurt mediu lung scurt lung mediu lung

30 47.909,57 27.097,63 12.971,42 87.978,62 9.427,51 31.770,03 41.197,54 226.161,20 399.824,37 625.985,57 88.894,46 844.056,18

31 39.817,85 24.518,95 12.588,05 76.924,85 7.835,24 30.831,08 38.666,32 204.639,11 388.007,78 592.646,89 80.435,03 788.673,10

32 33.092,78 22.185,66 12.216,02 67.494,47 6.511,90 29.919,89 36.431,79 185.165,13 376.540,41 561.705,54 72.780,63 738.412,42

33 27.503,56 20.074,42 11.854,98 59.432,95 5.412,07 29.035,62 34.447,69 167.544,34 365.411,96 532.956,30 65.854,64 692.691,58

34 22.858,32 18.164,08 11.504,61 52.527,02 4.497,99 28.177,49 32.675,48 151.600,38 354.612,41 506.212,79 59.587,74 651.003,03

35 18.997,65 16.435,54 11.164,60 46.597,79 3.738,30 27.344,72 31.083,02 137.173,70 344.132,03 481.305,73 53.917,22 612.903,76

36 15.789,03 14.871,49 10.834,64 41.495,16 3.106,92 26.536,56 29.643,48 124.119,90 333.961,39 458.081,29 48.786,31 578.006,24

37 13.122,33 13.456,28 10.514,42 37.093,04 2.582,17 25.752,28 28.334,46 112.308,33 324.091,34 436.399,66 44.143,68 545.970,84

38 10.906,02 12.175,75 10.203,68 33.285,45 2.146,06 24.991,19 27.137,25 101.620,78 314.512,99 416.133,77 39.942,86 516.499,32

39 9.064,04 11.017,07 9.902,11 29.983,23 1.783,60 24.252,59 26.036,18 91.950,28 305.217,73 397.168,01 36.141,79 489.329,21

40 7.533,17 9.968,66 9.609,46 27.111,29 1.482,35 23.535,82 25.018,17 83.200,06 296.197,18 379.397,24 32.702,44 464.229,14

41 6.260,85 9.020,02 9.325,46 24.606,32 1.231,99 22.840,23 24.072,22 75.282,52 287.443,23 362.725,75 29.590,40 440.994,69

42 5.203,42 8.161,65 9.049,85 22.414,91 1.023,91 22.165,20 23.189,11 68.118,44 278.948,00 347.066,44 26.774,50 419.444,96

43 4.324,58 7.384,97 8.782,39 20.491,93 850,98 21.510,12 22.361,09 61.636,12 270.703,84 332.339,96 24.226,57 399.419,55

44 3.594,18 6.682,19 8.522,83 18.799,20 707,25 20.874,40 21.581,65 55.770,66 262.703,33 318.474,00 21.921,10 380.775,95

45 2.987,14 6.046,30 8.270,94 17.304,37 587,80 20.257,46 20.845,26 50.463,38 254.939,28 305.402,66 19.835,03 363.387,33

46 2.482,62 5.470,92 8.026,50 15.980,04 488,52 19.658,77 20.147,29 45.661,16 247.404,68 293.065,84 17.947,48 347.140,65

47 2.063,32 4.950,29 7.789,28 14.802,89 406,01 19.077,76 19.483,78 41.315,92 240.092,77 281.408,69 16.239,55 331.934,91

48 1.714,83 4.479,21 7.559,07 13.753,11 337,44 18.513,93 18.851,37 37.384,19 232.996,95 270.381,15 14.694,16 317.679,78

49 1.425,20 4.052,96 7.335,67 12.813,82 280,45 17.966,76 18.247,21 33.826,62 226.110,85 259.937,47 13.295,82 304.294,33
Page 62

Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol


Producţia
An
Termen Termen Termen Total Termen Termen Termen Termen totală
Total Total
scurt mediu lung scurt lung mediu lung

50 1.184,49 3.667,27 7.118,86 11.970,62 233,08 17.435,76 17.668,84 30.607,59 219.428,27 250.035,86 12.030,56 291.705,88
Page 63

Conform Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (26 noiembrie 2004), echipamentul
de ardere controlată este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz captat din depozit. Aşadar,
cantitatea care va fi folosită pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 26: Producţia de biogaz din celula A în m³/h
An Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol Producţie totală Recuperare

1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

2 80,85 15,05 57,78 17,24 170,92 102,55

3 148,84 28,44 111,21 33,00 321,49 192,89

4 205,89 39,73 160,52 47,28 453,42 272,05

5 252,01 49,26 205,62 60,06 566,95 340,17

6 290,80 57,34 247,25 71,63 667,02 400,21

7 323,47 64,19 285,73 82,10 755,49 453,29

8 351,04 70,04 321,31 91,58 833,97 500,38

9 294,21 59,18 296,53 82,87 732,79 439,67

10 246,77 50,14 273,93 74,98 645,82 387,49

11 207,15 42,59 253,32 67,85 570,91 342,54

12 174,05 36,29 234,51 61,39 506,24 303,75

13 146,39 31,03 217,33 55,55 450,30 270,18

14 123,26 26,63 201,64 50,26 401,79 241,07

15 103,90 22,95 187,29 45,48 359,62 215,77

16 87,70 19,87 174,16 41,15 322,88 193,73

17 74,13 17,28 162,14 37,24 290,79 174,47

18 62,75 15,11 151,14 33,69 262,68 157,61

19 53,20 13,28 141,05 30,49 238,02 142,81

20 45,19 11,74 131,79 27,58 216,30 129,78

21 38,46 10,44 123,29 24,96 197,15 118,29

22 32,79 9,34 115,48 22,58 180,20 108,12

23 28,02 8,40 108,30 20,44 165,16 99,10

24 24,00 7,61 101,69 18,49 151,79 91,07

25 20,61 6,93 95,59 16,73 139,87 83,92

26 17,75 6,34 89,98 15,14 129,21 77,52

27 15,32 5,84 84,79 13,70 119,65 71,79

28 13,27 5,41 80,00 12,39 111,07 66,64


Page 64

An Deşeuri în amestec Deşeuri stradale Reziduuri Namol Producţie totală Recuperare

29 11,53 5,03 75,56 11,22 103,34 62,00

30 10,04 4,70 71,46 10,15 96,35 57,81

31 8,78 4,41 67,65 9,18 90,03 54,02

32 7,70 4,16 64,12 8,31 84,29 50,58

33 6,78 3,93 60,84 7,52 79,07 47,44

34 6,00 3,73 57,79 6,80 74,32 44,59

35 5,32 3,55 54,94 6,15 69,97 41,98

36 4,74 3,38 52,29 5,57 65,98 39,59

37 4,23 3,23 49,82 5,04 62,33 37,40

38 3,80 3,10 47,50 4,56 58,96 35,38

39 3,42 2,97 45,34 4,13 55,86 33,52

40 3,09 2,86 43,31 3,73 52,99 31,80

41 2,81 2,75 41,41 3,38 50,34 30,21

42 2,56 2,65 39,62 3,06 47,88 28,73

43 2,34 2,55 37,94 2,77 45,60 27,36

44 2,15 2,46 36,36 2,50 43,47 26,08

45 1,98 2,38 34,86 2,26 41,48 24,89

46 1,82 2,30 33,46 2,05 39,63 23,78

47 1,69 2,22 32,12 1,85 37,89 22,74

48 1,57 2,15 30,87 1,68 36,26 21,76

49 1,46 2,08 29,67 1,52 34,74 20,84

50 1,37 2,02 28,54 1,37 33,30 19,98

Aşa cum se poate vedea din tabelele de mai sus, cantitatea maximă de biogaz din celula A este
produsă în al optulea an (la sfârşitul şaptelea an, care este ultimul an când în celula A se va mai
depozita deşeul). Această cantitate maximă atinge 7.305.565,63 m3/an sau 833,97 m3/h.
Conform Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (26 noiembrie 2004), echipamentul
de ardere controlată este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz captat din depozit. Aşadar,
cantitatea care va fi folosită pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului al
celulei A este 500,38 m3/h.
Sistemul de management al biogazului – Specificaţii tehnice
Sistemul de management al gazului de depozit este format din următoarele elemente.
Puţuri de colectare
Page 65

Conform Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor (26 noiembrie 2004), instalarea
puţului de colectare a gazului va începe după ce stratul de deşeu ajunge la 4 m înălţime. Baza
puţului trebuie să fie plasată la cel puţin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu
ajutorul unor mecanisme de tragere sub formă de cupolă puţurile de gaz vor fi ridicate odată cu
creşterea înălţimii corpului de deşeuri, până la nivelul maxim de umplere.
Puţurile vor avea un diametru de cel puţin 80 cm şi vor fi umplute cu un material cu
permeabilitate de cel puţin 1x10 -3 m/s şi un diametru particulelor de d= 16-32 mm (pietriş sau
piatră spartă). În acest filtru se înglobează conducta de drenaj cu un diametru intern de 200 mm.
Acest lucru asigură o extracţie uniformă a gazului generat în interiorul corpului depozitului, cu o
suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului
şi pentru a putea dirija gazul captat în direcţia dorită, este necesară generarea unei subpresiuni
efective de 30 hPa la capătul superior al puţului de gaz.
Pereţii conductelor filtrante vor fi perforaţi, iar diametrul perforaţiilor (în concordanţă cu
granulaţia filtrelor de pietriş sau piatră spartă) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce înseamnă 8-12
mm.
Sunt preferate conductele cu perforaţii rotunde datorită rezistenţei mai mare la deformare şi
forfecare, precum şi stabilităţii lor crescute la încărcările rezultate din activitatea de compactare a
corpului deşeurilor. Aceste puţuri vor avea o adâncime care va atinge 2 m deasupra stratului de
drenare.
Conductele vor fi din PEID, un material rezistent la eroziune.
În timpul funcţionării depozitului, puţurile de captare a gazului trebuie să fie etanşate. Din acest
motiv, ultimul metru al conductei verticale nu va avea găuri şi va fi prevăzut cu un robinet pe care
se va instala o amenajare specială umplută cu biofiltru (de ex.: compost de la staţia de tratare
mecanico-biologică). În acest fel, biogazul va părăsi depozitul prin biofiltru, fiind inodor (bio-
oxidarea compuşilor cu miros neplăcut).
La înălţimea lor maximă, toate conductele de la puţurile verticale trebuie să fie prevăzute la capăt
cu un cap de puţ, având un braţ lateral pentru conexiunea cu altă reţea de conducte orizontale.
Capul de puţ trebuie realizat din PEID şi va fi prevăzut cu o instalaţie pentru prelevarea probelor
de gaz şi măsurarea temperaturii. La braţele capului de puţ va fi poziţionată o vană fluture ce va
asista controlul gazului de depozit de la puţul respectiv. O garnitură specială realizată din PEID
flexibilă va fi folosită pentru racordarea la conducta orizontală de transfer. Pentru a proteja capul
de puţ, vor fi pozate câte o conductă prefabricată din beton (aproximativ 1 m înălţime şi 1 m
diametru) deasupra fiecărui puţ cu un capac metalic de protecţie şi pentru un accesul facil.
Conform Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor (26 noiembrie 2004), pentru a
calcula numărul de puţuri de gaz trebuie să se ţină seama de faptul că 1 m de conductă de
filtrantă cu o secţiune transversală minimă >250 cm2 poate colecta aproximativ 2 m 3 gaz/oră.
În total, se vor executa 20 puţuri pentru colectarea biogazului din celula A. Distanţa dintre două
puţuri de biogaz nu va fi mai mare de 50 m. Poziţionarea relativă a puţurilor este reprezentată în
figura următoare.
Dacă se aplică coeficienţii de mai sus, cele 20 puţuri pot recupera o cantitate totală de biogaz de
aproximativ 2.228,54 m3/h. Ţinând cont de cantitatea recuperată efectiv de 500,38 m3/h, este
evident că sistemul de biogazul propus este suficient şi eficient.
Page 66

Figura 3: Poziţionarea puţurilor de gaz de depozit


Puţurile vor fi poziţionate cât mai aproape posibil de bermele şi drumurile de acces, iar distanţa
de la puţuri la limita exterioară a corpului depozitului va fi de cel puţin 40 m, pentru a cuprinde în
zona de aspiraţie şi marginea depozitului.
Datele privind puţurile de colectare (înălţime, debit) sunt furnizate în tabelul de mai jos. Debitul
fiecărui puţ a fost calculat luând în considerare procentul adâncimii puţului la adâncimea totală a
celor 20 puţuri, precum şi cantitatea totală de biogaz care va fi recuperată de aceste puţuri.
Tabel 27: Date privind puţurile de colectare
Puţ Adâncime (m) Debitul de biogaz (m3/h)

C1 14,00 14,10

C2 19,00 19,13

C3 20,00 20,14

C4 20,00 20,14

C5 17,00 17,12

C6 16,00 16,11

C7 29,00 29,20

C8 34,00 34,23

C9 35,00 35,24

C10 32,00 32,22

C11 19,00 19,13

C12 21,00 21,14

C13 33,00 33,22

C14 37,00 37,25

C15 37,00 37,25

C16 21,00 21,14

C17 18,00 18,12


Page 67

Puţ Adâncime (m) Debitul de biogaz (m3/h)

C18 25,00 25,17

C19 26,00 26,18

C20 24,00 24,16

Sum 497,00 500,38

Reţeaua de conducte de transfer al biogazului


Fiecare puţ de colectare a gazului va fi conectat la staţia de colectare a gazului prin intermediul
unei conducte de captare a gazului.
Conductele de captare a gazului vor fi instalate cu o pantă de cel puţin 5% faţă de staţia de
colectare a gazului, pentru a evacua apa provenită din condens în interiorul conductei.
Aceste conducte trebuie să fie prevăzute cu sisteme flexibile care permit conectarea la staţia de
colectare a gazului, pentru a minimiza deteriorările cauzată de tasare, forţele de presiune, forţele
transversale şi forţele de torsiune este minimizată. Conductele şi conexiunile flexibile trebuie să
fie realizate din PEID cu o rezistenţă la presiune ≥ PN 6.
Diametrul conductelor de captare va fi de 160 mm.
Conductele de captare a gazului vor fi prevăzute cu vane fluture, înainte de conexiunea acestora
la staţia de colectare, asistând controlul gazului de depozit de la conductele specifice şi
permiţând oprirea curgerii gazului. Conductele trebuie protejate împotriva îngheţului la suprafaţa
depozitului cu un strat de pământ sau deşeuri de cel puţin 80 cm grosime.
Staţia de colectare a biogazului este conectată printr-o conductă principală care conduce
biogazului la unitatea de incinerare. Conducta principală de eliminare a biogazului trebuie să
permită accesul şi reglarea de la căminele de colectare a apei care conţin separatoare de
condensat, în caz de avarii. Panta sa trebuie să fie de cel puţin 0,5% pentru a evacua particulele
conţinute în condens. Diametrul nominal al conductei este de 200 mm. Această conductă va fi
instalată la adâncimi mai mari decât adâncimea de îngheţ specifică zonei, dar nu mai puţin de 80
cm, şi vor fi plasate în afara suprafeţei de etanşare, şi în niciun caz sub echipamentele de
colectare a apei pluviale (şanţuri) şi sub drumul de acces. Proiectul propus permite ca aceste
specificaţii să fie respectate.
Principiile principale ale proiectului privind sistemul de management al biogazului sunt:
 Reducerea pierderilor prin frecare
 Viteza maximă a biogazului în interiorul conductei nu va depăşi 10 m/s
 Sub-presiunea celui mai îndepărtat puţ este de 30 mbari
 Echilibrarea căderii de presiune deasupra braţelor reţelei
Căderea de presiunea este calculată folosind ecuaţia lui Darcy:
 *  *l *u2
P
2* D
unde:
Page 68

 P cădere de presiune la lungimea conductei, Pa


 λ coeficientul de frecare
 l lungimea conductei, m
 ρ densitatea biogazului = 1,255 kg/m³
 u viteza biogazului în interiorul conductei, m/sec
 D diametrul nominal al conductei, m
Viteza biogazului în interiorul conductei este calculată utilizând următoarea ecuaţie:
Q Q
u 
A π  ( d )2
2
unde:
 D diametru nominal al conductei, m
 d diametrul interior al conductei, m
 A aria transversală a conductei = 3,14 x d2 / 4
Cel mai bun mod de calcul a coeficientului de frecare în interiorul conductei este utilizarea relaţiei
Haaland:
2
λ1/2 
6,9 ks 1,11
 3,6 log( ( ) )
Re 3,71  d

unde:
 λ coeficientul de frecare
 Re numărul Reynolds
 ks rugozitatea, mm
 d diametru interior al conductei, mm
Rezultatele calculelor de dimensionare, pentru conductele în cauză, sunt prezentate în tabelul de
mai jos. Pierderea de presiune a fost calculată pentru cel mai îndepărtat puţ/racord care va suferi
cea mai mare scădere de presiune.
Page 69

Tabel 28: Dimensionarea conductelor de captură biogaz


Pierderea de TOTAL
FRECAREA
presiune ΔΡ
Δp
ρ u λ L eq Δp Δp
Secţiunea L (m) DN (m) D (m) f (m3/h) v (m2/s) Re Δp (Pa) (mbar (mbar)
(kg/m3) (m/s) (Haland) (m) (Pa) (mbar)
)

C5-C4 50,00 1,10 0,160 0,138 17,12 0,318 0,000014 3.132,413 0,044 0,881 0,009 4,570 0,081 0,001 0,00962
C4-C3 50,00 1,10 0,160 0,138 37,25 0,692 0,000014 6.817,605 0,034 3,287 0,033 4,570 0,300 0,003 0,03587
Ramura 1
C3-C2 50,00 1,10 0,160 0,138 57,39 1,066 0,000014 10.502,796 0,030 6,909 0,069 4,570 0,632 0,006 0,07541
C2-C1 50,00 1,10 0,160 0,138 76,52 1,422 0,000014 14.003,728 0,028 11,375 0,114 4,570 1,040 0,010 0,12415
C1-C.S. 91,00 1,10 0,160 0,138 90,61 1,684 0,000014 16.583,362 0,027 27,789 0,278 4,570 1,396 0,014 0,29184

C11-C10 33,00 1,10 0,160 0,138 19,13 0,355 0,000014 3.500,932 0,042 0,701 0,007 4,570 0,097 0,001 0,00798
C10-C9 50,00 1,10 0,160 0,138 51,35 0,954 0,000014 9.397,239 0,031 5,703 0,057 4,570 0,521 0,005 0,06224
C9-C8 50,00 1,10 0,160 0,138 86,59 1,609 0,000014 15.846,324 0,027 14,105 0,141 4,570 1,289 0,013 0,15394
ramura 2
C8-C7 50,00 1,10 0,160 0,138 120,82 2,245 0,000014 22.111,150 0,025 25,251 0,253 4,570 2,308 0,023 0,27558
C7-C6 34,00 1,10 0,160 0,138 150,01 2,787 0,000014 27.454,678 0,024 25,114 0,251 4,570 3,376 0,034 0,28490
C6-C.S. 63,00 1,10 0,160 0,138 166,12 3,087 0,000014 30.402,831 0,023 55,694 0,557 4,570 4,040 0,040 0,59734

C16-C15 50,00 1,10 0,160 0,138 21,14 0,393 0,000014 3.869,451 0,041 1,257 0,013 4,570 0,115 0,001 0,01371
C15-C14 50,00 1,10 0,160 0,138 58,39 1,085 0,000014 10.687,056 0,030 7,120 0,071 4,570 0,651 0,007 0,07771
Ramura 3 C14-C13 50,00 1,10 0,160 0,138 95,65 1,777 0,000014 17.504,660 0,027 16,779 0,168 4,570 1,534 0,015 0,18313
C13-C12 50,00 1,10 0,160 0,138 128,87 2,395 0,000014 23.585,227 0,025 28,278 0,283 4,570 2,585 0,026 0,30862
C12-C.S. 72,00 1,10 0,160 0,138 150,01 2,787 0,000014 27.454,678 0,024 53,183 0,532 4,570 3,376 0,034 0,56558

C20-C19 50,00 1,10 0,160 0,138 24,16 0,449 0,000014 4.422,230 0,039 1,574 0,016 4,570 0,144 0,001 0,01718
C19-C18 50,00 1,10 0,160 0,138 50,34 0,935 0,000014 9.212,979 0,032 5,512 0,055 4,570 0,504 0,005 0,06015
ramura 4
C18-C17 50,00 1,10 0,160 0,138 75,51 1,403 0,000014 13.819,469 0,028 11,116 0,111 4,570 1,016 0,010 0,12132
C17-C.S. 113,00 1,10 0,160 0,138 93,63 1,740 0,000014 17.136,141 0,027 36,538 0,365 4,570 1,478 0,015 0,38016
Page 70

C.S. - FLARE 11,18


UNIT 116,00 1,10 0,200 0,176 500,38 5,716 0,000014 71.804,703 0,019 227,120 2,271 5,710 0 0,112 2,38300
Page 71

Staţiile de colectare a biogazului – Colectarea condensului


În interiorul staţiilor de colectare a gazului, conductele individuale de colectare sunt conectate la
conducta principală de eliminare a gazului. Numărul staţiilor de colectare a gazului se determină
calculând dimensiunile depozitului, numărul puţurilor de colectare a gazului şi distribuţia
acestora în depozit. Pe baza proiectului propus, este necesară realizarea unei (1) staţie de
colectare pentru celula A.
În interiorul staţiei de colectare, fiecare conductă de colectare este prevăzută cu o porţiune
specială prevăzută cu un dispozitiv de prelevare a probelor. Acest dispozitiv este realizat dintr-un
fragment de conductă cu un diametru de 50 mm pentru a asigura un debit constant de gaz > 2
m/s.
Lungimea acestei conductei este 10 x DN înainte de ştuţul de măsurare, adică 5 cm, respectiv 5 x
DN după ştuţul de măsurare, adică 2,5 cm. Între zona de măsurare şi cilindrul de colectare (în
care se termină conductele de captare individuale), se amplasează o vană fluture pentru
închidere şi reglare. O vană fluture este situată şi între cilindrul de colectare şi conducta
principală de eliminare.
Staţia de colectare a gazului se află în interiorul unui container cu dimensiunile de 6,00 m x 2,50
m x 3,00 mm. În conformitate cu standardele româneşti, infrastructura care include staţia de
colectare a gazului va fi etanşată complet şi prevăzută cu sisteme de ventilare (cel puţin două
ferestre pentru ventilare de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat va fi strict interzis.
Semnele de avertizare privind riscul potenţial legat de prezenţa biogazului, vor fi amplasate în
zona staţiei de colectare, de asemenea sunt incluse şi semnele privind interzicerea fumatului şi a
focului.
Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apă, acest lucru conduce la formarea condensului în
reţeaua de conducte. Deoarece cantitatea maximă de biogaz este 500,38 m3/h, iar 100 ml de
condens sunt produşi pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea maximă preconizată de condens
este de 50 l/h sau aproximativ 1,2 m3/zi.
În interiorul conductei principale de evacuare, în punctele de minim, au fost prevăzute
separatoare de condens, accesibile din cămine. Separatorul de condens precum şi toate
echipamentele interne care vin în contact cu condensul, sunt realizate din PEID rezistent la
coroziune. Căminele trebuie să fie impermeabile faţă de apa freatică şi să fie calculate static
pentru a fi rezistente la forţele care le-ar putea deplasa.
În conformitate cu standardele româneşti, condensul se evacuază într-un recipient plin cu
condensat printr-un dispozitiv tip sifon. Recipientul trebuie să fie ţinut plin pentru a evita
pătrunderea aerului în conducta principală de gaz în timpul pompării. Distanţă între separatorul
de condensat şi rezervorul de condensat este calculată astfel încât să se asigure că vacuumul din
conducta principală de evacuare a gazului nu determină absorbţia condensatului înapoi în
sistemul de conducte. Căminele trebuie să poată fi controlate în orice moment pentru a
supraveghea nivelul condensatului.
Condensatul se evacuează într-un rezervor la care sunt conenctate toate separatoarele de
condensat, sau direct în staţia de tratare a levigatului. Este interzisă recircularea condensatului în
corpul depozitului.Capacitatea rezervorului de condensat este calculat astfel încât să cel puţin
cantitatea de condensat care se adună în 14 zile, şi să fie impermeabil şi rezistent pe termen lung,
astfel încât să fie evitată pătrunderea condensatului în sol sau apă freatică şi va fi echipat cu un
indicator de preaplin
Page 72

Unitatea de ardere
Pentru a pompa în mod continuu gazul de depozit în exteriorul acestuia trebuie instalat o unitate
de ardere. Pe baza calculelor privind producţia biogazului prezentate mai sus, unitatea de ardere
va avea o capacitate totală de 500,00 m3/h care va fi utilizată când celula A se află în funcţiune.
Unitatea de ardere pentru gazul de depozit trebuie să aibă un design compact şi va fi format în
principal din unitatea suflantă şi unitatea de combustie controlată.
Unitatea de ardere trebuie să aibă o flacără închisă, ceea ce oferă o eficienţă ridicată combustiei
care are loc la temperaturi de peste 900°C, asigurând astfel conformitatea cu reglementările
privind emisiile.
Unitatea de ardere trebuie instalată pe o platformă de beton.
Unitatea de ardere trebuie echipată cu:
 Suflantă cu motor rezistent la EEx
 Arzător cu aprindere
 Cameră de combustie
 Controlul şi monitorizarea presiunii şi temperaturii
 Cabină pentru controlul electric, rezistentă la intemperii
 Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2
 Capacitate de a funcţiona la 1/5 din capacitatea nominală.
De asemenea, unitatea de ardere compactă trebuie să fie prevăzută cu toate funcţiile de
siguranţă necesare unei manipulări şi arderi în siguranţă a gazului de depozit (ghidul de referinţă
EN60079-ff pentru protecţia împotriva exploziilor).

3.1.6 Monitorizarea mediului


Conform cerinţelor legislative din România, sistemul de monitorizare va consta în:

 Sistem de monitorizare levigat

 Sistem de monitorizare apă subterană

 Sistem de monitorizare apă de suprafaţă

 Sistem de monitorizare biogaz

 Sistem de monitorizare tasări

O parte din sistemul general de monitorizare constă de asemenea dintr-o serie de parametrii care
au rol semnificativ în organizarea şi monitorizarea diferitelor procese şi operaţiuni ale depozitului.
Aceşti parametrii sunt:

 Date meteorologice

 Volumul şi compoziţia deşeurilor introduse


Page 73

 Volumul şi compoziţia pământului introdus

 Monitorizarea tuturor lucrărilor de susţinere şi înregistrarea tuturor problemelor care


afectează funcţionarea optimă a facilităţii.

Toate datele colectare prin sistemele de monitorizare, trebuie păstrate in-situ în rapoarte
organizate în mod corespunzător.
Sistemul de monitorizare a levigatului
Deoarece depozitul de deşeuri este echipat cu o staţie de tratare a levigatului, prelevarea şi
testarea levigatului sunt considerate ca fiind de o mare importanţă. Uşoarele schimbări ale
valorilor cantităţii totale de solide dizolvate (TSD), ale consumului chimic de oxigen (CCO) sau ale
concentraţiei de metale grele, pot afecta eficienţa sistemului de tratare utilizat. Operatorul staţiei
de tratare va face o estimare privind cantităţile de levigat produse şi va verifica eficienţa staţiei de
tratare a levigatului.

Atât parametrii măsuraţi cât şi frecvenţa prelevării sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 29: Parametrii şi frecvenţa monitorizării levigatului


PARAMETRI FRECVENŢĂ
Perioadă de Perioadă post
funcţionare închidere
Volumul de levigat Lunar La fiecare 6 luni
Compoziţia levigatului La fiecare 3 luni La fiecare 6 luni
Compoziţia levigatului tratat Lunar Lunar

Volumul de levigat produs poate fi estimat din orele de funcţionare a pompei, instalate în
depozit, care alimentează rezervorul de stocare. Dacă se multiplică orele de funcţionare a
pompei, care pot fi înregistrate de sistemul de automatizare al instalaţiei atunci se obţine o
estimare aproximativă a cantităţilor de levigat produse.

Probele de levigat vor fi prelevate din conducta de deversare a pompei de levigat instalate în
colectorul de levigat W1 şi din rezervorul de stocare al staţiei de tratare a levigatului, în timp ce
probele de levigat tratat vor fi prelevate din rezervorul de efluenţi al staţiei de tratare a
levigatului.

Parametrii care vor fi măsuraţi sunt următorii:

 pH-ul

 conductivitatea

 mirosul

 temperatura

 CBO5

 CCO
Page 74

 COT

 SO-4

 Amoniac (NH4-N)

 Azot organic

 Cl

 Zn

 As

 Cd

 Cu

 Ni

 fenoli

 Fosfat

 total solide (TS)

 solide volatile (SV)

 solide in suspensie (SS)

 solide dizolvate (SD)

Prelevarea de probe trebuie efectuată în conformitate cu ISO 5667-11, în timp ce analiza chimică
trebuie să fie efectuată în conformitate cu „Metodele standard pentru examinarea apei şi a apei
uzate” editate de AWWA, APHA, WEF, conform tabelului următor:

Tabel 30:Metode standard pentru examinarea apei şi a apei uzate


Nr. PARAMETRU Metoda standard
1 pH 4500 – H B.
2 Conductivitatea 2520 B.
3 Mirosurile 2150 B.
4 CBO 5210 D.
5 CCO 5220 B.
6 COT 5310 C.
7 SO-4 4500 – SO4 – E.
8 Amoniac (NH4-N) 4500 – NH3 C.
9 Azot organic 4500 – Norg. B.
10 Cl 4500 – Cl B.
Page 75

Nr. PARAMETRU Metoda standard


11 Zn 3111 Β.
12 As 3111 Β.
13 Cd 3111 Β.
14 Cu 3111 Β.
15 Ni 3111 Β.
16 Fenoli 5530 D.
17 Fosfat 4500 – P D.
18 Total solide (TS) 2540 B.
19 Solide volatile (SV) 2540 E.
Solide în suspensie
20 2540 D.
(SS)
Solide dizolvate
21 2540 C.
(SD)

Sistemul de monitorizare a apelor subterane

Sistemul de monitorizare a apei subterane este utilizat în două scopuri:

I. Pentru a demonstra că depozitul nu produce o degradare semnificativă a apei subterane

II. În cazul în care compoziţia apei subterane a fost degradată, pentru a evalua caracterul,
importanţa şi dimensiunea contaminării resurselor de apă subterană.

Vor exista 2 tipuri de foraje de monitorizare a apelor subterane

 foraje în aval

 foraje în amonte

Forajele în amonte vor arăta condiţiile preexistente ale apei subterane înainte de apariţia
oricărui efect datorat depozitului de deşeuri. Cele două foraje în aval vor fi localizate în aval
pentru a detecta orice semn de scurgeri de levigat în afara depozitului. Se vor preleva probe în
acelaşi timp atât din forajul în amonte, cât şi din cel în aval. Acest fapt va oferi informaţii despre
tendinţele sezoniere şi cele pe termen lung ale apei subterane. Deşi starea apei subterane se
poate schimba în timp ca rezultat al efectelor naturale sau de alt fel (care nu sunt legate de
depozit), monitorizând atât forajele în aval, cât şi pe cele în amonte, orice schimbare datorată
existenţei depozitului de deşeuri poate fi identificată.

Atât parametrii măsuraţi, cât şi frecvenţa prelevării sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 31: Parametrii şi frecvenţa măsurătorilor pentru monitorizarea apelor subterane


PARAMETRI FRECVENŢĂ
Page 76

Perioadă de Perioadă de post


funcţionare închidere
Nivelul apelor subterane La fiecare 3 luni La fiecare 6 luni
Compoziţia apelor subterane La fiecare 3 luni La fiecare 6 luni

Un sistem de foraje de monitorizare va fi instalat şi va fi utilizat în perioada de funcţionare şi post


închidere a depozitului. Parametrii care vor fi monitorizaţi sunt:

- pH-ul

- Conductivitatea

- Mirosurile

- Temperatura

- CBO5

- CCO

- COT

- SO-4

- Amoniac (NH4-N)

- Azot organic

- Cl

- Zn

- As

- Cd

- Cu

- Ni

- Fenoli

- Fosfat

- Total solide (TS)

- solide volatile (SV)

- Solide în suspensie (SS)

- Solide dizolvate (SD)


Page 77

Prelevarea de probe se va efectua în conformitate cu ISO 5667-11, în timp ce analiza chimică se


va efectua în conformitate cu „Metodele standard pentru examinarea apei şi a apei uzate” editate
de AWWA, APHA, WEF, conform tabelului următor:

Tabel 32: Metode standard pentru examinarea apei şi a apei uzate


Nr. PARAMETRU Metoda standard
1 pH 4500 – H B.
2 Conductivitatea 2520 B.
3 Mirosurile 2150 B.
4 CBO 5210 D.
5 CCO 5220 B.
6 COT 5310 C.
7 SO-4 4500 – SO4 – E.
8 Amoniac (NH4-N) 4500 – NH3 C.
9 Azot organic 4500 – Aorg. B.
10 Cl 4500 – Cl B.
11 Zn 3111 Β.
12 As 3111 Β.
13 Cd 3111 Β.
14 Cu 3111 Β.
15 Ni 3111 Β.
16 Fenoli 5530 D.
17 Fosfat 4500 – P D.
18 Total solide (TS) 2540 B.
19 Solide volatile (SV) 2540 E.
20 Solide in suspensie (SS) 2540 D.
21 Solide dizolvate (SD) 2540 C.

 Specificaţii tehnice pentru forajele de monitorizare a apelor subterane

Forajele de monitorizare a apelor subterane vor fi construite prin forare. După forare, diametrul
nu va avea mai puţin de 8,5 inch.

După forare, forajul va fi lărgit la 10,5 inch. şi va fi prevăzut cu o conductă din oţel galvanizat
imersată la cald cu diametrul intern de 6 inch. Această conductă va fi prevăzută cu găuri de la
capătul forajului până la 2 m de suprafaţă. Ultimii 2 m nu fi prevăzuţi cu găuri.

În interiorul conductei din oţel galvanizat se va amplasa o conductă din oţel inoxidabil (conductă
piezometrică) cu diametrul interior de 2 cm.
Page 78

Conducta piezometrică va fi formată dintr-un decantor, un filtru, deasupra filtrului se va afla o


conductă oarbă cu capac de protecţie şi un bloc din beton de protecţie.

Conducta de sedimentare face parte din conducta piezometrică care este amplasată pentru a
colecta toate fracţiile de dimensiuni mici care intră în amplasament. Aceasta este o conductă
oarbă, cu o lungime de 0,5 - 1,00 m, conectată din partea inferioară şi poziţionată pe fundul
construcţiei piezometrice.

Filtrul este partea perforată a construcţiei piezometrice, cu o lungime de 3,0 – 4,5 m, cu găuri
având un diametru de 10 mm.

Partea construcţiei aflată deasupra filtrului la suprafaţa terenului este o conductă oarbă închisă la
partea superioară cu un capac metalic standard şi blocată cu un capac de protecţie. Pentru ca
aceste conducte piezometrice să fie vizibile, astfel încât să nu fie deteriorate la pregătirea
terenului şi ca urmare a proceselor de compactare a depozitelor, construcţiile piezometrice sunt
ieşite la suprafaţă cu 1,0 m şi sunt vopsite în culori vii. Pentru a proteja construcţiile piezometrice
împotriva distrugerilor, sunt înconjurate de un bloc din beton cu diametrul de 500 mm.

Spaţiile libere dintre pereţii forajului şi conducta din oţel galvanizat sunt umplute cu pietriş.

Spaţiile libere dintre conducta din oţel galvanizat şi conducta piezometrică, din zona conductei de
sedimentare, a filtrului şi a conductei de deasupra filtrului, sunt umplute cu material granular din
cuarţ cu d = 1—4 mm, în timp ce cealaltă parte dinspre suprafaţa solului este prevăzută cu o zonă
tampon din material argilos, pulverulent şi fragmentat.

Amplasarea noilor puţuri şi trebuie să fie revizuită înainte de construcţie împreună cu inginerul-
consultant.

Toate puţurile trebuie să fie golite (nisipul trebuie evacuat cu pompa) şi puse în funcţiune după ce
construcţia este finalizată. Contractantul va realiza un studiu topografic cu amplasarea finală şi
adâncimea puţurilor.

Cerinţe

• Transportarea echipamentului de forare la depozit şi la fiecare gaură de foraj


• Accesul la găurile de foraj
• Nivelarea în jurul găurilor de foraj
• Toate lucrările pregătitoare
• Pregătirea de jurnale detaliate ale tuturor forajelor
• diametrul forajelor (găurilor de foraj)

Oprirea operaţiunii de forare se va face doar de comun acord cu inginerul-consultant.

Monitorizarea apelor de suprafaţă

Se vor efectua inspecţii vizuale frecvente. Semnele degradării pot fi evidente, cum ar fi flora şi
fauna moartă sau bolnavă, bazine sau izvoare vizibile de levigat, claritate, culoare sau mirosuri
neobişnuite şi nenaturale ale apei.

Pe lângă inspecţia vizuală, apa de suprafaţă trebuie verificată trimestrial în faza de operare şi o
dată la fiecare şase luni în faza de post închidere. În timpul acestor cicluri de prelevare, trebuie
Page 79

efectuate măsurători de teren ale următorilor parametri, în locaţiile reprezentative ale apei de
suprafaţă:

- pH

- Conductivitatea

- Mirosurile

- Temperatura

- CBO5

- CCO

- COT

- SO-4

- Amoniac (NH4-N)

- Azot organic

- Cl

- Zn

- As

- Cd

- Cu

- Ni

- Fenoli

- Fosfat

- Total solide (TS)

- Solide volatile (SV)

- Solide in suspensie (SS)

- Solide dizolvate (SD)

Prelevarea de probe se va efectua în conformitate cu ISO 5667-11, în timp ce analiza chimică


trebuie efectuată în conformitate cu „Metodele standard pentru examinarea apei şi a apei uzate”
editate de AWWA, APHA, WEF, conform tabelului următor:

Tabel 33: Metode standard pentru examinarea apei şi a apei uzate


Nr. PARAMETRU Metoda standard
1 pH 4500 – H B.
Page 80

Nr. PARAMETRU Metoda standard


2 Conductivitatea 2520 B.
3 Mirosurile 2150 B.
4 CBO 5210 D.
5 CCO 5220 B.
6 COT 5310 C.
7 SO-4 4500 – SO4 – E.
8 Amoniac (NH4-N) 4500 – NH3 C.
9 Azot organic 4500 – Aorg. B.
10 Cl 4500 – Cl B.
11 Zn 3111 Β.
12 As 3111 Β.
13 Cd 3111 Β.
14 Cu 3111 Β.
15 Ni 3111 Β.
16 Fenoli 5530 D.
17 Fosfat 4500 – P D.
18 Total solide (TS) 2540 B.
19 Solide volatile (SV) 2540 E.
20 Solide suspendate (SS) 2540 D.
21 Solide dizolvate (SD) 2540 C.

Sistemul de monitorizare a biogazului

Monitorizarea biogazului este o procedură în două etape care presupune:

 Cunoştinţe privind volumul şi compoziţia biogazului produs

 Monitorizarea migrării posibile a biogazului.

Primul scop al monitorizării biogazului va fi atins cu ajutorul unui echipament de măsurare a


gazului de depozit portabil (analizor de gaz de depozit). Acest dispozitiv este prevăzut cu sonde
de gaz şi un aparat de înregistrare a datelor (pentru stocarea datelor şi încărcarea acestora într-un
computer). Măsurătorile se vor efectua la forajele depozitului şi vor include cel puţin: presiunea,
conţinutul de metan, conţinutul de dioxid de carbon şi oxigen.

Cantitatea de biogaz produsă poate fi înregistrată prin flacără (făclie). De asemenea, ceilalţi
compuşi ai biogazului pot să fie monitorizaţi prin adăugarea de sonde analizorului, cum ar fi
sulfură de hidrogen (de asemenea, un indicator pentru mirosuri), hidrogen, nitrat etc.
Page 81

Pentru analize mai detaliate ale compuşilor cum ar fi hidrocarburi, substanţe organice fără
conţinut în metan etc., sunt necesare prelevarea şi utilizarea analizei cromatografice a aerului.

Atât parametrii măsuraţi, cât şi frecvenţa măsurătorilor sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 34: Parametrii şi frecvenţa monitorizării biogazului


PARAMETRI FRECVENŢĂ
Perioadă de funcţionare Perioadă de post
închidere
Volumul de biogaz produs Lunar La fiecare 6 luni
Presiunea, conţinutul de metan, conţinutul de dioxid de Lunar La fiecare 6 luni
carbon şi oxigen

Cel de-al doilea scop care se referă la migrarea gazului de depozit, necesită stabilirea unor
proceduri specifice pentru evaluarea sa. Monitorizarea migrării gazului de depozit este necesară
din cauza potenţialul său inflamabil şi exploziv. Scopul monitorizării migrării gazului de depozit
este de a verifica faptul că biogazul nu migrează şi nu se acumulează în structuri din amplasament
sau în locaţii din afara acestuia, în concentraţii care ar putea fi periculoase pentru oameni sau
proprietăţi.

Concentraţia de gaz metan nu trebuie să depăşească 25% din Limita Inferioară de Explozie (LIE) în
structurile depozitului şi 100% din LIE la marginile proprietăţii. LIE pentru metan este 5%
(metan/aer).

Pentru inspecţii ale posibilelor migrări, foraje cu adâncime mică (care nu depăşesc 6 m) sunt
săpate în jurul depozitului. Distanţa dintre foraje este de aproximativ 100 m. Fiecare foraj are un
diametru de 6” şi este prevăzut cu o conductă perforată din oţel galvanizat imersat la cald, cu un
diametru de 2”.

Din forajele de monitorizare se prelevează probe cu ajutorul analizorului de gaz pentru a verifica
faptul că gazul de depozit nu migrează prin părţile laterale ale cuvetei depozitului.

Se vor construi 10 foraje de monitorizare a biogazului în jurul primei celule.

În plus, se vor instala cinci unităţi de control al gazului pentru inspectarea concentraţiilor de
metan inflamabil. Dispozitivele de detectare-transmitere se vor instala în clădirea administrativă,,
clădirea destinată întreţinerii, staţia de tratare a levigatului, staţia de reciclare, staţia simplă de
tratare mecano-biologică şi încăperea destinată podului de cântărire.

Unităţile de control al gazului sunt prevăzute cu un sistem de alarmă care se va activa în


momentul în care concentraţia de metal depăşeşte LIE.

În acest fel, se va obţine un nivel de înaltă siguranţă pentru activităţile umane care se desfăşoară
în amplasament. Rezultatul va fi monitorizarea completă a comportării biogazului.

Specificaţii tehnice pentru analizorul portabil de gaze

Analizorul portabil de gaze va măsura procentual minim urmatorii parametrii, H 2S, CO ,CH4, CO2,
SO2 , N2O, NOx, O2, static, diferenţial şi barometrice. Acesta trebuie să includă şi posibilitatea de a
Page 82

măsura gaze suplimentare cu sonde opţionale de gaz şi posibilitatea de a citi temperatura gazului
cu sonde de temperatură opţionale.

Analizorul va corespunde cu cerinţele directivei ATEX şi va avea următoarele caracteristici:

- Calibrare locală uşor de realizat de către utilizator

- Autotestare şi monitorizare la pornite

- Stocarea citirilor

- Uşor de citit

- Filtre interschimbabile de către utilizator

Domeniul de temperatură de funcţionare: 0°C - 40°C

Umiditate relativă: 0-95% fără condens

Interval presiune barometrică ± 200 mbari valoare absolută

Activitatea presiunii barometrice: ± 5 mbari valoare absolută

Autonomia bateriei: Utilizare tipică: 10 ore la nivel maxim

de încărcare

Timp de încărcare: Aproximativ 2 ore de la descărcarea


completă

 Specificaţii tehnice pentru unitatea de control al gazului

Unitatea de control al gazului va fi prevăzută cu:

- Panou cu afişaj digital care arată concentraţia de gaz în atmosferă

- Praguri de alarmă indicate de LED

- Reţea şi software adecvate pentru centralizarea şi vizualizarea tuturor adatelor

- Clasă de protecţie IP66

- Temperatură de funcţionare: –10 OC la +60 OC

- Conformitate: EN 50054 şi EN 50057

- CEM: EN 50082-2 şi EN 50081-1

Dispozitivele de detectare-transmitere vor fi conforme cu următoarele specificaţii:

Aplicabilitate: măsurare CH4 0-100% LIE


Page 83

Tip de senzor: electrochimic

Timp de răspuns: ~ 20 s

Temperatură de funcţionare: -20 έως +50 °C

Umiditate relativă: 10% έως 95%

Semnal de ieşire: 4 – 20 mA

Protecţie: IP 66

Conformitate: ATEX 1

Sistemul de monitorizare a tasărilor

Comportamentul corpului de deşeuri este un parametru critic pentru refacerea/reabilitarea zonei


depozitului de deşeuri care a ajuns la înălţimea finală.

De aceea, mărimea tasărilor (reducerea înălţimii „stivelor” de gunoi, ca urmare a descompunerii)


este un parametru important, iar înregistrările privind acest fenomen sunt esenţiale, în special
dacă vor fi amplasate construcţii uşoare pe amplasament după reabilitare.

Pentru a măsura tasările, aşa numiţii „reperi de tasare” sunt instalaţi pe suprafaţa deşeului (în
zonele în care s-a atins înălţimea finală). Aceşti reperi includ plăci de oţel (4 mm grosime) unde
este sudată o conductă de oţel (diametru de 2”). Baza reperilor de tasare este pozată la 0,5 m sub
suprafaţa finală a celulei, fixată de un strat de beton (grosime de 20 cm). O schiţă detaliată arată
cum sunt construişi şi instalaşi reperii de tasare.

Conducta este utilizată pentru măsurarea reducerii înălţimii. Cota conductelor este măsurată şi
comparată cu înălţimea punctelor fixe (reperi ficşi). Măsurătorile trebuie realizate în fiecare lună
la începutul lucrărilor de reabilitare şi până la terminarea lor, şi la fiecare 3 luni în anul următor şi
la fiecare 6 luni până la expirarea perioadei post închidere a depozitului.

În total, se vor instala 19 reperi de tasare, care vor fi instalate în prima celulă.

Monitorizarea condiţiilor meteorologice – Înregistrarea datelor

Parametrii meteorologici se vor baza pe date preluate de la cea mai apropiată staţie
meteorologică.

Parametrii care trebuie înregistraţi de-a lungul duratei de funcţionare a depozitului conform de
deşeuri sunt:

- Volumul precipitaţiilor: zilnic

- Temperatura (min, max, 14.00 h CET): zilnic

- Direcţia şi intensitatea vântului predominant: zilnic

- Evaporarea zilnic
Page 84

- Umiditatea atmosferică (14.00 h CET) zilnic

În faza de post închidere, frecvenţa înregistrărilor menţionate mai sus ar putea fi redusă pentru
toţi parametrii, în funcţie de următoarele:

- Volumul precipitaţiilor: zilnic (adăugat la valorile


lunare)

- Temperatura (min, max, 14.00 h CET): media lunară

- Direcţia şi intensitatea vântului predominant: nu este necesară

- Evaporarea zilnic (adăugată la

valorile lunare)

- Umiditatea atmosferică (14.00 h CET) media lunară

Volumul şi compoziţia deşeurilor şi a materialului de acoperite primite

Operatorul staţiei va păstra evidenţa pentru o serie de informaţii colectate în timpul cântăririi
vehiculelor de colectare la intrarea în depozitul de deşeuri.

Aceste informaţii sunt:

 Calitatea şi adresa proprietarului vehiculului, numele complet şi numărul de telefon al


responsabilului.

 Calitatea şi adresa producătorului de deşeuri, numele complet şi numărul de telefon al


responsabilului.

 Originea deşeurilor

 Tipul deşeurilor

 Înălţimea deşeurilor

Acest lucru înseamnă că se vor păstra înregistrări statistice pentru volumul şi tipul deşeurilor
primite în conformitate cu originea lor pentru întreaga perioadă de funcţionare a depozitului de
deşeuri.

Pentru a evita recepţionarea deşeurilor neconforme în depozit precum şi din motive statistice, se
vor efectua zilnic 2 inspecţii ale probelor prelevate din deşeurile primite.

La fiecare inspecţie, vor fi înregistrate următoarele informaţii:

 Data şi ora inspecţiei

 Originea deşeurilor primite

 Datele necesare privind vehiculul şi conducătorul auto.


Page 85

 Observaţiile inspectorului

Inspecţiile menţionate mai sus vor oferi informaţii privind compoziţia deşeurilor primite şi
variaţiile sale de-a lungul anului şi legate de originea acestora.

În final, în timpul intrării vehiculelor de transport, vor fi înregistrate volumul, compoziţia şi sursa
materialului de acoperire.

3.1.7 Utilitati si structuri


Buna funcţionare a depozitului conform de deşeuri depinde de instalarea utilităţilor şi a
structurilor. Toată infrastructura necesară pentru funcţionarea optimă a depozitului conform de
deşeuri a fost luată în considerare, şi anume:
 Intrare principală - împrejmuire
 Cabină cântar
 Pod bascula
 Zona de eşantionare
 Clădirea administrativă
 Clădirea zonă de întreţinere utilaje
 Parcare deschisa pentru angajaţi şi vizitatori
 Sistem de spălare anvelope
 Pompa de alimentare mobila
 Reţea internă de drumuri
 Lucrări împotriva inundaţiilor
 Zona de protective împotriva incendiilor în aria perimetrala a depozitului
 Sistem împotriva incendiilor
 Sistem de electricitate
 Spaţiu verde

3.2 Memoriu tehnic de arhitectura

3.2.1 Biroul administrativ aferent depozitului conform de deşeuri


Clădirea administrativă va ocupa o suprafaţă de 196,95 mp şi va include următoarele anexe:
Din punct de vedere functional in cladirea administrativa s-au prevazut urmatoarele spatii:
- camera control;
- 3 birouri;
- secretariat;
- arhiva;
Page 86

- grup sanitar pentru personal administrativ (o cabina WC la barbati si 2 cabine WC la femei);


- grup sanitar pentru personalul productiv (2 cabine. WC la barbati si 2 cabine WC la femei);
- vestiare pentru personal productiv avand fiecare cate 2 cabine de dus si cate o cabina WC;
- centrala termica;
- holuri de acces, coridoare.
 Regim de inaltime – P (parter);
 Aria construita = Aria desfasurata = 196,95 mp;
 Aria utila = 148.77 mp;
 Volum construit = 758.25 mc.
S-au prevazut urmatoarele categorii de lucrari:
 Inchideri cu pereti din zidarie in grosime de 25 cm executata din caramizi tip GVP si mortar m
50-Z. Zidaria va fi conformată şi armată corespunzător zonei seismice de calcul, respectându-
se prevederile CR 6-2006.
 Compartimentari din panouri de gips-carton si izolatie din vata minerala, montate pe structura
metalica proprie din profile zincate, dupa cum urmeaza:
 peretii care separa spatii uscate (intre birouri, secretariat, arhiva, camera de control,
circulatii) - se vor executa cu grosimea totala de 12,5 cm, cu panotaj dublu din placi
pentru constructii (obisnuite) pe ambele fete;
 pereti care separa spatii umede - se vor executa cu grosimea totala de 10.0 sau 12,5
cm cu panotaj dublu din placi rezis tente la umezeala pe ambele fete;
 peretele care separa grupurile sanitare de centrala termica – se va executa cu
grosimea totala 15 cm, rezistenta la foc minim 3 ore, cu panotaj din cate 3 placi
rezistente la foc pe ambele fete.
 Tamplaria exterioara – ferestre si usi se va executa din profile de aluminiu, cu rupere de punte
termica, minim trei camere, montate cu geam termoizolant 4-16-4 (sticla float, clara, cu folie
low E).
Partile pline ale usilor se vor executa din panel de aluminiu termoizolat.
Culoarea tamplariei se va stabili cu acordul beneficiarului.
La ferestre se vor monta glafuri exterioare din aluminiu si glafuri interioare din PAL melaminat.
 Usile interioare vor fi de tip celular, placate cu folie PVC.
 Pardoselile se vor executa din placi de gresie, rezistente la trafic intens si antiderapante,
format minim 300x300x8 mm, montate cu rosturi de 3 mm, cu mortar adeziv pe un strat de
egalizare executat din mortar M 100-T, de 3 cm grosime.
 Finisaje interioare :
 Vopsitorii lavabile in doua straturi, culoare alba, pe tencuieli gletuite la peretii din
zidarie si gips-carton.
 Placaje din faianta, h=2.10 m, executat cu placi cu grosimea de minim 6 mm, culoare
alba, montate cu rosturi de 3 mm, “fug pe fug”, cu mortar adeziv - la laborator,
vestiare si grupuri sanitare.
 Tencuieli gletuite la tavane;
 Plafoane suspendate, din placi cu fibra minerala, format 600x600 mm, pe structura
metalica de sustinere proprie, montate la h=2.80 fata de cota pardoselii.
 Vopsitorii lavabile in doua straturi, culoare alba, pe tencuieli gletuite la tavan la
centrala termica.
Page 87

 Finisaje exterioare :
 Tencuieli exterioare la pereti;
 Sistem termoizolant soclu executat cu polistiren extrudat, 100 mm grosime, h=50
cm, fixat prin lipire si cu dibluri mecanice, protejat cu plasa din fibra de sticla si
finisat cu tencuiala acrilica cu mozaic de cuart. (culoarea va fi stabilita de acord cu
beneficiarul).
 Sistem termoizolant la pereti (in camp) executat cu polistiren expandat ignifugat, 100
mm grosime, fixat prin lipire si cu dibluri mecanice, protejat cu plasa din fibra de
sticla si finisat cu tencuiala acrilica culoare alba. La spaleti si glafuri se va utiliza
polistiren cu grosimea de minim 40 mm.
 Invelitoare bituminoasa tip terasa necirculabila pe beton de panta, cu termoizolatie din
polistiren expandat dens (30 kg/mc) de 150 mm grosime, hidroizolatie din doua membrane
bituminoase - stratul superior cu granule din ardezie, cu protectia hidroizolatiei din pietris.
Se va prevedea un strat suplimentar hidroizolant pe contur si la intersectia cu elementele
verticale.
Se va asigura comunicarea stratului de difuzie cu exteriorul pe contur.
Se va asigura termoizolarea aticelor cu un strat de polistiren expanfdat ignifugat de minim 80
mm grosime.
 Evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se va realiza prin guri de scurgere (garguie) cu
vazoane si burlane din tabla zincata, grosime minim 0,5 mm.
 Elementele de tinichigerie – glafuri, sorturi, copertine se vor executa din tabla zincata ,
grosime minim 0,5 mm.
 Trotuare si borduri prefabricate din beton, cu etansarea rostului dintre soclul cladirii si trotuar
cu cordon continuu de bitum.
S-a prevazut termoizolarea la partea inferioara a placii din beton armat in contact cu solul cu
polistiren extrudat de 80 mm grosime, montat cu un strat de separare.

Din punct de vedere al securitatii la incendiu toate spatiile se incadreaza in risc mic de
incendiu, cu exceptia centralei termice (risc mijlociu de incendiu).
Conform normativ P 118-99, art. 2.1.2 si art. 2.1.9. -2.1.10. cladirea se incadreaza in:
 Risc de incendiu - mic;
 Gradul de rezistenta la foc - II.

3.2.2 Cladire interventii - reparatii utilaje


Clădirea garajului are o structura tip hală industrială cu o deschidere de 15 m şi 3 travei a câte 6
m. Stâlpii sunt din beton armat iar acoperişul reazemă pe ferme metalice prinse articulat de
capetele stâlpilor. Înălţimea liberă este de 6 m, iar inaltimea la coama este de aprox. 8,25 m.

Închiderile sunt din panouri sandwich pe rigle orizontale prinse de stâlpi prin intermediul unor
scaune metalice înglobate.

Cladirea Zona de interventii utilaje este o constructie de tip hala cu inaltimea interioara libera de
6.00 m, cu structura alcatuita din stalpi din beton armat si ferme metalice.

Din punct de vedere funcţional, s-au prevăzut următoarele spaţii:


Page 88

 atelier intervenţii utilaje cu suprafaţa de 237.62 mp;


 camera compresor;
 spaţii anexe.
 Regim de înălţime – P (parter);
 Aria construită = Aria desfăşurată = 306.35 mp;
S-au prevazut urmatoarele categorii de lucrari:

 Inchideri din panouri metalice tip sandwich, cu termoizolaţie din vata minerala de minim 100
mm grosime, şi feţele protejate anticoroziv, montate orizontal pe elementele structurii de
inchidere (conform proiect rezistenta), peste un soclu perimetral din beton armat, h=minim 30
cm peste cota pardoselii.
 Culoarea panourilor se va stabili cu acordul beneficiarului.
 Compartimentari din panouri de gips-carton si izolatie din vata minerala, cu grosimea totala
15 cm, rezistenta la foc minim 2 ore, conform normativ P118-99, art. 5.4.8., montate pe
structura metalica proprie din profile zincate, cu panotaj cu panotaj din cate 3 placi rezistente
la foc pe ambele fete, montate pe socluri din beton armat, h=minim 30 cm peste cota
pardoselii.
 Tamplaria – ferestre si usi se va executa din profile de aluminiu, cu rupere de punte termica,
minim trei camere, montate cu geam termoizolant 4-16-4 (sticla float, clara, cu folie low E).
Partile pline ale usilor se vor executa din panel de aluminiu termoizolat.

Culoarea tamplariei se va stabili cu acordul beneficiarului.

La ferestre se vor monta glafuri din tabla zincata.

 Usile interioare care separa spatiul atelierului (categoria C pericol de incendiu) spatiile anexa
se vor executa metalice rezistente la foc minim 45 minute, echipate cu dispozitive de
autoinchidere, conform normativ P1148-99, art. 5.4.8.
 Pentru accesul utilajelor in atelier s-au prevazut doua usi din profile de aluminiu tip rulou.
 Pardoselile din beton in panta, racordate cu suprafetele verticale cu scafe cu raza de minim 50
mm se vor impregna cu solutie tip ARACETAL B55-LC si adaos de ALOREX 102.
 Plafon din panouri metalice tip sandwich, cu termoizolaţie din vata minerala de minim 100
mm grosime, şi feţele protejate anticoroziv,montat la cota +3.00, pe structura metalica
conform proiect rezistenta in zona anexelor.
 Finisaje interioare :
 Tencuieli interioare la soclurile din beton armat si impregnare cu solutie tip
ARACETAL B55-LC si ALOREX 102;
 Vopsitorii lavabile in doua straturi, culoare alba, la peretii din zidarie si gips-carton.
 Finisaje exterioare :
 Tencuieli exterioare la soclurile din beton armat.
 Sistem termoizolant soclu executat cu polistiren extrudat, 100 mm grosime, h=50 cm,
fixat prin lipire si cu dibluri mecanice, protejat cu plasa din fibra de sticla si finisat cu
tencuiala acrilica cu mozaic de cuart.
 Invelitoare din panouri metalice tip sandwich, cu termoizolaţie din vata minerala de minim
150 mm grosime, şi feţele protejate anticoroziv, montate pe elementele metalice ale structurii
Page 89

rezistenta.
 Evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se va realiza prin jgheaburi si burlane din tabla
zincata, grosime minim 0,5 mm.
 Elementele de tinichigerie – glafuri, sorturi, copertine se vor executa din tabla zincata ,
grosime minim 0,5 mm.
 Trotuare si borduri prefabricate din beton, cu etansarea rostului dintre soclul cladirii si trotuar
cu cordon continuu de bitum.
 S-a prevazut termoizolarea la partea inferioara a placii din beton armat in contact cu solul cu
polistiren extrudat de 80 mm grosime, montat cu un strat de separare.
Conform normativ P118-99, art. 2.1.12. la constructiile la care densitatea sarcinii termice nu
depaseste 420 mJ/mp se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate si reducerea
corespunzatoare a rezistentei la foc a sstalpilor, peretilor si planseelor pana la minim 15 minute,
considerandu-se ca structura indeplineste conditiile de rezistenta la foc pentru gradul II de
rezistenta la foc.

Conform normativ P118-99, art. 5.1.6. se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate la
constructii de la constructii categoria C pericol de incendiu care au aria construita de maxim 2000
mp si cel mult trei niveluri supraterane. si.

Din punct de vedere al securitatii la incendiu, conform normativ P118-99, art. 2.1.4. -2.1.6. si art.
2.1.9.; art. 2.1.12.; art 5.1.6., cladirea se incadreaza in:

 Categoria pericol de incendiu - C.


 Gradul de rezistenta la foc - II;

3.2.3 Cabină cântar


Cabina cântarului este amplasată lângă podul bascula al instalaţiei. Se prevede o cabina din
prefabricate care să protejeze întreaga suprafaţa de 12,25mp. Înălţimea exterioară a cabinei va fi
de 3,0m. Forma exactă şi configuraţia clădirii este redată în planşa relevantă.
Cabina va fi formată din două încăperi:
 Cabina pentru cântărire şi securitate, şi
 WC.
Cabina cântar este o construcţie tip container prefabricat, care se va amplasa pe o platformă
metalică, la o înălţime de 1,10 m faţă de cota terenului.

Acesta este amplasat pe o structura metalica la cota +1,10. Structura este alcatuita din profile
laminate asamblate prin sudura in ateliere specializate. Dimensiunile in plan ale structurii sun
acelseasi cu cele ale containerului. Pentru acces, s-a prevazut o scara metalica intre cota +0,00
(cota terenului) si cota +1,10.

Containerul se va amenaja cu un spaţiu pentru birou cântar şi un grup sanitar.

Containerul se va livra pe şantier în stare asamblată şi complet echipat.

 Regim de înălţime – P (parter);


Page 90

Arie construită = Arie desfăşurată = 12,25 mp;Cabina cântarului va fi echipata cu birou unde se va
instala echipamentul necesar (pentru cântărirea vehiculelor care intră în incintă şi înregistrarea
datelor).

Caracteristici container:

 Structura autoportanta din otel, cu 4 piese de colt inferioare;


 Pereti tip sandwich termoizolati, cu fetele din tabla profilata grosime minim 0,5 mm,
termoizolati, grosimea termoizolatiei minim 50 mm, cu fetele finisate prin vopsitorie
anticoroziva.
 Culoarea peretilor se va stabili cu acordul beneficiarului.
 Acoperis cu structura metalica, prevazut cu canale de drenare a apei, cu invelitoare din tabla
termoizola, placat la interior cu PAL melaminat.
 Planseu inferior cu structura metalica profilata, termoizolat, finisat cu din P.A.L. si covor P.V.C.
pentru trafic intens cu rosturile termosudabile şi plinte din profile P.V.C.
 Tamplarie (usi si ferestre) din profile PVC, armate, cu rupere de punte termica, minim trei
camere, montate cu geam termoizolant 4-16-4 (sticla float, clara, cu folie low E). Partile pline
ale usilor se vor executa din panel PVC termoizolat.
 Culoarea tamplariei se va stabili cu acordul beneficiarului.
Containerul se va livra echipat cu:

 Instalatii sanitare pentru grup sanitar (1wc + 1 lavoar); boiler pentru apa calda menajera;
instalatii interioare si racorduri pentru apa potabila si canalizare menajera;
 Instalatii electrice – iluminat, prize, instalatii pentru alimentarea consumatorilor de sanitare si
incalzire, tablou electric complet echipat;
 Instalatii de incalzire – convectori electrici.

3.3 Memoriu tehnic de constructii civile si industriale

3.3.1 Biroul administrativ aferent depozitului conform de deşeuri


Cladirea administrative este o cladire cu regim de inaltime parter, cu inaltimea libera 3,40 m.
dimensiunile in plan sunt o deschidere de 6,00 m si 5 travei a cate 6,00 m.

Structura este una de tip cadre din beton armat cu fundatii continue sub peretii exteriori. Cota de
fundare este -1,35. Inchiderile sunt din zidarie cu grosime 25 cm. Stalpii au dimensiunile 30 cm x
50 cm. Iar grinzile 30 cm x 60 cm.

Acoperisul este tip terasa iar placa de paste parter (cota +4,00) are o grosime de 15 cm si aste
prevazuta perimetral cu un atic cu inaltimea de 50 cm.

3.3.2 Clădire Zonă de intervenţii utilaje


Cladirea de interventii utilaje este o cladire in cadre, cu stalpi din beton armat si grinzi metalice cu
zabrele ce sustin acoperisul. In directie longitudinala, stalpii sunt legati la partea superioara prin
intermediul unor grinzi din beton armat.
Page 91

Dimensiunile in plan sunt: o deschidere de 15,00 m si 3 travei a cate 6,00 m. Inaltimea libera este
de 6,00 m iar inaltimea la coama este de aprox. 8,25 m.

Fundatiile sunt izolate sub stalpi si au dimensiuni in plan 2,80 m x 1,80 m. Cota de fundare este
-1,40.

3.3.3 Cabină cântar (cabină pod basculă)


Cabina cantar, este constituita dintr-un container prefabricat cu pereti din placi ISOPAN, amenajat
la interior in spatiu de birou si grup sanitar. Dimensiunile in plan sunt: 5,00 m x 2,45 m si
inaltimea de aproximativ 2,60 m.

Acesta este amplasat pe o structura metalica la cota +1,10. Structura este alcatuita din profile
laminate asamblate prin sudura in ateliere specializate. Pentru acces, s-a prevazut o scara
metalica intre cota +0,00 (cota terenului) si cota +1,10.

Structura reazema pe teren prin intermediul a 4 fundatii din beton simplu. Dimensiunile in plan
ale acestora sunt 0,50 m x 0,50 m iar inaltimea este de 1,10 m. Pe aceste fundatii reazema prin
intermediul unor buloane de ancoraj structura metalica pe care este asezat containerul.
Fundatiile se ridica pana la cota +0,20 (20 cm deasupra terenului). Cota de fundare este la -0,90
m.

3.3.4 Bazin egalizare


Bazinul de egalizare este o construcţie de tip cuvă subterană din beton armat monolit cu două
compartimente şi 2 cămine adosate. Compartimentul 1 are dimensiunile interioare de 13.80 x
11.80 m şi înălţimea interioară de 4,50m. Compartimentul 2 are dimensiunile interioare de 5.70 x
11.80 m şi înălţimea interioară de 3,50m.

Deasupra terenului bazinul se înalţă cu 0,90m.

Cota terenului amenajat ±0.00 corespunde cotei absolute 260.00mdMN.

Bazinul este descoperit şi este prevăzut cu o balustradă metalică de protecţie, pe contur, la cota
superioară.

Adosat bazinului se prevăd alte două cămine cu dimensiunile interioare de:

 4,50 x 1,50m şi înălţimea de 0,70m - acoperit cu capac metalic


 1,50 x 1,50m şi înălţimea de 4,50m – acoperit cu capac metalic

Materiale

Betoane monolite

- Clase de expunere (conform NE 012/1-2007)


Page 92

Beton egalizare X0
Beton armat XC2+XA1
- Clase de beton :
Beton egalizare C8/10 (Bc10)
Beton armat C25/30 (Bc30)
- permeabilitate: P810
- gelivitate G100
- tip ciment CEM I / SR I / CEM II/A-M (S-LL) 32.5 R
- dozaj ciment min 300kg/mc;A/C=0.55
- agregate 0...32mm
- acoperirea a = 5cm

Oţel beton: OB37, PC 52

Sisteme de protecţie şi impermeabilizări

Bazinul de egalizare se va proteja la interior cu un sistem de tip membrană PEHD – 2mm.

Toate elementele metalice (scări, balustrade, grătare, capace) se vor proteja anticorosiv prin
vopsire cu vopsea epoxidică în două straturi pe un strat de grund epoxidic. Se vor respecta
instrucţiunile din caietul de sarcini.

3.3.5 Bazinul de stocare efluent


Bazinul de stocare efluent este o construcţie de tip cuvă subterană din beton armat monolit
având dimensiunile interioare de 11.70 x 10.00 m şi înălţimea interioară de 4,70m.

Deasupra terenului bazinul se înalţă cu 1,00m.

Cota terenului amenajat ±0.00 corespunde cotei absolute 260.00mdMN.

Bazinul este descoperit şi este prevăzut cu o balustradă metalică de protecţie, pe contur, la cota
superioară.

Adosat bazinului se prevede un compartiment cu dimensiunile interioare de:

 1,20 x 1,35m şi înălţimea de 0,65m - acoperit cu capac metalic.

Materiale

Betoane monolite

- Clase de expunere (conform NE 012/1-2007)


Beton egalizare X0
Beton armat XC2+XA1
- Clase de beton :
Page 93

Beton egalizare C8/10 (Bc10)


Beton armat C25/30 (Bc30)
- permeabilitate: P810
- gelivitate G100
- tip ciment CEM I / SR I / CEM II/A-M (S-LL) 32.5 R
- dozaj ciment min 300kg/mc;A/C=0.55
- agregate 0...32mm
- acoperirea a = 5cm

Oţel beton: OB37, PC 52

Sisteme de protecţie şi impermeabilizări

Bazinul de stocare efluent se va proteja la interior cu un sistem de tip membrană PEHD – 2mm.

Toate elementele metalice (scări, balustrade, grătare, capace) se vor proteja anticorosiv prin
vopsire cu vopsea epoxidică în două straturi pe un strat de grund epoxidic. Se vor respecta
instrucţiunile din caietul de sarcini.

3.4 Memoriu tehnic instalatii

3.4.1 Instalaţii electrice aferente clădirilor


Sunt prevazute instalatii electrice interioare pentru urmatoarele obiecte :

 CLADIRE ADMINISTRATIVA;
 ZONA INTERVENTIE UTILAJE.
In cadrul proiectului sunt tratate urmatoarele tipuri de instalatii electrice :

 Instalatii electrice de distributie – pentru fiecare obiect;


 Instalatii electrice de iluminat si prize;
 Instalatii electrice de forta si automatizare;
 Instalatii electrice de protectie impotriva loviturilor de trasnet si legare la pamant.
Proiectul de instalatii electrice este limitat la bornele de intrare ale tablourilor generale pentru
fiecare obiect (T-AD, T-CT, T-AT). Alimentarea cu energie electrică a acestor tablouri se va realiza
de catre proiectantul general.

Cabina acces se va livra complet echipata cu instalatii electrice (iluminat, prize, etc.), inclusiv
tablou electric, iar alimentarea acestuia se va realiza de catre proiectantul general.

Iluminatul exterior aferent podului bascula si bazinelor efluent si stocare levigat pentru statia de
osmoza inversa, va fi cuprins de catre proiectantul general in cadrul obiectului iluminatul exterior
al Centrului de Management al deseurilor din Barcea Mare, jud. Hunedoara.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor tehnologici aferenti bazinelor efluent si stocare


levigat pentru statia de osmoza inversa, face obiectul proiectului proiectantului general.
Page 94

Tabloul electric general de 0,4kV al Centrului de Management al deseurilor din Barcea Mare, jud.
Hunedoara face obiectul proiectului proiectantului general.

Baza de proiectare este constituita din:

 Planurile de arhitectura;
 Tema de proiectare - instalatii tehnologice;
 Standarde si normative in vigoare.
Alimentarea cu energie electrica, pentru obiectele din cadrul proiectului va fi realizata din
sistemul de distributie intern de joasa tensiune, prin grija antreprenorului general.

Pentru cladirea administrativa, cerintele energetice sunt :

 Tabloul T-AD:
- Puterea instalata Pi = 26,5 kW
- Puterea absorbita Pa = 20,5 kW
- Tensiunea de utilizare Ue = 400 / 230 V – 50 Hz.

 Tabloul T-CT:
- Puterea instalata Pi = 107,0 kW
- Puterea absorbita Pa = 98,5 kW
- Tensiunea de utilizare Ue = 400 / 230 V – 50 Hz.

Pentru zona de interventie utilaje, cerintele energetice sunt :

 Tabloul T-AT:
- Puterea instalata Pi = 72,5 kW
- Puterea absorbita Pa = 57,0 kW
- Tensiunea de utilizare Ue = 400 / 230 V – 50 Hz.

Valorile finale ale puterii instalate si absorbite aferente Centrului de management integrat al
deseurilor Hunedoara (Barcea Mare) se vor stabili la finalizarea Proiectului Tehnic aferent partilor
de contract FIDIC Rosu, incluzand valorile de mai sus.

DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

La cladirea administrativa distributia energiei electrice se realizeaza prin :

 Tabloul T-AD, care asigura circuitele de iluminat, prize si alimentare consumatori incalzire si
ventilare,
 Tabloul T-CT, care asigura circuitele pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
din Centrala Termica si anume: 2 microcentrale, iluminat, prize, alimentare consumatori de
forta (pompe, pompe boiler, etc.).
Page 95

 La zona de interventie utilaje distributia energiei electrice se realizeaza prin tabloul T-AT, care
asigura circuitele de iluminat, prize, consumatori incalzire si ventilare si consumatori
tehnologici.
Cabina acces pentru pod bascula, este de tip container si se va livra complet echipat cu tabloul
electric.

INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE

Instalatiile electrice de iluminat interior se vor realiza tinand cont de destinatia incaperilor si de
influentele factorilor externi.

La cladirea administrativa circuitele de iluminat si prize se vor realiza cu conductoare FY instalate


in tuburi PVC, montate ingropat.

La zona de interventie utilaje si la centrala termica circuitele de iluminat, prize si forta se vor
realiza cu cablu CYY-F in montaj aparent pe console sau rastele de cabluri.

Aparatura de comanda pentru iluminat, intrerupatoare si comutatoare 10A/230Vc.a-50Hz, se va


monta ingropat la cladirea administrativa si aparent (grad de protectie IP 42 si IP 54) la zona de
interventie utilaje si centrala termica.

Prizele, simple sau duble, cu contact de protectie 16A/230Vc.a-50 Hz vor fi in montaj ingropat la
cladirea administrativa si aparent (grad de protectie IP 42 si IP 54) la zona de interventie utilaje si
centrala termica. Prizele se vor monta la h=1,2m in spatiile tehnice si la 0,3m in birouri,
laboratoare.

Pentru iluminatul incaperilor din cladirea administrativa sunt prevazute urmatoarele tipuri de
corpuri de iluminat :

 cu tuburi fluorescente 4x18 W, reflector din tabla de aluminiu oglindata, montate in plafonul
fals la birouri, holuri, coridoare;
 cu tuburi fluorescente 1x18 W - min. IP44, pentru grupurile sanitare, montate aparent
deasupra oglinzilor;
 cu surse fluocompacte 2x18 W si 2x26 W, dispersor din PC transparent - min. IP44, montate
in plafonul fals la grupuri sanitare si vestiare;
 cu tuburi fluorescente 2x36 W - IP54, montate aparent in Centrala termica.
In centrala termica (cladire administrativa) s-a prevazut iluminat de siguranta de securitate de
interventie cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si modul invertor care sa asigure o
autonomie de min. 1 ora.

In atelier (zona de interventie utilaje) s-a prevazut iluminat de siguranta de securitate de


interventie cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si modul invertor care sa asigure o
autonomie de min. 1 ora.

Pentru marcarea cailor de evacuare, corpurile de iluminat de siguranta vor fi echipate cu 1x8 W si
acumulator care sa asigure o autonomie de min. 1 ora.

INSTALATII ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE


Page 96

Toate echipamentele si utilajele tehnologice vor fi livrate cu tablouri de protectie si comanda care
sa asigure functionarea in regim manual si automat in functie de parametri tehnologici de proces.

Ventilatoarele se vor livra cu controler care sa asigure protectia si comanda locala.

Panourile radiante vor fi comandate prin intrerupatoare individule 10A/230Vc.a-50Hz - IP54.

Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de


structura de rezistenta a constructiilor.

INSTALATII ELECTRICE DE PROTECTIE SI LEGARE LA PAMANT

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura principala,
prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a tuturor partilor
metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub
tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor
electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)

Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.

Schema de legare la pamant va fi de tipul TN-S, circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct
fata de nulul de protectie pana la tabloul de distributie unde se trece la sistemul TN-C.

Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform


normativului I7-2011 si standardelor in vigoare si nu se va intrerupe.

In spatiile tehnice (centrala termica, camera compresor) s-au prevazut centuri interioare de
legare la pamant pozate aparent pe perete, realizate din platbanda de OLZn 40x4 mm. Centurile
interioare se vor monta aparent pe perete la circa 0,3 m de pardoseala si se vor lega in cel putin 2
puncte la priza de pamant a cladirii.

Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei interioare de protectie si a tablourilor


electrice.

La Cladirea administrativa si la Cladirea interventie utilaje s-a prevazut o instalatie de protectie


impotriva loviturilor de trasnet tip retea de captare.

Conform prevederilor Normativului I7/2011, componentele instalaţiei de paratrasnet sunt:

 reteaua de captare realizata din platbanda OLZn 20x3 mm, montata pe acoperisul cladirii;
 coborarile realizate din platbanda OLZn 20x3 mm;
 piese de separatie (cutii cu eclisa);
 priza de pamant din platbanda OLZn 40x4 mm ai electrozi din teava cu diametrul 2½” si
lungimea de 3m.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 1 ohm. Daca la
masuratori se constata o valoare superioara, se va completa priza cu electrozi pană la atingerea
valorii indicate.
Page 97

3.4.2 Instalatii sanitare


Prezenta documentatie cuprinde lucrarile de instalatii sanitare interioare pentru urmatoarele
obiecte:

 Instalaţie cladire administrativa


 Instalaţie zona interventii utilaje
 Instalatie cabina cantar
Sunt prevazute instalatii sanitare de alimentare cu apa si canalizare pentru urmatoarele obiecte :

 Clădire administrativă
 Clădire intervenţii utilaje
 Cabina cantar
Proiectul este verificat de verificator atestat MLPAT, conform Legii 10/ 95 a calităţii în construcţii
la cerinţele de calitate corespunzătoare specialităţilor Is.

Baza de proiectare este constituita din:

 Planurile de arhitectura,
 Tema de proiectare ,
 Standarde si normative in vigoare.
Instalatii interioare de alimentare cu apa

Clădirea administrativă

Instalaţia de alimentare cu apă potabilǎ (rece) şi apǎ caldă menajerǎ, asigurǎ debitele şi
presiunile de utilizare necesare la:

 armăturile obiectelor sanitare din grupurile sanitare, vestiare şi laborator;


 boilerului necesar preparării apei calde de consum menajer.
Alimentarea cu apă potabilă rece a clădirii administrative se realizează printr-o conductă din
polietilena de înaltă densitate Ø63 mm, de la reţeaua exterioară de apă potabilă din incintă.
Conducta de alimentare cu apă va fi montata sub adâncimea minimă de îngheţ, la – 1,20 faţă de
cota ±0.00, a clădirii.

Sistemul de distribuţie este ramificat. Coloana de alimentare cu apă rece este prevăzută cu
robinete de închidere.

Dimensionarea instalaţiei s-a făcut conform STAS 1478/90, iar dimensiunile tronsoanelor sunt
conforme cu cele din planurile anexate.

Prepararea apei calde menajere se realizează local, în sistem de acumulare prin intermediul unui
boiler având capacitate 500l amplasat în Centrala termică. Sistemul de distribuţie este
arborescent.
Page 98

Trecerile conductelor prin pereţi şi planşee vor fi protejate prin intermediul unor tuburi de
protectie etanşeizate cu garnituri alese cu doua diametre mai mari decât cel al conductei de
alimentare.

Instalaţia de alimentare cu apă potabilă, rece pentru consum menajer se va face cu ţevi de tip
polipropilenă fără inserţie, iar instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum menajer se va face
cu ţevi de tip polipropilenă cu inserţie de aluminiu.

Conductele de distribuţie vor fi izolate cu tuburi izolatoare cu grosimea izolaţiei de 6 mm.


Coloanele montate in ghene de gips special amenajate, vor fi izolate cu tuburi termoizolatoare, cu
grosimea izolaţiei de 6 mm. Se va urmări ca la execuţie să se respecte distanţele minime normate
a conductelor de apă faţă de conductorii electrici. Conductele de legătură la obiectele sanitare se
vor monta îngropate în tencuiala in şliţuri şi în interiorul pereţilor de gipscarton. Legăturile de la
robinetele de secţionare la bateriile şi robinetele obiectelor sanitare vor fi facute cu racorduri
flexibile.

Vor fi montate robinete de închidere pe coloanele de alimentare cu apă a fiecărui grup sanitar şi
robinete de închidere sub lavoar.

Zona de intervenţii utilaje

Instalaţia de alimentare cu apă potabilǎ (rece) asigurǎ debitele şi presiunile de utilizare necesare
la:

 bateria amestecătoare aferentă chiuvetei din anexă;


 robinetul dublu serviciu, pentru spălarea pardoselii din atelierul de reparaţii.
Alimentarea cu apă potabilă rece a clădirii atelier intervenţii utilaje se realizează printr-o
conductă din polietilena de inalta densitate Dn25mm, de la reteaua de apa din incinta. Conducta
de alimentare cu apă va fi montată sub adâncimea minimă de îngheţ, la – 1,20 faţă de cota ±0.00,
a clădirii.

Dimensionarea instalaţiei s-a făcut conform STAS 1478/90 iar dimensiunile tronsoanelor sunt
conforme cu cele din planurile anexate. Toate traseele se vor izola cu tuburi de izolatie din
polietilena expandata cu grosimea de 6mm.

Prepararea apei calde menajere se realizează local, prin intermediul unui preparator de apă caldă
electric.

Trecerile conductelor prin planşee vor fi protejate prin intermediul unor tuburi de protectie
etanseizate cu garnituri alese cu doua diametre mai mari decat cel al conductei de alimentare.

Reţeaua de distribuţie a apei reci pentru consum menajer se va face cu tevi de tip polipropilenă
fără inserţie, iar reţeaua de distribuţie a apei calde de consum menajer se va face cu ţevi de tip
polipropilenă cu inserţie de aluminiu. Conductele de distribuţie vor fi izolate cu tuburi izolatoare
cu grosimea izolaţiei de 6 mm. Se va urmări ca la execuţie să se respecte distanţele minime
normate a conductelor de apă faţă de conductorii electrici.

Conductele de legătură la lavoar se vor monta îngropate în tencuiala in slituri si in interiorul


pereţilor de gips.
Page 99

Vor fi montate robinete de închidere pe conducta de alimentare.

Cabina cântar

Cabina cantar este o construcţie container care va fi echipata cu un grup sanitar dotat cu lavoar si
vas WC. Pentru procurarea furniturii se va consulta proiectul de arhitectura.

Containerul va fi livrat, echipat cu :

 obiecte sanitare şi armăturile aferente, de la grupul sanitar;


 instalaţii de apă menajeră rece şi caldă pentru alimentarea obiectelor sanitare ;
Prepararea apei calde menajere se va face electric.

Alimentarea cu apă potabilă rece a cabinei cântar se realizează de la reţeaua de apă din incintă,
care nu face obiectul prezentului proiect.

Deoarece cabina cântar se va monta pe o platformă metalică, la o înălţime de 1.10 m fata de cota
terenului, racordul de alimentare cu apă potabilă se montează la intrare în clădire suprateran.

Pentru protecţie la îngheţ, a zonei supraterane, conducta se va izola cu însoţitor electric cu


autoreglare, cu sistem de acţionare termostatat inclus şi izolaţii termice realizate cu saltele din
vată minerală cu S = 60 mm, protejate cu tablă zincată cu S=0,3 mm.

4.2.2. Instalatii interioare de canalizare

Clădirea administrativă

Colectarea apelor uzate menajere din toata clădirea se va face prin intermediul conductelor de
canalizare menajera care se vor racorda la reţeaua exterioară din incintă.

Evacuarea apelor pluviale se face cu ajutorul unei retele de jgheaburi si burlane direct catre
teren. Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin intermediul instalatiei de canalizare
efectuata din tuburi din polipropilena de scurgere ce se imbina prin intermediul garniturilor de
etansare.

Instalaţia interioară de canalizare va fi prevăzută cu ventilare primară realizată prin prelungirea


coloanelor de canalizare deasupra acoperişului şi montarea de piese de capăt (caciuli de
ventilare) la capătul superior al coloanelor. Deasemenea coloanele de canalizare vor fi prevazute
cu piese de curăţire . Sifoanele de pardoselă şi legăturile obiectelor sanitare la ele se vor face
prin şapă. Sifoanele de pardoseală vor fi prevăzute obligatoriu cu gardă hidraulică şi se va urmări
pe cât posibil racordarea lavoarelor direct în sifoanele de pardoseală. Conductele de canalizare a
apelor menajere montate la interiorul clădirilor, vor fi din polipropilena (PP) prin mufare cu
garnitura de cauciuc.

Racordurile de evacuare a apelor uzate menajere la reţeaua aferentă, se vor monta îngropat, sub
adâncimea minimă de îngheţ, la – 1,20 faţă de cota ±0.00, a clădirii.
Page 100

Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră din incintă, fac obiectul
părţii de proiectare şi execuţie, ce vor fi realizate de către antreprenorul general.

Zona de intervenţii utilaje

Colectarea apei uzate menajere din clădire se va face prin intermediul conductelor de canalizare,
prin curgere liberă, la reţeaua exterioară de canalizare menajeră din incintă.

Evacuarea apelor pluviale se face cu ajutorul unei reţele de jgheaburi si burlane direct către
teren. Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin intermediul instalaţiei de canalizare
efectuata din tuburi din polipropilena de scurgere ce se îmbină prin intermediul garniturilor de
etanşare.

Instalaţia interioară de canalizare va fi prevăzută cu ventilare primară realizată prin prelungirea


coloanei de canalizare deasupra acoperişului şi montarea de piese de capăt (căciulă de ventilare)
la capătul superior al coloanelor. De asemenea coloana de canalizare va fi prevăzută cu piesa de
curăţire . Sifonul de pardoseală va fi legat prin şapă la colană. Sifonul de pardoseala va fi prevăzut
obligatoriu cu gardă hidraulică şi se va urmări racordarea chiuvetei direct in sifonul de
pardoseală. Conductele de canalizare a apelor menajere montate la interiorul clădirii, vor fi din
polipropilena (PP) prin mufare cu garnitura de cauciuc.

Racordurile de evacuare a apelor uzate menajere la reţeaua aferentă, se vor monta îngropat, sub
adâncimea minimă de îngheţ, la – 1,20 faţă de cota ±0.00, a clădirii.

Apele uzate din atelierul de intervenţii utilaje, sunt colectate printr-un sifon de pardoseală la cota
±0.00 şi printr-o başă la cota -1.05 şi evacuate prin curgere libera la un separator de hidrocarburi
din exteriorul clădirii.

Conducta de evacuare se va prevedea cu o clapetă contra refulării, montată pe conductă, în başă.

Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră din incintă, precum şi
separatorul de hidrocarburi, fac obiectul părţii de proiectare şi execuţie, ce vor fi realizate de
către antreprenorul general.

Cabina cântar

Cabina cântar este o construcţie container care va fi echipată cu un grup sanitar dotat cu lavoar
si vas WC. Pentru procurarea furniturii se va consulta proiectul de arhitectura.

Containerul va fi livrat, echipat cu :

 obiecte sanitare şi armăturile aferente, de la grupul sanitar;


 instalaţii de canalizare menajeră ;
Evacuarea apei uzate menajere se realizează de la reţeaua exterioară de canalizare din incintă,
care nu face obiectul prezentului proiect.

Deoarece cabina cântar se va monta pe o platformă metalică, la o înălţime de 1.10 m faţă de cota
terenului, racordul de canalizare menajeră se montează la ieşire din clădire suprateran.
Page 101

Pentru protecţie la îngheţ, a zonei supraterane, conducta se va izola cu saltele din vată minerală
cu S = 60 mm, protejate cu tablă zincată cu S=0,3 mm.

Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră din incintă, fac obiectul
părţii de proiectare şi execuţie, ce vor fi realizate de către antreprenorul general.

3.4.3 Instalaţii de încălzire şi ventilare


Prezenta documentatie cuprinde lucrarile de instalatii încălzire şi ventilare pentru urmatoarele
obiecte:

 Cladire administrativa
 Zona interventii utilaje
 Cabina cântar
Baza de proiectare este constituita din:

 Planurile de arhitectura,
 Tema de proiectare – instalatii tehnologice,
 Standarde si normative in vigoare.
INSTALATII TERMICE

Clădirile din “Centru de management integrat al deseurilor” se încadrează in categoria de


importanţă normală, C, conform HG 766-1997.

In conformitate cu HG nr.925 si Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, proiectul


se va verifica de verificator MLPTL specialitatea It.

Clădire administrativă

In cadrul Clădirii administrative distributia agentului termic va fi realizata cu teava tip PPR izolata
iar corpurile de incălzire vor fi statice din otel, tip 22 cu înălţimea de 600 mm.

Agentul termic pentru incălzire va fi asigurat de către centrala termică amplasată in spatiul tehnic
din cadrul clădirii administrative.

Cazanele pentru incalzire vor functiona cu energie electrică si vor avea o putere termica de 48 kW
fiecare.

In centrala termica se va instala un boiler de 500 de litri ce va deservi grupurile sanitare si


dusurile din cadrul vestiarelor pentru femei si barbati.

Cazanele de incalzire vor fi achizitionate impreuna cu modulul de automatizare cu posibilitatea de


functionare in cascada.

Clădirea Administrativă are regimul de înălţime parter şi are în componenţă următoarele


încăperi care necesită încălzire:
Page 102

Cameră control, laborator, secretariat, arhivă, 3 birouri, grupurie cu duşuri şi vestiare, cameră
centrală termică.

Instalaţia interioară de încălzire prevăzută în prezentul proiect este bitubulară, cu circulaţie


forţată;

Necesarul de căldura pentru încălzirea imobilului este :

Qnecesar = 16903 kcal/h ; (19,65 kW)

Pentru asigurarea necesarului de căldură au fost prevăzute corpuri statice, care au o


sarcina termica instalată de Qinstalat = 20332 kcal/h ; (23,64 kW)

Necesarul de căldură pentru încălzire a fost calculat conform SR 1907 /1, SR 1907 / 2.

Conductele de distributie si legaturile la radiatoare vor fi executate din teava tip PPR
pentru instalatii sau similar.

Conductele de legatura la radiatoare si conductele de distributie se vor monta conform


partii desenate.

Instalaţia de încălzire este constituită dintr-o retea de distributie cu 2 ramuri.

Dimensionarea conductelor s-a realizat în funcţie de sarcina termică transportată şi viteza


recomandată de circulaţie a apei în conducte, conform Normativ I13-2002.

Conductele de retur sunt pozate în paralel cu conductele tur, iar la nivelul radiatoarelor
sunt amplasate la partea inferioară a acestora.
Înălţimea corpurilor statice este corelată cu înălţimea parapetului, pentru fiecare cameră,
precum şi cu necesarul de căldură cerut.

Corpurile statice de încălzire sunt echipate cu robineţi cu cap termostatat pe tur, robineţi de
reglaj pe retur şi dezaeratoare manuale de 3/8".

Datorită amplasamentului conductei de alimentare, toate radiatoarele sunt prevăzute cu robineţi


de golire cu cep şi portfurtun.

În punctele cele mai înallte ale instalaţiei se vor monta supape automate de aerisire.

Centrala termica se încadreaza în risc mijlociu - pericol de incendiu.

Incinta centralei termice este gradul II de rezistenţă la foc.

Centrala termica electrica este dotata cu urmatoarele echipamente necesare functionarii :

 Schimbator de caldura din cupru


 Pompa de circulatie
 Supapa de siguranta
 Termomanometru
Page 103

 Ventil de aerisire automata


 Fluxosat
 Termostat de siguranta.
Caracteristicile tehnice ale centralei termice sunt următoarele

Putere nominală 48 kW

Putere absorbita treapta I 16 kW

Treapta II 32 kW

Treapta III 48 kW

Tensiune nominală 400 V 3N~

Curent nominal 3x69,3 A

Curent nominal fuzibil 80 A

Secţiune conductori 5 x 16 mm2

Presiune maximă 0,3 MPa

Presiune minimă 0,05 MPa

Temperatura apei tur 40 - 85 oC

Temperatura maxima a apei : 100 oC

Racord apă 1”

Dimensiuni 815x503x197 mm

Instalaţia de producere a apei calde s-a asigurat împotriva creşterii presiunii şi a temperaturii
peste limitele admise în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice STAS 7132.

S-a prevăzut un vas de expansiune închis, cu membrană, cu volum de 60 litri, presiune 6 bar.

Vasul de expansiune are următoarele caracteristici:

 presiune maximă fluid: 6 bar


 temperatură maximă fluid: 100 ºC
 racord apă: G 3/4”
 capacitate 60 l
 presiune preâncărcare 1,5 bar
În centrala termică s-a prevăzut un distribuitor/colector Dn 80 (Ø89 x 4 mm), având urmatoarele
racorduri:

 o intrare/iesire agent termic - DN 50


 un circuit incalzire pentru DN 25
Page 104

 un circuit agent termic primar la boiler DN 40


 un circuit rezerva DN 32
Distribuitorul, respectiv colectorul s-au prevăzut cu manometru, termometru, aerisire şi golire
conform părţii desenate.

Asigurarea circulaţiei agentului termic – apa caldă - se realizează cu o pompa de circulaţie pentru
fiecare circuit in parte.

Pentru circuitul de încălzire este prevăzută o pompă de circulaţie in trei trepte, cu urmatoarele
caracteristici tehnice:

debit Q = 1,2 m3 / h,

Inaltime de pompare H = 1,2 mCA

Motorul pompei are urmatoarele caracteristici tehnice:

putere P = 0,1 kW

intensitate curent I = 0,31 A

turatie n = 2300 rpm

alimentare electrica 1 x 230 V/ 50 Hz, IP 42

Pentru circuitul agentului termic primar la boiler este prevăzută o pompă de circulaţie in trei
trepte, cu urmatoarele caracteristici tehnice:

debit Q = 3 m3 / h,

Inaltime de pompare H = 2,5 - 3 mCA

Motorul pompei are urmatoarele caracteristici tehnice:

putere P = 0,2 kW

intensitate curent I = 1,12 A

turatie n = 1500 rpm

alimentare electrica 1 x 230 V/ 50 Hz, IP 42

Pentru recirculare apă caldă de consum este prevăzută o pompă de circulaţie in trei trepte, cu
urmatoarele caracteristici tehnice:

debit Q = 1 m3 / h,

Inaltime de pompare H = 1,2 – 1,5 mCA

Motorul pompei are urmatoarele caracteristici tehnice:

putere P = 0,05 kW

intensitate curent I = 0,43 A


Page 105

turatie n = 2090 rpm

alimentare electrica 1 x 230 V/ 50 Hz, IP 44

Alimentarea cu apă a instalatiei de incalzire se realizează prin conducta de apă la colectorul din
centrala termică. Acesta are rolul de completare a necesarului de apă în cazul scăderii nivelului de
apă din circuitul de încălzire. Instalatia este prevazuta cu filtru de impuritati si filtru anticalcar.

La umplerea cu apă a cazanului şi a instalatiei de incalzire se foloseşte apă curată şi dedurizată


prin montarea pe traseu a unui filtru de impurităţi şi al unui filtru magnetic anticalcar.

Duritatea apei de alimentare este de 0,1 mval/l.

Clădire Zonă interventii utilaje

Clădirea “zona intervenţii utilaje” are regimul de înălţime parter şi are în componenţă
următoarele încăperi care necesită încălzire: atelier, 2 anexe şi o cameră compresor.

În atelier se va asigura încălzirea cu aeroterme electrice de 10 kW, montate pe stîlpi la cca 3.00 m
înălţime.

În anexe şi camera compresorului se va asigura încălzirea cu convectori electrici.

Conform fişei tehnice convectorul se montează mural şi poate fi montat în spaţii cu umezeală.

Convector electric de perete

 Cateva din principalele avantaje ale unui astfel de convector fata de un calorifer traditional cu
ulei :

 aspect estetic deosebit

 inertie termica foarte mica ceea ce duce la incalzirea rapida a spatiului

 controlul termostat al temperaturii in 6 trepte, fapt ce determina un consum redus de


energie

 o pozitie anti-inghet pe termostat care mentine o temperatura de 6-7 grade in spatiul


destinat

 greutate mica - ceea ce-l face face usor de manevrat in varianta mobila

 forme rotunjite ce duc la prevenirea accidentelor

 silentiozitate si protectie antipraf

 clasa II de protectie - rezistenta complet izolata galvanic ceea ce exclude riscul


electrocutarii

 poate fi montat in spatiu cu umezeala: bai, dusuri, etc.

 prevazut cu stecker
Page 106

Detalii tehnice
Putere: 500 W
Latime: 370 mm
Inaltime: 450
Grosime: 95 mm
Greutate:3,35 kg
Putere:1000 W
Latime: 445 mm
Inaltime: 450 mm
Grosime: 95 mm
Greutate:3.80 kg
Putere: 1500 W
Latime: 590 mm
Inaltime: 450 mm
Grosime: 95 mm
Greutate:5.00 kg
Cabina cântar

Cabina cântar va veni complet echipat cu un sistem încălzire cu convectori electrici pentru birou si
grupul sanitar.

Convectorul se montează mural şi poate fi montat în spaţii cu umezeală.

În birou se vor monta 4 convectori electrici de 500 W şi în grupul sanitar un convector electric de
500 W.

Instalatii ventilare

Caldire administrativa

Pentru cele 3 birouri, laborator, cameră comandă din cadrul corpului administrativ, pe timp de
vara, temperatura maxima de confort termic va fi realizata cu ajutorul aparatelor de aer
conditionat de tip dtenta directa Qr= 2.65 kW; Qi= 3.00 kW.

Pentru vestiare şi grupuri sanitare evacuarea mirosurilor se va efectua cu ajutorul ventilatoarelor


axiale amplasate in perete, pentru evacuarea aerului viciat. Aerul proaspat se va asigura prin
deschiderea ferestrelor.

Pentru WC-uri s-a prevăzut un ventilator axial de extracţie cu debit 125 mc/h, presiune ∆p = 40
Pa.

Pentru vestiare s-a prevăzut un ventilator axial de extracţie cu debit 300 mc/h, presiune ∆p = 62
Pa.

Zona interventii utilaje

Atelierul din cadrul Zonei interventie utilaje se va ventila mecanic cu 3 ventilatoare axiale de
perete pentru extractia aerului viciat. Introducerea aerului se va realiza prin grile cu jaluzele
mobile acţionate gravitaţional cu dimensiunea 500x500 mm.
Page 107

Ventilatorul axial de perete are următoarele caracteristici debit 2000 mc/h, presiune

∆p = 80 Pa, tip 355 monofazat, 4 poli, 230 V, 50 Hz, putere absorbită 270 W.

Cabina cântar

Cabina cântar va veni complet echipata cu un ventilator axial amplasat in perete, pentru
evacuarea aerului viciat, din grupul sanitar. Aerul proaspat se va asigura prin deschiderea
ferestrei.

Ventilatorul axial de extractie aer următoarele caracteristici debit 85 mc/h, presiune 28 Pa.

3.4.4 Curenţi slabi şi comunicaţii


In vederea asigurarii instalatiilor si sistemelor de curenti slabi si comunicatii necesare in cadrul
obiectivului Centrul de Management Integrat al Deşeurilor , in conformitate cu legislatia in
vigoare, se vor prevedea urmatoarele:

 Sistem de detecţie şi semnalizare incendiu – cu rol în supravegherea zonelor cu potenţial


pericol de incendiu aferente obiectivelor şi instalaţiilor în vederea protectiei eficiente, timpurii a
persoanelor şi/sau a bunurilor materiale, alcătuit dintr-o centrală adresabilă dedicată şi elemente
periferice (detectoare adresabile de diferite tipuri functie de spatiile deservite, butoane
manuale de alarmare, sonerii/hupe, izolatoare, module IN/OUT,etc), precum si un repetor distant
pentru retranslatia semnalelor de incendiu intr-un punct de monitorizare si interventie rapida.
 Sistemul de adresare publică şi evacuare vocală tip EVAC în conformitate cu EN 54 Part.16 va
fi utilizat pentru anunţuri importante şi operative, zonale sau generale, de natură operativa şi/sau
administrativă, precum şi – pe de altă parte – pentru anunţuri de maximă urgentă şi prioritate
pentru organizarea evacuării şi a altor acţiuni specifice în cazul declanşării unui incendiu (aşa
numita funcţie standard de alarmă vocală EVAC).Sistemul de mica capacitate, va fi alcatuit dintr-
un controller de sistem si un ansamblu de elemente periferice (amplificator audio,console
microfonice, difuzoare, etc) si va indeplini inclusiv functii de avertizare in cazul unor evenimente
deosebite (explozii, accidente, avarii,etc)
 Sistem de control acces şi antiefracţie – cu rol in restrictionarea accesului personalului
neautorizat in anumite spatii de maxima importanta ale obiectivului, dar si cu rol in protectia
acestora in cazul unor actiuni de sabotaj efractional, sau a unor actiuni/tentative efractionale in
spatii precum laboratoare, arhive sau puncte de comanda ale obiectivului. Sistemul va fi alcătuit
dintr-o centrală dedicată şi module de control acces respectiv antiefracţie conectate la aceasta
prin intermediul unei magistrale de date. Elementele periferice (detectoare de mişcare, de geam
spart, contacte magnetice, butoane de panică/de ieşire, cititoare, zavoare, etc.) vor fi amplasate
în spaţiile obiectivului funcţie de destinaţia încăperilor, cu posibilitatea de gestionare individuală
diferita (acces, restrictii, armări/dezarmări zone, etc).
Page 108

 Sistem de supraveghere video – cu rol in înregistrarea video a imaginilor din incinta si din
interiorul obiectivului ca măsură suplimentară / complementară de detecţie – a tentativelor de
trecere / acces în zone / perimetre neautorizate din cadrul acestuia.Sistemul va fi alcătuit dintr-o
reţea de camere video fixe şi/sau mobile cu rol în monitorizarea interiorului şi exteriorului
clădirilor şi un înregistrator video. Se vor avea în vedere în principal zonele de acces angajati şi
vizitatori, zonele operative, dar şi zonele unde există spaţii de importanta majora (deşeuri,
laboratoare,puncte de comanda, etc).
 Sistem de telefonie – cu rol în asigurarea comunicaţiilor în cadrul obiectivului (de tip
administrativ şi operativ ) dar şi cu exteriorul unităţii, prin reţeaua publică fixă.Se vor avea în
vedere posturi telefonice in principalele puncte de coordonare/administrative precum camera de
control, arhiva, laborator, birouri, secretariat,etc.
 Reţeaua structurată voce-date – cu rol în asigurarea conexiunilor de date între Centrul de
management şi exterior pe de o parte, şi între diferitele spaţii ale unităţii pe de altă parte.
Infrastructura reţelei date-voce va avea la bază cel putin urmatoarele echipamente active

 Server reţea calculatoare / Internet dotat cu licenţe de Windows Server 2008, Exchange
Server 2010, Antivirus, ISA Server, Software management de reţea calculatoare;

 Router;

 Switch-uri;

 UPS;

dar şi echipamente pasive:

 cabluri de fibră optică pentru asigurarea conexiunilor între clădiri;

 cabluri UTP cat.6 în interiorul Clădirii Administrative;

 patch panel-uri;

 voice patch panel-uri;

 prize duble;

 conectori UTP şi alte accesorii

Sistemul de cablare structurată va oferi suport pentru servicii multiple precum voce, date fără a
ţine cont de producătorul elementelor înglobate în sistem. Se va avea în vedere destinaţia
spaţiilor astfel încât să se realizeze comunicaţia în timp real şi eficientă între diferitele spaţii ale
Centrului de management, dar şi cu exteriorul acestuia.

Reteaua structurata date-voce nu cuprinde echipamentele terminale ( calculatoare, imprimante,


fax-uri, etc., ) ci asigură doar infrastructura necesară conectării în orice moment a unor astfel de
dispozitive.
Page 109

3.5 Memoriu tehnic de drumuri, platforme in incinta


Aceste specificaţii se aplică realizării complete a tuturor drumurilor de pe amplasamentul
depozitului ecologic, şi a zonelor pavate în jurul tuturor clădirilor şi a zonelor de parcare precum
şi a zonei din jurul staţiei de tratare a levigatului şi a instalaţiei de ardere a gazelor.

Drumurile interne sunt utilizate în principal de vehiculele grele, iar aceasta trebuie să fie
construite în aşa fel încât să permită deplasarea facilă.

Proiectul privind lucrările de drumuri acoperă următoarele:

 Aliniamentul drumului (lungimea total drumului aproximativ 3.508 metri).

 Indicatoare şi marcaje rutiere din toate drumurile

Proiectul privind drumurile interne

Drumul intern principal

Drumul intern principal este drumul care începe de la intrarea în centrul de management al
deşeurilor şi este construit în acelaşi timp pentru a oferi acces la zona principală a facilităţilor.

Drumul intern va fi construit cu o lăţime de 5,5 m pentru prima 2.555,270 m inclusiv bordura, cu
o bandă în fiecare direcţie. In restul 745,464 m de drum va fi construit cu o lăţime de 7,5 m.
Lungimea totală a drumului este de aproximativ 3.300m.
Acesta începe de la principal intrarea în amplasament (sud-est), iar după aproximativ 2.600 m
acesta conduce direct la podul basculă, şi staţia de tratare a levigatului. La poziţia kilometrică
+820 aceasta duce la zona de eşantionare. In cele din urmă conduce rutier la facilităţile de
odihnă a depozitului de deşeuri (cladire administrativa, clădire Zonă de intervenţii utilaje, etc)

Viteza proiectată a drumului este de 30 km/h.

Drumul 1

Drumul 1 începe de la intersecţia cu drumul principal la K.P 2+860,000. Drumul duce la celula
depozitului şi asigură accesul camioanelor la depozitare deşerurilor. Viteza de proiectare a
drumului este de 30km/h, lăţimea totală este de 7,5m şi are câte o bandă pe sens. Lungimea
totală a drumului 1 este de 165,054m.

Drumul 2

A doua poartă de intrare este ampladată în partea de vest a depozitului de deşeuri. Acesta este
punctul de început al drumului şi intersectează drumul principal la K.P. 3+130,403. Lăţimea
drumului este de 7,5 m, iar lungimea totală a acestuia este de 41,811m. Viteza de proiectare este
de 30km/h.

Alinierea orizontală şi verticală - Secţiunea transversală tipică

Panta transversală propusă pentru toate drumurile, pentru secţiunile drepte ale drumului este de
2,5%, iar pentru secţiunile curbate este 7,0%.

Raza maximă în plan orizontal, utilizată pe drumul interior, este de 300,0 metri şi raza minimă
este de 30,0 metri, valori acceptabile ca urmare a vitezelor reduse de deplasare.
Page 110

Panta verticală maximă utilizată este de 8%, iar racordările verticale au raza de 1.350 si 3.000m.

Straturile drumului

Pavajul drumurilor şi al altor suprafeţe cu trafic greu vor fi construite prin punerea şi compactarea
următoarelor staturi:

 fundaţie din balast (30 cm)

 fundaţie din piatră sfărâmată (15 cm)

 beton asfaltic BA16 - strat de uzură (4 cm)

 mixtură asfaltică AB2 - strat de bază (6 cm)

Indicatoarele şi marcajele rutiere

 Linie albă discontinuă de 10 cm pentru marcajul intern.

 Linie albă continuă de 10 cm pentru marcajul extern.

 Săgeţi direcţionale.
Page 111

4. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII


Determinarea categoriei de importanta pe baza punctajului acordat.

In tabelul anexat, pe baza coeficientilor stabiliti pentru fiecare cerinta si a punctajului total,
rezulta 15, ceea ce corespunde conform tabelului 3 din Regulamentul privind stabilirea clasei de
importanta din Buletinul Constructiilor nr. 4: “Constructie de importanta normala (C)”

De asemenea, se incadreaza in categoria a III-a de importanta, in conformitate cu “Normativul


pentru proiectarea seismica a constructiilor”.

P (i )
FORMULA DE CALCUL: P(n) x K(n) = n x
n(i )
Explicarea termenilor:
P(n) – punctajul factorului determinant (n) n = 1…6

K(n) – coeficientul de unicitate; pentru astfel de lucrare = 1


P(i) - punctajul corespunzator criteriilor (i), asociat factorului determinant(n)

Se calculeaza conform tabelului:

Nivelul apreciat al influientei factorilor Punctajul P(i)


- inexistent 0
- redus 1
- mediu 2
- apreciabil 4
- ridicat 6

n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant

(n) n (i) = 3

Conform tabelului 3 din acelasi Regulament pentru P(n) = 6 – 17 “Constructii de importanta


normala (C)”, ceea ce conduce, conform HG nr. 766/97 la modelul de calitate nr.3.

Modelul de asigurare a calitatii nr.3 stabileste cerinta de cinci functiuni de sistem:

a. controlul proceselor de executie a produselor, lucrarilor si serviciilor;


b. verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
c. controlul si verificarea finala a produselor si serviciilor prestate;
d. controlul neconformitatilor;
e. inregistrari privind calitatea.
Din cele 5 functiuni de sistem, al 3 - lea si al 5 - lea necesita o acoperire totala, iar celelalte 3
functiuni necesita o acoperire partiala.

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIEI


Page 112

Conform metodologiei aprobate de MLPAT cu ordinul 31 / N


din 2.10.1995 ( publicată în Buletinul construcţiilor nr. 4 din 1996 )

Proprietar: CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA


Adresa construcţiei: Bârcea Mare.
Scurtă prezentare a construcţiei: Depozit conform de deşeuri menajere, inclusiv clădiri şi utilităţi
anexe.
Categoria de importanţă stabilită: C
Determinarea punctajului acordat: 15

FACTOR DETERMINANT CRITERII ASOCIATE


Denumire K(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii)
1. Importanţă vitală 1 2 1 2 2
2. Importanţa social-economică şi culturală 1 2 2 2 2
3. Implicarea ecologică 1 2 1 1 2
4. Necesitatea luării in considerare a duratei de utilizare 1 3 4 2 2
5. Necesitatea adaptării la condiţiile locale de teren şi de mediu 1 3 4 2 2
6. Volumul total de muncă şi de materiale necesare 1 3 4 2 2
TOTAL 15

Valoarea punctajului total este ceea ce conduce la incadrarea construcţiei în categoria de


importanţă C – de importanţă normală. ( conform tabel 3 din metodologie )

Proiectant
Domeniile de verificare ale lucrărilor sunt:

A1 “Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţiile civile, industriale, agrozootehnice, energetice,


telecomunicaţii, miniere, edilitare şi de gospodărie comunală cu structură din beton, beton
armat, zidărie, lemn”;

A2 “Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţiile civile, industriale, agrozootehnice, energetice,


telecomunicaţii, miniere, edilitare şi de gospodărie comunală cu structură de rezistenţă din metal,
lemn” ;

A4 “Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, poduri, tunele”;

A9 “Rezistenţă şi stabilitate la construcţii pentru îmbunătăţiri funciare”;

Af “Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ”;

B1 “Siguranţă în exploatare pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice, energetice,


telecomunicaţii, miniere”;

B2 “Siguranţă în exploatare pentru construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, poduri, tunele”;

B7 “Siguranţă în exploatare la construcţii pentru îmbunătăţiri funciare”;

B9 “Siguranţă în exploatare la construcţii edilitare şi de gospodărie comunală”;


Page 113

C - Siguranţa la foc în construcţii pentru toate domeniile;

D - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului pentru toate domeniile;

E - Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie în constructii pentru toate domeniile;

F - Protecţie împotriva zgomotului în construcţii pentru toate domeniile;

Is – Instalaţii sanitare;

It – Instalaţii termice;

Ie – Instalaţii electrice.
Page 114

5. DATE SI INDICI CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA PROIECTATA, CUPRINSI IN ANEXA LA


CEREREA PENTRU AUTORIZARE

a. Aria construita si desfasurata si principalele destinatii ale cladirilor:

Arie construita/desfasurata
Denumire Destinatie
(mp)

Cladire administrativa 196,95 Birou administrativ


Clădire Zonă de intervenţii utilaje 304,00 Tehnic
Cabină cântar 12,25 Birou

b. Numarul de niveluri: regim de inaltime parter P.


Page 115

6. GRAFIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR