MP TR Final Capitolul 2

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului: MASTER PLAN ACTUALIZAT
„Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare Judetul Teleorman

cu apa si canalizare in judetul Teleorman”
CAPITOLUL 2
ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-1

CUPRINS
2 ANALIZA SITUATIEI ACTUALE .......................................................................................................... 2-13

2.1 REZUMAT 2-13
2.1.1 Continut...................................................................................................................................... 2-13
2.1.2 Zona de proiect .......................................................................................................................... 2-13
2.1.3 Caracteristici naturale ................................................................................................................ 2-14
2.1.4 Infrastructuri, altele decat cele de apa potabila si apa uzata .................................................... 2-14
2.1.5 Analiza socio-economica ........................................................................................................... 2-15
2.1.6 Evaluare institutionala si cadrul legal ........................................................................................ 2-15
2.1.7 Surse de apa.............................................................................................................................. 2-15
2.1.8 Poluarea apelor.......................................................................................................................... 2-16
2.1.9 Infrastructura existenta .............................................................................................................. 2-17
2.1.10 Colectarea datelor si metodologia ............................................................................................. 2-18
2.2 ARIA DE PROIECT 2-18
2.3 CARACTERISTICI NATURALE 2-20
2.3.1 Mediul inconjurator .................................................................................................................... 2-20
2.3.2 Clima .......................................................................................................................................... 2-20
2.3.3 Forme de relief si topografia ...................................................................................................... 2-22
2.3.4 Geologie, Hidrogeologie si Hidrologie ....................................................................................... 2-23
2.3.4.1 Geologie ............................................................................................................................................2-23
2.3.4.2 Hidrogeologie.....................................................................................................................................2-24
2.3.4.3 Hidrologie...........................................................................................................................................2-25
2.3.5 Ecologie si zone sensibile.......................................................................................................... 2-25
2.4 INFRASTRUCTURA 2-28
2.4.1 Transportul ................................................................................................................................. 2-28
2.4.2 Reteaua de cai ferate ................................................................................................................ 2-28
2.4.3 Transportul aerian ...................................................................................................................... 2-29
2.4.4 Transport naval .......................................................................................................................... 2-29
2.4.5 Telecomunicatii .......................................................................................................................... 2-29
2.4.6 Deseuri solide urbane ................................................................................................................ 2-29
2.4.6.1 Generarea deseurilor .........................................................................................................................2-29
2.4.6.2 Colectarea si transportul deseurilor ...................................................................................................2-31
2.4.6.3 Valorificarea deseurilor municipale ....................................................................................................2-33
2.4.6.4 Eliminarea deseurilor .........................................................................................................................2-34
2.4.6.5 Evolutia cantitatilor depozitate pe depozite neconforme ....................................................................2-34
2.4.7 Energia....................................................................................................................................... 2-35
2.4.7.1 Furnizarea gazelor natural .................................................................................................................2-35
2.4.7.2 Energia termica ..................................................................................................................................2-35
2.5 EVALUAREA SOCIO – ECONOMICA 2-36
2.5.1 Situatia economica din judetul Teleorman................................................................................. 2-36
2.5.2 Evolutia populatiei ...................................................................................................................... 2-37
2.5.2.1 Populatia Romaniei ............................................................................................................................2-37
2.5.2.2 Populatia in Regiunea de Sud ...........................................................................................................2-39
2.5.2.3 Populatia in judetul Teleorman ..........................................................................................................2-40
2.5.3 Caracteristicile gospodariilor...................................................................................................... 2-41
2.5.3.1 Caracteristicile gospodariilor la nivel national ....................................................................................2-41

2.5.3.2 Caracteristicile Gospodariei in Judetul Teleorman.............................................................................2-46

2.6 EVALUAREA INSTITUTIONALA SI CADRUL LEGAL 2-47
2.6.1 Cadrul general administrativ ...................................................................................................... 2-47
2.6.1.1 Serviciile de apa si apa uzata ............................................................................................................2-47
2.6.1.2 Cadrul legislativ aferent aspectelor tehnice din sectorul de apa potabila ...........................................2-49
2.6.1.3 Cadrul legislativ aferent aspectelor tehnice din sectorul de apa uzata ..............................................2-51
2.6.2 Structura institutionala in sectorul de mediu .............................................................................. 2-52
2.6.3 Institutii in sectorul apei potabile/uzate (operatori) .................................................................... 2-55
2.6.3.1 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ..................................................................................2-56
2.6.3.1 Operatorul Regional ...........................................................................................................................2-59
2.6.3.1 Delegarea managementului serviciilor ...............................................................................................2-60
2.6.4 Tarife curente ............................................................................................................................. 2-61
2.7 SURSE DE APA 2-62
2.7.1 Generalitati................................................................................................................................. 2-62
2.7.2 Apa de suprafata ....................................................................................................................... 2-64
2.7.2.1 Cantitatea de apa ..............................................................................................................................2-65
2.7.2.2 Calitatea apei .....................................................................................................................................2-66
2.7.3 Apa subterana............................................................................................................................ 2-69
2.7.3.1 Calitatea apei .....................................................................................................................................2-69
2.8 POLUAREA APELOR 2-71
2.8.1 Surse majore de poluare ........................................................................................................... 2-71
2.8.2 Impactul descarcarii apelor uzate .............................................................................................. 2-71
2.8.3 Impactul in apele de suprafata................................................................................................... 2-74
2.8.4 Impactul in apele subterane....................................................................................................... 2-75
2.8.5 Managementul namolului si depozitarea ................................................................................... 2-75
2.8.5.1 Calitatea namolului de pe platformele de uscare ale SEAU-urilor .....................................................2-75
2.8.5.2 Calitatea namolului proaspat generat de SEAU-urile existente .........................................................2-76
2.9 CONSUMUL ACTUAL DE APA 2-76
2.9.1 Generalitati................................................................................................................................. 2-76
2.9.2 Consumul actual de apa in judetul Teleorman .......................................................................... 2-77
2.10 INFRASTRUCTURA EXISTENTA SI EFICIENTA ACTUALA 2-79
2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apa ........................................................................................... 2-79
2.10.1.1 Alexandria ..........................................................................................................................................2-80
2.10.1.1.1 Surse de Apa ................................................................................................................................2-80
2.10.1.1.2 Tratarea Apei ................................................................................................................................2-81
2.10.1.1.3 Stocarea Apei si Statii de Pompare ..............................................................................................2-81
2.10.1.1.4 Retele de Transport ......................................................................................................................2-82
2.10.1.1.5 Retele de Distributie ......................................................................................................................2-83
2.10.1.1.6 Contorizare ...................................................................................................................................2-84
2.10.1.2 Turnu Magurele .................................................................................................................................2-85
2.10.1.2.1 Surse de apa .................................................................................................................................2-85
2.10.1.2.2 Tratarea apei .................................................................................................................................2-86
2.10.1.2.3 Stocarea apei si statii de pompare ................................................................................................2-87
2.10.1.2.4 Retele de transport........................................................................................................................2-88
2.10.1.2.5 Retele de distributie ......................................................................................................................2-88
2.10.1.2.6 Contorizare ...................................................................................................................................2-89
2.10.1.3 Rosiorii de Vede ................................................................................................................................2-90
2.10.1.3.1 Surse de apa .................................................................................................................................2-90
2.10.1.3.2 Tratarea apei .................................................................................................................................2-90

2.10.1.3.6 Contorizare ...................................................................................................................................2-93

2.10.1.4 Zimnicea ............................................................................................................................................2-93
2.10.1.4.1 Surse de apa .................................................................................................................................2-93
2.10.1.4.2 Tratarea apei .................................................................................................................................2-94
2.10.1.4.6 Contorizare ...................................................................................................................................2-96
2.10.1.5 Videle .................................................................................................................................................2-97
2.10.1.5.1 Surse de apa .................................................................................................................................2-97
2.10.1.5.2 Tratarea apei .................................................................................................................................2-97
2.10.1.5.6 Contorizare .................................................................................................................................2-100
2.10.1.6 Babaita/Merisani ..............................................................................................................................2-100
2.10.1.6.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-100
2.10.1.6.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-101
2.10.1.6.3 Stocarea apei si statii de pompare ..............................................................................................2-101
2.10.1.6.4 Retele de transport......................................................................................................................2-101
2.10.1.6.5 Retele de distributie ....................................................................................................................2-102
2.10.1.6.6 Contorizare .................................................................................................................................2-102
2.10.1.7 Balaci/Tecuci/Burdeni ......................................................................................................................2-102
2.10.1.7.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-102
2.10.1.7.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-103
2.10.1.7.6 Contorizare .................................................................................................................................2-103
2.10.1.8 Beciu ................................................................................................................................................2-103
2.10.1.9 Beuca...............................................................................................................................................2-104
2.10.1.9.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-104
2.10.1.9.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-104
2.10.1.9.6 Contorizare .................................................................................................................................2-105
2.10.1.10 Blejesti/Baciu/Sericu ........................................................................................................................2-105
2.10.1.10.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-105
2.10.1.10.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-105
2.10.1.10.6 Contorizare .................................................................................................................................2-106
2.10.1.11 Bogdana ..........................................................................................................................................2-106
2.10.1.11.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-106
2.10.1.11.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-107
2.10.1.11.6 Contorizare .................................................................................................................................2-107
2.10.1.12 Bragadiru .........................................................................................................................................2-108
2.10.1.12.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-108
2.10.1.12.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-108


2.10.1.12.6 Contorizare .................................................................................................................................2-108
2.10.1.13 Brinceni ............................................................................................................................................2-108
2.10.1.13.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-109
2.10.1.13.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-109
2.10.1.13.6 Contorizare .................................................................................................................................2-110
2.10.1.14 Calinesti ...........................................................................................................................................2-110
2.10.1.14.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-110
2.10.1.14.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-111
2.10.1.14.6 Contorizare .................................................................................................................................2-113
2.10.1.15 Ciolanesti .........................................................................................................................................2-113
2.10.1.15.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-113
2.10.1.15.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-113
2.10.1.15.6 Contorizare .................................................................................................................................2-115
2.10.1.16 Cosmesti ..........................................................................................................................................2-115
2.10.1.16.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-115
2.10.1.16.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-115
2.10.1.16.6 Contorizare .................................................................................................................................2-116
2.10.1.17 Crevenicu.........................................................................................................................................2-116
2.10.1.17.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-116
2.10.1.17.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-116
2.10.1.18 Cringu ..............................................................................................................................................2-117
2.10.1.19 Dobrotesti ........................................................................................................................................2-117
2.10.1.19.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-117
2.10.1.19.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-117
2.10.1.19.6 Contorizare .................................................................................................................................2-118
2.10.1.20 Draganesti-Vlasca ...........................................................................................................................2-118
2.10.1.20.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-118
2.10.1.20.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-119
2.10.1.20.6 Contorizare .................................................................................................................................2-120
2.10.1.21 Fantanele .........................................................................................................................................2-120
2.10.1.21.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-120
2.10.1.21.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-121


2.10.1.21.6 Contorizare .................................................................................................................................2-122
2.10.1.22 Frasinet ............................................................................................................................................2-122
2.10.1.22.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-122
2.10.1.22.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-123
2.10.1.22.6 Contorizare .................................................................................................................................2-123
2.10.1.23 Furculesti .........................................................................................................................................2-123
2.10.1.23.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-123
2.10.1.23.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-124
2.10.1.23.6 Contorizare .................................................................................................................................2-124
2.10.1.24 Gratia ...............................................................................................................................................2-124
2.10.1.24.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-125
2.10.1.24.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-125
2.10.1.24.6 Contorizare .................................................................................................................................2-126
2.10.1.25 Islaz / Moldoveni ..............................................................................................................................2-126
2.10.1.25.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-126
2.10.1.25.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-126
2.10.1.25.6 Contorizare .................................................................................................................................2-127
2.10.1.26 Lisa / Vinatori ...................................................................................................................................2-127
2.10.1.26.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-127
2.10.1.26.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-128
2.10.1.26.6 Contorizare .................................................................................................................................2-129
2.10.1.27 Lita ...................................................................................................................................................2-129
2.10.1.27.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-129
2.10.1.27.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-129
2.10.1.27.6 Contorizare .................................................................................................................................2-130
2.10.1.28 Lunca / Saelele / Pleasov ................................................................................................................2-130
2.10.1.28.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-130
2.10.1.28.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-131
2.10.1.28.6 Contorizare .................................................................................................................................2-132
2.10.1.29 Maldaeni ..........................................................................................................................................2-132
2.10.1.29.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-132
2.10.1.29.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-132


2.10.1.29.6 Contorizare .................................................................................................................................2-133
2.10.1.30 Mavrodin ..........................................................................................................................................2-133
2.10.1.30.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-133
2.10.1.30.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-134
2.10.1.30.6 Contorizare .................................................................................................................................2-134
2.10.1.31 Mirzanesti ........................................................................................................................................2-134
2.10.1.31.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-135
2.10.1.31.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-135
2.10.1.31.6 Contorizare .................................................................................................................................2-136
2.10.1.32 Peretu ..............................................................................................................................................2-136
2.10.1.32.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-136
2.10.1.32.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-136
2.10.1.32.6 Contorizare .................................................................................................................................2-137
2.10.1.33 Piatra ...............................................................................................................................................2-137
2.10.1.33.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-137
2.10.1.33.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-137
2.10.1.33.6 Contorizare .................................................................................................................................2-138
2.10.1.34 Pietrosani .........................................................................................................................................2-138
2.10.1.35 Plopii-Slavitesti ................................................................................................................................2-138
2.10.1.35.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-138
2.10.1.35.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-139
2.10.1.35.6 Contorizare .................................................................................................................................2-139
2.10.1.36 Poeni ...............................................................................................................................................2-140
2.10.1.37 Poroschia .........................................................................................................................................2-140
2.10.1.37.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-140
2.10.1.37.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-140
2.10.1.37.6 Contorizare .................................................................................................................................2-142
2.10.1.38 Saelele .............................................................................................................................................2-142
2.10.1.39 Segarcea-Vale .................................................................................................................................2-142
2.10.1.39.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-142
2.10.1.39.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-143
2.10.1.39.6 Contorizare .................................................................................................................................2-143

2.10.1.40 Silistea .............................................................................................................................................2-143

2.10.1.40.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-144
2.10.1.40.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-144
2.10.1.40.6 Contorizare .................................................................................................................................2-145
2.10.1.41 Slobozia Mandra ..............................................................................................................................2-145
2.10.1.41.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-145
2.10.1.41.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-145
2.10.1.41.6 Contorizare .................................................................................................................................2-146
2.10.1.42 Stejaru .............................................................................................................................................2-146
2.10.1.42.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-146
2.10.1.42.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-147
2.10.1.42.6 Contorizare .................................................................................................................................2-148
2.10.1.43 Suhaia..............................................................................................................................................2-148
2.10.1.43.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-149
2.10.1.43.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-149
2.10.1.43.6 Contorizare .................................................................................................................................2-150
2.10.1.44 Talpa ................................................................................................................................................2-150
2.10.1.44.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-150
2.10.1.44.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-151
2.10.1.44.6 Contorizare .................................................................................................................................2-151
2.10.1.45 Tatarastii de Jos ..............................................................................................................................2-151
2.10.1.45.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-152
2.10.1.45.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-152
2.10.1.45.6 Contorizare .................................................................................................................................2-153
2.10.1.46 Tiganesti ..........................................................................................................................................2-153
2.10.1.46.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-153
2.10.1.46.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-154
2.10.1.46.6 Contorizare .................................................................................................................................2-154
2.10.1.47 Uda Clocociov ..................................................................................................................................2-155
2.10.1.48 Vedea ..............................................................................................................................................2-155
2.10.1.48.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-155
2.10.1.48.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-156


2.10.1.48.6 Contorizare .................................................................................................................................2-156
2.10.1.49 Viisoara ............................................................................................................................................2-157
2.10.1.49.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-157
2.10.1.49.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-157
2.10.1.49.6 Contorizare .................................................................................................................................2-157
2.10.1.50 Zimbreasca ......................................................................................................................................2-157
2.10.1.50.1 Surse de apa ...............................................................................................................................2-157
2.10.1.50.2 Tratarea apei ...............................................................................................................................2-158
2.10.1.50.6 Contorizare .................................................................................................................................2-158
2.10.2 Infrastructura de canalizare ..................................................................................................... 2-159
2.10.2.1 Alexandria ........................................................................................................................................2-159
2.10.2.1.1 Colectarea apei uzate .................................................................................................................2-159
2.10.2.1.2 Tratarea apei uzate (statii de epurare) ........................................................................................2-160
2.10.2.2 Turnu Magurele ...............................................................................................................................2-162
2.10.2.2.2 Tratarea Apei Uzate (Statii de Epurare) ......................................................................................2-163
2.10.2.3 Rosiorii de Vede ..............................................................................................................................2-165
2.10.2.4 Zimnicea ..........................................................................................................................................2-168
2.10.2.5 Videle ...............................................................................................................................................2-172
2.10.2.6 Ciolanesti .........................................................................................................................................2-175
2.10.2.6.3 Depozitarea namolului ................................................................................................................2-176
2.10.2.7 Draganesti-Vlasca ...........................................................................................................................2-176
2.10.2.8 Gratia ...............................................................................................................................................2-176
2.10.2.8.2 Tratarea apei uzate .....................................................................................................................2-177
2.10.2.9 Piatra ...............................................................................................................................................2-177
2.10.2.10 Poeni ...............................................................................................................................................2-178
2.10.2.11 Poroschia .........................................................................................................................................2-178
2.10.2.11.2 Tratarea apei uzate .....................................................................................................................2-179
2.10.2.12 Tatarastii de Jos ..............................................................................................................................2-179


2.11 COLECTAREA DATELOR 2-180
2.12 CONCLUZII 2-181
LISTA FIGURI
Figura 2-1 – Localizarea judetului Teleorman...................................................................................................................2-19

Figura 2-2 – Harta climatica a Romaniei ..........................................................................................................................2-21
Figura 2-3 – Relieful judetului Teleorman .........................................................................................................................2-22
Figura 2-4 – Harta geologica a judetului Teleorman .........................................................................................................2-23
Figura 2-5 – Harta hidrogeologica a judetului Teleorman .................................................................................................2-25
Figura 2-6 – Evolutia populatiei in Romania – 1985–2009 ...............................................................................................2-38
Figura 2-7 – Dezvoltarea demografica in Romania din 1985 pana in 2009 ......................................................................2-39
Figura 2-8 – Locuitori in Zona de Sud a Romaniei ...........................................................................................................2-39
Figura 2-9 – Locuitori ai judetului Teleorman 2002 – 2009 ...............................................................................................2-40
Figura 2-10 – Distributia populatiei in judetul Teleorman 2002 – 2009 .............................................................................2-41
Figura 2-11 – Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale in ADI.....................................................................................2-58
Figura 2-12 – Personal executiv ADI ................................................................................................................................2-59
Figura 2-13 – Venituri din exploatare ................................................................................................................................2-60
Figura 2-14 – Tarife apa + canalizare ...............................................................................................................................2-62
Figura 2-15 – Surse de Apa – Bazinul Hidrografic Arges-Vedea ......................................................................................2-63
Figura 2-16 – Privire generala asupra sistemelor existente de alimentare cu apa in judetul Teleorman ..........................2-79
Figura 2-17 – Schema statiei de epurare Zimnicea ........................................................................................................2-170
LISTA TABELE
Tabelul 2-1 – Situatia drumurilor publice in judetul Teleorman ..........................................................................................2-28

Tabelul 2-2 – Situatia liniilor de cale ferata in judetul Teleorman.......................................................................................2-28
Tabelul 2-3 – Agentii economici implicati in actiunea de reciclare si dotarea acestora cu echipamente ...........................2-33
Tabelul 2-4 – Reteaua de distributie si volumul gazelor naturale ......................................................................................2-35
Tabelul 2-5 – Evolutia PIB la nivel national si local............................................................................................................2-36
Tabelul 2-6 – Exporturi si importuri in judetul Teleorman 2010 – mii Euro ........................................................................2-37
Tabelul 2-7 – Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii ale membrilor gospodariei la nivel
national – 2010 ..................................................................................................................................................................2-42
Tabelul 2-8 – Structura veniturilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna] ............................................2-42
Tabelul 2-9 – Structura veniturilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [ %] .......................................................2-42
Tabelul 2-10 – Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna] .......................................2-43
Tabelul 2-11 – Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [ %] ...................................................2-44
Tabelul 2-12 – Cheltuielile pentru servicii (in procente) din venitul mediu al gospodariei la nivel National ........................2-45
Tabelul 2-13 – Cheltuielile pentru servicii (in procente) din venitul mediu al gospodariei in Regiunea Sud.......................2-45
Tabelul 2-14 – Venitul mediu al gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna] ...............................................2-46
Tabelul 2-15 – Nivelul mediu al taxelor, comisioanelor si contributiilor similare la nivel national – [RON/luna] .................2-46
Tabelul 2-16 – Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national – [RON/luna].......................................................2-46
Tabelul 2-17 – Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Teleorman....................................................2-47

Tabelul 2-18 – Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Teleorman – [EURO/luna] ............................................2-47
Tabelul 2-19 – Legislatia relevanta referitoare la chestiuni tehnice din sectorul de apa potabila ......................................2-49
Tabelul 2-20 – Legislatie relevanta referitoare la chestiuni tehnice din sectorul de apa uzata ..........................................2-51
Tabelul 2-21 – Evolutia tarifelor .........................................................................................................................................2-61
Tabelul 2-22 – Tarife care au intrat in vigoare la 1 octombrie 2011 ...................................................................................2-61
Tabelul 2-23 – Volumul de apa captata in judetul Teleorman ............................................................................................2-63
Tabelul 2-24 – Indicatorii de calitate fizico-chimici .............................................................................................................2-67
Tabelul 2-25 – Incadrarea in clasele de calitate ................................................................................................................2-68
Tabelul 2-26 – Indicatorii de calitate fizico-chimici .............................................................................................................2-70
Tabelul 2-27 – Volume de ape evacuate in 2009 ..............................................................................................................2-71
Tabelul 2-28 – Volume de ape uzate care necesita epurare .............................................................................................2-72
Tabelul 2-29 – Volume de ape uzate care necesita epurare, pe activitati economice .......................................................2-73
Tabelul 2-30 – Cantitatile de apa utilizate in mediul urban ................................................................................................2-77
Tabelul 2-31 – Cantitatile de apa utilizate in mediul rural, anul 2010.................................................................................2-78
Tabelul 2-32 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Alexandria..................................................................................2-81
Tabelul 2-33 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Alexandria...............................................................................2-81
Tabelul 2-34 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Alexandria ...............................................................2-82
Tabelul 2-35 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Alexandria .........................................................................2-83
Tabelul 2-36 – Structura retelei de distributie – Alexandria ..............................................................................................2-83
Tabelul 2-37 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Alexandria ........................................................2-84
Tabelul 2-38 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Alexandria .....................................................................2-85
Tabelul 2-39 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Turnu Magurele .........................................................................2-86
Tabelul 2-40 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Turnu Magurele ......................................................................2-87
Tabelul 2-41 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Turnu Magurele.......................................................2-88
Tabelul 2-42 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Turnu Magurele .................................................................2-88
Tabelul 2-43 – Structura retelei de distributie – Turnu Magurele .......................................................................................2-89
Tabelul 2-44 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Turnu Magurele ............................................................2-89
Tabelul 2-45 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Rosiorii de Vede ........................................................................2-90
Tabelul 2-46 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Rosiorii de Vede .....................................................................2-90
Tabelul 2-47 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Rosiorii de Vede......................................................2-91
Tabelul 2-48 – Structura colectorului frontului de captare – Maldaieni ..............................................................................2-91
Tabelul 2-49 – Structura retelei de distributie – Rosiorii de Vede ......................................................................................2-92
Tabelul 2-50 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Rosiorii de Vede ...............................................2-93
Tabelul 2-51 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Rosiorii de Vede ...........................................................2-93
Tabelul 2-52 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Zimnicea ....................................................................................2-94
Tabelul 2-53 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Zimnicea .................................................................................2-94
Tabelul 2-54 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Zimnicea .................................................................2-95
Tabelul 2-55 – Structura retelei de distributie – Zimnicea ..................................................................................................2-96
Tabelul 2-56 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Zimnicea ...........................................................2-96
Tabelul 2-57 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Zimnicea .......................................................................2-97
Tabelul 2-58 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Videle.........................................................................................2-97
Tabelul 2-59 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Videle......................................................................................2-98
Tabelul 2-60 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Videle ......................................................................2-98
Tabelul 2-61 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Videle ................................................................................2-99
Tabelul 2-62 – Structura retelei de distributie – Videle ......................................................................................................2-99
Tabelul 2-63 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Videle ................................................................................2-99
Tabelul 2-64 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Videle..........................................................................2-100
Tabelul 2-65 – Caracteristici puturi ..................................................................................................................................2-136
Tabelul 2-66 – Caracteristici foraje ..................................................................................................................................2-140
Tabelul 2-67 – Structura retelei de distributie – Poroschia ..............................................................................................2-141
Tabelul 2-68 – Date ale frontului de captare – Tiganesti .................................................................................................2-153
Tabelul 2-69 – Structura retelei de canalizare – Alexandria ............................................................................................2-159
Tabelul 2-70 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Alexandria ....................................................................2-160
Tabelul 2-71 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Alexandria ...........................................................................2-160
Tabelul 2-72 – Structura retelei de canalizare – Turnu Magurele ....................................................................................2-162

Tabelul 2-73 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Turnu Magurele ...........................................................2-163
Tabelul 2-74 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Turnu Magurele ...................................................................2-163
Tabelul 2-75 – Structura retelei de canalizare – Rosiorii de Vede ...................................................................................2-165
Tabelul 2-76 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Rosiorii de Vede ..........................................................2-166
Tabelul 2-77 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Rosiorii de Vede ...................................................................2-166
Tabelul 2-78 – Structura retelei de canalizare – Zimnicea ...............................................................................................2-168
Tabelul 2-79 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Zimnicea ......................................................................2-169
Tabelul 2-80 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Zimnicea...............................................................................2-169
Tabelul 2-81 – Structura retelei de canalizare – Videle ...................................................................................................2-172
Tabelul 2-82 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Videle...........................................................................2-173
Tabelul 2-83 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Videle ..................................................................................2-173
Tabelul 2-84 – Deficientele existente la nivelul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare .......................................2-181

2 ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
2.1 Rezumat
2.1.1 Continut
Capitolul 2 este cel mai cuprinzator din acest Plan Director si contine 11 subcapitole care descriu situatia
existenta in domeniul alimentare cu apa, canalizare si epurare din judetul Teleorman:
• Subcapitolul 2.2 „Zona de proiect”, prezinta o descriere reala a localitatilor existente in judetul
Teleorman si continua cu demografia, geografia, economia si organizarea politica a judetului;
• Subcapitolul 2.3 „Caracteristici naturale” descrie mediul inconjurator, clima, formele de relief si
topografia, geologia si hidrogeologia si ecologia si zonele sensibile;
• Subcapitolul 2.4 „Infrastructura” descrie infrastructurile, altele decat cele de apa potabila si apa uzata;
• Subcapitolul 2.5 „Evaluare socio-economica” descrie profilurile sociale si economice din Romania
privind problemele si imbunatatirile in cadrul judetului realizate de la inceputul anilor ’90. Se continua
cu prezentarea conditiilor socio-economice in principalele zone urbane ale judetului Teleorman;
• Subcapitolul 2.6 „Evaluare institutionala si cadrul legal” este un capitol important, ofera o analiza
cuprinzatoare a cadrului institutional si legal din Romania si raporturile Romaniei cu UE, si o
prezentare a operatorilor serviciilor de apa potabila si apa uzata, incluzand o prezentare a tarifelor
curente de apa potabila si apa uzata;
• Subcapitolul 2.7 „Surse de apa” descrie sursele de apa de suprafata si subterane disponibile in judetul
Teleorman;
• Subcapitolul 2.8 „Poluarea apelor” descrie caracteristicile surselor de apa din judetul Teleorman,
listarea analizelor apelor cu substanatele ce depasesc limitele admise pentru apa potabila;
• Subcapitolul 2.9 „Consumul curent de apa” prezinta debitele si inregistrarile financiare ale Operatorilor
pentru perioada 2003-2007, din care s-au dedus valorile consumului de apa, structurate si prezentate
sub forma de tabele, pentru fiecare zona/operator;
• Subcapitolul 2.10 „Infrastructura existenta si eficienta actuala” reprezinta o descriere a infrastructurii
de apa potabila si apa uzata in principalele zone urbane din judetul Teleorman. Pentru fiecare sistem
de apa potabila si apa uzata verificat, a fost realizata o evaluare a starii si eficientei utilitatii respective.
2.1.2 Zona de proiect
Judetul Teleorman este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Campia Romana, la confluenta
Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii (43º 37’ 07”).
Judetul Teleorman are o suprafata de 5.789 km2 ocupand, ca intindere, locul 19 pe tara si detinand 2,4% din
suprafata tarii.
In judet sunt 224 asezari umane organizate in 92 de comune, din care 5 urbane (3 municipii si 2 orase).
Judetul Teleorman are o populatie de 397.990 locuitori (anul 2010). Densitatea populatiei este de aprox. 69
loc/ km2. 32% din populatia judetului traieste in zonele urbane si 68% in zone rurale.

2.1.3 Caracteristici naturale
Clima este temperat-continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori cu regim torential in timpul verii, precum si
frecvente perioade de seceta.
Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare, ierni geroase si aspre.
Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie.
Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10-20°C.
Din punct de vedere al reliefului, judetul Teleorman nu este variat. Predomina relieful de campie, care acopera
partea de sud si centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei este
cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul campiei propriu-zise.
2.1.4 Infrastructuri, altele decat cele de apa potabila si apa uzata
Transportul
Infrastructura rutiera a judetului Teleorman este in cea mai mare parte necorespunzatoare cerintelor impuse
de normele tehnice interne si de cerintele Uniunii Europene. Densitatea medie a retelelor rutiere este sub
media pe tara.
Lungimea totala a retelei de cale ferata in judetul Teleorman este de 231 km. 68 km din retea sunt
electrificati.
Telecomunicatii
Reteaua de telecomunicatii a judetului are o mare intindere si este modernizata in proportie de aproximativ
70%.
Deseuri solide urbane
In judetul Teleorman eliminarea deseurilor solide urbane se realizeaza prin depunere la depozite de deseuri.
Au fost utilizate 5 depozite urbane de deseuri care sunt actualmente inchise iar in mediul rural, in cea mai
mare parte a localitatilor, nu exista depozite rurale amenajate corespunzator. Un numar mare de depozite
neautorizate vor fi inchise progresiv, dar inchiderea acestora va impune o semnificativa extindere a serviciilor
regulate de colectare a deseurilor in zonele rurale.
In mediu rural mai exista si locuri de depozitare temporara, in general sunt terenuri neamenajate, dispuse prin
Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Datorita aspectelor mentionate, sunt in curs de inchidere
toate locurile de depozitare depozitele neautorizate. Prin proiectul ISPA s-a construit un depozit la Mavrodin.
Energia
Lungimea retelei de distributie a gazelor naturale din judet este de 171 km fiind realizata in localitatile
Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Zimnicea si Videle.
Exista sisteme de incalzire centralizata doar cele cinci localitati urbane - de mentionat ca la ora actuala
sistemul de incalzire centralizat din orasul Zimnicea nu mai functioneaza datorita debransarilor individuale in
masa.

2.1.5 Analiza socio-economica
Aceasta sectiune prezinta evolutia principalilor indicatori macroeconomici si demografici la nivel national,
regional si judetean. De asemenea este analizata dinamica principalelor categorii de costuri la nivel national si
regional, precum si evolutia veniturilor nationale si judetene. Pe baza raportului acestor venituri se calculeaza
factorul de ajustare folosit pentru proiectia proiectului.
2.1.6 Evaluare institutionala si cadrul legal
Aceasta sectiune prezinta cadrul institutinal al procesului de regionalizare precum si cadrul juridic necesar
functionarii serviciilor de apa si canalizare.
In prezent, in Judetul Teleorman procesul de regionalizare este finalizat si functional.
S.C. APA SERV S.A. este un operator de dimensiune redusa, daca se compara veniturile din activitatea de
exploatare. Ca si performante financiare in 2011, Operatorul Regional din Judetul Teleorman ocupa locul 28
din 42 de Operatori Regionali.
2.1.7 Surse de apa
In Bazinul Hidrografic Arges-Vedea apa bruta este, de regula, captata din resurse subterane. Resursele de
apa subterana sunt distribuite uniform in judet si reprezinta aproximativ 70% din volumul total de apa captata.
Apa de suprafata din rauri este folosita numai in localitatile riverane fluviului Dunarea.
Resursele de apa sunt bogate si cuprind panze acvifere subterane si apele de suprafata (rauri, lacuri). Fluviul
Dunarea este ecosistemul acvatic reprezentativ al volumului de apa si al biodiversitatii ecologice, tranzitand
judetul pe o distanta de 88 km si constituie o sursa importanta de alimentare cu apa potabila si industriala
pentru orasele riverane.
Cantitatile de apa de suprafata si subterana captate in judetul Teleorman sunt:

Sursa de apa Sursa de suprafata Sursa subterana
(mii m3/an) (mii m3/an)
Bazinul hidrografic VEDEA 3.452,89 5.100,12
Bazinul hidrografic ARGES 397,00 1.958,84
Bazinul hidrografic CALMATUI 1.529,15 803,26
TOTAL pe judet 5.379,04 7.862,22
Apa de suprafata
Raurile interioare transporta intr-un an mediu aproximativ 5.500 mil. m3 (Olt – 5000 mil. m3, Calmatui – 40 mil.
m3, Vedea – 360 mil. m3, raurile aferente bazinului hidrografic Arges – 100 mil. m3).
Resursele Dunarii (cu lungimea de 87 km si suprafata albiei de 5.149,53 ha) se cifreaza la 85.000 mil. m3.
(jumatate din stocul la intrarea in tara). Debitul mediu multianual al fluviului variaza intre 5.640 m3/s si 5.880
m3/s, aportul principal fiind al Oltului (190 m3/s).

In bazinul hidrografic Dunarea, sursele de poluare majore sunt reprezentate de evacuarile de ape uzate
insuficient epurate rezultate de la: S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Magurele, S.C. TAC S.A. Turnu Magurele,
S.C. Suinprod S.A. Zimnicea, S.C. Urbana S.A. Zimnicea.
Indicatorii de poluare a raurilor: substante organice dizolvate (exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de
potasiu si bicromat de potasiu), consumul biochimic de oxigen, amoniul, fosforul, azotul, clorurile, sodiu,
depasesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferite clase de calitate. Cauzele care conduc la
mentinerea unor tronsoane de rau in afara clasei I sau II de calitate, conform prevederilor Ordinului M.A.P.M.
nr. 1146/2002, sunt:
 scurgerile accidentale de titei si apa de zacamant de la schelele petroliere Videle, Poeni, Ciuresti, din
cadrul Sucursalelor Videle si Arges ale S.N.P. Petrom;
 evacuarile de ape uzate insuficient epurate rezultate de la unitatile cu profil de gospodarire comunala
– S.C. Urbis S.A. Rosiorii de Vede, S.C. Apa Canal S.A. Alexandria;
 evacuarile de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie;
 avand in vedere caracterul preponderent agrar al judetului, calitatea apelor este afectata si de
aplicarea cantitatilor mari de ingrasaminte chimice si pesticide utilizate in agricultura.
Apa subterana
Resursele de apa subterane identificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, prin efectuarea
de prospectiuni hidrologice insotite de foraje sunt:
- Zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve exploatabile, calculate pentru

acviferele situate pana la adancimea de 100 m (exceptand freaticul), de 12.011 m3/zi;
- Zacamintul Videle-Mereni-Prundu-Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14.895 m3/zi;
- Zacamamintul Balaci-Rosiorii de Vede-Alexandria, cu rezerve exploatabile de 69.873 m3/zi;
- Zacamantul Videle-Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12.613 m3/zi;
- Zacamantul Turnu Magurele-Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1.529.885 m3/zi.
Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii, degradarii si poluarii prezinta o importanta
deosebita, fapt pentru care apa subterana este monitorizata prin intermediul a 29 foraje hidrogeologice.
2.1.8 Poluarea apelor
Analizele efectuate (APM–2009) la apele uzate deversate au pus in evidenta situatii de depasiri ale
concentratiilor prevazute in autorizatiile de gospodarire a apelor sau ale valorilor limita admisibile prevazute de
NTPA–001, situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+, Ptotal, MS, detergenti; Indicatorii: azot
amoniacal, detergenti, substante extractibile, Ptotal, substante organice, Ptotal (zootehnie).
Referitor la cursurile de apa ce strabat zona de activitate a schelelor petroliere, zonele critice privind poluarea
cu fluide petroliere sunt:
 Schela petroliera Videle: cursurile de apa Milcovat, Sericu, Teleorman, Clanita si Glavacioc;
 Schela petroliera Poeni: cursurile de apa Glavacioc, Dambovnic, Valea de Margine si Jirnov.
Activitatile legate de exploatarea titeiului sunt, de asemenea, surse potentiale de poluare a apelor subterane
cu produse petroliere si apa sarata, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalatiile petroliere.

2.1.9 Infrastructura existenta
Subcapitolul 2.10 „Infrastructura existenta si eficienta actuala” prezinta o descriere a infrastructurii de apa
potabila si apa uzata in judetul Teleorman. Pentru fiecare sistem de apa potabila si fiecare aglomerare apa
uzata verificat, a fost facuta o evaluare a starii si performantei facilitatii respective.
Vizitele si inspectiile pe teren au condus la evaluarea deficientelor si lipsurilor facilitatilor si la emiterea de

propuneri/recomandari pentru intretinerea lucrarilor viitoare.
Situatia in sectorul de apa poate fi prezentata astfel:
 Numar sisteme de alimentare cu apa in zonele urbane: 5;
 Rata medie de conectare la sistemul de alimentare cu apa in zone urbane (anul 2010): cca.72%;
 Numarul sistemelor de alimentare cu apa in zonele rurale: 44;
 Rata medie de conectare la sistemul de alimentare cu apa in zona rurala: aproximativ 25%;
 Tratarea apei consta in clorinare/tratare cu hipoclorit de sodiu. Apa de suprafata la Turnu Magurele
este tratata in un sistem clasic de potabilizare (decantoare suspensionale, filtre rapide, precipitare cu
sulfat de aluminiu si clorinare);
 Principalele deficiente in zone urbane:
o Pierderi de apa cauzate de avarii ale conductelor;
o Conducte vechi;
o Echipamente uzate si nefunctionale – o parte din ele va fi schimbata in cadrul proiectul in

derulare „Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul
Teleorman”;
o Structuri vechi si degradate cum ar fi rezervoare, statii de pompare - reabilitarea unora dintre
ele este cuprinsa in proiectul in derulare „Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare
cu apa si canalizare in judetul Teleorman”;
o Instalatii de clorinare neconforme cu standardele legale in vigoare, care vor fi reabilitate in

cadrul proiectului „Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in
judetul Teleorman”.
Situatia in sectorul de apa uzata poate fi prezentata astfel:
 Numarul sistemelor de canalizare in zonele urbane: 5;
 Rata medie de conectare la sistemul de canalizare in zone urbane: aproximativ 60%;
 Numarul sistemelor de canalizare in zonele rurale: 7;
 Rata medie de conectare la sistemul de canalizare in zone rurale: 2,5%;
 Exista 5 statii de epurare in zonele urbane. Toate sunt la momentul de fata in reabilitare/extindere in
cadrul proiectului in derulare „Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
in judetul Teleorman”;

 Principalele deficiente la sistemele de canalizare urbane sunt:
o colmatari, avarii cauzand probleme de mediu si riscuri pentru sanatate prin exfiltratii ale apei
uzate;
o rata mare de infiltratii rezultand debite mari de apa uzata, care nu sunt tratabile;
o unele colectoare subdimensionate.
 Principalele deficiente la cele 7 sisteme de canalizare in zone rurale sunt:
o Gradul de conectare este insuficient;
o Un sistem (Draganesti-Vlasca) este partial colmatat si nefunctional;
o 2 sisteme noi implementate sunt nefunctionale din cauza lipsei conectarii.
2.1.10 Colectarea datelor si metodologia
Subcapitolul 2.11 „Colectarea datelor” ca etapa de incepere, evalueaza informatiile obtinute. Capitolul prezinta
tipurile de informatii utilizate si cum au fost obtinute. In unele localitati s-au obtinut mai multe informatii decat in
altele, dar informatiile colectate au fost suficiente pentru elaborarea Master Planului.
Metodologia aplicata pentru obtinerea informatiilor cuprinde chestionare detaliate, care au fost completate cu
ajutorul operatorilor, in legatura cu vizitele in teren mai sus mentionate, discutiile cu factorii de decizie si
personalul de exploatare.
Deasemnea s-a tinut cont de:
 Datele puse la dispozitia Consultatului de catre S.C. APA SERV S.A.
 Datele puse la dispozitia Consultantului de catre urmatoarele autoritati: Consiliul Judetean, Agentia
pentru Protectia Mediului, Apele Romane, etc.
 Intalnirile avute cu reprezentantii ai Consiliului Judetean Telorrman si ai Beneficiarului S.C. APA

SERV S.A.
2.2 Aria de proiect
Judetul Teleorman este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Campia Romana, la confluenta
Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii (43º 37’ 07”).
Vecini:
Judetul Teleorman este invecinat cu:

• judetele Arges si Dambovita la Nord;
• Bulgaria la sud;
• judetul Giurgiu la est;
• judetul Olt la vest.

Judetul Teleorman are o suprafata de 5.789 km2 ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2,4% din
suprafata tarii.
In judet sunt 224 asezari umane organizate in 92 de comune, din care 5 urbane (3 municipii si 2 orase).
Judetul Teleorman are o populatie de 397.990 locuitori (anul 2010). Densitatea populatiei este de aprox. 69
loc/km2. 32% din populatia judetului traieste in zonele urbane si 68% in zone rurale.
Figura 2-1 – Localizarea judetului Teleorman
Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile economiei
nationale, in care ponderea o detine industria prelucratoare: alimentara, masini, echipamente, aparate
electrice, comunicatii, industria extractiva, chimica, textila.
Industria extractiva este reprezentata de cele trei schele petroliere Videle, Poeni si Ciuresti ale Petrom S.A.
Industria chimica este reprezentata de S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Magurele – combinat chimic de
producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv uree, azotat de amoniu,
nitrocalcar, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe. Un alt agent economic reprezentativ in acest
domeniu este S.C. UVCP S.A. care valorifica cenusa de pirita (deseu rezultat de la fabricarea acidului sulfuric)
prin obtinerea de pelete cu 55% fier, utilizate in siderurgie, care in anul 2005 nu a functionat.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin obiectivele economice: S.C. Koyo Romania S.A., S.C.
IAICA S.A., S.C. Islaz S.A., S.C. Rova S.A., S.C. Recmas S.A. Industria electrotehnica este reprezentata de

S.C. Electrotel SA. Industria alimentara este prezenta prin activitatea urmatoarelor obiective economice: S.C.
Cicalex S.A. Alexandria, S.C. Suinprod S.A. Zimnicea, S.C. Cerealcom – fabrica de ulei Rosiorii S.A., S.C.
Alcozim S.A. Zimnicea, S.C. Comtel S.A., S.C. Romcip S.A. Salcia, etc.
Judetul Teleorman dispune de cale ferata si de o retea rutiera cu o densitate de 26,2 km/100 km2, mai mica
decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1.518 km, iar reteaua de cale ferata este de 336 km,
din care 94 km electrificati. Starea drumurilor judetene si locale este necorespunzatoare, situatie ce implica
autoritatile publice locale sa deruleze programe de modernizare, reabilitare si extindere a acestora.
Orasele Turnu Magurele si Zimnicea sunt porturi la Dunare.
2.3 Caracteristici naturale
2.3.1 Mediul inconjurator
Climatul este temperat-continental si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori cu regim torential in timpul verii, precum si
frecvente perioade de seceta. Totusi, datorita pozitiei centrale a judetului in cadrul campiei Romane, clima
este mai moderata fata de partea estica (Baragan) si mai continentalizata fata de partea vestica (Campia
Olteniei), deci un climat de tranzitie.
Caracterul de tranzitie este dat de particularitatile circulatiei generale a atmosferei si anume de interferenta
maselor de aer uscat care vin din est, nord-est, cu masele de aer tropical din sud, sud-vest si masele de aer
oceanic din vest. Cu toate ca si ultimele doua sunt continentalizate, ca urmare a trecerii Muntilor Balcanici si
Carpati, ele sunt insa suficient de umede pentru a mai modera caracterul continental al maselor de aer din est.
O trasatura a climei din arealul analizat, ca de altfel a tuturor zonelor de campie, este uniformitatea acesteia
determinata de configuratie reliefului. Diferenta mica de altitudine din campia Gavan-Burdea, extinderea mare
sub forma de campuri a spatiilor interfluviale, nu modifica valorile principalilor parametrii climatici. Doar la sud,
in lunca Dunarii unde isi fac aparitia suprafete mari acoperite cu apa se face simtit un topoclimat specific de
lunca.
Durata de stralucire a soarelui este intre 2.200 si 2.300 ore/an, ceea ce insumeaza 65% din durata posibila,
totalizand 250 zile.
Privind la scara intregului judet putem evidentia urmatoarele valori limita:
 temperaturile maxime absolute au fost inregistrate la Alexandria, in ziua de 5 iulie 1916 (42,9°C) si
Rosiorii de Vede pe 20 august 1945 (41,7°C), iar cele minime absolute la Alexandria in zilele de 24-25
ianuarie 1942 (-34,8°C) si Rosiorii de Vede, pe 25 ianuarie 1942 (-34,6°C). Amplitudinile de peste
70°C intre aceste valori extreme, dintre care cea de 77,7°C de la Alexandria este cea mai mare din
tara, exprima clar caracterul continental la regimul termic.
2.3.2 Clima
Tinutul cu clima de campie se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii moderate si ierni nu prea
reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente, care duc la topirea stratului de zapada. Pentru sectorul
cu clima continental-moderata sunt caracteristice verile racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci,
cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Tinutul Subcarpatilor reprezinta
caracteristici climatice intermediare.

Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare, ierni geroase si aspre.
Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie.
Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10-20°C. In timpul iernii predomina vanturile
geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat
Crivatul si prevesteste seceta. Radiatia solara globala are valori de 125-127 kcal/cm2/an, potential de energie
solara relativ ridicat, ce poate fi utilizat in scopuri utilitar gospodaresti. Vanturile sunt influentate de relief in
special in sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de aer pe directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele
predominante sunt vanturile din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere mult
redusa (11%). Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind directiilor cu frecvente
maxime din vest si est.
Figura 2-2 – Harta climatica a Romaniei
Temperatura aerului variaza in limite largi din cauza diferentelor de altitudine a reliefului. Mediile anuale
depasesc 10°C in tinutul de campie. In zonele deluroase devin negative, coborand chiar sub -2°C. Mediile lunii
celei mai calde, iulie, scad treptat de la campie catre deal. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai
coborate in campie comparativ cu zona de dealuri, din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolta
in partea cea mai joasa a judetului. Incepand de la aproximativ 109 m in sus, mediile lunii ianuarie scad,
paralel cu cresterea altitudinii, pana la valori sub -10°C. In zonele deluroase, mediile lunare cele mai mici se
inregistreaza in februarie cand ating chiar -11°C. Maximele absolute inregistrate pana in prezent au depasit
40°C, in zonele de campie si de dealuri si 22-25°C in sectorul deluros. Minimele absolute au coborat sub -
30°C in zona de campie sub -28°C, in zona deluroasa. Numarul mediu anual al zilelor de inghet depaseste
100 la campie si 110 in zona de dealuri.

Clima are un caracter continental cu veri caniculare, precipitatii moderate, in special sub forma de averse, si
cu viscole in timpul iernii. Radiatia solara variaza intre 125 si 127 kcal/m2/an. Temperatura medie anuala este
de 11,5° Celsius si media anula a precipitatiilor este de 530 mm/m2.
Precipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea. Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1 mm/m2.
Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si sunt de 83,1 mm/m2. Cantitatile medii lunare
cele mai mici cad in februarie la campie ajungand la 28,2 si deal 22,1 mm/m2. Cantitatile maxime cazute in 24
de ore au atins o medie de 135 mm/m2.
Stratul de zapada prezinta o discontinuitate accentuata in partea joasa a judetului si o mare stabilitate in cea
deluroasa. Durata medie anuala este mai mica de 50 zile. Grosimile medii decadale ating in ianuarie si
februarie la valori de pana la 10-15 cm, iar in ianuarie–martie, valori de pana la 30-50cm.
2.3.3 Forme de relief si topografia
Din punct de vedere al reliefului, judetul Teleorman nu este variat. Predomina relieful de campie, care acopera
partea de sud si centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei este
cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul campiei propriu-zise. In timpul apelor
mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o
succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni
ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea).
Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, fapt evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.
Figura 2-3 – Relieful judetului Teleorman
Intreg judetul este o campie inalta care coboara de la peste 150 m in N, la 100 m in coltul SV si sub 50 m in
cel SV. In aceasta campie cu inclinare piezise, apele au sculptat vai adanci si nu prea largi care au despartit-o

in campuri, mai stramte si mai numeroase in partea de miazanoapte, mai largi si deci mai putine in cea de
miazazi (ex.: Campia Boianului intre Olt si Calmatui). Din aceasta cauza, Nordul tinutului are aspect mai
apropiat de dealuri decat de campie si numai Sudul merita cu adevarat acest nume (Campia Burnasului).
Partea de SE a acesteia, cade in trepte (terasele Dunarii) catre ultima regiune de relief a judetului: Balta
Dunarii.
2.3.4 Geologie, Hidrogeologie si Hidrologie
2.3.4.1 Geologie
Teritoriul judetului Teleorman se suprapune pe unitatea din fata Carpatilor, cunoscuta sub denumirea de
Platforma Moesica. Catre limita de nord a judetului, fundamentul se complica prin interferenta Platformei
Moesice cu geosinclinalul carpatic. Daca in partea sudica a teritoriului formatiunile geologice care alcatuiesc
Platforma Moesica inclina lent pe directia sud-nord, in partea nordica, in fundament, se pun in evidenta unele
perturbari cunoscute in literatura geologica sub numele de ridicarea Bals-Optasi si depresiunea Rosiori.
Aceste perturbari au consecinte si asupra adincimii la care se gasesc formatiunile geologice care le compun si
a grosimii celor de deasupra.
Figura 2-4 – Harta geologica a judetului Teleorman
In ceea ce priveste structura tectonica, asezarea judetului corespunde cu cea a latformei Moesice. Fundatia
formata din formatiuni cristaline se scufunda treptat la nord la adancimi de peste 3.000m. Invelisul sedimentar
apartine unei succesiuni de 4 cicluri sedimentare:

 Paleozoic (argilit, gresii silicioase, calcare, dolomit);
 Permian-triasic (conglomerate, gresii, argile nisipoase, diabaze, tufuri, calcare);
 Jurasic-cretacic (gresii, marne, argila, calcit);
 Tortonian-cuaternar (tortonian-argile, gresii glauconitice; sarmatian-argile, gresii calcaroase; pliocen-

nisip, marne; cuaternar-pietris fluviu-lacustre reprezentand Stratele de Candesti si Stratele de Fratesti,
depozite de loess si depozite aluviale de lunici si terase).
Solul este caracteristic zonei de stepa si silvostepa, el fiind format in cea mai mare parte din cernoziomuri
bogate in humus si foarte fertile. In cuprinsul judetului se deosebesc mai multe feluri de cernoziomuri: castanii,
ciocolatii, carbonatice si levigate. Cele castanii si ciocolatii sunt formate pe loessuri si lossoide, iar cele grase
pe argile. Acestea din urma, pe langa humus, contin si azot, de aceea graul care se cultiva pe ele este bogat
in gluten. In unele zone ale judetului se intalnesc soluri brun–roscate de padure de stejar, smolnite, podzoluri
si soluri salinizate. Invelisul de soluri al regiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere,
cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief. Cernoziomurile
levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente pentru
culturile agricole.
2.3.4.2 Hidrogeologie
Din punct de vedere hidrogeologic, se diferentiaza doua tipuri de strate acvifere:
 Strate acvifere intinse in roci cu granulatie grosiera (pietrisuri, nisipuri) – Stratele de Fratesti;
 Strate acvifere locale in roci cu granulatie grosiera (pietrisuri, nisipuri) – Pietrisurile de Colentina.

Figura 2-5 – Harta hidrogeologica a judetului Teleorman
2.3.4.3 Hidrologie
Din analiza raportului dintre precipitatiile medii multianuale (X=500mm) si evapotranspiratia potentiala (E=700
mm), elemente determinante in formarea scurgerii lichide superficiale si deci si a raurilor, rezulta ca ne aflam
intr-o regiune deficitara in ceea ce priveste umiditatea (X < E), dar destul de apropiata de echilibru. Daca la
acest raport, usor subunitar al precipitatiilor fata de evapotranspiratia potentiala se mai adauga si energia de
relief redusa, prezenta depozitelor loessoide cu coeficient de infiltratie mai ridicat si a interfluviilor sub forma
de campuri netede, se poate usor deduce ca scurgerea lichida in vaile autohtone are caracter temporar, iar o
buna parte din suprafata teritoriului judetului Teleorman nu participa la acest proces hidrologic, delimitandu-se
numeroase vai endoreice.
O mare parte din cantitatea de apa rezultata din precipitatii, care nu reuseste sa se scurga se infiltreaza,
alimentand orizonturile de apa freatica, iar o alta parte stagneaza in crovuri formand lacuri cu caracter
temporar.
2.3.5 Ecologie si zone sensibile
Ariile naturale protejate sunt zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetrul deja stabilit si au un regim
special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica,
stiintifica sau culturala deosebita.

Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural este
necesara instituirea regimului de arie naturala protejata pentru acele habitate naturale care detin bunuri ale
patrimoniului natural.
Regimul de management al ariilor naturale protejate se stabileste in functie de categoria ariilor naturale
protejate.
Au fost stabilite urmatoarele situri de importanta comunitara (SCI) ca parte integranta a retelei ecologice
 Corabia-Turnu Magurele – amplasat pe teritoriul judetului Olt si al judetului Teleorman;

 Gura Vedei-Saica-Slobozia – amplasat pe teritoriul judetului Teleorman si al judetului Giurgiu;
 Padurea Troianu – 71 ha.
Prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protectie avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania (M.O. 739/31.10.2007), pentru judetul Teleorman au fost stabilite
urmatoarele arii de protectie speciala (SPA)
1. Confluenta Olt-Dunare – pe teritoriul localitatilor Islaz, Lita, Lunca, Saelele, Segarcea Vale, Turnu
Magurele
2. Balta Suhaia – arie de protectie speciala avifaunistica – 1.455 ha, pe teritoriul localitatilor Lisa si
Suhaia
Aria de protectie speciala avifaunistica Balta Suhaia, cu o suprafata de 1.455 ha constituie un habitat pentru
pasarile de apa, fiind situata in lunca Dunarii in fruntea terasei inferioare a fluviului. Dintre plantele existente in
acest habitat 11 specii sunt rare inregistrand populatii mondiale mici, periclitate, daca factorii restrictivi cauzali
continua sa opereze, specii de plante ce figureaza in Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania. Trebuie
mentionat faptul ca in biotopurile acestei zone umede exista specii de pasari inscrise in Directiva nr.79/409
EEC din 02.04.1979 a Consiliului Europei privind conservarea speciilor de pasari salbatice:
 este un habitat al pasarilor de apa;

 mentine baza trofica pentru populatiile de pesti si pasari din zona;
 este un loc de reproducere pentru pesti si habitat pentru ornitofauna specifica zonelor umede;
 este o rezerva de repopulare cu specii vegetale si animale;
 pozitia acestui ecosistem lacustru ca zona tampon intre fluviu si terenurile agricole;
 este un rezervor pentru excesul de apa din perioada inundatiilor Dunarii.
3. Confluenta Vedea-Dunare - pe teritoriul localitatilor Bragadiru, Bujoru, Cervenia, Contesti, Frumoasa,

Nasturelu, Pietrosani;
4. Valea Oltului Inferior – pe teritoriul localitatilor Beciu, Lunca, Plopii Slavitesti, Saelele, Segarcea
Vale, Slobozia Mindra, Uda Clocociov.
Arii naturale protejate noi declarate prin HG 1143/18.09.2007 (M.O. 691/11.10.2007) sunt:
 Rezervatia naturala Padurea Pojoratele, din localitatea Draganesti de Vede cu o suprafata de 58 ha;
 Rezervatia naturala Ostrovul Mare, din localitatea Islaz, cu o suprafata de 140 ha Prezentare Ostovul
Mare;

 tipul ariei naturale protejate (conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG nr.236/2000) - arie de
protectie speciala avifaunistica;
 obiectivul ariei naturale protejate=protejarea si conservarea coloniei speciei de cormoran mic

(Phalacrocorax pygmaeus), specie inclusa in anexa 2 a Conventiei de la Berna pentru conservarea
vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a OUG nr.236/2000 aprobata prin Legea nr.462/2001 privind
regimul ariilor naturale protejate, a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
 situat pe teritoriul administrativ al comunei Islaz, judetul Teleorman;
 incadrat in regiunea biogeografica europeana-continentala;
 incadrat in ecoregiunea Romaniei - lunca inundabila a Dunarii.
Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostesc numeroase
bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 0,27% din suprafata judetului
indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone. In anul 2005 nu s-au constatat activitati sau
fenomene naturale care sa afecteze integritatea ariilor naturale protejate si a monumentelor naturii ale
judetului, fapt pentru care starea acestora este considerata buna. In rezervatia naturala Padurea Troianu,
pasunatul a fost interzis, nu s-au produs taieri ilegale de arbori care sa afecteze flora si fauna salbatica,
daunatorii forestieri existenti sunt monitorizati in permanenta de catre silvicultori, de asemenea nu au fost
produse incendii.
In judetul Teleorman, pe raza localitatii Zimnicea se gasesc 10 arbori seculari declarati monumente ale naturii
printr-o hotarare a Consiliului Local Zimnicea, situatia acestora fiind prezentata mai jos, aflandu-se intr-o stare
de conservare buna:
 Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 3
exemplare;
 Stejar (Quercus robur) - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 3 exemplare;
 Salcam japonez (Sophora japonica) - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 3 exemplare;
 Stejar (Quercus robur) - Curtea cantonului CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 1 exemplar.

2.4 Infrastructura
2.4.1 Transportul
Infrastructura rutiera a judetului Teleorman este in cea mai mare parte necorespunzatoare cerintelor impuse
de normele tehnice interne si de cerintele Uniunii Europene. Densitatea medie a retelelor rutiere este sub
media pe tara.
Tabelul 2-1 – Situatia drumurilor publice in judetul Teleorman
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Drumuri publice – total Din care: 1.524 1.524 1.525 1.525 1.525 1.525
Modernizate 595 641 640 858 858 858
Cu imbracaminti usoare rutiere 327 321 323 193 193 193
Drumuri nationale 390 389 390 390 390 390
Modernizate 349 349 348 349 349 349
Drumuri judetene si comunale 1.134 1.135 1.135 1.135 1.135 1.135
Modernizate 247 292 292 153 246 247
Cu imbracaminti usoare rutiere 288 288 356 509 509 509
Densitatea drumurilor publice pe 26,3 26,3 26,3 26,3 26,4 26,3

100 km2
2.4.2 Reteaua de cai ferate
Echiparea tehnica cu linii de cale ferata in anul 2009 este de 231 km, din care electrificata pe lungime de 68
km. Traseul format din cale ferata dubla electrificata are o lungime de 67 km traverseaza judetul in zona
mediana pe directia Videle – Rosiorii de Vede, facand parte din magistrala numarul 1 – Bucuresti – Craiova –
Timisoara – Arad – Curtici.
Tabelul 2-2 – Situatia liniilor de cale ferata in judetul Teleorman
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Linii de cale ferata - total 331 331 231 231 231 231
din care: electrificate 94 94 68 68 68 68
Linii cu ecartament normal - total 331 331 231 231 231 231
Cu o cale 262 262 164 164 164 164
Cu doua cai 69 69 67 67 67 67
Densitatea liniilor pe 1.000 km2 57,2 57,2 39,9 39,9 39,9 39,9
de teritoriu

2.4.3 Transportul aerian
Pe teritoriul judetului nu functioneaza niciun aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar
locuitorii beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la
aproximativ 120 km de capitala judetului.
2.4.4 Transport naval
Judet din sudul tarii beneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatut de fluviul
Dunarea, pe o lungime de aproximativ 88 km.
Pe teritoriul judetului sunt situate doua porturi navale: Zimnicea si Turnu Magurele. In general, traficul in
aceste porturi a cunoscut un pronuntat regres dupa anul 1990.
2.4.5 Telecomunicatii
Reteaua de telecomunicatii a judetului are o mare intindere si este modernizata in proportie de aproximativ
70%.
Domeniul telecomunicatiilor este dominat de compania nationala de telefonie Romtelecom si de companiile

nationale de telefonie mobila Orange, Vodafone si Zapp.
Reteaua de internet
Piata serviciilor de internet este reprezentata in judet de principalii furnizori, cum ar fi:
• RDS - Romania Data Systems;
• ClickNet - serviciu de internet furnizat de Romtelecom.
Tarifele pentru serviciile de internet sunt inca mari pentru Romania. Media tarifelor in Romania este de 1,6-2
ori mai mare decat media din tarile membre UE.
Serviciile de retele de informatii si comunicatii sunt coordonate de catre ANRCTI – Autoritatea Nationala
pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei si de catre IGCTI – Inspectoratul General pentru
Comunicatii si Tehnologia Informatiei care apartine de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
2.4.6 Deseuri solide urbane
Scopul descrierii situatiei actuale este de a identifica starea prezenta (tipuri si cantitati de deseuri) si punctele
slabe in cadrul sistemului, privind: generarea deseurilor, organizarea sistemului de gestionare a deseurilor,
colectarea si transportul deseurilor, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor.
2.4.6.1 Generarea deseurilor
Cantitatile de deseuri generate anual, raportate de operatorii de salubritate sunt sintetizate in tabelul de mai
jos. Cantitatile de deseuri sunt estimate datorita faptului ca la depozitele de deseuri nu exista cantare
instalate. In prezent nu exista niciun sistem de inregistrare a cantitatilor de deseuri. Sunt disponibile numai
registrele tinute de directiile serviciilor de salubritate ale municipalitatilor.
Nu s-a luat in considerare variatia cantitatii deseurilor in functie de anotimp, dupa cum sugereaza evidentele;
deseurile, altele decat cele menajere, de exemplu deseurile de ferma, sunt folosite ca ingrasaminte pentru

pamant, si compostarea rurala foloseste o parte din deseurile de sezon. Nu exista indicatori care sa arate
cresteri semnificative de deseuri in zonele urbane.
Deseurile voluminoase si deseurile menajere provin din aceleasi surse. Din categoria deseurilor voluminoase
fac parte parte obiecte mari precum mobila, saltele, biciclete, jucarii mari, etc. care nu pot fi ridicate de
sistemul uzual de colectare. In anul 2010 cantitatea totala de deseuri voluminoase colectate in judet
Teleorman a fost de 101,1 t.
Conform „Monitorizarea implementarii planului judetea de gestionare a deseurilor” pentru anul 2010, evolutia
cantitatilor de deseuri municipale generate in perioda 2009 – 2010 este astfel:
- Catitatea totala de deseuri municipale generate in judet a scazut de la 117.525 t in anul 2009 la
114.580 t in anul 2010;
- Cantitatea totala de deseuri menajere generate in judet a crescut de la 74.413 t/an la 84.239 t/an;
- Cantitatea totala de deseuri menajere colectate din judet a scazut de la 74.413 t/an la 56.099,1 t/an;
- Deseuri municipal si asimilabile din comert, industrie, institutii a scazut de la 21.659 t in anul 2009 la
14.453,85 t in anul 2010;
- Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie de la 7.789 t in anul 2001 la 41.560 t in 2005;
- Deseuri municipal si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari) sunt
impartite in subcategori astfel:
- hartie si carton: cantitatea a crescut la 103 t in 2010;
- sticla: aproape 0;
- plastic: cantitatea a crescut la 29,3 t in 2010;
- metale: nu s-au colectat;
- biodegradabile: aproape 0;
- Deseuri din gradini si parcuri: 1.190 t in 2009 si 1.182 t in 2010;
- Deseuri din piete de la 1.720 t in 2009 la 1.567 t in 2010;
- Deseuri stradale: cantitatea a crescut de la 9.762 t in 2009 la 13.139 t in 2010;
Datele referitoare la compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita, definind potentialul pentru
valorificarea deseurilor si ajutand la stabilirea sistemelor de colectare.
Compozitia medie in mediul urban este repartizata astfel (anul 2010):

- Deseuri ambalaje de hartie si carton 7% echivalentul a 3.717 t/an;
- Deseuri ambalaje sticla 4% echivalentul a 2.124 t/an;
- Deseuri ambalaje metalice 3% echivalentul a 1.593 t/an;
- Deseuri ambalaje plastic 8% echivalentul a 4.848 t/an;
- Deseuri ambalaje lemn 2% echivalentul a 1.173 t/an;
- Deseuri biodegradabile 64% echivalentul a 33.984 t/an;
- Deseuri reciclabile altele decat ambalaje 12% echivalentul a 6.372 t/an din care:
- hartie si carton 1% echivalentul a 531 t/an;
- metale 0,55% echivalentul a 292 t/an;
- deseuri periculoase 0,05% echivalentul a 27 t/an;
- altele 10,4% echivalentul a 5.522 t/an.

Compozitia medie in mediul rural este repartizata astfel:

- Deseuri ambalaje de hartie si carton 3% echivalentul a 944 t/an;
- Deseuri ambalaje sticla 3% echivalentul a 944 t/an;
- Deseuri ambalaje metalice 2% echivalentul a 623 t/an;
- Deseuri ambalaje plastic 6% echivalentul a 1.868 t/an;
- Deseuri ambalaje lemn 2% echivalentul a 623 t/an;
- Deseuri biodegradabile 77% echivalentul a 24.494 t/an;
- Deseuri reciclabile altele decat ambalaje 7% echivalentul a 2.180 t/an din care:
- hartie si carton 0,5% echivalentul a 157 t/an;
- metale 0,5% echivalentul a 157 t/an;
- deseuri periculoase 0,03% echivalentul a 9 t/an;
- altele 5,97% echivalentul a 1.859 t/an.
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Deseurile biodegradabile reprezinta o componenta majora, in aceasta categorie fiind cuprinse: deseurile
biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica, deseuri vegetale din parcuri si gradini,
deseuri biodegradabile din piete, componenta biodegradabila din deseurile stradale.
Din prezentarile de mai sus se poate observa ca deseurile biodegradabile au ponderea cea mai ridicata 77%
din totalul deseurilor din mediul rural si 64% din totalul deseurilor urbane.
2.4.6.2 Colectarea si transportul deseurilor
Date privind agentii de salubrizare
Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul oraselor. In judetul Teleorman toate
orasele au operatori de servicii de salubritate - 6 operatori. Operatorii de servicii au obligatia de a colecta
deseurile menajere, de a factura si colecta taxele atat de la locuitori cat si de la comercianti. Taxele sunt in
general fixate in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau numarul de pubele ridicate de la
comercianti.
Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:

- marimea oraselor si densitatea populatiei;
- tipul de locuinte (apartamente, case, gospodarii);
- tipul de servicii (colectare la bordura in zonele urbane, pubele comune in zonele rurale);
- frecventa serviciilor (saptamanal sau mai des);
- forma de proprietate in ceea ce priveste echipamentele pentru depozitarea deseurilor (pubele in
proprietatea gospodariilor si comerciantilor sau pubele comune sau in proprietatea operatorilor de
servicii de salubritate);
- parcul de vehicule de colectare (compactoare moderne sau vehicule mai simple, mai vechi);
- asigurarea de colectare separata a fractiilor de deseuri, cum ar fi de exemplu PET-urile.
De obicei frecventa colectarii deseurilor este o data pe zi la blocuri, saptamanal la case si, la cerere, la
unitatile economice.
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
Deseurile din municipii sunt colectate la nivel local de catre autoritatile locale care sunt responsabile cu acest
lucru (Legea nr. 139/2002 care aproba OU 87/2001 privind serviciile publice locale de salubritate). In orasele

mici exista doar o singura companie de salubritate responsabila de colectarea si transportarea deseurilor la
depozitele de deseuri.
In zonele rurale nu este organizata colectarea deseurilor de la populatie sau de la unitatile economice,
exceptand zonele rurale aflate aproape de orase. In mediul rural s-au infiintat servicii de salubritate, dar inca
nu sunt functionale. In prezent nu toate vehiculele asigura protectia mediului in timpul transportului.
Procentul de populatie deservita in anul 2006, la nivelul judetului Teleorman este de 25,6%. In mediul urban,
procentul populatiei deservite este de 75,9% iar in mediul rural este 0%, intrucat nu exista servicii de
salubritate functionale.
Dotarea agentilor de salubritate
Dotarea agentilor de salubritate care se ocupa cu colectarea si transportul deseurilor municipale se

organizeaza in functie de echipamentele disponibile, de numarul populatiei pe care o deservesc. Colectarea
separata a fractiilor de deseuri menajere generate este scazuta. Se estimeaza ca in viitor va creste acest tip
de colectare. In prezent se folosesc doar saci de plastic, si doar in cateva locuri exita containere mari
selective. In prezent colectarea selectiva se face pentru PET-uri si hartie. Desi ar parea ca proprietarii de
gospodarii sorteaza putin posibilele fractii de deseuri ce ar putea fi colectate separat, persoane fizice
neautorizate, colectori neoficiali, colecteaza in mod regulat hartie si carton, deseuri de metale, DEEE si
acumulatori.
Acestia aduna diferitele fractii de deseuri prin:

- inspectarea sistematica a pubelelor si a containerelor comune, si
- solicitari regulate adresate locuitorilor.
Persoanele fizice neautorizate opereaza in principal in orase unde exista o cantitate suficienta de deseuri
pentru a-si justifica activitatea. Cu toate ca acestia isi castiga existenta prin colectare, activitatile lor prezinta
probleme.
Astfel, persoanele fizice neautorizate:

- opereaza in conditii de munca nesigure, si pot intra in conflict cu operatorii de colectare si de
depozitare a deseurilor;
- nu respecta prevederile legislatiei privind igiena si protectia muncii;
- lasa adesea deseurile imprastiate;
- nu opereaza in cadrul economiei.
Pentru colectarea deseurilor menajere nivelul judetului Teleorman au fost aprovizionate in cadrul proiectului
ISPA 2002/RO/16/P/PE/024 „Sistem integrat de management al deseurilor din judetul Teleorman”.
- 23.200 euro - pubele de 240 l;
- 3.500 euro - containere de 1,1 m3;
- 1.000 statii individuale de compostare a deseurilor.
Colectarea separata a deseurilor se face pentru hartie, carton si materiale plastice (PET-uri).
Incepand cu anul 2008 au fost amplasate experimental primele containere pentru colectarea separata a
deseurilor de hartie, carton, material plastic. In viitorul apropiat se va pune in functiune statia de sortare a
deseurilor menajere amplasata in cadrul depozitului central de la Mavrodin.
Nivelul de reciclare si reutilizare a deseurilor materiale si a produselor uzate in forma materialelor secundare
este scazut la aceasta data.

Pentru transport au fost aprovizionate in cadrul proiectului ISPA un numar de 37 de autocompactoare de 16

m3 pentru transportarea deseurilor menajere.
Date privind statiile de transfer
La nivelul judetului Teleorman nu exista statii de transfer.
Sortarea deseurilor municipal
La nivelul judetului nu exista statii de sortare a deseurilor menajere.
2.4.6.3 Valorificarea deseurilor municipale
In judetul Teleorman nu exista instalatii de sortare a deseurilor municipale pe fractii valorificabile material;
functioneaza insa o serie de agenti economici care colecteaza de la persoane fizice deseuri reciclabile de
hartie/carton, plastic si metale feroase. Aceste deseuri sunt predate, agentilor economici specializati si
autorizati, in vederea reciclarii. Situatia dotarilor si a tipurilor de deseuri valorificate este prezentata dupa cum
urmeaza:
Tabelul 2-3 – Agentii economici implicati in actiunea de reciclare si dotarea acestora cu echipamente
Localizare Adresa Localizare Operatiuni/ Autorizatie Capacitate Tip deseu
Tip echipament de mediu proiectata prelucrat
(t/an)
S.C. Dan Str.Constantin Alexandria cantarire, taiere, Da 15.000 metale,
Construct Brancoveanu balotare hartie,
Com S.R.L. nr. 32 b plastice
S.C. Simpas Str. 1 Mai nr. 107, Alexandria cantarire, taiere, Da 10.000 metale,
S.A. bl.B6 balotare, topire hartie
S.C. Str. Dunarii nr. 372 Alexandria maruntire Da 1 t/h mase
Industrial (capacitate 1t/h), plastice
Plastic linie pregatire
Reczcling pentru regranulare
S.R.L. (0,35 t/h), ex-truder
regranulator (0,4
t/h)
S.C. Ideal B-dul Turnu cantarire, taiere, Da 6.000 metale
Com. S.R.L. Independentei Magurele balotare
S.C. Areana Str. Viilor nr. 2 Alexandria cantarire, taiere, Da 2.000 metale
Prod Com topire
S.R.L.
S.C. Str. Mircea cel Zimnicea cantarire, taiere, Da 600 metale
Cretulescu Batran nr. 3 balotare
S.R.L.
S.C. Str. Depozitelor nr. Videle cantarire, taiere, Da 300 metale
Cretulescu 24 balotare
S.R.L.
Agentii economici realizeaza colectarea deseurilor in vederea reciclarii si o prelucrare mecanica primara a lor.
Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire,
presare, balotare si transportul la fabrici industriale pentru a fi reprocesate.
Compostarea deseurilor biodegradabile
In nivelul judetului Teleorman nu exista statii de compostare.

Tratarea mecano-biologica
La nivelul judetului Teleorman nu exista statii de tratare mecano-biologica.
Alte metode de tratare/valorificare
Tratarea termica – in judetul Teleorman nu sunt tratate termic deseurile menajere.
2.4.6.4 Eliminarea deseurilor
In judetul Teleorman eliminarea deseurilor menajere si asimilabile celor menajere se realizeaza prin depunere
la depozite de deseuri. Au fost utilizate 5 depozite urbane de deseuri care sunt actualmente inchise iar in
mediul rural in cea mai mare parte a localitatilor nu exista depozite rurale amenajate corespunzator. Un numar
mare de depozite neautorizate vor fi inchise progresiv, dar inchiderea acestora va impune o semnificativa
extindere a serviciilor regulate de colectare a deseurilor in zonele rurale.
In mediu rural mai exista si locuri de depozitare temporara, in general sunt terenuri neamenajate, dispuse prin
Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Datorita aspectelor mentionate, sunt in curs de inchidere
toate locurile de depozitare si a depozitelor neautorizate. Prin proiectul ISPA s-a construit un depozit la
Mavrodin.
2.4.6.5 Evolutia cantitatilor depozitate pe depozite neconforme
In general, in fiecare oras a functionat un depozit, de obicei, ingradit si administrat de companiile de

salubritate. In mediul rural nu sunt depozite, sau exista sub forma unor platforme, locuri administrate in
general de primarii. Din aceste motive s-a realizat inchiderea depozitelor urbane in anul 2007. Conform
prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, depozitele existente neconforme si-au sistat
activitatea conform calendarului de sistare a activitatii prevazut in anexa 5, respectiv la 31 decembrie 2007, si
aplica prevederile legale de operare si monitorizare in vederea inchiderii sau aplica prevederile legale in
vederea inchiderii si urmaririi post-inchidere. Inchiderea depozitelor s-a realizat conform prevederilor HG nr.
349/2005 si ale Normativului Tenhic privind depozitarea deseurilor.
In prezent s-au inchis depozitele neconforme din orasele: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede,
Zimnicea, Videle.
Deseurile din orasele in care s-au inchis depozitele neconforme, sunt transportate la depozitele din comunele
limitrofe, pe baza de contract.
Zone poluate din cauza depozitarii necontrolate a deseurilor orasenesti/municipale.
Suprafata care a fost afectata prin depozitarea deseurilor urbane este de 15,6 ha.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele
recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Mediul judetului este influentat negativ de depozitele necontrolate, ilegale si neconforme si de contaminarea
solului cat si de exploatarea defectuoasa a depozitelor. Cele mai frecvente tipuri de impact sunt urmatoarele:
• Distrugerea terenului si solului, pe care nu se mai poate cultiva, utilizate pentru recreere sau in alte
scopuri economice;
• Poluarea aerului care contine niveluri ridicate de dioxine, furani si acizi care afecteaza sanatatea
oamenilor si reduce sau impiedica cresterea plantelor in zona;

• Norii de praf toxic care in afara de faptul ca aduc neplaceri (vizibilitate redusa, depuneri pe case,
drumuri si parcuri), sunt periculoase pentru respiratie;
• Suprafetele si apele subterane contaminate cu metale grele, nitrati, nitriti, acizi, materii organice, fac
apa improprie pentru baut sau folosire pentru irigatii;
• Scurgerile de apa de ploaie si de levigat sunt toxice pentru pesti si levigatul are un continut ridicat de
incarcare organica scazand nivelul de oxigen din apa;
• Atragerea pasarilor si animalelor subterane care pot transmite boli;
• Contaminarea faunei si florei regiunii, inclusiv distrugerea habitatului.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora
cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si
nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti
influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
2.4.7 Energia
2.4.7.1 Furnizarea gazelor natural
Lungimea retelei de distributie a gazelor naturale din judet este de 171 km fiind realizata in localitatile
Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Zimnicea si Videle.
Tabelul 2-4 – Reteaua de distributie si volumul gazelor naturale
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Municipii si orase 1 4 5 5 5 5
Lungimea simpla a conductelor

de distributie a gazelor naturale 2 74,6 115 147 168 171
(km)
Volumul gazelor naturale 107.427 107.613 45.440 36.911 45.550 48.621

distribuite (mii m3)
din care: pentru uz casnic - 2.360 4.414 5.932 8.395 11.421
2.4.7.2 Energia termica
Autoritatea de reglementare in domeniul energiei termice este ANRE – Autoritatea Nationala de Reglementare
a Energiei.
Exista sisteme de incalzire centralizata doar cele cinci localitati urbane; de mentionat ca la ora actuala
sistemul de incalzire centralizat din orasul Zimnicea nu mai functioneaza datorita debransarilor individuale in
masa; acest fapt a dus la sistarea furnizarii de energie termica in sistem centralizat din cele patru puncte
termice (functionale pana in anul 1989).
Din anul 1990 s-a accentuat fenomenul de debransare individuala si in celelalte patru localitati urbane.
Situatia actuala se prezinta astfel:
Alexandria - alimentarea cu agent termic se face din sistem centralizat compus din:

 Centrala Termica Sud cu functionare pe pacura sau pe gaze naturale- care alimenteaza 10 puncte
termice urbane;
 un numar de 10 centrale termice de cvartal cu functionare pe gaze naturale;
 din cele 15.000 apartamente construite, 10.849 apartamente sunt bransate la sistemul de alimentare
centralizata cu energie termica.
Turnu Magurele - sistemul de incalzire centralizat este compus din 3 centrale termice:
 din cele 7.027 apartamente fizice existente mai sunt alimentate in sistem centralizat 5.907
apartamente.
Rosiorii de Vede - energia termica pentru incalzire si prepararea apei calde menajere se realizeaza la blocuri
prin cele 12 centrale termice de cvartal, iar in locuintele individuale prin sobe.
Zimnicea - nu mai functioneaza sistemul de incalzire centralizat.
Videle - functioneaza 4 centrale termice de cvartal cu alimentare pe gaze de sonda.
2.5 Evaluarea socio – economica
2.5.1 Situatia economica din judetul Teleorman
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in judetul Teleorman comparativ cu dinamica aceluiasi

indicator la nivel national este prezentata in urmatorul tabel pentru perioada 2002-2008:
Tabelul 2-5 – Evolutia PIB la nivel national si local
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evolutia PIB
Nivel national
PIB
(milioane RON in preturi 152.017 197.428 247.368 288.955 344.651 416.006 514.700
curente)
PIB
30,2% 29,9% 25,3% 16,8% 19,3% 20,73% 23,73%
(crestere in termeni nominali %)
Inflatia (%) 17,8% 14,1% 9,3% 8,6% 4,9% 6,57% 6,30%
Rata de schimb medie
3,1 3,8 4,1 3,6 3,5 3,3 3,7
(RON/Euro)
PIB pe locuitor (Euro) 2.231 2.420 2.816 3.686 4.530 5.863 6.470
Judetul Teleorman
PIB
(milioane RON in preturi 2.080 2.450 3.212 3.402 3.847 4.796 5.933
curente)
PIB (crestere %) 0,0% 17,79% 31,10% 5,92% 13,08% 24,67% 23,71%
PIB pe locuitor (Euro) 1.532 1.489 1.831 2.238 2.635 3.518 3.936
Pondere la nivel national (%) 1,37% 1,24% 1,30% 1,18% 1,12% 1,15% 1,15%
Sursa: Institutul National pentru Statistica, „Statistica Teritoriala”, Bucuresti. 2011

Datele din tabel arata ca nivelul PIB-ului pe locuitor in judetul Teleorman este mai scazut decat cel la nivel
national in perioada 2002-2008. In anul 2005 ponderea PIB la nivel regional in PIB inregistrat la nivel national
a fost mai scazuta decat cea inregistrata in anul anterior datorita faptului ca rata de crestere a PIB la nivel
regional a fost mult mai scazuta decat cea inregistrata la nivel national, cu un nivel de 5,9% comparat cu cei
16,8% inregistrat la nivel national.
Urmatorul tabel contine datele aferente importurilor si exporturilor desfasurate in judetul Teleorman.
Tabelul 2-6 – Exporturi si importuri in judetul Teleorman 2010 – mii Euro

2010 1) 2011
mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.1) 1.I-31.III1)
Total exporturi FOB 18250 9330 10136 10757 10188 9518 12607 11432 15955 17795 13026 13512 17975 44513
Total importuri CIF 9904 8307 10860 10417 12277 7823 11048 8641 7853 9650 7989 10320 11095 29404
Sold FOB/CIF 8346 1023 -724 340 -2089 1695 1559 2791 8102 8145 5037 3192 6880 15109
Sursa: Institutul National de Statistica
Atat valorile la export cat si cele la import arata evolutia instabila care conduce la discrepante in balanta
comerciala de la o luna la alta.
2.5.2 Evolutia populatiei
2.5.2.1 Populatia Romaniei
In conformitate cu Anuarul Statistic publicat de catre Institutul National de Statistica. Romania avea o
populatie de 21.462.186 locuitori la 1 iulie 2009. 10,5 milioane locuitori erau barbati si 11,0 milioane erau
femei avand o distributie de 48,7% la 51,3%.
Dezvoltarea demografica recenta a Romaniei a fost marcata profund de procesul de transformare sociala si
economica initiat de schimbarile politice de la inceputul anilor 1990. Figura 1 arata ca populatia Romaniei a
atins cel mai mare numar in anul 1990 cu 23,2 milioane locuitori. Oscilatiile din diagrama de mai jos rezulta din
recensamantul din anii 1992 si 2002, care arata situatia demografica reala a tarii.
In conformitate cu rezultatele recensamantului, numarul de locuitori a Romaniei a scazut cu 5,5% intre 1992 si
2002, inversand tendinta demografica observata pana in 1992. In perioada 2002-2007 populatia Romaniei a
scazut cu o rata medie anuala de -0,24% p.a. (-1,18% pentru intreaga perioada).
Alte tari est europene au avut probleme similare dupa 1990. In Romania aceasta a fost in special consecinta
cresterii naturale negative (continuu negativa din 1992) si a balantei negative a migratiei internationale.

Figura 2-6 – Evolutia populatiei in Romania – 1985–2009
In 2009, populatia urbana reprezenta 55,1% din total iar populatia rurala 44,9%. Din 1990 (53,2% la 46,8%)
aceasta relatie este mai mult sau mai putin stabila, asa cum se poate observa in figura 2.
Cresterea din 2002 este rezultatul recensamantului in timp ce cresterea din 2005 rezulta din schimbarile de
statut a unor autoritati locale. Unele si-au schimbat statutul din comune in orase sau municipii. Aceste
schimbari de statut au dus la cresterea populatiei urbane.
Modificarile in procentajul de populatie urbana si rurala rezulta din trei procese diferite ce s-au suprapus. In
primul rand sunt schimbarile naturale ale populatiei din nasteri si decese, care sunt diferite in zonele urbane si
rurale.
Diferentele sunt: rata nasterilor in zonele rurale este mai mare comparativ cu zonele urbane, iar in zonele
urbane locuiesc mai multe femei la varsta fertilitatii decat in zonele rurale. O alta diferenta este ca mai multe
persoane in varsta locuiesc in zonele rurale decat in zonele urbane ale tarii.
In al doilea rand migratia din interiorul Romaniei (din zona rurala catre zona urbana si vice versa) afecteaza
procentajele. Nu in ultimul rand migratia internationala in alte tari este diferita intre populatia urbana si rurala.
Marea majoritate a emigrantilor provin din zonele urbane.

Figura 2-7 – Dezvoltarea demografica in Romania din 1985 pana in 2009
2.5.2.2 Populatia in Regiunea de Sud
Conform INS, populatia in regiunea de Sud numara 3,26 milioane locuitori in 2010, reprezentand 15,18% din
populatia Romaniei. Pe langa Calarasi, celelalte judete din regiune sunt: Arges, Dambovita, Giurgiu, Ialomita,
Prahova si Teleorman.
Sursa: INS, 2010
Figura 2-8 – Locuitori in Zona de Sud a Romaniei

2.5.2.3 Populatia in judetul Teleorman
Populatia judetului Teleorman numara 402.262 locuitori la 1 Iulie 2009. Populatia Judetului Teleorman
reprezinta 1,87% din totalul populatiei tarii si 12,20% din populatia regiunii de Sud conform datelor furnizate de
INS in 2009.
Locuitori
in judetul
Teleorman
Sursa: INS, 2009
Figura 2-9 – Locuitori ai judetului Teleorman 2002 – 2009
Judetul este al doilea ca suprafata din regiunea sa (5.790 km2), dupa Arges (6.826 km2) insa detine populatia
cea mai scazuta dintre judetele din zona, densitatea populatiei fiind de 75 de locuitori/km2. Populatia in judetul
Teleorman a inregistrat un numar mai scazut de locuitori la sfarsitul perioadei analizate decat in situatia initiala
datorita unei evolutii dinamice: numarul total al locuitorilor a scazut cu o medie anuala de 1,05% incepand cu
anul 2002 atunci cand a inregistrat 437.862 locuitori. Media locala de scadere este mai ridicata decat cea de
la nivel national (0,49%). In 2002 s-a inregistrat o scadere la nivel national de 2,74%, in timp ce la nivel local
populatia a scazut cu 2,41%. Pentru perioada urmatoare a fost inregistrata o evolutie descrescatoare, dar cu
nivele mai mici ale ratei de diminuare.
Evolutia populatiei urbane si rurale din judetul Teleorman este prezentata in graficul urmator. Populatia urbana
a inregistrat o majorare a ponderii in totalul populatiei din judet, contrar evolutiei descrescatoare din perioada
analizata (diminuare cu 0,35%). Acest lucru a avut loc datorita unui ritm de diminuare mai scazut decat cel al
populatiei rurale. Populatia rurala s-a diminuat in aceeasi perioada cu 0,84%.

Sursa: INS, 2009
Figura 2-10 – Distributia populatiei in judetul Teleorman 2002 – 2009
In 2009 judetul Teleorman avea urmatoarele municipii: resedinta de judet Alexandria cu 65.000 locuitori,
Rosiorii de Vede cu aproximative 33.300 de locuitori, Turnu Magurele cu aproximativ 33.400 si Zimnicea cu
16.700 de locuitori. Acestora li se adauga orasul Videle, cu o populatie de aproximative 10.500 de locuitori.
Judetul are in componenta 92 de comune in care locuiesc peste 240.000 oameni.
2.5.3 Caracteristicile gospodariilor
Date privind veniturile si cheltuielile gospodariei. repectiv cosumul la nivel local nu sunt disponibile la nivelul
judetului, in consecinta analiza incepe de la nivel national si nivel regional. Urmatorul pas este estimarea
veniturilor si chestuielilor gospodariei la nivel judetean si local derivand de la nivel national.
2.5.3.1 Caracteristicile gospodariilor la nivel national
Evolutia veniturilor gospodariilor la nivel national
Numarul mediu de persoane in gospodarie la nivel national si regional, grupat pe principala ocupatie a
membrilor gospodariilor, este prezentat in tabelul urmator, asa cum este furnizat de Institutul National de
Statistica.
Nivelul acestui indicator la nivel regional este cu 0,21% mai scazut decat la nivel national.
Privind structura ocupatiilor membrilor gospodariei, la nivel regional exista un numar mai mare de persoane
implicate in activitati bonificate salarial probabil datorita faptului ca procentul persoanelor tinere este mai mare
decat la nivel national.

Tabelul 2-7 – Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii ale membrilor gospodariei la
nivel national – 2010
Categorie Total
Angajat 3.154
Agricultura 3.362
Somer 3.624
Pensionar 2.429
Total 2.895
Sursa: Institutul National de Statistica. „Venitul si consumul populatiei”. Bucuresti. 2010
Veniturile Gospodariei la Nivel National
Veniturile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de Institutul National de Statistica
sunt structurate in urmatorul tabel pe anii 2009 si 2010:
Tabelul 2-8 – Structura veniturilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna]
2009 2010
Elemente
Urban Rural Urban Rural
I. Venituri totale (A+B) 2.631,5 2.073,4 2.563,0 1.966,8
A. Venituri monetare 2.386,2 1.380,7 2.347,7 1.315,1
Salarii brute 1.603,6 548,8 1.580,9 505,6
Venituri din agricultura 10,6 127,6 10,7 121,4
Venituri din activitati non-agricole
70,8 69,7 52,6 69,2
independente
Venituri sociale 621,8 549,6 613,1 543,1
Venituri din proprietati 5,3 3,8 0,9 1,3
Venituri din vanzarea activelor 30,3 47,2 30,1 45,4
Alte venituri 43,8 34,1 59,5 29,2
B. Venituri in natura 245,3 692,7 215,4 651,7
Venituri in natura din activitati sociale 82,8 31,9 55,4 23,1
Echivalentul consumului de produse din
162,5 660,8 160,0 628,6
surse proprii
II. Imprumuturi 46,7 18,3 61,5 32,5
III. Sold initial 279,8 249,9 259,0 217,7
Total venituri (I+II+III) 2.958,0 2.341,7 2.883,5 2.217,0
Sursa: Institutul National de Statistica. „Venituri si consumul populatiei”. Bucuresti. 2010
Structura veniturilor gospodariei la nivel national (in procente) este prezentata in urmatorul tabel pentru anii
2009 si 2010:
Tabelul 2-9 – Structura veniturilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [ %]

2009 2010
Elemente
I. Venituri totale (A+B) 89,0% 88,5% 88,9% 88,7%
A. Venituri monetare 80,7% 59,0% 81,4% 59,3%
Salarii brute 54,2% 23,4% 54,8% 22,8%
Venituri din agricultura 0,4% 5,5% 0,4% 5,5%
Venituri din activitati non-agricole
2,4% 3,0% 1,8% 3,1%
independente
Venituri sociale 21,0% 23,5% 21,3% 24,5%

2009 2010
Elemente
Venituri din proprietati 0,2% 0,2% 0,0% 0,1%
Venituri din vanzarea activelor 1,0% 2,0% 1,0% 2,0%
Alte venituri 1,5% 1,5% 2,1% 1,3%
B. Venituri in natura 8,3% 29,6% 7,5% 29,4%
Venituri in natura din activitati sociale 2,8% 1,4% 1,9% 1,0%
Echivalentul consumului de produse din
5,5% 28,2% 5,5% 28,4%
surse proprii
II. Imprumuturi 1,6% 0,8% 2,1% 1,5%
III Sold initial 9,5% 10,7% 9,0% 9,8%
Total venituri (I+II+III) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Nivelul venitului total in 2010 este cu 30% mai mare in zonele urbane si structura sa este de asemenea diferita
semnificativ in cele doua zone.
Veniturile monetare in zona urbana reprezinta 81,4% si principala categorie de venituri este reprezentata de
catre salarii care reprezinta 54,8% din totalul venitului. Echivalentul consumului de produse din surse proprii
reprezinta doar 5,5% din venitul total, in contrast cu acelasi indicator din zona rurala care reprezinta 28,4%.
In compensatie, salariile reprezinta doar 22,8% din veniturile totale in zona rurala.
Cheltuielile Gospodariei la Nivel National
Cheltuielile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de catre Institutul National de
Statistica sunt structurate in tabelul urmator pentru anii 2009 si 2010:
Tabelul 2-10 – Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna]
2009 2010
Elemente
I. Cheltuieli totale (A+B) 2.305,9 1.929,3 2.291,2 1.877,4
A. Cheltuieli monetare 2.143,5 1.268,5 2.131,2 1.248,8
Consumate din care: 1.569,3 965,1 1.566,1 988,3
Alimente si bauturi 547,8 337,8 552,1 346,5
Produse non-alimentare 554,6 420,4 533,6 432,4
Servicii 466,8 207,0 480,4 209,4
Cheltuieli pentru alimente si bauturi
64,5 48,8 66,3 51,5
neconsumate
Taxe, comisioane si contributii 453,9 150,5 449,6 138,9
Alte cheltuieli monetare 55,9 104,1 49,1 70,1
B. Echivalentul consumului din surse proprii 162,5 660,8 160,0 628,6
II. Rambursari ale imprumuturilor 161,8 61,2 162,9 46,8
III Sold initial 490,3 351,1 429,5 292,8
Total cheltuieli (I+II+III) 2.958,0 2.341,7 2.883,5 2.217,0
Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national (in procente) este prezentata in urmatorul tabel pentru anii
2009 si 2010:

Tabelul 2-11 – Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [ %]

2009 2010
Elemente
I. Cheltuieli totale (A+B) 78,0% 82,4% 79,5% 84,7%
A. Cheltuieli monetare 72,5% 54,2% 73,9% 56,3%
Consumate din care: 53,1% 41,2% 54,3% 44,6%
Alimente si bauturi 18,5% 14,4% 19,1% 15,6%
Produse non-alimentare 18,7% 18,0% 18,5% 19,5%
Servicii 15,8% 8,8% 16,7% 9,4%
Cheltuieli pentru alimente si bauturi
2,2% 2,1% 2,3% 2,3%
neconsumate
Taxe, comisioane si contributii 15,3% 6,4% 15,6% 6,3%
Alte cheltuieli monetare 1,9% 4,4% 1,7% 3,2%
B. Echivalentul consumului din surse proprii 5,5% 28,2% 5,5% 28,4%
II. Rambursari ale imprumuturilor 5,5% 2,6% 5,6% 2,1%
III Sold initial 16,6% 15,0% 14,9% 13,2%
Total cheltuieli (I+II+III) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Cheltuielile monetare reprezinta 72,5% in 2009 si 73,9% in 2010 in zonele urbane si 54,2% in 2009 si 56,3%
in 2010 din cheltuielile totale in zonele rurale. Cea mai importanta categorie atat in cheltuielile gospodariei din
zona urbana cat si in zona rurala este reprezentata de consum in procent de 54,3% in gospodariile urbane si
44,6% din totalul cheltuielilor in gospodariile rurale in 2010.
In zonele urbane trebuie luata in considerare categoria „taxe, comisioane si contributii” care detine 15,6% din
cheltuielile totale.
In zonele rurale urmatoarea categorie reprezentativa este „echivalentul consumului din surse proprii” care
reprezinta 28,4% din totalul cheltuielilor. Categoria „taxe, comisioane si contributii” reprezinta doar 6,3% din
cheltuielile totale in zona rurala.
Cheltuielile Gospodariei pentru Servicii la Nivel National si Regional
O categorie importanta de cheltuieli pentru acest studiu este nivelul si structura cheltuielilor pentru servicii.
Privind nivelul de suportabilitate potential a fiecarei categorii de servicii, urmatorul tabel prezinta cheltuiala
pentru fiecare tip de serviciu in percent din venitul mediu total la nivel national pentru trimestrul al 4-lea din
2009 si 2010.

Tabelul 2-12 – Cheltuielile pentru servicii (in procente) din venitul mediu al gospodariei la nivel National
Tip de cheltuiala 2009 2010
Sume in RON Urban Rural Urban Rural
Electricitate 3,27% 2,97% 3,50% 3,32%
Incalzire 1,02% 0,00% 1,08% 0,00%
Gaz natural 2,59% 0,55% 2,93% 0,62%
Apa. canalizare si managementul deseurilor solide 2,85% 0,36% 3,36% 0,44%
Transport 1,18% 1,51% 1,13% 1,65%
Telecommunicatii 4,33% 2,38% 4,48% 2,44%
Radio si TV 1,21% 1,05% 1,30% 1,15%
Educatie 0,88% 0,27% 0,75% 0,19%
Altele 4,12% 1,67% 4,20% 1,65%
Total 21,44% 10,76% 22,73% 11,46%
La nivel national, procentajul cheltuielilor pentru apa, canalizare si managementul deseurilor solide a fost
2,85% in zonele urbane pentru 2009 si 3,36% in 2010. Conform normelor internationale si strategiei nationale
privind serviciile municipale din Romania un nivel de 5% pentru aceasta categorie poate fi considerate
acceptabila. Aceasta conduce la concluzia ca tarifele pentru aceste servicii pot fi crescute substantial in
special daca este necesara co-finantarea proiectelor de investitii in sectorul de mediu.
Mai relevant pentru proiect este prezentarea cheltuielilor cu serviciile procentual in veniturile medii ale
gospodariei din regiunea de Sud a Romaniei:
Tabelul 2-13 – Cheltuielile pentru servicii (in procente) din venitul mediu al gospodariei in Regiunea Sud
Tip de cheltuiala 2009 2010
Sume in RON Total Total
Electricitate 3,25% 3,18%
Incalzire 0,21% 0,22%
Gaz natural 1,81% 1,92%
Apa, canalizare si managementul deseurilor solide 1,24% 1,45%
Transport 1,72% 1,62%
Telecommunicatii 3,33% 3,28%
Radio si TV 1,20% 1,27%
Educatie 0,60% 0,31%
Altele 2,62% 2,29%
Total 15,97% 15,53%
Tabelul de mai sus arata ca nivelul cheltuielilor pentru serviciile de apa, canalizare si managementul
deseurilor solide este mai mic decat media nationala, ceea ce permite posibilitatea cresterii tarifelor pentru
serviciile specificate.

2.5.3.2 Caracteristicile Gospodariei in Judetul Teleorman
Institutul National de Statistica nu furnizeaza cifre privind venitul mediu si cheltuielile gospodariei la nivel de
judet, respectiv la nivel local. Pentru a obtine o baza rezonabila pentru analiza suportabilitatii Consultantul a
trebuit sa estimeze venitul mediu al gospodariei pentru judetul Tulcea.
Venitul mediu al gospodariei pentru judetul Teleorman este derivat din venitul mediu national al gospodariei
prin aplicarea factorului de corectie care este calculat prin raportul dintre salariul mediu national si salariul
mediu din judetul Tulcea. Aceasta este o abordare relativ schematica, care satisface in totalitate pentru zonele
urbane scopul analizei de suportabilitate.
Venitul mediu al gospodariei la nivel national este prezentat in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010, in
termeni nominali:
Tabelul 2-14 – Venitul mediu al gospodariei la nivel national – 2009 - 2010 – [RON/luna]
Venitul total al gospodariei 2009 2010

Venitul mediu al gospodariei 2.316,0 2.304,3
Zona Urbana 2.619,6 2.577,1
Zona Rurala 1.921,2 1.940,3
Sursa: INS. 2010
Necesare pentru calcularea venitului disponibil al gospodariei, sumele platite din bugetul gospodariei pentru
taxe, comisioane si contributii similare sunt prezentate in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010, in termeni
nominali:
Tabelul 2-15 – Nivelul mediu al taxelor, comisioanelor si contributiilor similare la nivel national – [RON/luna]
Taxe, comisioane si contributii similare 2009 2010

Taxe, comisioane si contributii similare 332,3 324,5
Zona Urbana 467,9 455,4
Zona Rurala 155,9 149,9
Sursa: INS. 2010
Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national este prezentat in tabelul urmator pentru anii 2009 si
2010, in termeni nominali:
Tabelul 2-16 – Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national – [RON/luna]
Venitul mediu disponibil 2009 2010

Venitul mediu disponibil 1.984 1.980
Zona Urbana 2.152 2.122
Zona Rurala 1.765 1.790
Sursa: INS. 2010
Urmatorul tabel prezinta estimarea factorilor de corectie pentru judetul Teleorman derivat din raportul dintre
salariul mediu national si salariul mediu la nivel de judet:

Tabelul 2-17 – Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Teleorman
Factor de corectie 2009 2010
Salariu mediu national [RON/luna] 1.381 1.407

Salariu in judetul Teleorman [RON/luna] 1.100 1.267
Factorul de corectie anual (%) 81,2% 89,8%
Sursa: INS
Avand in vedere acest raport intre salariul mediu local si cel inregistrat la nivel national, am decis sa utilizam
un factor de conversie de 89,8%.
Urmatorul tabel prezinta venitul mediu disponibil al gospodariei din judetul Teleorman cu aplicarea factorului
de corectie pentru fiecare an pe zonele urbane si rurale:
Tabelul 2-18 – Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Teleorman – [EURO/luna]

Zona Urbana 448 455
Zona Rurala 382 388
Sursa: INS
In judetul Teleorman exista diferite niveluri de venit a gospodariei in functie de zona urbana respectiva. Pe
baza discutiilor cu beneficiarii locali Consultantul a folosit urmatoarele ipoteze pentru estimarea venitului
mediu al gospodariei in diversele zone urbane:
 Pentru Alexandria se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 6% mai mare decat media din
judet;
 Pentru celelalte zone urbane se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 1% mai mic decat
media din judet.
2.6 Evaluarea institutionala si cadrul legal
2.6.1 Cadrul general administrativ

2.6.1.1 Serviciile de apa si apa uzata
A. Definirea si domeniul Serviciilor
Legea 51/2006 defineste serviciile publice locale ca ansamblul activitatilor de utilitate publica si de interes
general, efectuate la nivel de comuna, oras, municipiu sau judet, sub conducerea, coordonarea si
responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul de a satisface nevoile comunitatilor locale,
printre care serviciul de apa si apa uzata.
Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare este definit prin Legea 241/2006 ca ansamblul activitatilor
de utilitate publica si de interes general economic si social, realizate in scopul de captare, tratare, transport,
depozitare si distributie a apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localitati,
respectiv pentru colectarea, transportul, tratarea, si evacuarea apelor uzate, a apei de ploaie si a apelor de
suprafata din zona urbana a localitatii.

Serviciul public de alimentare cu apa are ca principale componente:
 activitatea de captare a apei, din surse de suprafata sau subterane;

 tratarea apei brute;
 transportul apei potabile si/sau apei industriale;
 stocarea apei;
 distributia apei potabile si/sau a apei industriale.
Serviciul public de canalizare are ca principale componente:
 colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare;

 epurarea apelor uzate si descarcarea apelor uzate epurate in emisar;
 colectarea, descarcarea si epurarea adecvata a apelor din colectoarele de ape pluviale si asigurarea
functionalitatii lor;
 descarcare, tratarea si depozitarea namolului si a altor materiale similare deseurilor rezultate din
activitatile mentionate mai sus;
 descarcarea apei meteorice si de suprafata din zonele urbane ale municipalitatilor.
B. Bunuri specifice serviciului
Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare, ca servicii publice locale, sunt operate printr-o combinatie
de cladiri si terenuri, instalatii tehnologice, echipamente functionale si facilitati specifice, care formeaza o parte
integranta a infrastructurii urbane a localitatilor, denumita colectiv sisteme de alimentare publica cu apa si de
canalizare/epurare.
Sistemul public de alimentare cu apa include in general urmatoarele componente: captari, apeducte, statii de
tratare, statii de pompare, rezervoare de stocare, retele de transport si de distributie, bransamente de apa
pana la punctul de delimitare.
Sistemul public de canalizare/epurare include, in general, urmatoarele componente: racorduri la conducta de

canalizare punctul de delimitare si colectare, retele de canalizare, statii de pompare, statii de epurare,
colectoare pentru descarcarea in emisar, punctele de descarcare in emisar, depozite de namol deshidratat.
Conform Legii nr. 213/1998, infrastructura aferenta serviciilor de apa si canalizare (retele de alimentare cu apa
si canalizare, statii de tratare si auxiliare, cu instalatiile, cladiri si terenuri aferente) apartine domeniului public.
Atat infrastructura existenta la data semnarii contractului de delegare cat si activele aferente infrastructurii,
care rezulta din investitiile efectuate in timpul executarii contractului de delegare, sunt bunuri publice care
apartin proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale.
C. Autoritatile competente
Autoritatile administratiei publice locale au competenta exclusiva si responsabilitate, in conformitate cu Legea

administratiei publice locale nr 215/2001, cu privire la infiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul
functionarii serviciilor publice de alimentare cu apa si apa uzata. Acest lucru este in plus fata de infiintarea,
gestionarea si exploatarea bunurilor proprietate publica specifice sistemelor publice de alimentare cu apa si
apa uzata.

In anumite cazuri, in Romania, judetele si nu municipiile pot avea competenta exclusiva si responsabilitatea in
ceea ce priveste serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, caz in care astfel de judet este, de
asemenea, proprietarul infrastructurii aferente. O astfel de situatie se datoreaza Ordonantei nr. 69/1994, care
limiteaza si conditioneaza numarul de unitati locale de gestionare a utilitatilor publice, in functie de numarul de
locuitori ai localitatii.
D. Managementul serviciilor
Gestionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si apa uzata poate fi organizata in doua forme, alegerea
formei de gestionare fiind realizata printr-o decizie a autoritatilor administratiei publice locale.
 Management direct, efectuat de catre structurile proprii ale autoritatilor administratiei publice locale
implicate;
 Management delegat, definit ca o modalitate de management prin care autoritatile administratiei publice
locale delega catre unul sau mai multi operatori obligatiile si responsabilitatile lor in ceea ce priveste
aceste servicii, precum si exploatarea activelor aferente, printr-un Contract de Delegare.
2.6.1.2 Cadrul legislativ aferent aspectelor tehnice din sectorul de apa potabila
Tabelul de mai jos prezinta principalele norme legislative aplicabile in managementul si protectia resurselor de
apa, cu referire speciala la utilizarea lor in alimentarea cu apa.
Tabelul 2-19 – Legislatia relevanta referitoare la chestiuni tehnice din sectorul de apa potabila
Nr. act normativ Denumire Monitorul Oficial/data Scurta descriere
Legea 107/1996 modificata Aceasta lege se refera la regimul de utilizare a
LEGEA APEI
prin legea 310/2004 apelor. Include reglementari privind lucrarile de
gestiune a apelor, planificare pe bazine
hidrografice, regimul apei si a lucrarilor legate de
cursurile de apa, masurile de protectie impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice si a
accidentelor in lucrari publice.
H.G. 118/2002 MO. nr. Programul de actiune pentru Stabileste schema cadru si liniile directoare de
132/februarie 20, 2002 reducerea efectelor poluarii prevenire si reducere a poluarii mediului acvatic
asupra mediului acvatic, apei si si a apelor subterane, cauzata de substante
apelor subterane
periculoase.
1146/2002 Normativ privind Obiectivele de Stabileste clasele de clasificare a calitatii apelor,
referinta folosite pentru in conditiile prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996
clasificarea calitatii apelor de si cu respectarea obiectivelor de referinta.
suprafata
14/1995 O.Z. Legea pentru ratificarea Reglementeaza prevenirea, controlul si
nr.41/februarie 27, 1995 Conventiei privind cooperarea reducerea impactului transfrontalier; masuri
pentru protectia si utilizarea speciale pentru protectia resurselor de apa;
durabila a fluviului Dunarea. limitarea emisiilor; obiective si criterii de calitate a
semnata la Sofia la 29 iunie 1994 apei; inventarierea emisiilor.
30/1995 O.Z. nr. 82/mai 3, Conventia privind protectia si Stabileste obligatiile partilor riverane pentru
1995 utilizarea cursurilor de apa prevenirea, controlul si reducerea impactului
transfrontaliere si a lacurilor transfrontalier precum si pentru supraveghere,
internationale, incheiata la cercetare si dezvoltare, schimb de informatii si
Helsinki la 17 martie 1992. protectia acestora.

Nr. act normativ Denumire Monitorul Oficial/data Scurta descriere

458/2002 O.Z. nr. 552/iulie Legea privind calitatea apei Prezenta lege stabileste pragul pentru parametri
29, 2002 potabile microbiologici, chimici si fizici, de monitorizare si
de audit.
H.G. 100/2002 M.O. nr. Norme de calitate pe care trebuie Reglementeaza cerintele de calitate pe care
130/februarie 19, 2002 sa le indeplineasca apele de apele dulci de suprafata utilizate sau destinate
suprafata utilizate pentru potabilizarii trebuie sa le indeplineasca dupa o
potabilizare tratare corespunzatoare. Apa subterana si apa
salmastra nu fac obiectul acestor norme de
calitate.
HG 101/1997 modificata Norme speciale privind caracterul Stabileste normele speciale privind caracterul si
prin M.O. nr. 62/10 aprilie si marimea zonelor de protectie marimea zonelor de protectie sanitara in jurul
1997 sanitara surselor de apa, lucrarilor de captare,
constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa
potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate
pentru cura interna, lacurilor si namolurilor
terapeutice.
HG 472/2000 M.O nr. Hotarare de Guvern privind Stabileste masuri de protectie a resurselor de
272/15 iunie 2000 masurile de protectie a calitatii apa de suprafata si subterane si a ecosistemelor
resurselor de apa acvatice in vederea ameliorarii si mentinerii
calitatii naturale a acestora in scopul evitarii unor
efecte negative asupra mediului si sanatatii
umane, in contextul unei dezvoltari durabile.
Directiva cadru a apei Cadrul comunitar de actiune in Prezenta directiva stabileste cadrul de actiune
2000/60/EC domeniul strategiei apei comunitara in domeniul strategiei apei. Scopul
directivei este de a proteja sursele interne de
suprafata, apele de tranzit, apele de coasta si
apele subterane prin prevenirea deteriorarii lor,
protejarea si imbunatatirea starii ecosistemului
acvatic, in ceea ce priveste nevoia de apa, a
ecosistemelor terestre si a zonelor umede care
depind de sistemele acvatice.
Directiva 75/440/EEC Privind calitatea apelor de Prezenta directiva, care va fi abrogata de
suprafata destinate pentru Directiva Cadru a apei (2000/60) in 2007, se
prelevarea apei potabile refera la calitatea ceruta a apei dulci de suprafata
utilizate sau destinate captarii de apa potabila,
dupa aplicarea tratarii adecvate.
Directiva 78/659/EEC Privind calitatea apelor dulci care Aceasta directiva, care va fi abrogata de Directiva
trebuie sa fie protejate sau Cadru a Apei (2000/60), in 2013, se refera la
imbunatatite pentru a se intretine calitatea apelor dulci si se aplica acelor ape
viata piscicola desemnate de catre statele membre ca avand
nevoie de protectie sau imbunatatiri in vederea
intretinerii vietii piscicole.
Directiva 98/83/EC Directiva apei potabile Directiva prevede o baza solida atat pentru
consumatori din intreaga UE cat si pentru
furnizorii de apa potabila.

2.6.1.3 Cadrul legislativ aferent aspectelor tehnice din sectorul de apa uzata
Tabelul de mai jos prezinta principalele norme legislative aplicabile in managementul si protectia resurselor de
apa, cu referire speciala la utilizarea lor in domeniul apelor uzate.
Tabelul 2-20 – Legislatie relevanta referitoare la chestiuni tehnice din sectorul de apa uzata
Nr. normativ/
Monitorul Denumire Scurta descriere
Oficial /data
NTPA – Normativ tehnic pentru stabilirea Acest normativ stabileste limitele de poluanti din apele uzate
011/2002 MO limitelor de poluanti in apele menajere si industriale la descarcarea in receptorii naturali si
nr.187/ martie uzate menajere si industriale la prevede restrictii in ceea ce priveste evacuarea apelor uzate,
20, 2002 descarcarea in receptorii valorile limita pentru poluanti in ape uzate menajere si
naturali industriale evacuate in receptorii naturali.
NTPA – Normativ tehnic privind Aceste Norme tehnice stabilesc procedurile pentru colectarea,
001/2002 MO colectarea, tratarea si tratarea si descarcarea apelor uzate, proiectarea, constructia
nr.187/ martie descarcarea apelor uzate si cerintele de functionare pentru sistemele de canalizare si
20, 2002 statiile de epurare a apelor uzate; prevederi referitoare la
descarcarea apelor uzate urbane epurate (efluentul de la
SEAU) in zone sensibile.
NTPA – Normativ privind conditiile de Acest normativ recomanda principalii parametri de calitate a
002/2002 MO evacuare a apelor uzate in apelor uzate, conditiile/restrictiile care trebuie sa fie indeplinite
nr.187/ martie retelele de canalizare ale de catre apele uzate in scopul de a fi evacuate in sistemele de
20, 2002 localitatilor si direct in statiile de canalizare municipale sau urbane sau direct in statiile de
epurare epurare a apelor uzate.
OM 334/2004 Norme tehnice privind protectia Aceste Norme transpun in legislatia romaneasca Directiva
O.Z. nr. mediului si in special a solurilor 86/278/CCE care se refera la protectia mediului, in special a
cand se utilizeaza namoluri de solurilor agricole pe care sunt folosite namolurile de la statiile
epurare in agricultura de epurare.
Directiva Tratarea apelor uzate Prezenta directiva se refera la colectarea, tratarea si

91/271/CEE municipale evacuarea, apelor uzate municipale precum si la colectarea,
tratarea si evacuarea apelor uzate biodegradabile provenite
din dierite sectoare industriale. Scopul sau este de a proteja
mediul impotriva oricaror efecte negative ca urmare a
descarcarii acestor ape.
Legislatia romaneasca legata de cadrul institutional si legal pentru implementarea POS in sectorul de apa si a
apa uzata este dupa cum urmeaza:
A. Legislatie primara
• Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata dupa modificarea sa prin Legea nr.
286/2006;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;
• Legea nr. 51/2006 a serviciilor publice locale (a intrat in vigoare la data de 21 martie 2007) - lege
generala;
• Legea nr. 241/2006 a serviciilor de apa si canalizare (a intrat in vigoare la data de 21 martie 2007) -
lege specifica;
• Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.

B. Legislatie secundara
• Regulamentul-cadru al serviciului de apa si canalizare, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRSC nr.
88/2007;
• Termenii cadru de referinta pentru serviciul de apa si apa uzata, aprobati prin Ordinul presedintelui
ANRSC nr. 88/2007;
• Contract cadru pentru furnizarea serviciului de apa si apa uzata, aprobat prin Ordinul presedintelui
ANRSC nr. 88/2007;
• In prezent, nu au fost adoptate procedurile aplicabile pentru delegarea gestiunii serviciilor de apa si
apa uzata.
2.6.2 Structura institutionala in sectorul de mediu
Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa
si apa uzata, prin furnizarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare in conformitate cu practicile si
politicile UE, in cele mai multe zone urbane pana in 2015 si prin dezvoltarea eficienta a structurilor
regionalizate de gestionare a apei si apelor uzate.
Axa Prioritara 1 „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” din POS Mediu stabileste
urmatoarele elemente drept obiective:
• Asigurarea serviciilor adecvate de apa si canalizare, la tarife accesibile;
• Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;
• Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;
• Imbunatatirea nivelului de gestionare a namolurilor in SEAU;
• Crearea de structuri inovatoare si eficiente de gestionare a apei.
Prin urmare, obiectivul general al procesului actual de dezvoltare este de a crea un cadru solid si durabil legal
si institutional, care prevede:
• O structura de implementare pe termen lung pentru investitiile planificate in cadrul POS;
• Capacitate de gestionare adecvata pentru exploatarea instalatiilor existente si viitoare.
Conform politicii din Romania reflectata in POS Mediu realizarea acestor obiective se realizeaza printr-un
proces de regionalizare, adica punerea in aplicare a unui cadru institutional in zona proiectului, potrivit pentru
a combina serviciile de alimentare cu apa si de canalizare aferente ariilor de dezvoltare din acea regiune in
cadrul unui proces de operare comun. Regionalizarea este un element cheie in imbunatatirea calitatii si
eficientei costului infrastructurii de apa si serviciilor locale in vederea indeplinirii obiectivelor de mediu, dar si
pentru a asigura viabilitatea investitiilor, a operatiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe termen lung a
sectorului de apa si de crestere regionala echilibrata.
Dupa cum este mentionat mai sus, elementele institutionale cheie ale acestui proces de regionalizare sunt:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
• Compania Regionala de Operare (ROC);
• Contractul de Delegare.

A. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)
Printre alte modificari facute de Legea nr 286/2006 la Legea nr 215/2001 privind administratia publica locala, a
fost de a defini modul de cooperare locala prin intermediul entitatiilor juridice denumite Asociatii de
Dezvoltare Intercomunitara.
Conform Legii 215/2001, Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara sunt structuri de cooperare cu

personalitate juridica, organizate in cadrul dreptului privat (create ca urmare a prevederilor Ordonantei
Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii) si avand un statut de utilitate publica. De asemenea, in
conformitate cu modificarile prevazute de Legea 51/2006 ADI este asimilata autoritatilor publice conform art.
2, paragraful 1 litera d) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
ADI este infiintata de catre unitatile administrativ-teritoriale (municipii si judete), in conformitate cu Legile
215/2001, 51/2005, 241/2006 si OG 26/2000, in scopul de a realiza in comun anumite proiecte de dezvoltare
de interes local sau regional sau de a furniza anumite servicii publice. Aceste unitati administrativ-teritoriale
sunt aceleasi cu cele care delega gestiunea serviciului de apa si canalizare la un OR.
ADI este singurul interlocutor pentru OR, ca un organism unic de dezbatere si coordonare, care reprezinta
interesele comune ale municipalitatilor membre in ceea ce priveste serviciul de apa si canalizare, in special cu
privire la:
 Strategia generala;
 Investitii;
 Politica tarifara.
ADI exercita, in numele si pentru municipalitatile membre, anumite competente si prerogative, drepturi si
obligatii, pe baza unei procure, pe care acesti membri o acorda ADI prin statutul sau.
Statutul ADI specifica in detaliu mai multe aspecte cheie, cum ar fi:
 obiectivele ADI, legate de dezvoltarea serviciilor de apa si de canalizare si a infrastructurii

aferente;
 masura si conditiile imputernicirii acordate ADI de catre municipalitatile membre de a-si exercita in
numele si din partea lor anumite prerogative legate de servicii, precum si de procedurile de vot;
 conditiile pentru aderarea la ADI;
 conditiile restrictive de retragere din ADI prevad sanctiuni financiare, inclusiv rambursarea valorii
investitiei;
Legile 51/2006 si 241/2006 sunt in prezent modificate in vederea:

• clarificarii statutului juridic al ADI ca entitate de drept privat, de utilitate publica, asimilata
autoritatilor publice;
• specificarii in mod clar a termenilor si conditiilor imputernicirii acordate ADI de catre
municipalitatile membre.
B. Compania regionala de operare (COR)
COR este o societate comerciala, detinuta de toate sau o parte din municipalitatile membre ADI, la care este
delegata gestionarea serviciului de apa si canalizare, prin contract de delegare.
Procesul de regionalizare, care ofera baza pentru stabilirea COR, reprezinta un element esential in vederea
realizarii obiectivelor ambitioase de investitii stabilite pentru reinnoirea, extinderea, operarea si intretinerea
activelor din sectorul de apa si apa uzata al tarii pentru a se conforma cu obiectivele pentru apa si apa uzata

stabilite pentru 2015 si 2018. Initiaza elaborarea unui cadru legal si institutional la nivel regional, adecvat
pentru a inlocui operatorii existenti mai mici si regiile autonome cu un singur operator regional nou, mai mare,
care se vrea a fi mai eficient in exploatarea serviciilor si care, astfel, va dobandi suficienta credibilitate
manageriala si financiara de a solicita si de a obtine finantare din Fondul de Coeziune al UE.
In conformitate cu prevederile in vigoare ale Legii 31/1990 privind societatile comerciale si ale Legii 215/2001
a administratiei publice locale, un astfel de operator regional comun este constituit ca societate comerciala
avand ca actionari unitati administrativ-teritoriale care sunt in acelasi timp, de asemenea, membri ADI.
Modificarile prevazute de Legile 51/2006 si 241/2006 cuprind, de asemenea, o definitie a operatorului

regional.
C. Contractul de delegare
C.1. Cadru
Contract de delegare pentru managementul serviciilor de apa si canalizare este un contract incheiat intre COR
pe de o parte (in calitate de operator), si ADI in numele si din partea municipalitatilor membre (aceste
municipalitati sunt, in mod colectiv, autoritatea deleganta). Este un contract unic pentru intreaga zona a
proiectului, corespunzatoare ariei de competenta teritoriala a tuturor unitatilor administrativ-teritoriale care
delega managementul serviciilor de apa si canalizare la COR.
In conformitate cu noua Lege nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, in caz de
delegare a gestionarii functionarii serviciului, autoritatile administratiei publice locale transfera catre operatorul
regional sarcinile si responsabilitatile in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de utilitati publice, precum si
gestionarea si exploatarea sistemelor aferente de alimentare cu apa si de canalizare, pe baza unui contract de
delegare a gestiunii, aprobat prin decizie a autoritatii care acorda delegarea.
Conform strategiei aprobate prin POS Mediu, Contractul de Delegare este acordat direct Operatorului
Regional, prin aplicarea exceptiei de la regulile de licitatie publica, in conformitate cu Legea 241/2006.
Acordarea directa a contractului de delegare se realizeaza in conformitate cu regulile „in-house” ale UE ca o
exceptie de la procedurile de licitatie. Modificarile prevazute pentru Legile 51 si 241 includ, de asemenea,
prevederi referitoare la regulile „in-house” in aceste legi.
C.2. Acordarea directa a Contractului de Delegare - „Regulile in-house”
Potrivit Curtii Europene de Justitie (CEJ – cazul Teckel si Coname), reglementarile europene de licitatie nu se
aplica atunci cand urmatoarele conditii sunt simultan respectate:
a) unitatile administrativ-teritoriale exercita, prin intermediul ADI, un control direct asupra OR, similar cu
controlul pe care acestea il exercita asupra departamentelor proprii cu o influenta dominanta asupra
tuturor deciziilor strategice si/sau importante ale COR (criteriul controlului „similar”);
b) COR desfasoara, in exclusivitate, activitati in scopul de a furniza servicii de apa si de canalizare
pentru acele unitati administrativ-teritoriale care au delegat gestionarea serviciului la COR (criteriul
„activitatii exclusive”);
c) capitalul social inregistrat al COR este detinut in intregime de catre unitatile administrativ-teritoriale
care sunt membre ale ADI, participarea capitalului privat fiind exclusa;
a. Criteriul controlului similar
Liniile cheie ale gestiunii directe in functie de criteriul controlului similar sunt:
 se efectueaza pe baza termenilor de referinta si a reglementarii serviciilor;

 municipalitatea numeste si abroga gestiunea operatorului;

 municipalitatea aproba Regulamentul de organizare si functionare (ROF) al operatorului;
 municipalitatea aproba bugetul anual al operatorului.
Controlul asupra COR este exercitat in comun de mai multe municipalitati, prin intermediul ADI, pe baza unui
cadru institutional stabilit prin Actul constitutiv al COR (referitor la controlul asupra COR) si Contractul de
delegare avand ca anexe termenii de referinta si normele aferente serviciului (referitoare la controlul asupra
indeplinirii obligatiilor contractuale referitoare la managementul serviciilor de apa si canalizare).
Referitor la acest control, ADI:

• Primeste prin Statutul sau, o procura de la municipalitatile membre sa-si exercite in numele lor si pentru
ele competentele lor legate de serviciul de apa si de canalizare, prevazute in Legile 51/2006 si 241/2006.
O astfel de procura va primi o forma legala in special la semnarea Contractului de Delegare si la
monitorizarea performantei sale.
• Procura ADI pentru exercitarea in numele si pentru membrii sai, a prerogativelor in ceea ce priveste
serviciile de apa si canalizare, este detaliata in Statutul Asociatiei.
• Primeste prin Actul Constitutiv al COR anumite drepturi specifice, in scopul de a permite ADI sa controleze
COR. Astfel de drepturi specifice sunt:
o Membrii Consiliului de Administratie al COR sunt numiti de catre adunarea actionarilor din randul
persoanelor propuse de catre ADI, si vor fi revocati numai la propunerea ADI;
o ADI aproba Regulamentul de organizare si functionare al COR (care include organigrama) inainte de
aprobarea/modificarea acestuia de catre Consiliul de administratie al COR.
o Bugetul anual al COR se stabileste in conformitate cu Planul de afaceri aprobat de ADI
o COR trebuie sa informeze ADI cu privire la activitatea sa, astfel incat ADI sa-si poata exercita atributele
de control
b. Criteriul „activitatii exclusive”
Aceasta conditie este inclusa in Actul Constitutiv al COR in ceea ce priveste sfera de activitate a companiei,
pe de o parte, si in Contractul de delegare cu privire la serviciile delegate care constituie activitatea exclusiva
a Operatorului, pe de alta parte.
Contractul de delegare prevede, de asemenea, posibilitatea pentru COR de a sub-delega o parte a

managementului serviciilor delegate, daca este necesar din motive de eficienta economica, catre un tert, dar
numai printr-o procedura de licitatie.
c. Capitalul social al COR
Actul Constitutiv al COR prevede obligatia asumata de catre municipalitatile actionare, si anume capitalul
inregistrat al COR este integral public si trebuie sa ramana integral public pe toata durata Contractului de
Delegare.
2.6.3 Institutii in sectorul apei potabile/uzate (operatori)
Regionalizarea este o nevoie continua de a asigura ca toate orasele pot investi in mentinerea si imbunatatirea
infrastructurii pentru a avea servicii bune, capabile sa indeplineasca standardele UE. Acest lucru necesita
adoptarea si implementarea politicilor de dezvoltare adecvate, orientate spre indeplinirea nevoilor reale ale
populatiei, in conditiile in care toata lumea sa isi permita aceste servicii. In prezent in Judetul Teleorman
procesul de regionalizare este implementat si functional.

2.6.3.1 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Teleormanul” este formata din reprezentanti ai Consiliului Local
Alexandria, Consiliul Judetean Teleorman, Consiliul Local Turnu Magurele, Consiliul Local Rosiorii de Vede,
Consiliul Local Videle, Consiliul Local Zimnicea.
Pasii si deciziile adoptate pentru infiintarea ADI, precum si ideiile principale ale Statutului si Actului Constitutiv
sunt prezentate in detaliu in acest capitol.
Decizia privind asocierea autoritatilor locale pentru constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara
„Teleormanul” a fost aprobata de catre fiecare Consiliu Local.
Decizia Consiliului Judetean Teleorman numarul 52 din 24 Aprilie 2007

o Decizia Consiliului Local Alexandria numarul 28 din 30 Martie 2007;
o Decizia Consiliului Local Turnu Magurele numarul 57 din 04 Aprilie 2007;
o Decizia Consiliului Local Rosiorii de Vede numarul 37 din 28 Martie 2007;
o Decizia Consiliului Local Videle numarul 37 din 26 Aprilie 2007;
o Decizia Consiliului Local Zimnicea numarul 22 din 30 Martie 2007;
Actul Constitutiv al Asociatiei a fost legalizat prin Documentul de Autentificare Notariala numarul 1364 din 25
Mai 2007
Statutul Asociatiei a fost legalizat si validat prin Documentul de Autentificare Notariala numarul 1364 din 25
Mai 2007.
Asociatia a fost inregistrata in Registrul Special al Judecatoriei Alexandria cu numarul 15 din 27 Iunie 2007.
In prezent Asociatia este formata din urmatoarele autoritati locale:
 Consiliul Judetean Teleorman;
 Municipiul Alexandria;
 Municipiul Rosiorii de Vede;
 Municipiul Turnu Margurele;
 Orasul Videle;
 Orasul Zimnicea;
Principalele prevederi ale Actului Constitutiv sunt urmatoarele:

o Numele Asociatiei: „Teleormanul:
o Sediul: Primaria Alexandria, Strada Vedea numarul 31;
o Durata: perioada nedeterminata;
o Conducerea ADI: Adunarea Generala formata din reprezentanti ai fiecarei Autoritati Locale;
o Administrarea ADI: Cosiliul Director format din Presedintele ADI si 2 membrii numiti de catre Adunarea
Generala.
Principalele prevederi ale Statutului sunt urmatoarele:

o Obiectivele ADI legate de dezvoltarea serviciilor de apa si canalizare precum si a infrastructurii aferente.
Obiectivele sunt urmatoarele:

• sa incheie un contract de delegare cu ROC in numele si pentru autoritatile locale membre ale ADI
• sa efectueze activitati de control si informare privind ROC conform Statutului si a Actului Constitutiv
• sa pregateasca si sa promoveze strategiile de dezvoltare a serviciilor.
• sa monitorizeze indeplinirea obligatiilor de catre ROC asumate prin Contractul de Delegare,
concentrandu-se in principal pe indicatorii de performanta, implementarea investitiilor si calitatea
serviciilor;
o Marimea si conditiile de reprezentare acordate ADI de catre Municipalitatile membre, sa exercite in
numele lor anumite prerogative legate de servicii dar si de procedurile de vot. Principalele atribute ale
Adunarii Generale sunt urmatoarele:
• Aprobarea strategiilor pentru imbunatatirea si dezvoltarea serviciilor;
• Coordonarea procesului de proiectare si implementare, pentru asigurarea unei strategii unitare si
corelarea cu dezvoltarea socio-economica;.
• Monitorizarea si controlul indeplinirii obligatiilor si a responsabilitatilor ROC in concordanta cu
Contractul de Delegare;
• Cererea de informatii legate de calitatea si nivelul serviciilor si cu privire la procedurile de intretinere si
operare a bunurilor aflate in patrimoniul public;
• Stabilirea unui tarif coerent (unitare) pentru intreaga zona de operare;
o Intrunirile ADI vor avea loc cel putin o data la 3 luni sau ori de cate ori va fi nevoie, pentru discutarea unor
probleme specifice;
o Mecanismul de votare a fost agreat in vederea asigurarii unui proces democratic si pentru a proteja
membrii de deciziile unilaterale ale altor membrii:
• Pentru validarea unor decizii referitoare la atributiile Adunarii Generale a Asociatilor, deciziile trebuie
luate cu participarea a ¾ din membrii si cu votul majoritatii participantilor;
• Daca o decizie este tangentiala cu bunurile sau serviciile unei Autoritati Locale, atunci decizia nu
poate fi luata fara votul favorabil al Consiliului Local in cauza.;
• Pentru deciziile privind transferul de drepturi de la o Autoritate Locala catre Asociatie (sau o parte a
ei), deciziile vor fi luate in prezenta tuturor membrilor, cu votul favorabil al majoritatii participantilor
reprezentand cel putin 2/3 din totalul persoanelor reprezentate de catre membri. Pentru o asemenea
decizie este obligatoriu votul favorabil al reprezentantilor Consiliului Judetean.
• Pentru deciziile importante, mecanismul de vot este urmatorul:
 Pentru adoptarea unor decizii importante (cum ar fi modificarea actului constitutiv sau a
statutului asociatiei), acestea vor trebui luate in prezenta tuturor membrilor si cu votul favorabil
al tuturor autoritatilor locale membre ale asociatiei;
 Deciziile mentionate mai sus pot fi luate numai cu un mandat special emis de catre fiecare
consiliu local;
o Conditiile restrictive privind retragerea din ADI, prevad penalitati financiare, inclusiv rambursarea valorii
investitiei: Formularul de retragere din asociatie va trebui sa fie insotit de o suspendare unilaterala a
Contractului de Delegare prin plata unei sume de reziliere timpurie. Autoritatea Locala va trebui sa
plateasca de asemenea si sume in cuantum de:
• Sume egale cu acoperirea imprumuturilor ce au fost contractate pentru finantarea investitiilor;
• Sume egale cu valoarea investitiilor implementate in perioada de apartenenta la ADI;
• Sume egale cu valoarea rascumpararii Contractului de Delegare;
In graficul urmator este prezentata situatia in tara a numarul de autoritati locale membre in ADI:

Numar de Unitati Administrativ Teritoriale in ADI
90
80
70
60
50
Orase
40
Comune
30
20
10
Figura 2-11 – Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale in ADI
Dupa cum se observa din grafic, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Teleormanul” are un numar relativ
mic de mebrii comparativ cu celelalte Asociatii din tara. In viitor, ca urmare a continuarii procesului de
regionalizare si a inceperii pregatirii proiectului de investitii pentru perioada de programare 2014-2020, ADI va
trebui sa isi extinda numarul de membrii.
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Teleormanul” este functionala avand 3 persoane ca si personal

executiv (1 director executiv, 1 specilaist tehnic si 1 specialist financiar). In graficul urmator este prezentata o
situate cu numarul de personal executiv la diferite Asociatii din tara:

Personal executiv ADI (numar persoane)
12
10
8
Numar persoane
6
4
2
Figura 2-12 – Personal executiv ADI
Dupa cum se observa, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Teleormanul” are un personal sub media
nationala dar corespunzator pentru dimensiune si numarul de autoritati locale membre.
Functionarea Asociateiei este periclitata de incasare cu intarziere a cotizatiilor anuale de la autoritatiile locale
membre.
2.6.3.1 Operatorul Regional
Operatorul Regional din Judetul Teleorman este S.C. APA SERV S.A. Alexandria fiind inregistrata la Registrul
Comertului in August 2007. Zonele in care acesta activeaza sunt:
• Municipiul Alexandria incepand cu 1 Decembrie 2008;
• Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Videle si Zimnicea incepand cu 1 Ianuarie 2007;
Principalele prevederi ale actului constitutiv ale ROC importante pentru infiintarea institutionala sunt:
• Criteriul „activitate exclusiva”: inclus in Actul Constitutiv al ROC privind scopul activitatii companiei;
• Capitalul public al ROC: Actul Constitutiv stipuleaza obligatia preluarii de catre municipalitatile implicate ca
capitalul social ROC este capital public integral si va ramane in intregime public pe toata durata
Contractului de Delegare.
Principalele activitati ale S.C. APA SERV S.A. sunt distributia apei potabile si colectarea si tratarea apei
uzate.
S.C. APA SERV S.A. este un operator de dimensiune redusa daca comparam veniturile din activitatea de
exploatare (dupa cum se vede si din urmatorul grafic care prezinta veniturile din exploatare pe primele 6 luni
din 2011 in RON):

Venituri din exploatare (6 luni 2011)
50,000,000
45,000,000
40,000,000
35,000,000
30,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
10,000,000
5,000,000
Figura 2-13 – Venituri din exploatare
Ca si performante financiare in 2011, Operatorul Regional din Judetul Teleorman ocupa locul 28 din 42 de
Operatori Regionali (considerand criteriile folosite de Asociatia Romana A Apei pentru a analiza performantele
fiancniare ale Operatorilor Rgeionali). Principalii indicatori financiare in anul 2011 sunt urmatorii:
 Rata profitului brut inainte de amortizare si redeventa: 15%;
 Perioada de incasare a clientilor: 118 zile;
 Ponderea cheltuielilor cu energia in costuri: 17,5%;
 Ponderea cheltuielilor cu personalul in costuri: 65,9%;
De asemenea, S.C. APA SERV S.A. are contractat un imprumut de co-finantare al proiectului POS Mediu de
la BCR in valoare de 23,6 milioane lei. Rambursarea principalului va incepe in anul 2014 si va fi realizat in 16
ani.
2.6.3.1 Delegarea managementului serviciilor
Semnarea contractului de delegare a urmarit urmatoarele etape:
(1) Fiecare consiliu local a emis o decizie pentru aprobarea delegarii directe a managementului serviciilor
de apa si canalizare catre S.C. APA SERV S.A. Alexandria si pentru numirea persoanelor pentru
negocierea contractului cu operatorul. Deciziile consiliilor locale au fost emise in Aprilie si Octombrie
2007.

(2) Fiecare consiliu local a emis o decizie pentru aprobarea contractului de delegare a managementului
serviciilor de apa si canalizare si prin care ADI este mandatata sa semneze contractul. Deciziile
Consiliilor Locale au fost emise in Octombrie si Noiembrie 2007.
(3) Contractul de delegare a fost semnat in 02 Decembrie 2007 intre ADI, in numele Autoritatilor Locale,
pe de o parte, si S.C. APA SERV S.A. Alexandria, de cealalta parte.
Contractul de delegare respecta strategia institutionala din POS se se bazeaza pe modelul pregatit de echipa
FOPIP.
2.6.4 Tarife curente
Evolutia tarifelor din ultimii ani ajustata conform contractului de delegare este prezentata in tabelul urmator:
Tabelul 2-21 – Evolutia tarifelor
Tarife ajustate Tarif initial 01.10.2008 01.07.2009 01.07.2010

Alexandria
Apa 1,30 1,63 1,91 2,22
Canal 0,52 0,82 1,11 1,44
Turnu Magurele
Apa 1,65 1,96 2,19 2,44
Canal 0,60 0,91 1,22 1,57
Rosiorii de Vede
Apa 1,50 1,82 2,07 2,36
Canal 0,84 1,11 1,35 1,62
Zimnicea
Apa 1,37 1,69 1,95 2,24
Canal 0,52 0,82 1,11 1,43
Videle
Apa 1,45 1,79 2,05 2,36
Canal 0,63 0,96 1,27 1,62
In data de 1 octombrie 2011 S.C. APA SERV S.A. a crescut tarifele conform prevederilor contractului de
delegare. Tarifele care sunt aplicate incapand cu 1 octombrie 2011 sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 2-22 – Tarife care au intrat in vigoare la 1 octombrie 2011

3
Tarife aplicate (fara T.V.A.) [RON/ m ]
Alexandria
Apa 2,62
Canal 1,82
Turnu Magurele
Apa 2,62
Canal 1,82
Rosiorii de Vede
Apa 2,62
Canal 1,82
Zimnicea

3
Tarife aplicate (fara T.V.A.) [RON/ m ]
Apa 2,62
Canal 1,82
Videle
Apa 2,62
Canal 1,82
O comparatie a tarifelor existente in Municipiul Alexandria cu tarifele practicate in celelalte Judete din tara la
data de 30 iunie 2011 este prezentata in graficul urmator:
Tarife apa + canalizare (Iunie 2011)
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
Figura 2-14 – Tarife apa + canalizare
Dupa cum se observa, tarifele in vigoare in Muncipiul Alexandria sunt printre cele mai mici din tara. Acest
grafic arata foarte clar ca Operatorul regional din judetul Teleorman poate creste in viitor tarifele (cresterile
viitoare de tarife sunt suportabile) pentru a asigura o dezvoltare durabila.
2.7 Surse de apa
2.7.1 Generalitati
In Bazinul Hidrografic Arges-Vedea apa bruta este, de regula captata din resurse subterane. Resursele de
apa subterana sunt distribuite uniform in judet si reprezinta aproximativ 70% din volumul total de apa captata.
Apa de suprafata din rauri este folosita numai in localitatile riverine fluviului Dunarea.
Localizarea surselor de apa din Bazinul Hidrografic Arges-Vedea (surse de suprafata si surse subterane cu
sau fara asigurarea zonelor de protectie) sunt prezentate in harta de mai jos.

Figura 2-15 – Surse de Apa – Bazinul Hidrografic Arges-Vedea
Resursele de apa sunt bogate si cuprind panze acvifere subterane si apele de suprafata (rauri, lacuri). Fluviul
Dunarea este ecosistemul acvatic reprezentativ al volumului de apa si al biodiversitatii ecologice, tranzitind
judetul pe o distanta de 88 km si constituie o sursa importanta de alimentare cu apa potabila si industriala
pentru orasele riverane. Cantitatile de apa de suprafata si subterana captate in judetul Teleorman sunt:
Tabelul 2-23 – Volumul de apa captata in judetul Teleorman
Sursa de suprafata Sursa subterana

Sursa de apa
(mii m3/an) (mii m3/an)
Bazinul hidrografic VEDEA 3.452,89 5.100,12
Bazinul hidrografic ARGES 397,00 1.958,84
Bazinul hidrografic CALMATUI 1.529,15 803,26
TOTAL pe judet 5.379,04 7.502,22

2.7.2 Apa de suprafata
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1.569 km din care 61,5 km regularizati si 194 km indiguiti.
Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud de urmatoarele rauri: Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui,
Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea
limiteaza partea de sud a judetului (88 km).
Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman, datorita marilor lucrari de
indiguiri, desecari si irigatii. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa-Bujoru, atingand la Bragadiru o
latime de pana la 2 km si o altitudine de 18-20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita
acestei configuratii, in timpul revarsarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei, determinand mlastinirea ei.
Densitatea retelei hidrografice, in general redusa, variaza intre 0,2-0,3 km/km2 in campiile Boianu si Gavanu-
Burdea si sub 0,1 km/km2 in campia Burnas.
Scurgerea medie multianuala de apa este redusa, indicand pentru teritoriul judetului Teleorman, valori intre
2,0 l/s km2 in C. Gavanu-Burdea si 0,5 l/s km2 in zona de campie Boianu-Burnas.
De asemenea si scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie are valori scazute, variind intre 1-2,5
t/ha an in nordul judetului si mai mici de 0,5 t/ha an in sud. Fluviul Dunarea are, la intrarea in judet, in amonte
de Ostrovul Calnovat, o suprafata de bazin de 621.900 km2, valoare care creste la 665.000 km2 pana la iesire,
in aval de varsarea raului Vedea.
Principalii afluenti pe care ii primeste pe acest sector in lungime de aproximativ 90 km sunt: Oltul, Calmatuiul
si Vedea, pe stanga. Panta fluviului pe sectorul aferent judetului este 4-7 cm/km, valoarea minima fiind
corespunzatoare apelor scazute si cea maxima apelor foarte mari. Albia fluviului se desface in brate de diferite
marimi datorita numeroaselor ostroave, dintre care cele principale sunt: Belene, Vardim si Batin care apartin
Bulgariei.
Debitul mediu multianual de aluviuni transportate in suspensie variaza pe sector intre 1.400 kg/s si 1.700 kg/s,
cele tarate fiind nesemnificative in raport cu primele. Fenomenele de inghet (curgeri de sloiuri, pod de gheata)
se inregistreaza in 75% din ierni si au o durata medie de 35 zile.
 Oltul
o strabate teritoriul judetului pe o distanta de aproximativ 15 km, totalizand la varsare o suprafata de

bazin de 24.010 km2 si o lungime de 670 km. Pe sectorul aferent judetului raul nu primeste niciun
afluent dar aproape paralel, pe malul stang, este secondat de Siiul, o fosta albie a Oltului in care
scurgerea are un caracter permanent, alimentarea datorandu-se panzei freatice. Debitul mediu
multianual de aluviuni in suspensie a fost estimate la 250 kg/s. Fenomenele de inghet (gheata la mal,
curgeri de sloiuri, pod de gheata), apar in fiecare iarna si dureaza in medie 40-45 zile. Podul de
gheata apare mai rar (55-60% din ierni) si are o durata medie de 25-30 zile.
 Vedea
o izvoraste din Pod. Cotmeana de la o altitudine de 435 m si intra in judet in amonte de localitatea
Socetu, cu o suprafata de bazin de 1.739 km2 si o lungime de 100 km, valori care pana la varsarea in
Dunare cresc la 5.450 km2 si respectiv 215 km. Pe teritoriul aferent judetului, panta raului este de
0,66‰, iar afluentii mai principali pe care ii primeste sunt din amonte spre aval, Tecuci (S=204 km2,
L=35 km), Burdea (S=364 km2, L=80 km), Ciinelui (S=534 km2, L=84 km) si Teleorman (S=1 425 km2,
L=146 km), ultimul, cel mai important afluent care intra in judet, cu o suprafata de 385 km2 si o
lungime de 64 km. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie pe sectorul aferent judetului

variaza, pe Vedea, intre 12,8 kg/s si 22,6 kg/s, iar pe Teleorman intre 1,7 kg/s si 2,40 kg/s.
Fenomenele de inghet apar in fiecare an si dureaza in medie 45-55 zile pe Vedea si 30-35 zile pe
Teleorman. Podul de gheata apare in 90-100% din ierni avand o durata medie de 23 zile la s.h.
Alexandria si 41 zile la s.h. Valeni, pe Vedea si in 65-75% din ierni cu o durata medie de 8-14 zile, pe
Teleorman.
 Calmatuiul
o izvoraste din campia Boianu de la altitudinea de 158 m si intra in judet la aproximativ 10 km amonte
de confluenta cu Calmatuiul Sec, avand o suprafata de bazin de 248 km2 si o lungime de 45 km. Este
un rau tipic de campie care debuseaza in L. Suhaia totalizand o suprafata de bazin de 1347 km2 si o
lungime de 118 km. Panta generala a raului de la izvor la varsare este de numai 1‰, iar pe sectorul
aferent judetului scade la cea 0,76 ‰. Afluentii sai principali sunt: Calmatuiul Sec (S=174 km2, L=38
km) care isi are, in majoritate, bazinul in judetul Olt si Urluiul (S=299 km2, L=43 km), ambele
prezentand fenomenul secarii.
 Cilnistea
o izvoraste de langa Biscoveni, din campia piemontana, de la 107 m altitudine si se varsa in Neajlov,
totalizand o suprafata de bazin de 1743 km2, o lungime de 102 km si o panta medie de numai 0,6‰.
Pe teritoriul aferent judetului Teleorman insumeaza o suprafata de bazin de 470 km2, o lungime de 64
km si o panta medie de 0,7‰. Afluentul sau principal este Glavaciocul (S=668 km2, L=88 km) care isi
are majoritatea bazinului in judetul Teleorman, dar cu care conflueaza in judetul Giurgiu. El intra in
judet cu o suprafata de 80 km2 si o lungime de 25 km, valori care cresc la iesire la 380 km2 si
respectiv 70 km.
 Lacurile
Sunt reprezentate atat de lacuri naturale cat si artificiale. Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de
crov avand un caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca
urmare a actiunii de indiguire si desecare a luncii fluviului, in present ramanand doar cateva, dintre care sunt
de mentionat doar grupul Fatana – Chireanu – Radulea-Fistoreanca (aproximativ 800 ha) si partial Lacul
Suhaia (1050 ha) amenajat ca helesteu.
In luncile celorlalte rauri predomina lacurile de meandre, cele mai cunoscute fiind: Lacul lui Savin pe valea
Clanitei, Lacul Coada Beleiuguiui pe valea Teleormanului, Lacul Bodurului, Lacul lui Calin, Lacul Savu, Lacul
Baldovinesti si Lacul Belciug pe valea Ciinelui, Lacul lui Stan pe valea Burdea, Lacul Sarata pe valea Urlui,
Balta Sarata, Lacul Mare, Lacul Ustiubei, Lacul Vladei pe raul Calmatui etc.
Lacurile artificiale sunt reprezentate prin numeroase iazuri construite pe raurile Tecuci, Tinoasa, Ciinelui,
Clanita, Bratcov, Nanov, Gauriciu, Vijistea etc. din bazinul Vedea precum si pe raurile Calmatui, Urlui,
Glavacioc, Calnistea etc.
Se apreciaza ca in judet se gasesc aproximativ 170 de iazuri cu suprafata totala de aproximativ 20 km2 si un
volum de aproximativ 37 mil. m3. In afara de iazuri in cadrul judetului exista si cateva helestee amenajate in
luncile raurilor, cum sunt cele de la Vitanesti, Magura si L. Suhaia.
2.7.2.1 Cantitatea de apa
Raurile interioare transporta intr-un an mediu aproximativ 5500 mil. m3 (Olt – 5000 mil. m3, Calmatui – 40 mil.
m3, Vedea – 360 mil. m3, raurile aferente bazinului hidrografic Arges – 100 mil. m3).

Resursele Dunarii (cu lungimea de 87 km si suprafata albiei de 5149,53 ha) se cifreaza la 85.000 mil. m3.
(jumatate din stocul la intrarea in tara).
Debitul mediu multianual al fluviului variaza intre 5.640 m3/s si 5880 m3/s, aportul principal fiind al Oltului (190
m3/s). Pe anotimpuri, volumul maxim se inregistreaza obisnuit primavara (aprilieiunie), iar cel minim la sfarsitul
verii si inceputul toamnei (august-octombrie), cand se scurge in medie 34% si respectiv 18% din volumul
anual. Lunar volumul maxim se produce, de obicei, in mai (in medie 12% din volumul anual), iar cel minim in
octombrie sau septembrie (in medie 5-6% din cel anual). Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de
1% (o data la 100 ani), in regim natural de scurgere, variaza intre 16.745 m3/s la intrare si 17.260 m3/s la
iesire. Pentru aceleasi sectiuni debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% (o data la 5
ani) s-au estimat la 1.880 m3/s si respectiv 1.920 m3/s, iar cele corespunzatoare aceleiasi probabilitati, dar
calculate luand in considerare numai perioada iunie-august, cand cerintele pentru majoritatea folosintelor sunt
maxime, intre 2.720 m3/s si 2.790 m3/s.
 Oltul
In perioada ultimilor 30 de ani debitul mediu multianual al Oltului la varsare este de 190 m3/s. In aceeasi
perioada debitul maxim inregistrat la s.h. Izbiceni, statie situata imediat in amonte de intrarea in judet
(S=23940 km2) a fost de 2900 m3/s in 1972.
 Vedea
Debitul mediu multianual al Vedei, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, creste pe teritoriul judetului de la
5,5 m3/s la 13,6 m3/s, aportul principal fiind al raurilor Teleorman (3,75 m3/s), Ciinelui (1,35 m3/s) si Burdea
(0,88 m3/s). De la an la an, debitul mediu anual variaza mult, in anii ploiosi (1970, 1972) si anii foarte secetosi
(1959), putand atinge valori de 2,3 si respectiv 0,1-0,2, in cazul Vedei si de 2,1 si respectiv 0,35-0,40, in cazul
Teleormanului, din volumul debitului mediu multianual. Pe anotimpuri, volumul maxim se inregistreaza de
obicei la sfirsitul iernii si inceputul primaverii (februarie-aprilie), iar cel minim vara (iulie-august) cand, in
medie.se scurg 45-50% si respectiv 10-12% din volumul anual. Lunar volumul maxim se inregistreaza obisnuit
in luna martie, iar cel minim in septembrie cand acestea reprezinta in medie 23-24% si respectiv 2-2,6% din
volumul anual, in cazul Vedei si 20% respective 3-3,5%, in cazul Teleormanului. Debitele maxime cu
probabilitatea de depasire de 1% variaza pe Vedea intre 850-1280 m3/s, iar pe Teleorman intre 300-390 m3/s.
Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% cresc pe Vedea, pe sectorul aferent judetului,
de la 0,025 m3/s pina la 0,780 m3/s la varsare si pe Teleorman de la 0,125 m3/s la 0,390 m3/s, iar in cazul
debitelor medii zilnice minime de aceeasi probabilitate, dar calculate pe perioada iunie-august, de la 0,35 m3/s
la 0,78 m3/s si respectiv de la 0,125 m3/s la 0,390 m3/s.
 Calmatuiul
Debitul mediu multianual al Calmatuiului este de 1,60 m3/s din care 0,40 m3/s reprezinta aportul raului Urlui.
 Cilnistea
Debitul mediu multianual al Cilnistei este, la iesirea din judet, de aproximativ 0,80 m3/s, iar al principalului sau
afluent, Glavaciocul, tot la iesirea din judet, de aproximativ 1,00 m3/s.
2.7.2.2 Calitatea apei
In bazinul hidrografic Dunarea, sursele de poluare majore sunt reprezentate de evacuarile de ape uzate
insuficient epurate rezultate de la: S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Magurele, S.C. TAC S.A. Turnu Magurele,
S.C. Suinprod S.A. Zimnicea, S.C. Urbana S.A. Zimnicea.

Indicatorii de poluare a raurilor-substante organice dizolvate (exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de

potasiu si bicromat de potasiu), consumul biochimic de oxigen, amoniul, fosforul, azotul, clorurile, sodiu,
depasesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferite clase de calitate. Cauzele care conduc la
mentinerea unor tronsoane de rau in afara clasei I sau II de calitate, conform prevederilor Ordinului M.A.P.M.
nr. 1146/2002, sunt:
 scurgerile accidentale de titei si apa de zacamant de la schelele petroliere Videle, Poeni, Ciuresti, din
cadrul Sucursalelor Videle si Arges ale S.N.P. Petrom;
 evacuarile de ape uzate insuficient epurate rezultate de la unitatile cu profil de gospodarire comunala
– S.C. Urbis S.A. Rosiorii de Vede, S.C. Apa Canal S.A. Alexandria;
 evacuari de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie;
 avand in vedere caracterul preponderent agrar al judetului, calitatea apelor este afectata si de
aplicarea cantitatilor mari de ingrasaminte chimice si pesticide utilizate in agricultura.
In cursul anului 2005, calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata in functie de situatia din
sectiunile de supraveghere, a avut urmatoarea distributie:
 clasa a II-a de calitate - 87 km, reprezentand 9.83% - fluviul Dunarea;

 clasa a III-a de calitate – 178 km, reprezentand 20.11%;
 clasa a IV-a de calitate – 581 km, reprezentand 65.65%;
 clasa a V-a de calitate – 39 km, reprezentand 4.41%;
Lungimea totala a cursurilor de apa interioare investigate in anul 2005, se repartizeaza astfel:
 clasa a III-a de calitate - 22.30% din lungimea raurilor interioare;

 clasa a IV-a de calitate – 72.81% din lungimea raurilor interioare;
 lasa a V-a de calitate – 4.89% din lungimea raurilor interioare.
Referitor la indicatorii de calitate fizico-chimici, se constata urmatoarele (Tabel de mai jos):

 din punct de vedere al salinitatii, concentratiilor de metale si substante toxice
 organice, cursurile de apa s-au incadrat, in general, in clasa I de calitate;
 din punct de vedere al regimului de oxigen, raurile se incadreaza in clasele I si II de calitate;
 calitatea raurilor este afectata de prezenta nutrientilor: amoniu, azotiti, ortofosfati, fosfor total.
Tabelul 2-24 – Indicatorii de calitate fizico-chimici

Nr. Indicatorii care au depasit valoarea limita conform
Cursul de Apa
crt. Ordinului M.A.P.M. 1146/2002
1 CALNISTEA NH4+, PO4 3, PT, Mg
2 GLAVACIOC NH4+, PO4 3, PT
3 SERICU NH4+, PO4 3, NO2 (Parc 38);PO4 3, PT,Na,Cl (am.cf.Glavocioc
4 MILCOVAT NH4 +,Rf,Na,CI
5 VEDEA NH4+, PO4 3, PT,Na
6 BRATCOV NH4+, PO4 3, PT,CBO5,CCO - Mn
7 BURDEA NH4+, PO4 3, PT

Nr. Indicatorii care au depasit valoarea limita conform

Cursul de Apa
crt. Ordinului M.A.P.M. 1146/2002
8 CAINELUI NH4+, PO4 3, PT
9 CLANITA PO4 3, PT
10 TELEORMAN NH4+, PO4 3, PT,Na
11 CALMATUI PO4 3,PT,NO2,Na,Rf
12 URLUI PO4 3, Na, Mg
Indicatorii biologici de calitate ai acestor ape sunt prezentati in tabelul 2.3. Se constata ca raurile interioare se
incadreaza, in general, in clasele a III-a si a IV-a de calitate.
Tabelul 2-25 – Incadrarea in clasele de calitate
Curs de Apa Sectiunea de Control Clasa de calitate conform Ordinului

M.A.P.M. 1146/2002 Indicatori biologici
Index saprob MZB Clasa de calitate
BH VEDEA Vedea P.H. Alexandria 2,38 III
Am. cf. Dunare 2,86 IV
Teleorman RH. Tatarasti 2,96 IV
P.H. Marzanesti 2,33 III
Bratcov Am. cf. Vedea 2,37 III
Burdea Am. cf. Vedea 2,78 IV
Cainelui Am. cf. Vedea 2,68 III
Clanita 2,15 III
BH ARGES
Calnistea Mosteni 2,54 II
Glavacioc Milcovat Com. Baciu 2,39 III
Parc 5 2,30 II
Am. Cf. Glavacioc 2,89 IV
Sericu Parc 38 (Schela Videle) 2,49 III
Am. cf. Giavacioc 2,22 II
BH CALMATUI
Calmatui Com. Calmatui
Calmatui Am. Lac Suhaia 2,83 IV
Urlui Am. cf. Calmatui 2,21 II
Expertizele efectuate asupra calitatii Lacului Suhaia de catre AN „Apele Romane” – SGA Teleorman au pus in
evidenta incadrarea lacului in clasa a IV-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, respectiv in categoria
lacurilor hipertrofe din punct de vedere al indicatorilor procesului de eutrofizare. Referitor la valorile pentru
biomasa fitoplanctonica, Lacul Suhaia se afla in stadiul trofic eutrof.

2.7.3 Apa subterana
Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din care se asigura necesarul de apa
pentru consum in scop potabil si menajer.
Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii, degradarii si poluarii prezinta o importanta
deosebita, fapt pentru care apa subterana este monitorizata prin intermediul a 29 foraje hidrogeologice.
Resursele de apa subterane identificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, prin efectuarea
de prospectiuni hidrologice insotite de foraje sunt:
- Zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve exploatabile, calculate pentru

acviferele situate pana la adancimea de 100 m (exceptand freaticul), de 12.011 m3/zi;
- Zacamintul Videle-Mereni-Prundu-Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14.895 m3/zi;
- Zacamamintul Balaci-Rosiorii de Vede-Alexandria, cu rezerve exploatabile de 69.873 m3/zi;
- Zacamantul Videle-Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12613 m3/zi;
- Zacamantul Turnu Magurele-Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1.529.885 m3/zi.
Cat priveste nivelul apelor freatice in bazinele hidrografice aferente judetului Teleorman, forajele de observatie
din reteaua Administratiei Nationale „Apele Romane” indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si
valori mai mari pentru interfluvii. Se exemplifica pentru forajele din zonele de lunca:
 In B.H. Dunare-lunca Dunarii: Turnu Magurele –1.60 m, Suhaia – 3,30 m, Pietrosani – 3.68 m;
 in B.H. Vedea-lunca raului Vedea: intre – 1.10 m la Bragadiru si – 3.20 m la Peretu (Alexandria – 2.50
m).
Pentru zonele aferente interfluviilor se exemplifica:
 Interfluviul Olt-Vedea: Olteanca – 24.80 m, Crangu – 27.30 m, Plosca – 28.84 m, Nasturelu – 4.90 m;
 Interfluviul Vedea-Teleorman: Tecuci – 12.1 m, Tatarastii de Jos- 24.1 m, Valeni – 13.80 m, Vacaresti
– 16.60 m, Mavrodin – 25.90 m, Alexandria N – 29.3m, Contesti – 26.6 m.
2.7.3.1 Calitatea apei
Din datele furnizate de catre Administratia Nationala „Apele Romane”–Directia Apelor Arges- Vedea Pitesti,
pentru anul 2005, se constata ca valorile indicatorilor analizati se incadreaza in limitele admise conform STAS-
ului nr. 1342/1991 cu exceptia indicatorilor prezentati in tabelul urmator.
Se constata, la majoritatea forajelor, depasiri ale valorilor limita la indicatorii CCOMn, fosfati, amoniu si, la 3
foraje, la indicatorul azotiti.
Activitatile legate de exploatarea titeiului sunt surse potentiale de poluare a apelor subterane cu produse
petroliere si apa sarata, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalatiile petroliere.
Determinarile realizate de SNP Petrom-Sucursala Videle in puturi sau fantani gospodaresti din localitatile
Talpa, Ciuperceni, Vatasi, Butesti si de Schela Videle in foraje de monitorizare au pus in evidenta urmatoarele
aspecte:

 in zona de activitate a Schelei Videle, calitatea apelor freatice este afectata la doua foraje de
observatie din vecinatatea unui batal de slam petrolier (poluare mixta cu titei si apa de zacamant) si la
doua fantani gospodaresti din localitatea Ciuperceni (poluare cu apa de zacamant);
 ca urmare a activitatii Schelei Poeni, s-a constatat poluarea panzei freatice in localitatile Vatasi si
Butesti prin patrunderea in subteran a apei sarate.
Tabelul 2-26 – Indicatorii de calitate fizico-chimici

Nr. Indicatorii de calitate care au deposit
Foraj monitorizat Hidrostructura Cod foraj
crt. limitele admise cf. Legii 458/2002
1 Videle Glavacioc F1 CCO-Mn
2 Alimanesti Vedea-Olt F1 CCO-Mn, azotiti, fosfati
3 Cuiresti Vedea F1 -
4 Rosiorii de Vede Vedea F1 fosfat
5 Peretu Vedea F3 -
6 Alexandria Vedea F1 CCO-Mn, fosfati
7 Alexandria Vedea F2 CCOMn, fosfati
8 Bragadiru Vedea F1 fosfati
9 Tatarasti Teleorman F2 CCO-Mn
10 Lada Teleorman F2 CCO-Mn, fosfati, sulfati, calciu, amoniu
11 Vitanesti Teleorman F1 CCO-Mn, amoniu, fosfati
12 Vitanesti Teleorman F2 CCO-Mn, fosfati
13 Olteanca Vedea-Olt F1 -
14 Piatra Vedea-Olt F1 -
15 Sunaia Vedea-Olt F1 CCO-Mn, amoniu

Vedea-
16 Ciitrari F1 CCO-Mn, amoniu
Teleorman
Teleorman-
17 Merisani F1 CCO-Mn, fosfati
Glavacioc
18 Valea Ciresului Vedea-Arges F1 CCO-Mn, amoniu, azotiti, fosfati
19 Ciocesti Cotmeana F1 CCO-Mn, fosfati
20 Balta Sarata Calmatui F1 CCO-Mn
21 Lisa Calmatui F1 CCO-Mn, fosfati
22 Lisa Calmatui F2 azotiti

Nr. Indicatorii de calitate care au deposit

Foraj monitorizat Hidrostructura Cod foraj
crt. limitele admise cf. Legii 458/2002
23 Turnu Magurele Dunare F3 amoniu
24 Turnu Magurele Dunare F6 amoniu
25 Pietrosani Dunare F1 amoniu
26 Alexandria Vedea FA -
Sursa: AN „Apele Romane” – Directia Apelor Arges-Vedea Pitesti
2.8 Poluarea apelor
2.8.1 Surse majore de poluare
2.8.2 Impactul descarcarii apelor uzate
La nivelul anului 2009, volumul total de ape uzate evacuat in surse de suprafata a fost de 20.814 mil m3, din
care 83.78% (17.438 mil m3/an) a reprezentat volumul de ape uzate care necesita epurare. Principalii
receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunare si Vedea, cu ponderea volumelor de 53,3% si
respectiv 37.5% din volumul total restituit. Situatia volumelor de ape evacuate in emisari, pe bazine
hidrografice, in anul 2009, este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabelul 2-27 – Volume de ape evacuate in 2009
Volum total evacuate Bazin Hidrografic

[milioane m3] Dunarea Calmatui Vedea Arges
20,814 11,084 0,582 7,805 1,343
Analizele efectuate (APM-2009) la apele uzate deversate au pus in evidenta situatii de depasiri ale
concentratiilor prevazute in autorizatiile de gospodarire a apelor sau ale valorilor limita admisibile prevazute de
NTPA-001, la majoritatea surselor in special la S.C. APA SERV S.A. Alexandria - situatii de depasiri ale
valorilor limita la indicatorii: NH4+, Ptotal, MS, detergenti; Indicatorii: azot amoniacal, detergenti, substante
extractibile, Ptotal (statii de epurare ape uzate urbane. Statiile de epurare operate de catre APA SERV SA
sunt la momentul de fata in faza de reabilitare/extindere); substante organice, Ptotal (zootehnie):
 S.C. TAC S.A. Turnu Magurele - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: pH,NH4+, reziduu
filtrat la 105 °C, NO3 -, detergenti, NO2-, substante extractibile;
 S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Magurele (S.C. Viromet SA – Filiala Turnu Magurele SRL)- situatii de
depasiri ale valorilor limita la indicatorii: pH, NH4+, NO3-, NO2-, Ptotal;
 S.C. U.V.C.P. SA Turnu Magurele – situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: reziduu filtrat la
105 °C, Cl-, Mg2+;
 S.C. Publiserv Videle - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+, detergenti,substante
extractibile, Ptotal;

 S.C. PETROMSERVICE SA-Sucursala Poeni- Grup industrial - situatii de depasiri ale valorilor limita la
indicatorii: substante extractibile, pH, reziduu filtrat la 105 °C, cloruri, CCO-Cr, NH4+, Ptotal;
 S.C. PETROMSERVICE SA-Sucursala Poeni-Grup social - situatii de depasiri ale valorilor limita la
indicatorii: NH4+, CCO-Cr, Ptotal, detergenti;
 SCA Draganesti Vlasca - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+, CCOCr, substante
extractibile, Ptotal;
 S.C. Urbana S.A. Zimnicea - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+, detergenti,
Ptotal;
 S.C. Suinprod S.A. Zimnicea - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+,CCO-Cr,
reziduu filtrat la 105 °C, NO2 -, cloruri, Ptotal;
 Depoul CFR Rosiorii de Vede - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: substante
extractibile, NH4+, Ptotal; reziduu filtrat la 105 °C, cloruri;
 Spitalul de Pneumoftiziologie Rosiorii de Vede - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii:
CCO- Cr, CBO5, NH4+, detergenti, substante extractibile, Ptotal;
 S.C. Rova SA Rosiorii de Vede - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+, Ptotal;
 S.C. Urbis S.A. Rosiorii de Vede - situatii de depasiri ale valorilor limita la indicatorii: NH4+,MS, Ptotal,
CCO-Cr, CBO5, detergenti, substante extractibile.
Analiza situatiei principalelor surse de ape uzate, conform supravegherii efectuate in anul 2009, a relevat
urmatoarele aspecte:
 din volumul total de ape uzate care necesita epurare, evacuate in surse de suprafata, 17.184 mil
m3/an au fost insuficient epurate, respectiv 98,5% si 0,254 mil m3/an au fost epurate suficient (tabelul
12);
 referitor la aportul de ape uzate insuficient epurate repartizat pe activitati din economia nationala
(tabelul 13), cota cea mai mare apartine unitatilor din domeniul gospodariei comunale (54,3%) si
industriei chimice (42%).
Tabelul 2-28 – Volume de ape uzate care necesita epurare
Volume ape uzate [milioane m3]

Nr. Volum total evacuate
Bazin Hidrografic Suficient Insuficient
crt. [milioane m3] Neepurate
epurate epurate
1 Dunare-Calmatui 11,148 0,254 10,894 -
2 Vedea 5,707 - 5,707 -
3 Arges 0,583 - 0,583 -
TOTAL 17,438 0,254 17,184 -

Tabelul 2-29 – Volume de ape uzate care necesita epurare, pe activitati economice
Volume de ape uzate evacuate [mil. m3/an]

Volum BH Dunare-Calmatui BH Vedea BH Arges
Activitatea total
[mil. m3] Se epureaza
Insuficient Suficient Insuficient Suficient Insuficient Suficient
Zootehnie 0,33 0,064 0,254 - - 0,012 -
Industrie 0,168 0,110 - - - 0,058 -
Captare si
preluare
9,477 3,392 - 5,572 - 0,513 -
pentru
alimentare
Prelucrari
7,328 7,328 - - - - -
Chimice
Unitati Ind. 0,079 - - 0,079 - - -
Transport 0,026 - - 0,026 - - -
Invatamint
0,030 - - 0,030 - - -
Sanatate
TOTAL 17,438 10,894 0,254 5,707 - 0,583 -
 Schela petroliera Videle: cursurile de apa Milcovat, Sericu, Teleorman, Clanita, si Glavacioc;
 Schela petroliera Poeni: cursurile de apa Glavacioc, Dambovnic, Valea de Margine, Jirnov.
In zona de activitate a Schelei Videle, incepand cu anul 1982 s-a facut resimtita impurificarea cu cloruri a
panzei freatice la un numar de 105 gospodarii individuale din satul Ciuperceni, comuna Cosmesti. Pentru
asigurarea necesarului de apa potabila a nevoilor gosodaresti ale populatiei din zona respectiva, Schela
Videle a realizat o retea de alimentare cu apa potabila a gospodariilor afectate din satul Ciuperceni. Ca
urmare a activitatii Schelei Poeni, s-a constatat poluarea panzei freatice in localitatile Vatasi si Butesti prin
patrunderea in subteran a apei sarate.
In masura in care au fost disponibile date de monitorizare, incarcarea apelor uzate orasenesti generate de
fiecare din localitatile judetului a fost evaluata prin impactul lor asupra receptorilor de suprafata si asupra
apelor subterane din zonele invecinate.
Incarcarea apelor uzate datorata zonelor urbane conectate la reteaua de canalizare si descarcate netratate in
apele de suprafata este evaluata pentru a determina impactul acestora asupra apelor de suprafata.
Apele uzate sunt grupate in doua categorii:
 ape uzate menajere;

 ape uzate industriale.

Situatia actuala este prezentata si analizata prin incarcarea in poluanti organici. Evaluarea se bazeaza pe
datele de monitorizare oferite de S.C. APA SERV S.A., Agentia de Protectia Mediului Teleorman, respectiv de
Serviciul de Gospodarirea Apelor Teleorman si AN „Apele Romane”- Directia Apelor Arges-Vedea Pitesti.
2.8.3 Impactul in apele de suprafata
In judetul Teleorman, industria extractiva este reprezentata de activitatea a trei schele petroliere: Videle, Poeni
si Ciuresti, care apartin S.C. Petrom SA Bucuresti-Grupul de Zacaminte Videle-Vadu Lat si Grupul de
Zacaminte Preajba Nord si Sud. Schele petroliere au generat in judet si activitati conexe cum sunt cele de
foraj, constructii, eploatari drumuri petroliere, transport titei, grupuri industriale si sociale. Prin specificul
activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare in intreaga zona in care sunt amplasate
instalatiile tehnologice si, prin conditiile de exploatare si fiabilitate a conductelor si instalatiilor, pot deveni
surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atat asupra aerului atmosferic cat si asupra solului si
apelor de suprafata, respective subterane.
Apele de suprafata si subterane sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului (apa
sarata, titei, poluare mixta), cat si intensitatea lui. De asemenea, teritoriul judetului este traversat de
conductele magistrale de transport titei catre rafinariile Astra si Petrobrazi ce apartin S.C. CONPET SA
Ploiesti.
 Schela petroliera Videle: cursurile de apa Milcovat, Sericu, Teleorman, Clanita, si Glavacioc;
 Schela petroliera Poeni: cursurile de apa Glavacioc, Dambovnic, Valea de Margine, Jirnov.
In zona de activitate a Grupului de zacaminte Videle-Vadu Lat, incepand cu anul 1982 s-a facut resimtita
impurificarea cu cloruri a panzei freatice la un numar de 105 gospodarii individuale din satul Ciuperceni,
comuna Cosmesti. Pentru asigurarea necesarului de apa potabila a nevoilor gosodaresti ale populatiei din
zona respectiva, Grupul de zacaminte Videle-Vadu Lat si Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud a realizat
o retea de alimentare cu apa potabila a gospodariilor afectate din satul Ciuperceni.
Ca urmare a activitatii Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud, in anul 1992, s-a constatat poluarea panzei
freatice in localitatile Vatasi si Butesti prin patrunderea in subteran a apei sarate. Gospodariile afectate de
poluarea cu apa sarata au fost racordate la reteaua de apa potabila a Schelei de Petrol Poeni.
Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de S.C. PETROM SA Bucuresti, Grupul de

Zacaminte Videle-Vadu Lat si Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud, a urmarit indicatorii specifici unei
eventuale poluari cu fluide produse de sonde (titei sau apa de zacamant). Monitorizarea s-a realizat in puturi
sau fantani gospodaresti din localitatile Talpa, Ciuperceni, Vatasi si Butesti. Schela Videle a executat 5 foraje
de observatie, foraje care au fost monitorizate incepand cu trim. IV 2002.
 Calitatea apelor de suprafata si subterane poate fi afectata si de aplicarea de fertilizatori si pesticide

pe terenurile agricole.
 Deversarile de ape uzate neepurate corespunzator in statiile de epurare urbane sau industriale
reprezinta o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata contribuind la perturbarea echilibrului
biologic al ecosistemelor acvatice.

 Platformele de deseuri menajere din localitatile judetului, precum si fermele zootehnice pentru
cresterea suinelor si pasarilor reprezinta importante surse de poluare a apelor subterane si de
suprafata cu substante organice, compusi ai azotului, precum si incarcare biologica.
2.8.4 Impactul in apele subterane
Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Teleorman, pe baza studiilor de cartare agrochimica, a intocmit
sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici unitatilor agricole de productie. In judetul
Teleorman, situatia terenurilor degradate se prezinta astfel:
 terenuri cu textura grea, terenuri tasate care necesita scarificari;
 soluri afectate de eroziune;
 soluri cu exces de umiditate;
 soluri saraturate;
 soluri acide;
 soluri poluate cu apa sarata, titei sau poluare mixta (apa sarata si titei);
 soluri gleizate;
 soluri pseudogleizate.
Zonele critice sub aspectul degradarii solurilor din punct de vedere calitativ, in judetul Teleorman sunt:
 zona de nord, unde s-a accentuat acidifierea solului;
 zona Zimnicea-Turnu Magurele, unde s-a accentuat saraturarea solurilor;
 zona Videle-Poieni, unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere, iar terenurile au un grad ridicat
de tasare.
2.8.5 Managementul namolului si depozitarea
2.8.5.1 Calitatea namolului de pe platformele de uscare ale SEAU-urilor
Conform OM 344/2004, precum si legislatiei referitoare la deseuri si deseuri periculoase, este interzisa
amestecarea unui deseu periculos cu un deseu nepericulos, in vederea diluarii si obtinerii unui deseu
nepericulos. De aceea, consultantul a facut recomandarea ca inainte de utilizarea namolului in agricultura sa
se efectueze noi analize ale fiecarui lot de namol care va fi utilizat ca fertilizant in agricultura, iar utilizarea in
agricultura sa se faca in conformitate cu OM 344/2004, dupa efectuarea Studiilor de specialitate de catre
OSPA si numai dupa obtinerea Avizului de imprastiere de la APM Teleorman.
Au fost efectuate mai multe randuri de analize ale calitatii namolului existent pe paturile de uscare din fiecare
SEAU in parte (Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Videle si Zimnicea).
Un set de analize a fost executat la comanda Consultantului catre Laboratoarele Tonnie in iunie 2010.
Alte seturi de analiza au fost efectuate de catre constructor, pentru fiecare SEAU in parte, in cadrul procesului
de dezafectare a structurilor existente in vederea reabilitarii/constructiei noilor statii de epurare din cele 5
aglomerari - Alexandria, Turnu Magurele, Zimnicea, Rosiorii de Vede si Videle.

Pe baza analizelor efectuate de constructori la dezafectarea obiectelor existente pe amplasamentele SEAU-

urilor si a studiilor de specialitate realizate de OSPA, S.C. APA SERV S.A. a obtinut mai multe Avize de
imprastiere pe terenuri agricole din judet.
2.8.5.2 Calitatea namolului proaspat generat de SEAU-urile existente
Consultantul a efectuat si un rand de analize ale unor probe de namol proaspat generat de cele 5 SEAU-uri,
vechi, existente.
Si constructorii celor 5 SEAU-uri au efectuat analize ale probelor de namol proaspat existent in obiectele
statiilor de epurare, prin comenzi la laboratoare de terta parte, iar pe baza acestora au fost efectuate studiile
de specialitate OSPA si au fost obtinute de catre S.C. APA SERV S.A Avizele de utilizare a namolului in
agricultura.
Desi la data elaborarii prezentului Master Plan nici una din cele 5 statii de epurare nu a fost inca data in
functiune, lucrarile fiind inca in derulare, se poate estima ca pe viitor, cand statiile de epurare noi vor fi
functionale iar Operatorul Regional va monitoriza cu atentie apele uzate deversate de agentii economici in
canalizarea oraseneasca si nu va permite descarcarea de ape uzate care sa depaseasca limitele admise prin
NTPA 002, calitatea namolului ce va fi generat in SEAU-uri va putea sa se incadreze cu usurinta in cerintele
OM 344/2004, astfel incat acesta sa fie utilizat in agricultura.
2.9 Consumul actual de apa
2.9.1 Generalitati
Pentru a obtine date cat mai precise au fost pregatite chestionare detaliate. Au fost efectuate vizite pe teren, la
primariile, operatorii de apa si utilitatile respective. Au fost purtate discutii cu persoane abilitate din cadrul
personalului de exploatare.
Bilanturi de apa detaliate au fost intocmite pentru fiecare din cele 5 aglomerari principale din judetul
Teleorman (Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele, Videle si Zimnicea). Bilanturile sunt prezentate in
tabelul urmator (tabelul 12) si detaliat in Anexa C1.2. Pentru toate aglomerarile rurale care au sisteme de
alimentare cu apa s-au analizat datele si informatiile obtinute. Rezultatele acestei analiza sunt prezentate in
tabelul 13.
Acuratetea datelor poate fi considerata suficienta pentru prezentul Plan Director. Operatorul Regional APA
SERV se asteapta la cooperari viitoare din partea operatorilor, pentru urmatoarele faze de pregatirea studiul
de fezeabilitate. Datele prezentate in tabelul 13 reprezinta o aproximare pentru ca in sistemele rurale de
alimentare cu apa nu exista practic monitorizarea si controlul sistemelor de distributie ale apei. Asta inseamna
ca, daca ar exista masuratori de debite la surse si la rezervoare, cantitatea reala de apa introdusa in sistem ar
fi cunoscuta, si implicit ar fi cunoscute si pierderile de apa. De asemenea, debitmetrele instalate in diferite
puncte ale retelei de distributie ar putea oferi date despre pierderile din sistem. Aceasta optiune va fi luata in
consideratie in viitoarele proiectari ale retelei.
Exista, de asemenea, sisteme de pompare ale apei care au fost proiectate in timpuri in care costurile pentru
energie era neglijabile, ceea ce nu mai este cazul in zilele noastre cand alimentarea rezervoarelor se face
predominant gravitational.
Este, de asemenea, evident ca sistemele urbane de alimentare cu apa sunt invechite, cu pierderi mari, cu
echipamentele auxiliare uzate fizic si moral, prezentand un randament slab in fuctionare. Apa introdusa intr-un

sistem aflat intr-o stare tehnica necorespunzatoare, cu multe pierderi si bransamente ilegale, ar putea
conduce la concluzia ca necesarul de apa poate creste cu 50% pana la 100% pentru a acoperi toate
pierderile. Acest lucru poate fi controlat mai bine prin implementarea unui program bun de reabilitare in paralel
cu programul existent de reparatii si intretinere, reabilitari si/sau inlocuiri ale conductelor, echipamentelor,
instalatiilor degradate, etc.
2.9.2 Consumul actual de apa in judetul Teleorman
In judetul Teleorman, majoritatea localitatilor care de un sistem de alimentare cu apa sunt alimentate cu apa
potabila din surse subterane. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de apa utilizate pentru alimentarea
principalelor localitati:
Tabelul 2-30 – Cantitatile de apa utilizate in mediul urban

Turnu Rosoirii de
URBAN Alexandria Zimnicea Videle
Magurele Vede
Apa introdusa in sistem 6.502.031 6.446.000 2.090.332 1.013.218 576.680
Consum autorizat 3.824.724 2.480.000 1.181.041 675.622 316.546
% 58,82% 38,47% 56,50% 68,68% 54,93%
Consum facturat 3.644.177 1.191.000 1.175.136 675.456 317.362
% 68,50% 18,48% 99,50% 56,66% 55,07%
2008
Consum facturat contorizat 2.561.492 970.000 1.134.006 148.601 260.124

% 58,80% 15,05% 96,50% 14,67% 45,13%
Consum facturat necontorizat 1.261.630 221.000 41.130 526.855 57.238
% 19,40% 3,43% 3,50% 52,00% 9,93%
Pierderi de apa 2.677.307 3.966.000 127.182 337.596 259.734
% 41,18% 61,53% 9,71% 33,32% 45,07%
Apa introdusa in sistem 5.416.857 3.250.955 1.903.553 865.429 454.906
Consum autorizat 3.095.331 1.442.156 1.103.109 567.621 401.064
% 57,14% 44,36% 57,95% 65,59% 90,36%
Consum facturat 3.093.548 1.069.156 1.086.563 567.267 356.966
% 57,11% 32,89% 57,80% 65,55% 78,47%
2009
Consum facturat contorizat 1.939.648 832.460 1.061.788 226.907 266.956

% 35,81% 25,61% 55,78% 26,22% 58,68%
Consum facturat necontorizat 1.153.900 236.696 24.774 340.360 90.010
% 21,30% 7,28% 1,30% 39,33% 19,79%
Pierderi de apa 2.321.526 1.808.799 800.444 297.808 43.842
% 42,86% 55,64% 42,05% 34,41% 9,64%
Apa introdusa in sistem 4.537.756 2.735.965 1.666.667 732.300 419.544
Consum autorizat 2.757.346 1.273.186 975.000 455.266 323.872
% 60,76% 46,54% 58,50% 62,17% 77,20%
Consum facturat 2.755.596 876.471 955.500 454.516 315.063
% 60,73% 32,04% 57,33% 62,07% 75,14%
2010
Consum facturat contorizat 2.645.370 649.908 934.001 281.800 285.115

% 58,30% 23,75% 56,04% 38,48% 68,16%
Consum facturat necontorizat 110.226 226.563 21.499 172.716 29.948
% 2,43% 8,28% 1,30% 23,59% 7,25%
Pierderi de apa 1.780.410 1.462.779 691.667 277.034 95.672
% 39,24% 53,46% 41,50% 37,83% 22,80%

Tabelul 2-31 – Cantitatile de apa utilizate in mediul rural, anul 2010
Apa introdusa Consum Consum Consum Consum Pierderi

localitatea in sistem autorizat facutrat facturat facturat de apa
contorizat necontorizat
m3/an m3/an m3/an m3/an m3/an m3/an
Babaita 49.858 39.388 39.388 - 39.388 10.470
Baciu 1) 54.530 40.897 40.897 - 40.897 13.632
Balaci / Tecuci / Burdeni 111.214 83.410 83.410 - 83.410 27.803
Beciu Alimentat cu apa de la Plopii Slavitesti
Beuca 69.745 52.309 52.309 - 52.309 17.436
Blejesti / Sericu 217.529 163.147 163.147 - 163.147 54.382
Bogdana Sistem de alimentare cu apa este in implementare
Bragadiru Sistem de alimentare cu apa este in implementare
Brinceni 164.650 123.487 123.487 - 123.487 41.162
Calinesti 55.996 41.997 41.997 - 41.997 11.759
Ciolanesti 174.558 130.918 130.918 - 130.918 43.639
Cosm esti 152.293 114.219 114.219 - 114.219 38.835
Dobrotesti 252.059 196.544 196.544 - 196.544 65.515
Draganesti-Vlasca 48.439 33.907 33.907 - 33.907 14.532
Fantanele 27.251 19.076 19.076 - 19.076 8.175
Frasinet 90.407 67.805 67.805 - 67.805 22.602
Furculesti 196.656 147.492 147.492 - 147.492 49.164
Gratia 67.377 50.533 50.533 - 50.533 16.844
Islaz 2) 156.690 117.517 117.517 - 117.517 39.172
Lisa 3) 80.054 64.541 64.541 - 64.541 21.514
Lunca 277.645 213.786 213.786 - 213.786 63.858
Maldaeni 249.034 186.776 186.776 - 186.776 59.768
Mavrodin 164.650 123.487 123.487 - 123.487 37.869
Merisani 4) 27.166 20.374 20.374 - 20.374 6.248
Mirzanesti 164.241 123.181 123.181 - 123.181 41.060
Moldoveni 5) 56.720 42.540 42.540 - 42.540 14.180
Peretu 205.951 152.404 152.404 - 152.404 45.309
Piatra 151.040 113.280 113.280 - 113.280 40.781
Plopii-Slavitesti 108.802 81.602 81.602 - 81.602 27.201
Poroschia 256.270 192.203 192.203 - 192.203 64.068
Saelele / Pleasov Alimentate cu apa de la Lunca
Segarcea-Vale Sistem de alimentare cu apa este in implementare
Silistea 134.759 101.069 101.069 - 101.069 33.690
Slobozia Mandra 148.842 111.631 111.631 - 111.631 37.210
Stejaru 109.599 82.200 82.200 - 82.200 27.400
Suhaia 133.757 100.318 100.318 - 100.318 33.439
Talpa 107.818 80.864 80.864 - 80.864 26.955
Tatarestii de Jos 93.290 69.968 69.968 - 69.968 23.323
Tiganesti 292.339 219.255 219.255 - 219.255 73.085
Uda Clocociov Alimentat cu apa de la Slobozia Mandra
Vedea / Meri 62.286 46.715 46.715 - 46.715 15.572
Viisoara Sistem de alimentare cu apa este in implementare
Vinatori 6) 86.054 64.541 64.541 - 64.541 21.514
Zim breasca Sistem de alimentare cu apa este in implementare
1) Baciu - apartine administrativ la Blejesti/Sericu, are sistem de alimentare cu apa separat
2) Islaz - administrativ cu Moldoveni, are sistem de alimentare cu apa separat
3) Lisa - administrativ cu Vinatori are sistem de alimentare cu apa separat
4) Merisani - administrativ cu Babaita, are sistem de alimentare cu apa separat
5) Moldoveni - administrativ cu Islaz, are sistem de alimentare cu apa separat
6) Vinatori - administrativ cu Lisa, are sistem de alimentare cu apa separat

Piederile de apa de 25% considerate in acest tabel reprezinta piederile tehnologice pentru sistemele nou implementate.
2.10 Infrastructura existenta si eficienta actuala
2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apa
Figura urmatoare prezinta situatia curenta in judetul Teleorman, unde multe comune, si-au realizat deja, in
special prin programe europene, propriile lor sisteme de alimentare cu apa, inclusiv fronturi de captare, statii
de pompare, statii de tratare, rezervoare de inmagazinare si retele de distributie (detaliile sunt prezentate in
anexa E).
Figura 2-16 – Privire generala asupra sistemelor existente de alimentare cu apa in judetul Teleorman

2.10.1.1 Alexandria
Municipiul Alexandria are o veche traditie in sectorul alimentarii cu apa care a inceput in anul 1910. Harta
schematica a alimentarii cu apa a municipiului Alexandria in Anexa C2.1 ofera o privire de ansamblu a
sistemului. Acesta include:
2.10.1.1.1 Surse de Apa
Apa bruta este extrasa din doua surse de captare avind un total de 129 puturi de medie si mare adancime din
care functionale 122, iar 7 fiind colmatate;
Sursa, Laceni-Orbeasca, cuprinde:
 frontul Laceni, cu 48 de puturi in functiune (din total 55) raspandite pe o lungime de aproximativ 7 km,
cu debite de 4-8 l/s/put (total 268 l/s);
 frontul Orbeasca, cu 24 de puturi raspandite pe o lungime de aproximativ 4,4 km, cu debite de 5,5-8,3
l/s/put (total 177 l/s);
Frontul Laceni colecteaza apa aproximativ in centrul sau, unde se gaseste „Uzina de apa Laceni” si unde se
gaseste un rezervor de 800 m3 ce serveste si de bazin de aspiratie pentru cele 2 statii de pompare de la
aceasta uzina.
De la frontul Orbeasca, apa este adusa la „Uzina de apa Laceni” printr-o conducta Dn 500 mm, din otel, cu
lungimea de aproximativ 5,4 km.
De la „Uzina de apa Laceni” apa e trimisa prin pompare in rezervoarele (4 x 5.000 m3) de la „Gospodaria de
apa LACENI”, unde se trateaza, adica se dezinfecteaza prin clorare si de unde este trimisa gravitational in
reteaua de distributie a orasului.
Sursa, Plosca-Peretu, cuprinde:
 frontul Plosca, cu 30 de puturi raspandite pe o lungime de aproximativ 11 km, cu debite de 4,2...11,1

 frontul Peretu, cu 20 de puturi raspandite pe o lungime de aproximativ 9 km, cu debite de 4,4...7,8

De la fronturile Peretu si Plosaca apa e pompata direct in rezervoarele (2 x 5.000 m3) de la „Gospodaria de
apa Vedea (PECO)” unde se trateaza, adica se dezinfecteaza prin clorare si de unde este trimisa prin
pompare in reteaua de distributie a orasului.
Proiectul in derulare „Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul

Teleorman” isi propune implementarea urmatoarelor masuri pana in anul 2013.

Tabelul 2-32 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Alexandria
Nr. crt. Masura propusa Scurta descriere

Reabilitarea a 110 puturi si extinderea cu 10 puturi in 4 fronturi:
Q=4-11 l/s; H=25-70 m; curatirea sau forarea puturilor, pompe
Reabilitarea si submersibile noi, instalatii hidraulice si electrice noi, contoare de apa si
1 extinderea fronturilor de senzori de nivel, logger transmisie date, reabilitare cabina putului si gard
puturi zona de protectie. Pentru Laceni, 10.200 m gard de protectie
sanitara. Pentru Plosca-Peretu, drum de acces de 18 km.
2.10.1.1.2 Tratarea Apei
Sursa de apa fiind subterana, tratarea apei se face in gospodariile de apa – „Laceni” si „Vedea (Peco)” si
consta in dezinfectia prin clorare a acesteia.
Initial, apa captata de pe ambele directii a avut un continut ridicat de Fe si Mn; de aceea, in ambele uzine de
apa s-au construit si au functionat statii de tratare (deferizare si demanganizare). Ulterior, prin extinderea
fronturilor si amestecul apei in rezervoare, din acest punct de vedere calitatea apei s-a imbunatatit si, ca
urmare, statiile de tratare si-au incetat activitatea. La „Uzina de apa Laceni” statia de tratare este inca
functionala si in buna stare, fiind tinuta in conservare. Statia de tratare de la „Gospodaria de apa Vedea
(Peco)„ nu a fost conservata corespunzator, se gaseste intr-o stare proasta si nu mai poate fi folosita. Data
fiind vechimea aparaturii de clorare se impune inlocuirea cu alte echipamente moderne.
Apa captata de pe directia „Nord” (Laceni-Orbeasca) prezinta un continut depasit de amoniu si de substanta
organica in timp ce apa de la directia „Vest” (Plosca-Peretu) este practic ireprosabila din punct de vedere
calitativ. Pe de alta parte, exploatarea sistemului pe directia „Nord” este mult mai avantajoasa deoarece
captarile si aductiunile sunt, in marea lor majoritate, pe domeniul public si nu exista litigii cu proprietarii de
terenuri iar accesul la instalatii si la interventii este usurat de existent si starea drumurilor.

Teleorman” isi propune implementarea urmatoarelor masuri pina in anul 2012.
Tabelul 2-33 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Alexandria

Reabilitarea statiilor de Reabilitarea a 2 statii de clorinare: inlocuire echipament de dozare,
1 instalare echipament de protectie; reabilitare cladiri existente;
tratare
2.10.1.1.3 Stocarea Apei si Statii de Pompare
Capacitatea de inmagazinare a orasului este asiguarata de urmataorele reservoare:
 rezervoare 4 x 5.000 m3 din „Gospodaria de apa LACENI”;
 rezervoare 2 x 5.000 m3 de la „Gospodaria de apa VEDEA (PECO)”.
La „Uzina de apa Laceni” exista 2 statii de pompare:
 statia de pompare veche (construita odata cu realizarea primului front de puturi, cel de la Laceni),
echipata cu 2 pompe tip NC 250/200/400 (Q=360 m3/h; H=55 m; P=110 kW; n=1.500 rpm) + 1 pompa
tip AN 200/150/400 (Q=240 m3/h; H=55 m; P=75 kW; n=1.500 rpm) + 1 pompa tip CRIS 125 a (Q=220
m3/h; H=55 m; P=75 kW; n=3.000 rpm);

 statia de pompare noua (construita odata cu frontul de la Orbeasca si aflata in aceesi cladire cu statia
de tratare-deferizare, demanganizare), echipata cu 3 pompe tip Terma 200/22 (Q=360 m3/h; H=50 m;
P=110 kW; n=1.500 rpm) + 2 pompe tip NC 250/200/400 (Q=360 m3/h; H=55 m; P=90 kW; n=1.500
rpm); in sala masinilor acestei statii de pompare se afla si agregatele – pompe si suflante – care
deservesc statia de tratare (deferizare, demnaganizare), aflata, actualmente, in conservare.
La „gospodaria de apa VEDEA (PECO)” exista o statie de pompare echipata cu 3 pompe tip NC 200/150/400
(Q=360 m3/h; H=55 m; P=90 kW; n=1.500 rpm) + 2 pompe tip Aturia NE 15 x 40 MRO (Q=350 m3/h; H=54 m;
P=75 kW; n=1.500 rpm).
Cu exceptia pompelor de tip Aturia de la „Gospodaria de apa VEDEA (PECO)”, moderne, cu performante
energetice bune si relativ noi (montate intre anii 1998 si 2000), toate celelalte pompe, de la ambele uzine de
apa, sunt depasite din punct de vedere tehnologic, au parametri energetici slabi, sunt vechi si intr-o stare de
uzura avansata.
Reteaua de distributie are o singura zona de presiune iar cladirile cu peste 5 nivele sunt alimentate de la
statii de hidrofor unde sunt si singurele puncte in care se poate controla presiunea din retea.

Tabelul 2-34 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Alexandria
Reabilitarea Reabilitarea a 4 rezervoare de beton armat cu o capacitate totala de

1
rezervoarelor 20.000 m3: inlocuire instalatii hidraulice si electrice, instalare de
contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date;
Reabilitarea a 2 statii de pompare: Q=350 l/s; H=40+45 m; inlocuire
pompe; convertizor de frecventa; inlocuire instalatii hidraulice si
Reabilitarea statiilor de
2 electrice, instalare de contoare de apa, senzori de nivel si loggeri
pompare
transmisie date; instalare sistem SCADA legat la intreg sistemul;
reabilitare cladiri existente;
Reabilitarea a 10 statii de re-pompare: Q=10 l/s; H=50 m; inlocuire
pompe; convertizor de frecventa; inlocuire instalatii hidraulice si
Reabilitarea statiilor de
3 electrice, instalare de contoare de apa, senzori de nivel si logger
re-pompare
transmisie date; instalare sistem SCADA legat la intreg sistemul;
reabilitare cladiri existente.
2.10.1.1.4 Retele de Transport
Pe langa aductiunile in care refuleaza pompele submersibile ale fiecaruia din cele 4 fronturi de puturi, mai
exista:
 aductiune 2 x Dn 500 mm (otel + azbociment), cu lungimea de aproximativ 11 km, de la „Uzina de apa

Laceni” pana in punctul de injectie in reteaua de distributie a orasului; si functioneaza partial prin
pompare (pana la „Gospodaria de apa LACENI”) si partial gravitational (pana in oras);
 aductiune Dn 600 mm din tuburi Premo, cu lungimea de aproximativ 21,7 km, de la frontul Peretu
pana la „uzina de apa Vedea (PECO)”;
 aductiune Dn 600 mm din tuburi Premo, cu lungimea de aproximativ 10,7 km, de la frontul Plosca
pana la „Uzina de apa Vedea (PECO)”.


Tabelul 2-35 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Alexandria
1 Reabilitarea aductiunilor Inlocuirea a 30,6 km conducte, DN 150-500 mm, AZBO si METAL, cu

HDPE.
2.10.1.1.5 Retele de Distributie
Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 152,9 km, compusa din conducte
cu diametre cuprinse intre 80 mm si 500 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este in
principal otel si azbociment.
Exista 2 retele care functioneaza in paralel (suprapus) pe aceleasi strazi si anume:
Reteaua, in ansamblul ei, este alimentata in 2 puncte: unul in nord-est, de la Gospodaria de Apa „Laceni” si
altul in vest, de la Gospodaria de Apa „Vedea (PECO)” iar debitele injectate in cele 2 puncte sunt variabile in
timp.
 retea principala, in lungime totala de 71,86 km;
 retea secundara, in lungime totala de 81,03 km;
Reteaua secundara se alimenteaza din reteaua principala intr-o multitudine de puncte de interconexiune iar
consumatorii (bransamentele) se alimenteaza fie direct din reteaua principala, fie din reteaua secundara.
Caracteristicile principale ale sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) – reteaua principala – se
prezinta astfel:
Tabelul 2-36 – Structura retelei de distributie – Alexandria
ALEXANDRIA (km)
Dn 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 TOTAL
Azbociment 8 21,3 0 8,5 7,6 6,3 2,35 1,15 4,8 0,5 60,45
Otel 0 1,05 1,1 4,85 1,2 0 0 6,7 0 1,1 16
Azb + OL 8 22,3 1,1 13,4 8,8 6,3 2,35 7,85 4,8 1,6 76,45
TOTAL GENERAL 152,9
Reteaua de distributie are o vechime de aproximativ 30 ani si este intr-o stare de degradare avansata fiind
inregistrate peste 150 de interventii pe an pentru reparatii diverse, atat pe reteaua principala, cat si pe cea
secundara si pe bransamente.
Din totalul populatiei, de aproximativ 49.259, sistemul deserveste aproximativ 36.973 persoane (75%) dintre
care:
 28.418 persoane locuiesc la bloc;
 8.555 persoane locuiesc la case;
Sistemul deserveste cu apa potabila, de asemenea, si agentii economici ai municipiului.

Acoperirea alimentarii cu apa, de 75%, calculata prin raportare la numarul persoanelor deservite, nu reflecta
insa acoperirea reala cu conducte de distributie a municipiului care este mult mai mare. Este foarte probabil ca
si acoperirea pe persoane sa fie in mod real mai mare iar diferenta sa provina, pe de o parte, din declararea
unui numar mai mic de consumatori (a cotelor unde facturarea se face in regim pausal) si, pe de alta parte, din
existenta in mod real a unui numar total de locuitori mai mic decat cel din statistici, luat ca valoare de referinta.
Alimentarea cu apa este continua, fara restrictii in timp.

Tabelul 2-37 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Alexandria

Extindere cu 11.2 km folosind conducte HDPE: DN 100-200 mm;
Extinderea retelei de
1 instalare vane, hidranti, contoare de apa, senzori de presiune cu
distributie
loggeri transmisie date;
2.10.1.1.6 Contorizare
Instalarea de aparate de masura a consumului de apa este o actiune continua, in conformitate cu legislatia in
vigoare (O.G. 32/2001). In momentul de fata, situatia contorizarii este urmatoarea:
 la agenti economici: 73%;
 la populatie (bransamente la blocuri si la case si individual pe apartamente): 53% din care 74% la
blocuri si 19% la case individuale.
Consumurile de apa au scazut continuu in ultimii ani. Astfel, volumele de apa care au intrat in statia de
epurare in anii 2008, 2009, 2010 au fost, in ordine: 4,79 milioane m3, 3,91 milioane m3 si respectiv 3,45
milioane m3.
Din punct de vedere tehnic, operatorul de servicii intampina mari dificultati datorate, pe de o parte, starii de
degradare a aductiunilor si a retelei de distributie si, pe de alta parte, lipsei mijloacelor tehnice moderene (cum
ar fi, de exemplu, echipamentele de detectie a pierderilor de apa) si a fondurilor banesti necesare.
Consumurile energetice ale sistemului de alimentare cu apa sunt exagerat de mari din cauza utilizarii unor
echipamente (in special, cele de pompare) uzate si cu randamente slabe.
Din punct de vedere economic si financiar, principala dificultate cu care se confrunta operatorul este neplata
facturilor care se apreciaza la aproximativ 20%.


Tabelul 2-38 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Alexandria

3.600 buc. contoare de apa pentru case individuale, 200 contoare
1 Contorizare
pentru blocuri si 5 buc. pentru statiile de pompare
Reabilitarea
2 Dotarea strict necesara
laboratoarelor de calitate
Unitate mobila pentru detectarea scurgerilor care va deservi intregul
judet.
Echipament de Reabilitarea si modernizarea Atelierului Mecanic (la Uzina de Apa
3
intretinere Laceni) si Atelier Metrologic nou (la sediul ROC) pentru verificare si
calibrare contoare de apa care vor deservi intregul judet
2.10.1.2 Turnu Magurele
2.10.1.2.1 Surse de apa
Surse de suprafata
 Captare de mal
Priza de mal, dintr-un cheson plasat in malul fluviului, putin in amonte de captarea de fund; aceasta apartine,
administrativ, S.C. Donau Chem S.R.L. dar, din motive de calitate a apei, ea reprezinta sursa care deserveste
actualmente populatia orasului.
In interiorul chesonului exista o statie de pompare mult supradimensionata chiar fata de nevoile combinatului
si, cu atat mai mult, fata de nevoile populatiei; de la cheson, apa e pompata direct in statia de tratare
industriala a combinatului chimic si e distribuita atat pentru consumul populatiei (aproximativ 25%) cat si
pentru nevoile combinatului (restul de 75%).
 Priza de fund
Priza de fund, plasata in malul fluviului la km 599+625, compusa din 4 criburi din care functioneaza unul singur
(celelalte sunt complet colmatate); apartine, administrativ, de Consiliului Local dar, actualmente, din motive de
calitate a apei, din aceasta sursa se alimenteaza doar combinatul chimic (S.C. Donau Chem S.R.L.); apa de la
criburi este aspirata de o statie de pompare criburi prin 4 fire (corespunzatoare celor 4 criburi) Dn 800, din
otel, din care unul singur este functional, restul fiind complet colmatate, la fel ca si criburile respective; aceste
conducte de aspiratie se afla, pe o lungime de aproximativ 200 m pe fundul fluviului si se presupune ca sunt
intr-o stare extrem de proasta (au sparturi de mari dimensiuni) intrucat in sistemul hidraulic (prin pompe si mai
departe pe conductele de refulare ale statiei de pompare), se antreneaza cantitati foarte mari de nisip si chiar
pietris; acesta este si motivul pentru care apa de la aceasta sursa, desi apartine Consiliului Local, nu este
folosita la populatie, fiind imposibil de potabilizat in actuala Statie de tratare Dunarea;
De la statia de pompe criburi, apa e pompata in statia de tratare industriala, apartinand S.C. Donau Chem
S.R.L., unde, actualmente, este folosita numai pentru nevoile combinatului; refularea are 2 fire Dn 1.000 mm
din care cel din otel este puternic corodat si colmatat, fiind scos din functiune si functioneaza doar cel din
tuburi Premo.
Sursa subterana
A existat o sursa subterana formata din 26 de puturi forate in lunca raului Olt, amplasate in malul raului, pe
ambele parti ale DN54; actualmente, acestea sunt colmatate si scoase din functiune.

Din cauza apropierii de mal, captarile aveau de suferit in perioadele de ape mari pe raul Olt; coloanele filtrante
aveau diametre de 250-300 mm; nivelul hidrostatic al apei freatice era de (– 2,20) m iar cel hidrodinamic, de (-
3,00) m.

Tabelul 2-39 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Turnu Magurele

Statie noua de pompare plutitoare din fluviul Dunarea Q=185 l/s H=15
Sursa noua de apa de
1 m si aductiune noua Dn 400 mm; L=3,5 km pana la Uzina de Apa
suprafata
„Dunarea”
2.10.1.2.2 Tratarea apei
Tratarea apei de suprafata, predecantata in Decantorul VII al S.C. Donau Chem S.R.L., se face in Uzina de
apa „Dunarea”, amplasata in zona industriala a orasului, in apropierea fluiviului Dunarea si in vecinatatea SC
Donau Chem, la aproximativ 5 km distanta de oras.
 statia de pompare care are 3 trepte:
 treapta 1, pentru apa bruta – refuleaza catre caminul de amestec si distributie; este echipata 1
electropompa tip Brates 250 (Q=480 m3/h; H=4 mCA; P =1 1 kW; n=1.000 rpm) + 2 electropompe tip
Cerna 200 (Q=260 m3/h; H=4 mCA; P=5,5 kW; n=720 rpm);
 treapta 2, pentru apa filtrata – refuleaza apa potabila in reteau de distributie a orasului, respectiv la
statia de repompare Odaia, printr-o aductiune cu lungimea de aproximativ 7 km (vezi figura
anterioara); este echipata 3 electropompe tip 8 NDS (Q=500 m3/h; H=72 mCA.; P=160 kW; n=1.500
rpm);
 treapta 3, pentru apa de spalare a filtrelor; este echipata (2+1) electropompe tip BRATES 350 (Q=800
m3/h; H=15 mCA; P=55 kW; n=980 rpm).
 caminul de amestec si distributie;
 decantoarele suspensionale;
 statia de filtre rapide, cu spalare in contra-curent; sub filtrele rapide se gaseste un rezervor de apa cu
volumu lde 1.220 m3, cu scop de compensare pentru apa pompata in oras si de bazin de aspiratie pentru
statia de pompare, treptele 2 si 3;
 statia de filtre rapide, cu spalare in contra-curent; sub filtrele rapide se gaseste un rezervor de apa cu
volumul de 1.220 m3, cu scop de compensare pentru apa pompata in oras si de bazin de aspiratie pentru
statia de pompare, treptele 2 si 3;
 statia chimica; cuprinde: sectia de sulfat de aluminiu; sectia de preparare a solutiei de var; sectia de
preparare a silicei active; sectia de carbune activ; aceste sectii sunt prevazute cu pompe tip LOTRU 65 A
(Q=6 m3/h; H=8 mCA; P=0,75 kW; n=1.400 rpm);
 bazinele solutie coagulant si magazia de coagulant;
 statia de clorinare;

 iazurile de namol;
 decantor apa de spalare;
 statia de suflante; este echipata (2+1) turbosuflante tip SRD 40 (Q=1.540 m3/h; H=4 mCA; P=40 kW;
n=1.000 rpm), pentru spalarea filtrelor + 2 turbosuflante tip SRD 20 (Q=180 m3/h; H=3 mCA; P=5,5 kW;
n=1.000 rpm), pentru impiedicarea formarii ghetii in decantoare.
Problemele cu care se confrunta Uzina de Apa sunt:
 prima categorie de probleme deriva din faptul ca statia de tratare ca si captarile din Dunare si toate
aductiunile aferente sunt mult supradimensionate fata de nevoile actuale ale orasului, de aici
rezultand consumuri energetice si, in general, cheltuieli exagerate in raport cu productia de apa;
 a doua categorie de probleme deriva din faptul ca statia de tratare este veche si are utilajele, in
special cele consumatoare de energie (pompe, suflante), uzate si depasite moral (cu performante
slabe in comparatie cu cele care se produc acum);
 a treia categorie de probleme deriva din faptul ca functionarea statiei de tratare este legata de cea a
Combinatului Chimic, atat ca parte a procesului tehnologic cat si in ce priveste regimul proprietatii
unora din obiectele sistemului; exista riscul major ca, in cazul unor dificultati la nivelul relatiilor dintre
Consiliul Local si S.C. Donau Chem S.R.L. (inclusiv in cazul falimentului/inchiderii/restructurarii
acesteia), orasul sa nu mai poatea fi alimentat cu apa

Tabelul 2-40 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Turnu Magurele

Reabilitarea si completarea Uzinei de Apa „Dunarea” astfel incat sa
Reabilitarea statiilor de satisfaca conditiile de calitate pentru apa prelevata din sursa de
1
tratare suprafata; se utilizeaza cladirile existente care se reabiliteaza;
2.10.1.2.3 Stocarea apei si statii de pompare
In Turnu Magurele exista urmatoarele posibilitati de stocare a apei:
 in statia de tratare a apei (Uzina de apa „Dunarea”), sub filtrele rapide: 1 rezervor cu volumul de
1.220 m3;
 la statia de repompare „Odaia”:
- 1 castel de apa cu volumul de 700 m³ (scos din functiune);
- 2 rezervoare de 3.000 m³ (total 6.000 m³);
Capacitatea totala efectiva de inmagazinare: 7.220 m3.


Tabelul 2-41 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Turnu Magurele

Reabilitarea statiei de pompare „Dunarea”: Q=300 l/s; H=60
m; inlocuire pompe; convertizor de frecventa; inlocuire
1 Reabilitarea statiilor de pompare instalatii hidraulice si electrice, instalare de contoare de apa,
senzori de nivel si loggeri transmisie date; instalare sistem
SCADA legat la intreg sistemul; reabilitare cladiri existente;
Reabilitarea statiei de re-pompare „Odaia”: Q=150 l/s; H=50
m; inlocuire pompe; convertizor de frecventa; inlocuire
2 Reabilitarea statiilor de re-pompare instalatii hidraulice si electrice, instalare de contoare de apa,
senzori de nivel si loggeri transmisie date; instalare sistem
SCADA legat la intreg sistemul; reabilitare cladiri existente;
2.10.1.2.4 Retele de transport
De la sursa subterana (actualmente dezafectata) apa era pompata direct catre oras si catre statia de
repompare Odaia prin 2 conducte Dn 400 mm in paralel, in lungime de 7,4 km, una din otel si cealalta din
azbociment; starea acestei aductiuni, care nu a mai fost folosita de aproximativ 25 ani, nu se cunoaste dar
este, probabil, deteriorata.
Aductiunea in functiune, care aduce apa tratata de la Uzina de apa „Dunarea”, prin pompare, fie direct in
reteaua de distributie, fie la statia de repompare Odaia, are o lungime totala de aproximativ 7,2 km, din care
circa 3,2 km Dn 600 mm pana la punctul de injectie directa in oras iar restul Dn 500 mm pana la statia de
repompare Odaia. Este confectionata din otel, este intr-o stare extrem de proasta (aproximativ 60-70 de
interventii/reparatii pe an), estimandu-se pierderi de apa de peste 35% prin acele defectiuni care nu se
manifesta la suprafata, dat fiind ca aductiunea traverseaza, pe mai mult de 4 km, zona de lunca, in care
nivelul apei subterane este ridicat (la ape mari fiind chiar inundabila) ceeace face ca si efectuarea interventiilor
sa fie extrem de dificila.

Tabelul 2-42 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Turnu Magurele
Nr.
Masura propusa Scurta descriere
crt.
Inlocuirea a 10,8 km conducte, DN 400 si DN 600 mm, METAL, cu
1 Reabilitarea aductiunilor
HDPE.
2.10.1.2.5 Retele de distributie
Reteaua de distributie a apei potabile in municipiul Turnu Magurele are 2 puncte de injectie: unul in sud, direct
din aductiunea de la Uzina de apa „Dunarea” si altul in nord, de la statia de repompare Odaia.
Reteaua de distributie are aproximativ 41,91 km de conducte cu diametre cuprinse intre 40 si.600 mm si
cca.10 km de bransamente. Materialele conductelor sunt otel, fonta si azbociment.
Caracteristicile principale ale sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) sunt prezentate in tabelul
urmator.

Tabelul 2-43 – Structura retelei de distributie – Turnu Magurele
TURNU MAGURELE (km)

Dn 40-100 125 150 200 250 300 400 600 TOTAL
Otel 12.034 0 0 9.433 0 0.828 0.457 0.735 21.467
Azbo 1.171 0 0.230 0 0 0 0 0 1.401
Fonta 10.255 4.538 0.522 3.190 1.059 0.240 0 0 19.042
TOTAL GENERAL 41.910
Din totalul populatiei, de aproximativ 28.350, sistemul deserveste aproximativ 17.800 persoane (63%) dintre
care:
 2.000 persoane locuiesc la case.
Astfel, municipiul Turnu Magurele se compune din partea centrala denumita popular „orasul”, cu o lungime
totala a strazilor de 31,71 km care, practic, sunt dotate in totalitate cu conducte de apa si 2 cartiere,
„Magurele” la est si „Odaia” la vest, cu lungimea totala a strazilor de 20,55 km si, respectiv, 22,74 km, care
sunt practic lipsite de alimentare cu apa (procente nesemnificative). Dupa acest criteriu rezulta un grad de
acoperire de: 31.710/(31.710+20.550+22.740)=42%. Alimentarea cu apa este continua, fara restrictii in timp
(24/7 /365).
Reteaua de distributie are o vechime foarte mare. De ex., conductele din fonta au o vechime care poate
ajunge la 85 ani iar conductele confectionate din otel si azbociment au vechimi de aproximativ 30 ani. Reteaua
este intr-o stare de degradare avansata fiind inregistrate peste 200 de interventii pe an pentru reparatii
diverse, atat pe reteaua principala cat si pe bransamente.
vigoare (O.G. 32/2001). In momentul de fata, situatia contorizarii este urmatoarea:
 la agenti economici: 77%;
 la populatie, la blocuri: 93% (individual pe apartamente);
 la populatie, la case individuale: 11%.

Teleorman” isi propune implementarea urmatoarelor masuri pana in anul 2013:
Tabelul 2-44 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Turnu Magurele
1 Contorizare 1.000 buc. contoare de apa pentru case individuale si 7 buc. pentru
statiile de pompare;
Reabilitarea
2 laboratoarelor de Dotare extinsa care va deservi intregul judet.
calitate

2.10.1.3 Rosiorii de Vede
Rosiorii de Vede foloseste pentru alimentarea cu apa doua surse de apa subterane, ambele de mare
adancime (aproximativ 90 m).
 frontul Maldaieni, cu 28 de puturi forate intre anii 1974 si 1991, este amplasat pe teritoriul comunei
Maldaieni, in bazinul hidrografic al paraului Bratcov si are o lungime de 5,9 km; toate puturile sunt
functionale dar 8 sunt tinute in conservare (de rezerva), nefiind necesara decat exploatarea a 20 de
puturi pentru asigurarea debitelor de consum in oras; debitele prelevate de la aceste puturi sunt de
10-18 l/s/put;
 frontul Vedea, cu 13 puturi forate intre anii 1962 si 1982, din care 11 sunt functionale, se afla in
apropierea si in jurul Uzinei de Apa, in bazinul hidrografic al raului Vedea; debitele prelevate de la
aceste puturi sunt de 9-10 l/s/put.

Tabelul 2-45 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Rosiorii de Vede

Reabilitarea a 10 puturi: Q=8 l/s; H=50 m; curatirea puturilor, pompe
Reabilitarea fronturilor submersibile noi, instalatii hidraulice si electrice noi, contoare de apa si
1
de puturi senzori de nivel, logger transmisie date, reabilitare cabina putului si gard
zona de protectie;
Sursa de apa fiind subterana, tratarea apei se face la uzina de apa si consta in clorarea acesteia care se face
in conductele de aductiune, inainte de intrarea in rezervoarele de stocare.
Apa potabila indeplineste in general conditiile de calitate cu depasiri la paramertii amoniu si nitrati.
La Uzina de Apa, de principiu nu exista probleme deosebite, clorarea apei fiind o operatie relativ simpla si
care decurge in bune conditiuni. In ceea ce priveste nitratii si amoniu instalatiile existente nu permit o reducere
a acestora.
Laboratorul de analize al Uzinei de Apa are o dotare destul de buna si o activitate sustinuta dar, din lipsa
fondurilor, sufera in mod continuu de lipsa reactivilor.

Teleorman” isi propune implementarea urmatoarelor masuri pana in anul 2013:
Tabelul 2-46 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Rosiorii de Vede
Nr.
crt.
Reabilitarea statiei de clorinare: inlocuire echipament de dozare,
2 Reabilitarea statiilor de
instalare echipament de protectie; reabilitare cladiri existente;
tratare

In Rosiorii de Vede exista o capacitate totala de inmagazinare de 6.500 m3, astfel:
 1 x 3.000m³=3.000m³ (semi-ingropat, executat in anul 1974);
 1 x 2.500m³=2.500m³ (suprateran, executat in anul 1991);
 2 x 500m3=1.000m3 (semi-ingropate, executate in anul 1962).
Toate rezervoarele sunt amplasate in Uzina de Apa.
Puturile sunt echipate cu 2 tipuri de pompe submersibile, astfel:
 pompe tip Hebe (50 x 4, 65 x 3), vechi, uzate si ne-performante;
 pompe tip Lowara (12GS22, 16GS22, 16GS30), noi si cu performante mult mai bune;
Pana acum, s-au inlocuit echipat 32 de puturi cu pompe noi si, respectiv, coloane de PEHD.
Desi alimentarea cu apa a orasului se face gravitational, in Uzina de Apa exista o statie de pompare care este
folosita insa doar in mod exceptional, in caz de necesitate, daca presiunea in retea e foarte scazuta sau in caz
de incendiu sau daca nivelul in rezervoarele de inmagazinare este foarte scazut (sau, cumulate, aceste
situatii). Statia de pompare este echipata cu:
 2 pompe tip C 200 c (Q=375 m3/h; H=20 m; P=37 kW; n=1.470 rpm);
 3 pompe de tip P.C.I (Q=180 m3/h, H=44m; P=30 kW; n=3.000 rpm);

Teleorman” isi propune implementarea urmatoarelor masuri pina in anul 2013:
Tabelul 2-47 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Rosiorii de Vede
Nr.
crt.
convertizor de frecventa; inlocuire instalatii hidraulice si electrice,
Reabilitarea statiilor de instalare de contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie
3 date; instalare sistem SCADA legat la intreg sistemul; reabilitare cladiri
pompare
existente;
Colectorul frontului Maldaieni e compus din conducte cu diametre si materiale diferite, dupa cum se prezinta in
tabelul urmator:
Tabelul 2-48 – Structura colectorului frontului de captare – Maldaieni
ROSIORII DE VEDE
Dn 200 250 300 400 TOTAL
Otel 0,8 0 0 0 0,80
Azbociment 1,750 2,100 2,000 0 5,85
Premo 0 0 0 2,00 2,00
TOTAL GENERAL 8,65

De la frontul de captare Maldaieni si pana la Uzina de Apa, exista o aductiune Dn 500 mm, cu lungimea de
4.350 m, executata din azbociment. Aceasta aductiune traverseaza zone cu nivel ridicat al apei freatice unde
interventia pentru reparatii este dificila, mai ales iarna sau pe timp ploios.
De la frontul Vedea, conductele de refulare ale pompelor submersibile refuleaza direct in Uzina de Apa, in
mod individual prin conducte Dn 125-150 mm, cu lungimi mici (50-100 m) tot din azbociment.
De la uzina de apa, apa tratata (dezinfectata cu clor) este trimisa in reteaua de distributie a orasului (pe str.
Oteltului, la intersectia cu str. Izbiceanu), prin 2 conducte cu lungimea de 1.800 m (in paralel), una Dn 500 din
azbociment si, cealalta, Dn 250 din otel.
Toate aductiunile, in special cele de la fronturile de captare pana la Uzina de Apa sunt intr-o stare avansata de
uzura si se estimeaza pierderi mari de apa. Odata cu inceperea inlocuirii pompelor submersibile, s-a inceput si
inlocuirea conductelor cu altele din PEHD dar, deocamdata, acest lucru s-a facut doar pe coloanele din
puturile la care s-au schimbat pompele.
Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de aproximativ 45 km, compusa din
conducte cu diametre cuprinse intre 63 mm si 400 mm. Conductele sunt din otel, din azbociment si din PVC.
urmator. In tabel nu sunt prinse conductele de servici, in forma de retea ramificata, racordate la reteaua
principala prin camine cu vane de bransament.
Tabelul 2-49 – Structura retelei de distributie – Rosiorii de Vede
ROSIORII DE VEDE
Dn 63 100 110 125 200 250 300 350 400 TOTAL
Otel 0 2,670 0 0,958 0,265 0 0 0 0 3,893
Azbo 0 18,740 0 0 0,780 3,280 1,470 1,680 0,300 26,25
Premo 0,165 0 0,860 0 0 0 0 0 0 1,025
TOTAL GENERAL 31,168
Din totalul populatiei, de aproximativ 29.951 (anul 2010), sistemul deserveste aproximativ 19.554 persoane
(65%) dintre care:
Reteaua de distributie are, in cea mai mare parte o vechime de aproximativ 30 ani dar sunt si conducte cu
vechime mult mai mare (pana la 90 ani); este intr-o stare de degradare avansata fiind inregistrate aproximativ
150 de interventii pe an pentru reparatii diverse, atat pe reteaua principala cat si pe bransamente. In plus,
majoritatea vanelor de pe retea sunt defecte (sunt blocate) si nu se mai poate asigura sectorizarea in caz de
interventii.


Tabelul 2-50 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Rosiorii de Vede
Nr.
crt.
Extindere cu 7,1 km folosind conducte PEID: Dn 100 mm; instalare
Extinderea retelei de
1 vane, hidranti, contoare de apa, senzori de presiune cu loggeri
distributie
transmisie date;
Pe refularile pompelor submersibile ale puturilor, cu 2 exceptii, nu exista contoare de apa. La Uzina de apa, pe
cele 2 conducte care trimit apa in oras, exista debitmetre, astfel:
 pe firul Dn 250 este instalat un debitmetru Dn 200 mm;
 pe firul Dn 500 este instalat un debitmetru Dn 400 mm.
In municipiul Rosiorii de Vede, instalarea de aparate de masura a consumului de apa este o actiune continua,
in conformitate cu legislatia in vigoare (O.G. 32/2001). In momentul de fata, situatia contorizarii este
urmatoarea: sunt instalate 8502 apometre tip HYDROMETER si ZENNER, situatia contorizarii find
urmatoarea:
 apartamente - 100% (5.435 apartamente, 13.475 locuitori);
 scari de bloc – 100/291=34%;
 case – 1.963/2.266=87%;
 agenti economici – 100% (251 agenti);
 institutii publice – 100% (32 institutii).

Tabelul 2-51 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Rosiorii de Vede

Nr.
crt.
600 buc. contoare de apa pentru case individuale, 45 buc. contoare de
1 Contorizare apa pentru blocuri de locuinte si 2 buc. pentru statiile de pompare;
2.10.1.4 Zimnicea
Sursa de subteran
Sursa subterana pentru alimentarea cu apa a orasului Zimnicea este formata din 2 fronturi de medie adancime
(27-35 m):
 frontul Lunca, compus din 9 puturi din care 7 sunt in functiune si 2 sunt innisipate; aceste puturi sunt
plasate in zona Uzinei de Apa (in nordul orasului), au adancimea de 35 m, un debit de 36 l/s;

 frontul Caravanta, compus din 11 puturi din care 9 sunt in functiune si 2 sunt innisipate; aceste puturi
sunt plasate pe directia est, au adancimea de 27-31 m, un debit de 64 l/s.
Sursa de suprafata
Sursa din fluviul Dunarea e reprezentata printr-o captare de mal de tip cheson plasat la km 555, dotat cu statie
de pompare.
Din luna mai 2005, s-a renuntat la aceasta sursa din cauza ca era supra-dimensionata in raport cu nevoile
actuale, in conditiile in care marii consumatori industriali (S.C. Zimtub, S.C. Zeukma, S.C. Alcozim, Centrala
Termica) si-au restrans sau chiar incetat activitatea iar cei care au mai ramas au surse proprii.

Tabelul 2-52 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Zimnicea
Nr.
crt.
Reabilitarea a 16 puturi: Q=7 l/s; H=35-40 m; curatirea puturilor,
Reabilitarea fronturilor de pompe submersibile noi, instalatii hidraulice si electrice noi, contoare de
1 apa si senzori de nivel, logger transmisie date, reabilitare cabina putului
puturi
si gard zona de protectie;
Pentru sursa de apa de suprafata exista o statie de tratare a apei brute cu tehnologie clasica; aceasta este
dezafectata ca urmare a faptului ca s-a renuntat la sursa de suprafata.
Pentru sursa de apa subterana, tratarea apei se face la uzina de apa, plasata in partea de nord a orasului si
consta in clorarea acesteia. In acest scop, statia este echipata cu un clorinator tip Alldos Geco cu o capacitate
de dozare de 50-1.000 g/h.
Actualmente, apa livrata populatiei, provenind numai din sursa subterana, este deficitara din punct de vedere
calitativ, avand o duritate mare. Se inregistreaza de asemenea depasiri la nitrati. Din toate celelalte puncte de
vedere, apa este de buna calitate.
La uzina de apa, de principiu nu exista probleme deosebite, clorarea apei fiind o operatie relative simpla. Este
necesar data fiind si vechimea aparaturii de clorare, inlocuirea acesteia. De asemenea se impune
completarea staiei cu instalatii capabile sa reduca continutul de nitrati.
Laboratorul de analize al uzinei de apa este ca si inexistent si, ca urmare, aceasta trebuie dotata cu un astfel
de laborator, cu o dotare corespunzatoare.

Tabelul 2-53 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Zimnicea
Nr.
crt.
Reabilitarea statiei de clorinare: inlocuire echipament de dozare,
1 Reabilitarea statiei de instalare echipament de protectie; reabilitare cladiri existente;
tratare

In statia de tratare (dezafectata) se afla 2 rezervoare de apa, de 2.500 si, respectiv, 700 m3 care actualmente
nu mai sunt folosite.
Principalele capacitati de stocare a apei, utilizate in momentul de fata, se afla in incinta Uzinei de Apa si
consta din:
 1 rezervor de 1.500 m³;
 1 rezervor de 3.500 m³.
Principala statie de pompare este situata in incinta uzinei de apa Nord si asigura distributia apei in oras care
se face prin pompare; statia de pompare aspira din rezervoarele de stocare (practic, din rezervorul de 1.500
m3, singurul in functiune) si este echipata cu 3 pompe tip AN 200 (Q=240 m3/h, H=35 mCA; P=55 kW;
n=1.500 rpm) si 1 pompa tip Lotru 125A (Q=160 m3/h; H=50 mCA; P=37 kW; n=3.000 rpm). In oras exista o
singura zona de presiune.

Tabelul 2-54 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Zimnicea

Reabilitarea unui rezervor de beton armat cu o capacitate de 5.000 m3,:
Reabilitarea refacere structura, inlocuire instalatii hidraulice si electrice, instalare de
1 contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date;
rezervoarelor
Reabilitarea statiei de pompare „NORD”: Q=100 l/s; H=35 m; inlocuire

Reabilitarea statiilor de pompe; convertizor de frecventa; inlocuire instalatii hidraulice si electrice,
2
pompare instalare de contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date;
instalare sistem SCADA legat la intreg sistemul; reabilitare cladiri existente;
Pentru sursa de apa din subteran exista aductiunile de la puturi pana la uzina de apa.
Pentru frontul „Lunca” unde puturile sunt plasate in apropierea si relativ in jurul uzinei de apa, aductiunile au
diametre de 125-150 mm, sunt relativ scurte (50-100 m) si sunt plasate radial in raport cu uzina de apa.
Pentru frontul „Caravanta” transportul apei de la aceasta sursa pana la uzina de apa se face pe mai multe
sectoare de conducte, toate din azbociment, si anume:
 sectorul 1 - 436 m lungime - 150 mm diametru;
 sectorul 5 - 254 m lungime - 400 mm diametru.
Toate aductiunile sunt intr-o stare avansata de uzura si trebuie inlocuite.

Reteaua de distributie din municipiul Zimnicea are o lungime de circa 50 km incluzand bransamentele
blocurilor, cu diametre ce variaza intre 50 si 400 mm (exclusiv branșamente) si este realizata in principal din
conducte de otel (65 %), precum si PEID (30 %) si azbociment (5 %). Majoritatea conductelor din reteaua de
distributie (70 %) au deja o durata de funcționare de peste 30 de ani si se afla intr-o stare avansata de
degradare. Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 32 km, compusa din
conducte cu diametre cuprinse intre 100 mm si 400 mm. Materialele din care sunt confectionate conductele
sunt otel si azbociment.
urmator:
Tabelul 2-55 – Structura retelei de distributie – Zimnicea

lungimi [m] /diametre [mm] Lungimi/material
Material
<100 100/ 110 150/ 160 200 400 [m] [%]
PEID 12.017,5 1.884,7 982,2 - - 14.884,4 30,13
OTEL - 14.244,2 8.500,0 5.340,6 3.933,8 32.018,7 64,81
AZBOCIMENT - - 2.500,5 - - 2.500,5 5,06
TOTAL/DN [m] 12.017,5 16.128,9 11.971,7 5.340,6 3.933,8
TOTAL din
24,33 32,65 24,24 10,82 7,96 49.403,6
LTOTAL [%]
TOTAL [m] 49.403,6
Distributia apei se face prin pompare, statia de pompare fiind situata in incinta Uzinei de Apa NORD.
Reteaua de distributie are o singura zona de presiune iar consumatorii sunt situati in constructii cu regim de
inăltime de maxim P+4.
Din totalul populatiei, de aproximativ 14.927, sistemul deserveste aproximativ 11.565 persoane (79%).
Sistemul deserveste cu apa potabila, de asemenea, agentii economici ai municipiului

Tabelul 2-56 – Masuri propuse pentru extinderea retelei de distributie – Zimnicea
Nr.
crt.
Extinderea retelei de Extindere cu 8.1 km folosind conducte HDPE: DN 100 mm; instalare
1 distributie vane, hidranti, contoare de apa, senzori de presiune cu loggeri
transmisie date;
vigoare (O.G. 32/2001). In momentul de fata, gradul de contorizare a consumului de apa este redus, in medie
de aproximativ 30% (raportat la volumul consumat), mai mare la case (aproximativ 76%), foarte mica la blocuri
(12%) si 100% la agentii economici mari.


Tabelul 2-57 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Zimnicea

Nr.
crt.
1.800 buc. contoare de apa pentru case individuale, 172 buc. contoare
de apa pentru blocuri de locuinte si 1 buc. pentru statia de pompare;
1 Contorizare Reabilitarea retelei telescopice: 51 blocuri cu 172 scari: 4 km conducte
Dn 75 mm si Dn 100 mm; 172 apometre Dn 50 mm.
2.10.1.5 Videle
Orasul Videle dispune de 2 surse de apa, ambele subterane, de mare adancime (100 m), facand parte din
complexul „de Fratesti”, astfel:
 sursa de apa „Uzina de apa” are 4 puturi din care 2 sunt functionale (2 sunt innisipate);
 sursa de apa Parisesti are 9 puturi din care 7 sunt functionale (2 sunt innisipate); dintre acestea,
actualmente, din cauza capacitatii reduse de inmagazinare, sunt exploatate in mod curent doar 3
puturi, iar furnizarea apei are de suferit in orele de varf.
Puturile capteaza debite de aproximativ 7 l/s/put.

Tabelul 2-58 – Masuri propuse pentru sursele de apa – Videle
Nr.
crt.
Reabilitarea si extinderea Reabilitarea a 9 puturi si extinderea cu of 4 puturi in 2 fronturi: Q=8.3 l/s;
fronturilor de puturi H=35-40 m; curatirea sau forarea puturilor, pompe submersibile noi,
1 instalatii hidraulice si electrice noi, contoare de apa si senzori de nivel,
logger transmisie date, reabilitare cabina putului si gard zona de protectie;
Sursa de apa fiind subterana, tratarea apei se face la uzina de apa si consta in clorarea acesteia.
Apa obtinuta e de calitate foarte buna, cu exceptia nitratilor care in general sunt depasiti. La uzina de apa, de
principiu nu exista probleme deosebite, clorinarea apei fiind o operatie relative simpla si care decurge in bune
conditiuni.
Laboratorul de analize al uzinei de apa este operabil dar duce lipsa cronica de reactivi din cauza lipsei
fondurilor.


Tabelul 2-59 – Masuri propuse pentru statiile de tratare – Videle
Nr.
crt.
Reabilitarea statiei de Constructia unei statii noi de clorinare in noua uzina de apa de la
1 Parisesti: echipament de dozare, echipament de protectie; cladire
tratare
noua;
In Uzina de Apa exista un rezervor suprateran cu volumul de 2.500 m3 si ar mai fi necesra constructia inca a
unui rezervor cu aceeasi capacitate pentru a se putea realiza compensarea zilnica a debitelor.
Puturile sunt echipate cu pompe tip Hebe 65 x 6 (Q=7 l/s; P=10 kW), uzate si depasite moral.
In uzina de apa exista o statie de pompare (SP „SERE”) echipata cu 5+1 pompe tip LOTRU (niciuna in
operare cu urmatoare caracteristice: Q=180 m3/h; H=40 mCA; P=37 kW; n=3.000 rpm) si o pompa tip
LOWARA FHS 100-200/300 (singura in operare).
Statia de pompare de la uzina de apa mai e prevazuta cu 5 recipienti hidrofor de 5.000 l fiecare, in buna stare
de functionare si 2 electrocompresoare tip ECR 350 pentru mentinerea pernei de aer.

Tabelul 2-60 – Masuri propuse pentru stocarea si pomparea apei – Videle
Nr.
crt.
Constructia a 2 rezervoaer noi din beton armat in noua uzina de apa de la
3
1 Rezervoare de apa noi Parisesti cu o capacitate totala de 2.500 m ,: instalatii hidraulice si electrice,
instalare de contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date;
Reabilitarea statiei de pompare existente: Q=40 l/s; H=35 m; inlocuire pompe;
convertizor de frecventa; inlocuire instalatii hidraulice si electrice, instalare de
contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date; instalare sistem
Reabilitarea statiilor de SCADA legat la intreg sistemul; reabilitare cladiri existente;
2
pompare Constructia unei statii noi de pompare in noua uzina de apa de la Parisesti:
Q=70 l/s; H=35 m; pompe noi; convertizor de frecventa; instalatii hidraulice si
electrice, contoare de apa, senzori de nivel si loggeri transmisie date; sistem
SCADA legat la intreg sistemul; cladire noua;
Reabilitarea statiilor de re- Statia de pompare existenta devine statie de re-pompare (Q=40 l/s; H=35 m;).
3
pompare
Exista aductiunea de apa bruta de la frontul de captare Parisesti, in lungime de aproximativ 10 km, cu
diametrul Dn 300 mm, executata din azbociment care este nu este intr-o stare buna.
Aductiunile de la puturile de la uzina de apa sunt scurte si au diametre Dn 125 mm.


Tabelul 2-61 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Videle
Nr.
crt.
1 Reabilitarea aductiunilor Inlocuirea a 7,4 km conducte, DN 300, AZBO, cu HDPE;
Reteaua de distributie se face prin pompare de la Uzina de Apa unde exista si o statie de hidrofor.
Forma retelei este „ramificata” si de aceea nu prezinta siguranta in exploatare.
Reteaua de distributie din municipiul Videle are o lungime de aproximativ 17,4 km, cu diametre ce variaza
intre 25 si 300 mm (exclusiv bransamente) si este realizata, in principal, din conducte de otel (52%), precum si
PEID (38%) si azbociment (9%). Majoritatea conductelor din reteaua de distributie (60%) au deja o durata de
functionare de peste 30 ani si se afla intr-o stare avansata de degradare. Caracteristicile principale ale
sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 2-62 – Structura retelei de distributie – Videle

lungimi [m] /diametre [mm] Lungimi/material
Material
<100 100/ 110 125/ 150 200/250 300 [m] [%]
PEID 1.422,2 4.487,0 - 597,2 - 6.617,7 38,10
Otel 3.456,8 3.940,4 1.537,7 198,0 - 9.132,8 52,58
AZBOCIMENT - - - 1.401,4 215,5 1.616,8 9,32
TOTAL/DN [m] 4.879,0 8.427,4 1.537,7 2.196,6 215,5
TOTAL din
28,19 48,62 8,85 12,85 1,26 17 367,4
LTOTAL [%]
TOTAL [m] 17 367,4
Exista 609 bransamente. Din totalul populatiei, de aproximativ 11.605, sistemul deserveste aproximativ 5.230
persoane (44%) dintre care:
Reteaua de distributie este veche si este intr-o stare de degradare avansata, fiind inregistrate peste 100 de
interventii pe an pentru reparatii diverse, atat pe reteaua principala cat si pe bransamente si in subsolurile
blocurilor.

Tabelul 2-63 – Masuri propuse pentru retelele de transport – Videle

Extindere cu 7.8 km folosind conducte HDPE: DN 100 mm;
1 Extinderea retelei de distributie instalare vane, hidranti, contoare de apa, senzori de presiune cu
loggeri transmisie date;

Statia de pompare din Uzina de Apa, care trimite apa in oras, este prevazuta cu contoare de apa; acestia sunt
destul de vechi si ar trebui inlocuiti. Populatia orasului este contorizata 100% iar agentii economici, in mare
masura.

Tabelul 2-64 – Masuri propuse pentru contorizare si laborator – Videle

Nr.
crt.
1 Contorizare 300 buc. contoare de apa pentru case individuale si 2 buc. pentru
statiile de pompare;
Reabilitarea
2 laboratoarelor de Dotare strict necesara;
calitate
2.10.1.6 Babaita/Merisani
Comuna Babaita, judetul Teleorman, este situata in partea de sud-est a Munteniei, in interspatiul cuprins intre
bazinele hidrografice ale raurilor Arges la est si Olt la vest, la cote cuprinse intre 75-110 m.d.M.
Localitatea este compusa din doua sate componente (Babaita si Merisani) care sunt situate in partea stanga a
paraului Clanita, afluent de stanga a raului Teleormanul, la circa 15 km amonte de confluenta si se afla la nord
de municipiul Alexandria (circa 25 km), vest de Rosiorii de Vede si est de Videle.
Acviferul cantonat in stratele de Fratesti. Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate:
a) Pentru localitatea Babaita:
Qmax. zi=306,06 m3/zi (3,5 l/s); Vmax. anual=111,712 mii m3;
Qmed. zi=233,4 m3/zi (2,7 l/s); Vmed. anual=85,118 mii m3;
b) In localitatea Merisani:
Functionarea folosintei de apa este permanenta: 365 zile/an; 24 ore/zi.
Captarea apei se asigura prin intermediul a trei foraje de medie adancime dupa cum urmeaza:
a) Localitatea Babaita: doua foraje (H=70 m, Dn=200 mm, Q1=5 l/s, Q2=4,5 l/s) amplasate in partea
estica a localitatii pe terenul fostului CAP Babaita, amplasate la o distanta de 300 m. Cele doua foraje
echipate cu cate o pompa submersibila (Qp=3 l/s, Hp=64 mCA);
b) Localitatea Merisani – un foraj (H=70 m, Dn=200 mm, Q=5,0 l/s) amplasat in partea centrala a
localitatii echipat cu o pompa submersibila (Qp=3 l/s, Hp=55 mCA);

Caracteristicile forajelor:
Foraj H(m) Q(l/s) Mod Tip pompa ce

functionare echipeaza forajul
F1-Babaita 70 5 Nu este pus GRUNDFOS (Q=2l/s,

in functiune Hp=64 mCA)
F2-Babaita 70 4,5 Nu este pus GRUNDFOS (Q=2l/s,

F1-Merisani 70 5 Nu este pus GRUNDFOS (Q=3l/s,

a) Pentru localitatea Babaita
Tratarea apei se face cu hipoclorit de sodiu in statia de tratare
b) Pentru localitatea Merisani
Tratarea apei se face cu hipoclorit de sodiu in statia de tratare
a) Pentru localitatea Babaita
Un rezervor metalic, suprateran (220 m3) ce asigura si rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor
de 54 m3, amplasat in partea estica a localitatii;
Statia de pompare cuprinde grup pompare consum menajer (sA+1R) – pompe tip GRUNDFOS
(Q=4,13, Hp=40 mCA) si pompa pentru incendiu GRUNDFOS (Q=5 l/s, Hp=40 mCA)
Presiunea necesara distributiei apei in retea este asigurata de statia de pompare cu hidrofor.
b) Pentru localitatea Merisani
Un rezervor metalic, suprateran (180 m3), ce asigura si rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor
de 54 m3, montat in partea nordica a localitatii Merisani;
Statia de pompare cuprinde grup pompare consum menajer (2A+1R) – pompe tip GRUNDFOS
(Q=4,13, Hp=40 mCA) si pompa pentru incendiu GRUNDFOS (Q=5 l/s, Hp=40 mCA)
Presiunea necesara distributiei apei in retea este asigurata de statia de pompare cu hidrofor.
Aductiunea apei:
a) In localitatea Babaita: de la forajele F1 si F2 se realizeaza prin intermediul a doua conducte din PEID
(Dn1=Dn2=90mm, Ltotala=245 m) care converg intr-o conducta de aductiune realizata din PEID

(Dn=125 mm, L=25 m) care asigura transportul apei prelevate din cele doua foraje catre rezervorul de
inmagazinare R.
b) In localitatea Merisani: aductiunea apei de la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare R se asigura

printr-o conducta din PEID (Dn=90mm, L=32m)
Distributia apei se asigura prin pompare dupa cum urmeaza:
a) Pentru localitatea Babaita, distributia apei se asigura prin intermediul unei retele de tip ramificat
(Ltotala=3,888 km) executata din conducte din PEID (Dn=50-125 m). Reteaua de distributie este
prevazuta cu 2 hidranti pentru stingerea incendiilor si 16 cismele stradale.
Reteaua de distributie nu va traversa cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
b) Pentru localitatea Merisani distributia apei se asigura prin intermediul unei retele de tip ramificat
(Ltotala=2,965 km) executata din conducte din PEID (Dn=90-125 mm). Reteaua de distributie este
prevazuta cu 2 hidranti pentru stingerea incendiilor si 16 cismele stradale.
Reteaua de distributie nu va traversa cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Cate un apometru PN 16 (Dn=100 mm) montat pe conducta de refulare a pompelor ce vor echipa fiecare put
si pe conducta de distributie.
2.10.1.7 Balaci/Tecuci/Burdeni
Balaci este situate in zona nord-vestica a judetului, la aproximativ 30 km nord de orasul Rosiorii de Vede.
Comuna Balaci este alcatuita din satele Burdeni,Tecuci si Balaci, fiind traversate de la nord la sud de paraul
Tecuci, Balacel si Burdea. Accesul se face prin DN 56A Rosiorii de Vede – Costesti si de la vest la est prin DJ
703 Balaci – Silistea Noua – Ciolanesti.
Localitatea este strabatuta de paraul Burdea, care in perioadele secetoase seaca aproape complet, dar care
in perioadele cu multe ploi se revarsa, devenind un adevarat rau.
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul a doua foraje
amplasate in extremitatea vestica a satului Balaci, pe partea stanga a DJ 703 care face legatura intre satele
Balaci si Tecuci.
Instalatii de captare: 2 foraje cu aceleasi caracteristici tehnice (H=149,5m, Dn=273 mm, Q=3,2 l /s), situate la
aproximativ 300 m intre ele, echipate cu cate o electropompa submersivila tip Grundfos (Qp=5,5 l/s, Hp=57
mCA) forajul F1 si tip Rovatti (Qp=6l/s, Hp=25-103 mCA) forajul F2.
In prezent sistemul de alimentare cu apa deserveste 715 gospodarii prin cismele amplasate in curti, toti
beneficiarii fiind contorizati.
- Qmax. zi=290,3 m3/zi (3,36l/s);
- Qmed. zi=165,0 m3/zi (1,91l/s);

- Vmed. anual=60,225 mii m3;
Cantitatile mai sus mentionate s-au stabilit pe baza consumurilor efectiv realizate in anul 2009 si perioada
01.01 – 30.09.2010, comform cu citirile de la apometru.
Instalatia de tratare este o statie de clorinare cu clor gazos (Q=3,4mg/l), amplasata in incinta grupului de
exploatare a gospodariei de apa, amestecul clorului cu apa realizandu-se in conducta de aductiune a apei
catre rezervorul de inmagazinare.
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=500 m3) metalic, suprateran amplasat in gospodaria de
apa situate in zona vestica a satului Balaci pe partea stanga a DJ Balaci – Tecuci. Rezervorul de
inmagazinare asigura compensarea debitului maxim orar si stocarea rezervei de incendiu (V=54 m3).
Statia de pompare situata in incinta grupului de exploatare are in component 2 pompe tip Grundfos
(Qp=12,5l/s, Hp=51 mCA) si una de rezerva acelasi tip (Qq=8,8l/s, Hp=59 mCA).
Aductiunea apei de la forajul F2 la forajul F1 se face prin conducta PEID (Dn=63mm, L=347 m), iar de la
forajul F1 la rezervorul de inmagazinare prin conducta PEID (Dn=75 mm, L=83 m) care se prelungeste cu un
tronson de conducta (Dn=110 mm) din acelasi material.
Distributia apei se face prin intermediul unei retele de distributie (Lt=27.480 m) de tip ramificat, realizata din
conducta PEID (Dn=225 mm, L=58 m; Dn=200 mm, L=3.920 m; Dn=160 mm, L=1.903 m; Dn=125 mm,
L=2.6112 m; Dn=110 – 63 mm, L=17.149 m). Reteaua de distributie urmareste traseul drumului judetean D.N.
65A Rosiorii de Vede – Costesti si D.J. 703 Tecuci – Silistea Noua, precum si drumurile secundare care se
desprind din acestea. Pe traseul retelei de distributie sunt montati 5 hidranti de incendiu si 87 cismele stradale
care au fost scoase din functiune.
Reteaua de distributie subtraverseaza paraul Balacel in satul Balaci in 3 sectiuni si paraul Tecuci in satul
Tecuci in 3 sectiuni, acestea fiin realizate prin foraj orizontal, la adancimea de 1,5 m sub talvegul albiilor.
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate este montat cate un apometru tip ZENNER
(Dn=50 mm) pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare foraj si un apometru tip ZENNER
(Dn=125 mm) montat pe conducta de refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa.
2.10.1.8 Beciu
Comuna Beciu este alimentata cu apa din sursa de la Plopii Slavitesti. Descrierea sistemului se gaseste la
sectiunea aferenta comunei Plopii Slavitesti.

2.10.1.9 Beuca
Comuna Beuca este amplasata in partea nordica a judetului Teleorman, in lunca paraul Burdea, la distanta de
aproximativ 19 km de municipiul Rosiorii de Vede. Teritoriul administrativ al comunei este traversat de la nord-
vest la sud-est de paraul Burdea.
Sursa de alimentare cu apa a comunei o constituie acviferul de adancime medie.
Captarea apei se face din 2 foraje proiectate (Q=4,5 l/s, H=65 m) ce sunt amplasate langa fostul IAS, in partea
sudica a localitatii Beuca. Forajele sunt echipate cu cate o electropompa submersibila (Q=3 m3/h, Hp=30 m).
Statie de clorinare cu pompa dozatoare cu membrane si control electronic, recipient de stocare si debitmetru,
care asigura la consumator concentratia de clor rezidual liber de maxim 0,25mg/l.
- 1 rezervor (V=300 m3) din table modulate, suprateran, care asigura si rezerva intangibila de 147 m3
pentru stingerea incendiilor;
- O statie de pompare echipata cu 3 (2+1) electropompe cu ax vertical (Q=52,42 m3/h. Hp=40m) si un

hidrofor (V=1.000 l)
Aductiunea apei se asigura prin pompare printr-o conducta din PEHD PN 6 (Dn=90/110 mm, L=150/35 m) la
rezervorul de apa.
Distributia apei se realizeaza printr-o retea de distributie de tip ramificat ce este alcatuita din conducte tip
PEID (De=63-140 mm, Ltotala=13,19 km) cu 44 cismele stradale, amplasate la aproximativ 300 m, hidranti
pentru stingerea incendiilor, 6 camine de vane de linie de ramificatie, instalatii de golire si de aerisire,
dezaerisire.
Reteaua principala de distributie este realizata din conducte din PEID (Dn=140-90 mm, L=3,72 km) si
traverseaza de la sud la nord si de la sud la nord-vest localitatea Beuca prin trei ramificatii urmand traseul
drumului DJ 612B si alte 2 drumuri comunale.
Din reteaua principala de distributie sunt realizate retele de distributie secundare (Dn=63-75 mm, L=9,47 km)
de-a lungul drumurilor comunale existente.
Reteaua de distributie este dimensionata pentru un Qmax.orar=14,95 l/s, incluzand si debitul necesar pentru
stingerea incendiilor de 5l/s.
Reteaua de distributie subtraverseaza paraul Burdea in 2 sectiuni, aval la 8 m de podul de pe DJ 612 B de

langa intersectia unde se afla Monumentul si aval la 8m de podul de pe DJ 612B situat la aproximativ 100 m
amonte de podul CF Rosiorii de Vede – Costesti.

Pentru masurarea si controlul debitelor de apa captate sunt montate cate un contor de apa pe:
- Conducta de refulare a pompei ce echipeaza fiecare foraj;
- Conducta de distributie a apei, la iesirea din fiecare gospodarie de apa.
2.10.1.10 Blejesti/Baciu/Sericu
Blejesti este o comuna amplasata in nord-estul judetului Teleorman, la 55 km distanta de resedinta judetului,
municipiul Alexandria si la 60 km de Bucuresti, capitala tarii. Cea mai apropiata asezare urbana este orasul
Videle, la doar 6 km. In componenta acestei localitatii sunt incluse satele Baciu, Blejesti si Sericu, precum si
cartierul rezidential Stangulesti.
Sursa de apa o constituie subteranul de mare adancime. Volume si debite de apa solicitate pentru a fi
autorizate (stabilite conform inregistrarilor debitmetrelor):
Qmax. zi=580 m3/zi (6,71 l/s); Vmax. anual=211,7 mii m3;
Qmed. zi=446 m3/zi (5,16l/s); Vmed. anual=162,790 mii m3;
Qmin. zi =3 0 m3/zi (0,35l/s); Vmin. anual=10,95 mii m3.
Functionarea folosintei de apa este permanenta: 365 zile/an, 24 ore/zi.
Captarea apei este asigurata prin intermediul a 3 foraje, dupa cum urmeaza:
- Un foraj (Hf=100 m, Qf=4 l/s), echipat cu o pompa submersibila (Qp=4 l/s, Hp=46 mCA) si amplasat in
partea nord-vestica a localitatii Baciu la aproximativ 200 m de malul drept al raului Glavacioc;
- Doua foraje (Hf=100m, Qf=4l/s) echipate cu cate o pompa submersibila (Qp=4 l/s, Hp=46 mCA)
amplasate in partea estica a localitatii Sericu, la aproximativ 200 m de malul drept al raului Glavacioc.
a) Baciu
1 aparat de clorinare tip DLX VPT/MB cu clor lichid;
b) Blejesti-Sericu:
1 aparat de clorinare tip DLX VPT/MB cu clor lichid.
a) Baciu
Trei rezervoare (V1=V2=80 m3, V3=60 m3) din POLSTIF, ingropate, amplasate in parallel, in care se
asigura si rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor de 10 m3;
Statia hidrofor echipata cu 4 (3+1) electropompe (Qp=5 l/s, Hp=17-71 mCA) si un recipient (V=750 l).

b) Blejesti-Sericu
Un rezervor (V=500 m3) suprateran, executat din beton armat, in care este asigurata si rezerva
intangibila pentru stingerea incendiilor de 54 m3;
Statia hidrofor echipata cu 6 (5+1) electropompe (Qp=5l/s, Hp=29-31 mCA) si un recipient (V=500 l).
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa aferenta fiecarei surse se asigura prin:
a) Din sursa Baciu – o conducta din PEHD (Dn=75 mm, L=125 m);
b) Din sursa Blejesti – doua conducte din PEHD (Dn=75 mm, L=250 m), aferente celor doua foraje ce
constituie sursa de alimentare cu apa.
Conductele de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadasrate sau necadastrate.
Din cele doua gospodarii de apa, apa este distribuita prin pompare si prin intermediul a doua retele de
distributie, dupa cum urmeaza:
a) In localitatea Baciu – o retea de distributie de tip ramificat, realizata din conducte din PEHD (Dn=40 -
90 mm, Ltotal=5 km), dimensionata pentru un debit de 8,7 l/s. Reteaua de distributie nu traverseaza
cursuri de apa cadastrate sau necadastrate si este prevazuta cu 23 cismele stradale si 3 hidranti
pentru stingerea incendiilor;
b) In localitatile Blejesti si Sericu – o retea de distributie de tip ramificat, realizata din conducte din PEHD
(Dn=40-160 mm, Ltotala=21,369 km), dimensionata pentru un debit de 15,71 l/s. Reteaua de
distributie traverseaza raul Glavacioc, in partea nord-vestica a localitatii Blejesti si paraul Sericu in
partea sud-estica a localitatii Sericu si este prevazuta cu 19 cismele stradale si 1 hidrant pentru
stingerea incendiilor in localitatea Sericu si 26 cismele stradale si 5 hidranti pentru stingerea
incendiilor, in localitatea Blejesti.
Reteaua de distributie a apei in localitatea Blejesti subtraverseaza (Dn=160 mm, L=50 m) raul Glavacioc, iar
reteaua de distributie a apei in localitatea Sericu subtraverseaza (Dn=110 mm, L=50 m) paraul Sericu,
lucrarile de subtraversare fiind executate prin dirijare fortata a conductei, adancimea de pozare a acesteia fiind
la -1,5 m fata de talvegul cursului de apa.
Pentru contorizarea debitelor captate din cele trei foraje este montat cate un apometru pe conducta de
refulare a apei din statia de pompare aferenta fiecarei gospodarii de apa.
2.10.1.11 Bogdana
Proiectul de alimentare cu apa mai jos descris este in executie

Sursa de apa o constituie acviferul cantonat in Stratele de Fratesti. Captarea apei se realiza prin 4 foraje cu
adancimea de aproximativ 40 m. In jurul forajelor se asigura zona de protectie sanitara prin imprejmuire (10 x
10 m) cu gard din plasa de sarma fixata pe stalpi metalici si acces restrictionat.
Necesarul de apa:
Qmax. zi=593,19 m3/zi (6,87 l/s);
Qmed. zi=503,05 m3/zi (5,82 l/s);
Qorar max=48,10 m3/h (13,36 l/s);
Vmed. anual=183,613 mii m3.
Cerinta de apa:
Qmax. zi=719,34 m3/zi (8,33 l/s);
Qmed. zi=629,05 m3/zi (5,82 l/s);
Qorar max=48,10 m3/h (13,36 l/s);
 O statie de clorinare cu clor gazos.
In zona gospodariei de apa s-a instituit o zone de protectie sanitara cu gard din plasa metalica sustinuta pe
stalpi din beton si acces restrictionat.
 Un rezervor de inmagazinare (V=425 m3) in care se va asigura si rezerva intangibila pentru stigerea
incendiilor (V=126,15 m3).
 O Statie de pompare echipata cu 2 electropompe (1+1) centrifuge verticale (Q=48 m3/h, Hp=37,9
mCA) si o electropompa centrifuga verticala (Q=54 m3/h, Hp=74 mCA)
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa este realizata din PEID PN 6 (Dn=90 mm, Ltotala=714 m).
Din gospodaria de apa, apa se distribuie prin pompare catre consumatorii casnici si publici prin intermediul
unei retele de distributie realizata din conducte din PEID PN 6 (Dn=63 – 200 mm, Ltotala=18.393 m). S-au
prevazut si camine de vane si hidranti de incendiu.
Reteaua de distributie a apei subtraverseaza raul Urlui in trei sectiuni.
Pentru contorizarea debitelor captate din cele trei foraje este montat cate un apometru pe conducta de

2.10.1.12 Bragadiru
Comuna Bragadiru, constituita dintr-o singura localitate, este situata in partea sud-estica a judetului
Teleorman, la aproximativ 30 km sud-est de municipiul Alexandria si la aproximativ 15 km de fluviul Dunarea,
pe malul stang al raului Vedea, fiind aparata impotriva inundatiilor de digul nr. 4 din „Amenajare si indiguire
raul Vedea pe sectorul Teleorman-Dunare”. Comuna Bragadiru este strabatuta de la nord la sud de drumul
judetean DJ 506 Alexandria – Pietrosani.
Implementarea sistemului de alimentare cu apa mai jos descrisa a fost oprita.
Sursa de apa o constitui subteranul cantonat in Stratele de Fratesti. S-a forat un put de mare adancime care in
prezent nu este in functiune.
Necesarul de apa:
Qmax. zi=748 m3/zi (8,88 l/s);
Qmed. zi=602 m3/zi (6,97 l/s);
Qorar max=61,24 m3/zi (17 l/s);
Nu exista
Nu exista.
Nu exista
Reteaua este de tip inelar alcatuita din conducte PEID (Dn 100 – 200 mm, L=27.571 m). Pe reteaua s-au
montat cismele stradale la distanta de 300m intre ele si 10 hidranti de incendiu cu debitul de 5 l/s.
Nu exista
2.10.1.13 Brinceni
Comuna Brinceni alcatuita dintr-un singur sat, satul Brinceni, este situata in zona sud-estica a judetului, la
aproximativ 12 km nord fata de municipiul Alexandria si la aproximativ 4 km amonte de confluenta raul
Teleorman cu raul Vedea, pe malul drept al r.Vedea la aproximativ 1 km de acesta, accesul in zona facandu-
se prin DN 51 Alexandria – Zimnicea.

Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de mica si medie adancime exploatat prin intermediul a 2
fronturi de captare astfel:
 Frontul „Uzina de apa” compus din 3 foraje W2, W4 si W5, situate in extravilanul sud-vestic al satului
Brinceni la aproximativ 1.750 m de malul drept al raului Vedea.
 Frontul „Lunca Vedea” situate in etravilanul sud-estic al satului Brinceni, la aproximativ 400 – 500 m
de malul drept al raului Vedea, compus de 3 foraje W10, W12 si W14.
Cele 6 foraje au urmatoarele caracteristici:

Foraj H Q Tip pompa ce echipeaza
(m) (l/s) forajul
W2 75 0,8 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
W4 75 0,7 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
W5 75 1,2 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
W10 40 2,0 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
W12 40 1,3 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
W14 40 4,0 Q=1,9 – 4 l/s
H p=19 – 137 mCA
Cele 6 foraje sunt echipate cu cate o electropompa submersibila cu turatie variabila tip Rovatti, cu debite de
pompare cuprinse intre 1,9 – 4 l/s
Gospodaria de apa este amplasata in extravilanul sud-vestic al localitatii Brinceni, la aproximativ 60 m vest de
forajul W2 al frontuluui de captare „Uzina de apa”. Zona de protectie sanitara cu regime sever a gospodariei
de apa (45 x 45 m) este asigurata prin imprejmuire cu gard din stalpi metalici si sarma ghimpata.
Tratarea apei este alcatuita din o statie de clorare cu 1+1 aparate de dozare cu clor gazos tip S 10K (Q=24
g/h – 4.000 g/h) aplasata in incinta grupului de exploatare a gospodariei de apa, amestecul clorului cu apa
realizandu-se intr-un camin de injectie clor la iesirea apei din rezervorul de inmagazinare
 Un rezervor (V=600 m3) metalic, suprateran amplasat in gospodaria de apa, care are rol de
compensare a debitului maxim orar si stocarea rezervei de incendiu (54 m3).
 Aductiunea de la frontul „Lunca Vedea” la gospodaria de apa se face prin conducta din PEID (Dn=63
– 75 mm, L=900 m) si conducta din acelasi material (Dn=110 mm, L=2.175 m).
 Aductiunea de la frontul „Uzina de apa” la gospodaria de apa se face prin conducta PEID (Dn=63 – 75
mm, L=760 m).

Datorita diferentei de nivel dintre cota de amplasare a gospodariei de apa (77,00 md MN) si cota generala a
satului Brinceni (15,00 md MN) distributia apei se face gravitational, prin intermediul unei retele de distributie
de tip ramificat, realizata din conducta PEID (Dn=250 – 32 mm, L=21.144 m).
Reteaua de distributie urmareste traseul drumului national DN 51 Alexandria – Zimnicea, care strabate de la
nord-vest la sud-est satul Brinceni, precum si drumurile secundare care se desprind din acesta. Pe traseul
retelei de aductiune si de distributie a apei nu sunt traversari ale cursurilor de apa cadastrate.
In prezent sistemul de alimentare cu apa deserveste un numar de 3.100 locuitori din comuna Brinceni prin
intermediul a:
 57 cismele stradale amplaste la distanta de aproximativ 370 m intre ele
 Aproximativ 300 gospodarii prin cismele amplasate in curti (toti cei racordati prin cismele amplasate in
curti fiind contorizati).
Qmax. zi=514,33 m3/zi (5,95 l/s); ‘
Qmed. zi=421,26 m3/zi (4,87 l/s);
Qmin. zi= 56,00 m3/zi (0,65 l/s);
V med. anual=153,760 mii m3.
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate sunt montate cate un apometru tip ZENNER
montat pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare foraj si un apometru tip ZENNER (Dn 0 150
mm) montat pe conducta de refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa.
2.10.1.14 Calinesti
Comuna Calinesti alcatuita din satele Calinesti, Copaceanca, Marita, Licuriciu si Antonesti este situata in zona
centrala a judetului Teleorman, la aproximativ 16 km de orasul Rosiorii de Vede.
Bazin hidrografic Vedea; cursuri de apa: paraul Cainelui si paraul Tinoasa.
Sistemul 1 - pentru satul Calinesti (1.454 locuitori): Captarea apei se asigura cu ajutorul unui foraj F1
(Dn=250 mm, H=80 m, Q=4 l/s) care este amplasat in intravilanul sud-estic al satului Calinesti.
Cerinta de apa:
Qzi med.=195,95 m3/zi (2,27 l/s);
Q zi max.=244,16 m3/zi (2,83 l/s);
Q orar max.=27, 83 m3/h (7.73 l/s).
V an med.=71,522 mii m3.

Functionarea este permanenta 24 h/zi, 365 zile/an.
Sistemul 2 – pentru satele Copaceanca si Marita (1100 locuitori): Captarea apei se asigura cu ajutorul unui
foraj F2 (Dn=250 mm, H=80 m, Q=4 l/s), care este amplasat in extravilanul nord-estic al satului Copaceanca.
Cerinta de apa:
Qzi med.=128,06 m3/zi (1,48 l/s);
Qzi max.= 162,38 m3/zi (1,88 l/s);
Q orar max.=21,69 m3/h (6,03 l/s).
V an med.= 46,742 mii m3.
Functionarea este permanenta: 24 h/zi, 365 zile/an.
Sistemul 3 – pentru satele Licuriciu si Antonesti (1006 locuitori); Captarea apei se asigura cu ajutorul unui
foraj F3 (Dn=250 mm, H=95 m, Q=4 l/s) care este amplasat in intravilanul vestic al satului Licuriciu.
Cerinta de apa:
Q zi med.= 140,08 m3/zi (1,62 l/s);
Q zi max.= 175,87 m3/zi (2,03 l/s);
Q orar max.=23,36 m3/h (6,48 l/s).
V an med.=51,1 mii m3.
Functionarea este permanenta: 24 h/zi, 365 zile/an
O statie de clorare care face dezinfectarea apei cu hipoclorit de sodium (NaOCl) la intrarea in rezervorul de
inmagazinare, echipata cu o pompa dozatoare (Qmax=10 l/h) debitmetru inductiv si 3 recipienti de stocare cu
capacitatea de 75 l fiecare.
Sistemul 1:
 Un rezervor metalic (V=200 m3), suprateran, care asigura rezerva de apa pentru compensarea
variatiei orare a consumului de apa si inmagazinarea rezervei de apa pentru stingerea incendiilor
(V=54 m3);
 statie de pompare echipata cu 1+1 pompe (Qp=28 m3/h, Hp=25 mCA) si recipient hidrofor (V=300 l).
Sistemul 2:
variatiei orare a consumului de apa si inmagazinarea rezervei de apa pentru combaterea incendiilor
(V=54 m3);

 statie de pompare care este echipata cu 1+1 pompe (Qp=22 m3/h, Hp=30m CA) si recipient hidrofor
(v=300 l).
Sistemul 3:
variatiei orare a consumului de apa si si inmagazinarea rezervei de apa pentru combaterea incendiilor
(V=54 m3);
 statie de pompare echipata cu 1+1 pompe (Qp=22 m3/h, Hp=30 mCA)
Sistemul 1:
Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se realizeaza prin pompare directa prin intermediul
unei conducte din PE 80 (Dn=75 mm, L=50 m).
Sistemul 2:
Sistemul 3:
Sistemul 1:
Distributia apei din gospodaria de apa se face prin pompare, prin intermediul unei retele de distributie
executata din conducte PEID (Dn=160 – 63 mm, L=9,9 km). Pe reteaua de distributie sunt montate cismele
stradale la distanta de 300 m intre ele si hidranti de incendiu cu debitul de 5 l/s. Reteaua de distributie pentru
satul Calinesti este dimensionata pentru un Q orar max.=7,73 l/s.
Sistemul 2:
executata din conducte PEID (Dn=140 – 63 mm, Ltotala=9,69 km). Pe reteaua de distributie sunt montate
cismele stradale la distanta de 300 m intre ele si hidranti de incendiu cu debitul de 5 l/s. Reteaua de distributie
pentru satele Copaceanca si Marita este dimensionata pentru un Q orar max=6,03 l/s. Reteaua de distributie a
apei subtraverseaza paraul Cainelui la intrarea in satul Marita, prin foraj orizontal sub talvegul cursului de apa,
fiind protejata cu conducta metalica.
Sistemul 3:
executata din conducte PEID (Dn=140 - 63 mm, Ltotala=10,235 km). Pe reteaua de distributie sunt montate
cismele stradale la distanta de 300 m intre ele si hidranti de incendiu cu debitul de 5 l/s. Reteaua de distributie
pentru satele Licuriciu si Antonesti este dimensionata pentru un Q orar max.=6,5 l/s. Reteaua de distributie a

apei subtraverseaza paraul Tinoasa in satul Licuriciu, prin foraj orizontal sub talvegul cursului de apa, fiind
protejata cu conducta metalica.
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate sunt montate apometre, de tip ZENNER, pe
conducta de refulare a pompelor din fiecare foraj si unul general (Dn 150 mm – tip ZENNER) pe conducta de
refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa.
2.10.1.15 Ciolanesti
Comuna Ciolanesti este situata la 25 km de Rosiorii de Vede, 55 Km de Alexandria, comuna este strabatuta
central de la N la S de DJ 701 si de DJ 703 de la E la S. Comuna este alcatuita din localitatile Ciolanestii din
Deal, Ciolanestii din Vale si Baldovinesti.
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul a trei foraje
amplasate in extravilanul nord-estic al satului Ciolanestii din Deal, pe partea stanga a DJ 701 care face
legatura intre satele Ciolanestii din Deal si Slavesti. Pentru cele 3 foraje este asigurata zona de protectie
sanitara prin imprejmuire cu gard din sarma ghimpata pe stalpi de beton, cu raza de 15 m.
Instalatii de captare – 3 foraje F1, F2, F3 cu urmatoarele caracteristici tehnice:
F1 (H=150 m, Dn=165 mm, Q=4,0 l/s);
F2 (H=150 m, Dn=165 mm, Q=2,8 l/s);
F3 (H=150 m, Dn=165 mm, Q=3,4 l/s);
Cele 3 foraje sunt situate la distant de aproximativ 150 m intre ele, echipate cu cate o electropompa
submersibila tip Rovatti (Qp=6 l/s, Hp=9 - 137 mCA).
In prezent sistemul de alimentare cu apa deserveste un numar de 3.300 locuitori din cele 2 sate prin 103
cismele stradale si 287 cismele amplasate in curti, toti cei racordati prin cismele amplasate in curti, fiind
contorizati.
Qmax. zi=335,40 m3/zi (3,88 l/s);
Qmed. zi=290,40 m3/zi (3,36 l/s);
Qmin. zi= 76,00 m3/zi (0,88 l/s);
V med. anual=105,996 mii m3.
Cantitatile mai sus mentionate s-au stabilit pe baza consumurilor efectiv realizate in anul 2007 conform cu
citirile de la apometre. In anul 2007 s-au consumat 53.896 m3.
- O statie de clorare cu 1+1 aparate de dozare cu clor gazos (Q=1 mg/l), amplasata in incinta grupului
de exploatare a gospodariei de apa, amestecul clorului cu apa realizandu-se in conducta de aductiune
a apei catre rezervorul de inmagazinare.

Gospodaria de apa nr. 1 situata in zona nord-estica a satului Ciolanestii din Deal, la aproximativ 70 m vest de
forajul F1, cuprinde:
- Un rezervor (V=500 m3) metalic, suprateran amplasat in gospodaria de apa, care are rol de
compensare a debitului maxim orar si stocarea rezervei de incendiu (V=54 m3)
- O statie de pompare situate in incinta grupului de exploatare care are in componenta 2 (1+1) pompe
tip Hydro 2000 (Qp=12,1 l/s, Hp =3 0 mCA), una pentru incendiu, tip CR (Qp=10 l/s, Hp=30 mCA) si
un recipient hidrofor (V=500 l) pentru a mentine presiunea constanta in retea.
Zona de protectie sanitara cu regim sever a gospodariei de apa (40x50 m) este asigurata prin imprejmuire cu
gard din stalpi metalici si sarma ghimpata.
Gospodaria de apa nr. 2 este situata in zona nord-estica a satului Ciolanestii din Vale, la aproximativ 300 m
est de drumul care leaga satul Ciolanestii din Vale de Ciolanestii din Deal, cuprinde:
- Un rezervor (V =200 m3) metallic, suprateran, amplasat in incinta gospodariei de apa, alimentat de la
reteaua de alimentare cu apa a satului Ciolanestii din Deal printr-o conducta de PEID (Dn=90 mm,
L=1.404 m)
- O statie de pompare situate in incinta grupui de exploatare care are in component 2 (1+1) pompe tip
Hydro 2000 (Qp=5,52 l/s, Hp=39 mCA), si un recipient hidrofor (V=500 l) pentru a mentine presiunea
constanta in retea.
- Zona de protectie sanitara cu regim sever a gospodariei de apa este asigurata prin imprejmuire cu
gard din stalpi metalici si sarma ghimpata (35 x 50 m).
Aductiunea apei de la cele 3 foraje la rezervorul de inmagazinare din gospodaria nr. 1 se face prin pompare
directa, prin conducta PEID (Dn=110 mm, L=579 m)
Distributia apei se face prin pompare, prin intermediul unei retele de distributie (Lt=23,95 km) de tip ramificat,
realizata din conducta PEID (Dn=225 mm – 32 mm). Reteaua de distributie este repartizata pe cele 2 sate
astfel:
- In satul Ciolanestii din Deal (Dn=225 mm, L=1.504 m; Dn=200 mm, L=216 m; Dn =180 - 110 mm,
L=2019 m; Dn=90 - 32 mm, L=13.335 m) asigurand alimentarea cu apa a 2080 locuitori prin
intermediul a 73 cismele stradale si 203 cismele amplasate in curti;
- In satul Ciolanestii din Vale (Dn=125 mm, L=190 m; Dn=90 mm, L=1343 m; Dn=75-32 mm, L=5.343
m) asigurand alimentarea cu apa a 1220 locuitori prin intermediul a 28 cismele stradale si 84 cismele
amplasate in curti.
Reteaua de distributie urmareste traseul drumului judetean DJ 703 Alexandria – Silistea Noua, care strabate
de la sud la nord cele 2 sate, precum si drumurile secundare care se desprind din acesta.
Pe traseul retelei de aductiune si distributie a apei nu sunt traversari ale cursurilor de apa cadastrate.

Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate sunt montate cate un apometru tip ZENNER
(Dn=75 mm) pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare foraj si un apometru tip ZENNER
(Dn=125 mm) montat pe conducta de refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa nr. 1.
2.10.1.16 Cosmesti
Cosmesti este o comuna amplasata in partea de nord-est a judetului Teleorman. Videle, cea mai apropiata
asezare urbana, se gaseste la 15 km departare. Satele componente, Cosmesti si Ciuperceni, comuna este
situata in campia Gavanu-Burdea, drenata de cursul paraului Sericiu. Comuna se intinde pe o suprafata de
5.200 ha, impartita astfel: intravilan 240 ha si extravilan 4.960 ha.
Sursa de apa o constituie acviferul de mare adancime cantonat in Stratele de Fratesti.
Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate sunt:
Qmed. zi=507 m3/zi (5,86 l/s); Vmed. anual=185,055 mii m3;
Qmin. zi=170 m3/zi (1,96 l/s); Vmin. anual=62,050 mii m3.
Captarea apei se asigura prin intermediul a doua foraje de mare adancime a cu urmatorele caracteristici:

(m) (l/s) forajul
P1 150 12 Q=12,42 m3/h,H p=47 mCA
P2 150 11 Q=12,42 m3/h, Hp=47 mCA
Forajele sunt amplasate in partea centrala a locallitatii Ciuperceni, la distante cumprinse intre 400 – 700 m de
malul drept al paraului Sericu si echipate cu electropompe submersibile.
Un foraj se afla in incinta gospodariei de apa, iar celalalt foraj este amplasat la distanta de 250 m de
gospodaria de apa.
In jurul forajului P2 este instituita zona de protectie sanitara (S=20 m x 20 m) realizata prin imprejmuire cu
gard din sarma ghimpata.
 Exista o statie de clorare cu clor gazos ADVANCE 201
 Punct de exploatare alcatuit din trei filtre, pompa de clorinare si panouri electrice.

 Un rezervor metalic, suprateran (V=500 m3), care asigura si rezerva intangibila de 54 m3 pentru
stingerea incediilor.
 O statie de pompare alcatuita din 2 (1+1) pompe tip GRUNDFOS CR 45 (Qp=45 m3/h, Hp=51,9 mCA
si o pompa pentru inendiu tip GRUNDFOS CR 32 (Qp=30 m3/h, Hp=59,1 mCA
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa se asigura prin pompare prin conducte din tuburi PEID
(Dn=90 mm). Conductele de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadastrale sau necadastrate.
Distributia apei se face prin pompare, intr-o retea de tip ramificat, realizata din conducte de PEID (Dn 63 - 250
mm), in lungime totala de 16.582 m.
Reteaua de distributie are in componenta 59 de cismele stradale si 6 hidranti pentru stingerea incendiilor (2 in
satul Cosmesti si 4 in satul Ciuperceni). 750 de gospodarii sunt bransante la reteaua stradala prin intermediul
unor cismele amplasate in curte. Reteaua de distributie a apei subtraverseaza paraul Sericu in 3 locuri.
 Cate un apometru pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare foraj;
 Un apometru tip ZENNER (Dn=125 mm, Q=100 m3/h) pe reteaua de distributie.
2.10.1.17 Crevenicu
Comuna Crevenicu este situate la 5 km sud-vest de municipiul Videle pe DJ 601D. Comuna Crevenicu este
alcatuita din satele Crevenicu si Radulesti.
Implementarea sistemului de alimentare cu apa a fost oprita datorita lipsei de fonduri, fiind finalizat in proportie
de aproape 80%.
Captarea apei se asigura prin intermediul a doua foraje:

(m) (l/s) forajul
P1 80 - -
P2 95 - -
Nu exista

Distributia apei se face prin intermediul unei retele de distributie de tip ramificat realizata din conducte tip PEID
(Dn=100 mm, Ltotala=5.350 m). Varsta sistemului de alimentare cu apa este < 10 ani.
2.10.1.18 Cringu
Comuna Crangu nu a pus la dispozitie Consultantului date despre situatia existenta la sisteme de alimentare
cu apa/canalizare.
Conform informatiile Consiliului Judetean Teleorman, in localitatea Cringu a fost realizat un sistem de
alimentare cu apa care nu este functional datorita unor probleme existente la rezervoarele de stocare a apei
potablie.
2.10.1.19 Dobrotesti
Comuna Dobrotesti, alcatuita din satele Dobrotesti si Merisani, este situata in partea de nord-vest a judetului,
la 24 km distanta de orasul Rosiorii de Vede. Comuna apartine campiei Gavanu-Burdea, drenat de cursul
paraului Tecuci, afluent al raului Vedea. Suprafata pe care comuna se intinde este de 10.624 ha, din care 600
ha il reprezinta intravilanul si 10.024 ha extravilanul. In localitate se ajunge pe drumul national 64A care leaga
orasele Pitesti, Rosiorii de Vede si Turnu Magurele. Dotarea edilitara a localitatii include alimentare cu apa
potabila (doar in satul Dobrotesti)
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul a 3 foraje,
amplasate liniar, in extremitatea estica a satului Dobrotesti. Pentru cele 3 foraje este asigurata zona de
protectie sanitara cu regime sever prin imprejmuire cu gard din sarma de ghimpata pe stalpi metalici cu raza
de 25 m.
Cele 3 foraje au aceleasi caracteristici tehnice (H=150 m, Dn=445 mm, Qexpl.=3,6 l/s) si sunt situate la
distanta de aproximativ 300m intre ele, echipate cate cu o electropompa submersibila tip Rovatti (Qp=3,6 l/s,
Hp=60,8 mCA).
Debite si volume si debite de apa prelevate autorizate:
Qmax. zi=390 m3/zi (4,5 l/s);
Qmed. zi=180 m3/zi (2,08 l/s);
Vmed. anual=65,7 mii m3;
Qmin. zi=110 m3/zi (1,27 l/s).
In prezent din totalul de 3.953 locuitori si satului, sistemul de alimentare cu apa deserveste un numar de 1.780
locuitori prin 540 cismele amplasate in curti. Din totalul de 77 cismele stradale numai 4 sunt in functiune, restul
de 73 fiind in conservare.
Tratarea apei se face cu o statie de clorinare cu clor gazos (Q=1,0 mg/l), echipata cu 2 (1+1) aparate de
clorare, amplasate in incinta grupului de exploatare a gospodariei de apa.

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor metalic (V=600 m3), suprateran amplasati in gospodaria de
apa la aproximativ 50 m sud de forajul F2. Rezervorul de inmagazinare asigura compensarea debitului maxim
orar si stocarea rezervei de incendiu (V=227 m3).
Statia de pompare situate in incinta grupului de exploatare are in componenta 2 (1+1) pompe tip SIEMENS
(Qp=17,77 l/s, Hp=64 mCA) si o pompa GRUNFOS pentru incediu (Qp=8,33 l/s, Hp=59,1 mCA)
Aductiuneea apei de la forajul F3 la forajul F1 si apoi la forajul F2 se face prin conducta PEID (Dn1=75 mm,
L1=340 m; Dn2=110 mm, L2=300 m) iar de la forajul F2 la rezervorul de inmagazinare printr-o conducta din
acelasi material (Dn=125 mm, L=50 m).
Distributia apei se face prin pompare, prin intermediul unei retele de distributie de tip ramificat, realizata din
conducta PEID (Dn=32 – 250 mm, Ltotala=18.905 m). Pe traseul retelei de distributie care uramreste DN 65
precum si drumurile secundare care se desprind din acestea, sunt montate 77 cismele stradale la distanta de
aproximativ 250 m intre ele, 3 hidranti pentru incendiu si 540 cismele amplasate in curti.
Reteaua de distributie subtraveseaza paraul Tecuci in 2 sectiuni in apropierea celor doua poduri existente in
localitate. Subtraversarile au fost realizate prin foraj orizontal la o adancime de 1,5 m sub talvegul albiei.
Pentru contorizrea debitelor si volumelor de apa preilevate ente montat un apometru tip ZENNER (Dn=125
mm) pe conducta de refulae a statiei de pompare dis gospodarie de apa.
2.10.1.20 Draganesti-Vlasca
Comuna Draganesti-Vlasca are in componenta satele: Draganesti-Vlasca, Comoara si Vaceni. Satele

Draganesti-Vlasca si Comoara au in functiune siteme de alimentare cu apa partiale realizate in 1979 si
respective 1997, incomplete si de capacitate redusa, in raport cu cerintele actuale de apa potabila.
a) Localitatea Draganesti-Vlasca
Sursa de apa reprezinta acviferul interceptat la adincimi cuprinse intre 25 – 55 m.
Frontul de captare pentru alimentarea cu apa, amplasat in partea de Nord a satului, pe partea stinga a DJ 503
(Draganesti – Videle), la aproximativ 650 m de malul stang al raului Calnistea, este compus din trei puturi (P1,
P2, P3), forate la adincimea de 50 m fiecare si distanta de 200 m intre ele, echipate cu pompe submersibile.
Conductele de legatura dintre puturi sunt din OL 150 mm si lugime totala de 400 m.
In zona forajelor este instituita zona de protectie sanitara (10m x 10m) conform HG 930/2005 cu gard din
sarma si stalpi din beton armat.

b) Localitatea Comoara
Doua foraje din care P1 (in functiune) si P2 (in conservare), amplasate in partea sudica a localitatii Comoara,
la aproximativ 150 m de malul drept al raului Suhat, la distanta de 150 m unul fata de celalalt avand
urmatoarele caracteristici:
Denumire foraj Q H Caracteristici pompa ce echipeaza

(l/s) (m) forajul
P1 5 60 HEBE 65x5 (Qp=15 m3/h, Hp=31mCA
P2 5 60 LEROY SOMMER 30ZA-12B-T3

(Qp=18 m3/h, Hp=25 mCA), in
prezent in conservare
In zona forajelor este instituita zona de protectie sanitara (10 m x 10 m), conform HG 930/2005 cu gard din
sarma si stalpi din beton armat.
Qmin. zi=130,05 m3/zi (1,50 l/s); Vmin. anual=47,463 mii m3, din care
a) Localitatea Draganesti-Vlasca:
Qmin. zi=130,00 m3/zi (1,50 l/s); Vmin. anual=47,450 mii m3
Timpul de functionare al folosintei de apa este de 24h/zi, 365 zile/an
b) Localitatea Comoara:
Qmin/zi=0,05 m3/zi (0,0008l/s); Vmin. anual=0,0125 mii m3.
Timpul de functionare al folosintei de apa este de 16 h/zi, 250 de zile pe an.
Se realizeaza prin clorare cu clor gazos.
a) Localitatea Draganesti-Vlasca:
- Un rezervor (V=500 m3) executat din beton armat, semiingropat, in care se asigura si rezerva
intangibila pentru stingerea ncendiilor de 54 m3;
- O statie hidrofor echipata cu 3 pompe centrifuge tip NS 65-50-250 (Q =50 m3/h, H=60 mCA) si
doua recipient (V1=V2=5 m3)

b) Localitatea Comoara:
- Doua rezervoare (V1=V2=50 m3), montate suprateran (H=15 m), aferente fiecarui foraj, amplasate
in vecinatatea morii satesti si a fostului SMA.
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa aferenta fiecarei surse se asigura din sursa:
a) Draganesti-Vlasca, printr-o conducta din PEHD (Dn=75-90 mm, L=650 m) in care este refulata apa din
cele 3 foraje;
b) Comoara, prin cate o conducta de PEHD (Dn=75 mm, L=10 m), in care este refulata apa din cele 2
foraje.
Din gospodaria de apa Draganesti-Vlasca apa este distribuita prin pompare iar din gospodaria de apa
Comoara, gravitational, dupa cum urmeaza:
a) In localitatea Draganesti-Vlasca reteaua de distributie este de tip ramificat, realizata din conducte
(Dn=25-200 mm, L total=15,45 km) din OLZn, azbociment si PEHD
Presiunea apei la consumator se asigura prin intermediul statiei de pompare din cadrul gospodariei de apa.
b) In localitatea Comoara, reteaua de distributie este de tip ramificat, realizata din conducte de PEHD
(Dn=110 mm, Ltotal=1,5 km). Pe reteaua de distributie a apei sunt prevazute cismele stradale,
amplasate la aproximativ 300 m una fata de cealalta. In prezent, sistemul centralizat de alimentare cu
apa nu functioneaza, sursa de apa fiind folosita numai pentru alimentarea cu apa a morii satesti.
Din nr. Total de 4485 locuitori, la reteaua de distributie a apei sunt racordati 880 locuitori.
- Cate un apometru pe conducta de refulare a pompei ce echipeaza forajele.
2.10.1.21 Fantanele
Comuna Fantanele este situata in partea de sud a judetului Teleorman. Legatura comunei cu exteriorul
realizandu-se prin D.N.51 A Zimnicea –Turnu Magurele care strabate localitatea de la est la vest.
Sursa de apa: acviferul de medie adancime. Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate sunt:
Qmin. zi=88,0 m3/zi (1 l/s); Vmin. anual=32,120 mii m3;
Captarea apei se asigura prin intermediul a patru foraje de medie adancime dupa cum urmeaza:

- Prin trei foraje F1, F2, F3 amplasate in partea vestica a localitatii Fantanele la o distanta de 170 m
unul fata de celalalt:
- Printr-un foraj F4 amplasat in partea central a localitatii.
Foraj H(m) Q(l/s) Mod functionare Tip pomp ace echipeaza forajul
F1 65 4 In functiune HEBE 50x4

(Q=11 m3/h, Hp=41 mCA)
F2 65 4 In functiune LEROY-SOMMER tip ZA/B

(Q=12 m3/h, Hp=47 mCA)
F3 65 4 In functiune LEROY-SOMMER tip ZA/B

(Q=12 m3/h, Hp=47 mCA)
F4 65 4 In functiune HEBE 50x4

(Q=11 m3/h, Hp=41 mCA)
Tratarea apelor se realizeaza manual cu var cloros, concentratia de substanta dezinfectanta fiind stabilita
conform prescriptiilor DSP Teleorman.
- Un rezervor R0 (V=500 m3) realizat din beton armat, suprateran, amplasat in partea vestica a
localitatii, in apropierea statiei de pompare si in care este inmagazinata apa prelevata din forajele F1,
F2 si F3;
- Un rezervor nefunctional R1 (V=60 m3) realizat din beton armat si amplasat la aproximativ 15 m de
rezervorul R0;
- Un rezervor R2 (V=30 m3) metallic in care este inmagazinata apa captata din forajul F4 si care este
amplasat pe o estacada metalica la aproximativ 15m fata de cota terenului;
- Statia de pompare este alcatuita din 2 (1+1) pompe tip DAB 2K70/800T (Q=110 m3/h, Hp=60 mCA) si
un recipient hidrofor (V=3 m3).
a) Aductiunea apei de la forajele F2 si F3 se realizeaza prin intermediul a doua conducte din PEHD 80
(Dn2=Dn3=110 mm, L2=250 m, L3=80 m) care asigura transportul apei prelevate din cele doua foraje
catre rezervorul de inmagazinare R0
b) Aductiunea apei de la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare R0 se asigura printr-o conducta din

OLZn (Dn1=100 mm, L1=135 m)

c) Aductiunea apei din forajul F4 catre rezervorul de inmagazinare R2 se realizeaza printr-o conducta din
OLZn (Dn4=100 mm, L4=50m).
a) Apa captata din F1, F2, F3 este distribuita prin intermediul unei statii de pompare si a unei retele de
distributie de tip ramificat. Alimentarea cu apa se asigura numai prin cismele in curti, cismelele
stradale fiind in conservare.
Reteaua de distributie este alcatuita din conducte din PEHD (Dn=200 – 11 0mm, L=2.300 m) si din PVC
(Dn=65 mm, L=3.150 m).
Reteaua de distributie este prevazuta cu aproximativ 450 cismele in curti si 4 hidranti pentru stingerea
incendiilor.
La sistem sunt racordati: 6 institutii publice, 15 agenti economici si 1906 locuitori.
b) Apa captata din forajul F4 este distribuita gravitational catre consumatori prin intermediul aceleiasi
retele de distributie. In prezent, forajul F4 si rezervorul R2 de inmagazinare a apei sunt in conservare.
Debitmetru (Dn=100 mm) montat pe conducta de refulare din gospodaria de apa; exista registru de evident a
debitelor de apa captate.
2.10.1.22 Frasinet
Acviferul cantonat in stratele de Fratesti. Volume si debite de apa solicitate pentru localitatile Frasinet (2.291
locuitori) si Clanita (616 locuitori):
Qmax. zi=417 m3/zi (4,8l/s);
Qmed. zi=311 m3/zi (3,6l/s);
Captarea apei pentru localitatile Clanita si Frasinet se asigura prin intermediul a doua foraje de medie
adancime (H=70 m, Dn=20 0mm, Q1=3 l/s, Q2=3,5 l/s) amplasate in partea estica a localitatii Frasinet, in zona
cuprinsa intre fostul CAP si dispensarul uman din localitate. Distanta dintre foraje este de 300 m.
Cele 2 foraje sunt echipate cu cate o pompa submersibila (Qp=2l/s, Hp=64 mCA).
Foraj H Q Mod Tip pompa ce echipeaza

(m) (l/s) functionare forajul
F1 - Frasinet 70 3 In functiune GRUNDFOS

(Q=2 l/s,H p=64 mCA)
F2 - Frasinet 70 3,5 In functiune GRUNDFOS

(Q=2 l/s, Hp=64 mCA)

Tratarea apei se face cu hipoclorit de sodium.
Inmagazinarea apei se asigura in gospodaria de apa amplasata in partea estica a localitatii Frasinet dupa cum
urmeaza:
- Un rezervor metalic, suprateran (280 m3) ce asigura si rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor
de 54 m3;
- Statia de pompare cuprinde grup pompare consum menajer 3 (2A+1R) – pompe tip GRUNDFOS
(Q=21 m3/h, Hp=46,7 mCA) si pompa pentru incendiu GRUNDFOS (Q=5l/s, Hp=40 mCA);
- Presiunea necesara distributiei apei in retea va fi asigurata de statia de pompare cu hidrofor.
In localitatile Frasinet si Clanita aductiunea apei se asigura prin conducte din PEID (Dn=90-125 mm,
Ltotala=178 m).
Conductele de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Distributia apei pentru localitatile Frasinet si Clanita se asigura prin pompare prin intermediul unei retele de tip
ramificat (ltotala=9.238 m) executate din conducte din PEID (Dn=90 – 200 mm).
Pe reteaua de distributie s-au prevazut 4 hidranti pentru stingerea incendiilor si 25 cismele stradale.
Reteaua de distributie subtraversa paraul Clanita in partea vestica a localitatii Frasinet cu o conducta din PEID
(Dn=110 mm, L=43 m) de o parte si de alta a podului existent. Conducta a fost fixata in teava de OL Dn
76 mm, capetele conductei fiind prevazute cu camine de vizitare.
Cate un apometru PN 16 (Dn=100 Cate un apometru PN16 (Dn=100mm) montat pe conducta de refulare a
pompelor ce vor echipa fiecare put si pe conducta de distributie.mm) montat pe conducta de refulare a
pompelor ce vor echipa fiecare put si pe conducta de distributie.
2.10.1.23 Furculesti
Comuna Furculesti este amplasata in partea central - sudica a judetului Teleorman, la aproximativ 25 km de
municipiul Alexandria pe DN 52 Alexandria – Turnu Magurele.
Captarea apei subterane se face din stratul de medie adancime prin drenuri, Q necesar=5,70 l/s.
Frontul de captare este format dintr-un dren nou cu Dn 180 (133 interior) pe lungimea de 200 m efectiv,
realizat prin foraj orizontal dirijat, cu debitul Qminim=3,7 l/s si din captarea din drenuri existente, reabilitate, cu
Qminim=2,0 l/s. Drenul reabilitat este echipat cu electropompe submersibile amplasate in rezervorul reabilitat,

avand Qp=3,0 l/s; Hp=47 mCA, P=3 kw. Drenul nou este echipat cu electropompe amplasate in cabina
drenului, avand Qp=5,5 l/s; Hp=57 mCA; P=5,5 kw.
Clorarea apei se face cu clor gazos prin intermediul aparatelor de clorare sub vacuum.
- Rezervor de inmagazinare de 400 m³ care asigura compensarea variatiilor orare si pastreaza rezerva
intangibila de incendiu de 135 m³.
- Pe retea, pentru asigurarea presiunii consumatorilor situati la cote inalte si departate de gospodaria de
apa din zona de nord a satului Spatarei, este prevazuta o statie de repompare avand caracteristicile
Qp=2,5 l/s; Hp=40 mCA, n=2.900 rpm, P=2,2 kw.
Apa captata din drenuri este pompata printr-o conducta de polietilena de inalta densitate (PEID) De 110 mm
PN6 lungime de 420 m la rezervor.
Apa din rezervorul este transmisa gravitational in retea printr-o conducta din polietilena De 200 mm PN6 in
lungime de 900 m.
Reteaua de distributie a apei potabile, de joasa presiune, alimentata gravitational, cu o lungime de aproximativ
26.925 m, alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID) PN6 cu diameter cuprinse intre De
63 si 200 mm, ingropate la o adancime minima de 0,90 m (adancimea de inghet). Reteaua asigura transportul
debitului maxim orar de 12,06 l/s si a celui pentru stingerea incendiilor de 5 l/s. Reteaua este dotata cu hidranti
de incendiu subterani, cismele publice, vane de linie si de izolare ingropate. In retea au fost prevazute 3
subtraversari ale DN 52, 5 subtraversari ale DN 65E si 3 subtraversari de rauri.
Pentru alimentarea consumatorilor de pe ambele parti ale drumului national si pentru ramificatii, conducta de
alimentare cu apa subtraverseaza acest tip de drum prin foraj directional, pentru a nu afecta carosabilul. S-au
prevazut 11 hidranti de incendiu, subterani, avand Dn 80 mm, repartizati pe toata reteaua de distributie si 110
cismele stradale cu Dn 1” (Dn 25).
Apomentru pe conducta de refulare a pompelor inainte de intrarea in rezervor.
2.10.1.24 Gratia
Comuna Gratia este situata in unitatea geomorfologica Gavanu – Burdea, parte a Campiei Romane si este
compusa din localitatile Gratia, Ciurari-Deal si Draghinesti.Campia Gavanu – Burdea, prezinta un aspect
neted, fragmentat de vaile riurilor Teleorman, Dambovnic, Glabacioc si Neajlov. Relieful areo inclinare de sub
1,5%, un indice de fragmentare redus in care predomina interfluviile si prin urmare, scurgerea superficiala are
valori mici.

Sursa de alimentare cu apa o constituie un campul de puturi (doue foraje) amplasat in extremitatea sudica a
satului Ciurari-Deal. Pentru cele 2 foraje este asigurata zona de protectie sanitara prin imprejmuire cu gard din
sarma ghimpata pe stalpi din beton (50 m x 50 m).
Instalatii de captare: 2 foraje (H1 =100 m, Dn1=445 mm, Q1 max. expl.=9,1 l/s; H2=100 m, Dn2=445 mm Q2
max. expl.=13,26 l/s), situate la distanta de aproximativ 200 m intre ele, echipate cu cate o electropompa
submersibila tip Rovatti (Qp=1,67-6,67 l/s, Hp=36-77 mcA)
In prezent sistemul de alimentare cu apa deserveste 400 gospodarii (1200 locuitori) prin cismele amplasate in
curti, toti beneficiarii fiind contorizati:
Qmax. zi=675,78 m3/zi (7,82 l/s);
Qmed. zi=151,00 m3/zi (1,75l/s);
Qmin zi=54,31 m3/zi (0,63 l/s);
V med. anual=55,115 mii m3;
Cantitatile mai sus mentionate s-au stabilit pe baza consumurilor efectiv realizate de la punerea in functiune a
sistemului de alimentare cu apa (07.04 2004) pana in prezent, conform cu citirile de la apometre.
Clorarea apei potabile se realizeaza cu clor gazos (Q=0,55 mg/I). Instalatia de tratare este amplasata in incita
grupului de exploatare a gospodariei de apa, amestecul clorului cu apa realizandu-e in conducta de aductiune
a apei catre rezervorul de inmagazianre.
Utilizarea clorului se face pentru:
 Dezinfectarea (distrugerea germenilor patogeni si a microorganismelor daunatoare sanatatii)
 Oxidarea substantelor organicesi a unor compusi anorganici si scopul corectarii unor calitati chimice si
fizice ale apei.
Stocarea se realizeaza prin intermediul unui rezervor metalic suprateran avind V=600 m3 si amplasat in
gospodaria de apa situata in zona sudica a satului Ciurari-Deal, la aproximativ 10 m de conducta de legatura
dintre cele 2 foraje. Mantaua si capacul sunt prevazute cu termoizolatie in grosime de 5 cm.
Statia de pompare asigura un debit de 70 m3/h =19,45l/s si o inaltime de pompare de 10m CA. sunt montate
1=1 pompe tip HYDRO 2000, fiecare cu Qi=14,73l/s si Hp=38m CA.
Sunt realizate din PEID, dupa cum urmeaza:
 Put W1 – W2 – conducta L=200m, Dn=75mm
 Conducta de legatura cu conducta de apa – L=15m, Dn=110mm

Este alcatuita din conducte PEID avind L=13,314 km si Dn=63 – 250 mm. Traseul retelei de distributie
urmareste cele 2 drumuri judetene care strabat comuna Gratia (DJ 701 si DJ 611 D) precum si drumurile
secundare care se desprind din acestea.
Alimentarea se face prin cismele 52 stradale amplasate la o distanta de 300m una fata de alta. Pe conductele
retelei de distributie s-au montat vane de inchidera si 4 hidranti de incendiu Dn 80mm. Reteaua de distributie
subtraverseaza paraul Dambovnic in nordul satului Balaci intr-o singura sectiune, fiind realizata prin foraj
orizontal sub talvegul albiei.
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa captate si distribuite s-au montat:
 2 contoare de apa ZENNER tip Woltman la cele doua puturi;
 1 contor de apa (care masoara atit debitul de apa instantaneu cat si debitul cumulate, cumulate pe
conducta principal a retelei de distributie)
2.10.1.25 Islaz / Moldoveni
 Satul Moldoveni: 2 foraje de exploatare de 40 m adancime fiecare cu Qcap=2,5 l/s, Hs=8 m

Forajele sunt amplasate in partea de vest a localitatii, distanta entre ele fiind de 100 m.
 Satul Islaz: 4 foraje de exploatare de 40 m de adancime fiecare cu Qcap=2,5 l/s, Hs=10 m

Forajele sunt amplasate in partea de vest a localitatii, distanta entre ele fiind de 150 m.
Debite caracteristice:
Islaz: Moldoveni
Qmax. zi=791,00 m3/zi (9,15 l/s); Qmax. zi=168,4 m3/zi (1,95 l/s);
Qmed. zi=618,60 m3/zi (7,15 l/s); Qmed. zi=131,1 m3/zi (1,52 l/s);
Qorar max=86,1 m3/h (23,9 l/s); Qorar max=86,1 m3/h (23,9 l/s);
S-au stabilit zonele de protectie sanitara a surselor dreptunghiulare (70 x 40 m)
Instalatia de dezinfectare cu hipoclorit de sodium.
 Islaz: 2 rezervoare (fiecare V=200 m3), in incinta gospodariei de apa, la aproximativ 10 m unul de
celalalt. Statie de pompare amplasata in camera de vane adiacente rezervorului. 2 electropompe
orizontale monobloc cu Qp=26,4 l/s, Hp=30 m, N=7,5 kW fiecare.
 Moldoveni: un rezervor (V=100 m3), in incinta gospodariei de apa.

Statie de pompare amplasata in camera de vane adiacente rezervorului. 2 electropompe orizontale
monobloc cu Qp=12 l/s, Hp=25 m, N=4 kW fiecare.

 Islaz: Conducta de aductiune din PEID, L=830 m.
 Moldoveni: Conducta de aductiune din PEID, L=215 m.
Retelele de distributie sunt constituite din tuburi PEID cu urmatore lungimi totale: 40.700 m pentru Islaz;
12.600 m pentru Moldoveni.
Pentru masurarea debitelor captate, in cabina fiecarui foraj s-a montat un debitmetru.
2.10.1.26 Lisa / Vinatori
Lisa este o comuna asezata in extremitatea central - sudica a judetului Teleorman, la aproximativ 30-35 km de
granita sudica a Romaniei. Localitatea, cu o suprafata administrativa de 7640 ha, este alcatuita din satele Lisa
si Vinatori.
Cele mai apropiate orase sunt Zimnicea si Turnu Magurele, situate la 24, respectiv 28 km. Distanta pana la
resedinta judetului, municipiul Alexandria, este de aproximativ 32 km.
Locuitorii celor doua sate dispun de servicii de telefonie fixa si mobila, televiziune prin cablu, internet si de
alimentare cu energie electrica. Cu ajutorul fondurilor SAPARD s-a realizat alimentarea in sistem centralizat
cu apa potabila.
- Izvoare de creasta
- Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate:
Qmin. zi=176 m3/zi (2,04 l/s); Vmin. anual=62,240 mii m3/
Functionarea folosintei de apa este permanenta: 365 zile/an; 24 ore/zi
Captarea apei este asigurata prin intermediul a trei drenuri dupa cum urmeaza:
a) Localitatea Lisa:
Dren C1 (L=85 m; Qmax=4 l/s), constructive noua, executat din tuburi din PVC (Dn=330 x 19 mm),
prevazut cu o camera de captare (V=12,6 m3), executata din beton armat, amplasat in partea vestica a
localitatii Lisa la circa 1,7 km de malul drept al raului Calmatui (hm 1240) si la aproximativ 75 m de
malul drept al paraului Ducna;
Dren C2 (L=40 m; Qmax=20 l/s), constructive existent, reabilitata (decolmatare), executat din tuburi de
PVC (Dn=400 mm), prevazut cu o camera de captare(V=15 m3), executata din beton armat, amplasat

in partea nord-vestica a localitatii Lisa la aproximativ 3 km de malul drept al raului Calmatui (hm 1230)
si la aproximativ 200 m de malul drept al paraului Ducna.
b) Localitatea Vinatori:
Un dren (L=20 m, Qmax=4 l/s), constructive noua, executata din tuburi de PVC (Dn=300 mm),
amplasat in partea sudica a localitatii Vinatori, prevazit cu o camera colectoare tip cheson (Di=1,5 m,
H=5 m).
a) Localitatea Lisa
O statie de clorinare (Qmax=10l/h)
b) Localitatea Vinatori
O statie de clorinare (Qmax=10l/h)
a) Localitatea Lisa
Un bazin betonat (V=75 m3) prevazut cu o statie de pompare alcatuita din 2 (1+1) pompe(Q=18 m3/h,
Hp=40 mCA);
Un rezervor (V=300 m3) de inmagazinare a apei chlorinate, de forma cilindrica, executat din beton
armat, suprateran.
Un bazin betonat (V=44 m3) prevazut cu o statie de pompare (2 pompe cu Q=2,4 l/s, Hp=49 mCA)
care asigura refularea apei spre rezervorul de inmagazinare;
Un rezervor (200 m3) de inmagazinare a apei chlorinate, executat din beton armat, semiingropat.
Aductiunea apei de la drenuri se asigura prin:
a) Localitatea Lisa
De la drenul C1 – o conducta din tuburi PEHD (Dn=140 mm, L=370 m, PN4);
De la drenul C2 – o conducta din tuburi PEHD (Dn=200 mm, L=2.620 m, PN4);
- O conducta din PEHD (Dn=110mm, L=470m, PN6)
Reteaua de dstributie a apei este de tip ramificat, urmareste traseul stradal si are urmatoarele caracteristici:

a) Localitatea Lisa – conducte din PEHD (Dn=63 – 160 mm, L=11.745 m), dimensionate pentru un debit
de 15,47 l/s, reteaua de distributie subtraverseaza (Dn=75 mm, L=15 m) paraul Ducna, lucrarile de
subtraversare executandu-se prin dirijare fortata a conductei, adancimea de pozare a acesteia fiind la
-1,5 m fata de talvegul paraul Ducna, conform prevederilor avizului de gospodarire a apelor. Reteaua
de distributie a apei este prevazuta cu 9 camine de vane, 43 cismele stradale si 7 hidranti pentru
stingerea incendiilor.
b) Localitatea Vinatori – conducte din PEHD (Dn=63 – 160 mm, L=7.408 m) dimensionate pentru un
debit de 9,22 l/s. Reteaua de distributie a apei este prevazuta cu 7 camine de vane, 38 cismele
stradale, 4 hidranti pentru incendiu si nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
In prezent nu mai sunt utilizate cismelele stradale. Din cei 2716 locuitori (1996 locuitori in Lisa si 750 locuitori
in Vinatori) sunt racordati la sistemul de alimentare cu apa 1767 locuitor i(1161 locuitori in Lisa si 606 locuitori
in Vinatori), numarul gospodariilor individuale racordate fiind de 413 Lisa si 215 in Vinatori, iar al agentilor
economici racordati de 15 in Lisa si 2 in Vinatori.
Pentru contorizarea debitelor captate prin cele trei drenuri este montat cate un apometru pe conducta de
2.10.1.27 Lita
Comuna Lita este asezata in partea de sud a judetului, pe valea raului Olt, fiind traversata de DJ Turnu-
Magurele-Draganești-Olt-Slatina, la o distanta de numai 5 kilometri fata de orasul Turnu-Magurele.
Implementarea sistemului de alimentare cu apa jos descris a fost oprita (aprox. 10% implementat). Lita va fi
alimentata in viitor de la sistemul Turnu Magurele.
Debitul solicitat la sursa de 5,6 l/s este asigurat din 3 foraje de exploatare de 70 m adancime, distanta dintre
puturi fiind de 150 m. Acestea sunt amplasate in partea de nord-est a comunei. Forajele sunt echipate cu
electropompe submersibile, avand Qp=2,0 l/s, Hp=50 m, P=3,0 kw.
Qzi med.=266,5 m3/zi;
Qzi max=326 m3/zi;
Q orar max=33,9 m3/h.
Dezinfectarea apei se face cu hipoclorit de sodiu prin intermediul unei instalatii de dozare (Qc=5,6l/s) si
consum compusa din: recipient de stocare 100 l, pompa dozatoare, debitmetru, sensor de nivel, fitinguri si
conducte de legatura.
- De la puturi apa ajunge intr-un rezervor de inmagazinare metalic cu volum de 280 m3, amplasat in
incinta gospodariei de apa. Rezerva pentru PSI este considerate in cu 125 m3.

- Apa este pompata in reteaua de distributie cu ajutorul unei statii de pompare echipata cu un grup de 3
electropompe verticale, secventiale cu urmatoarele caracteristici: Qp=12 l/s, Hp=40 mCA,
P=3x5,5 kw, grupate astfel: Qp=(2A+1R), Qp=(2x6+6).
Aductiunea – conducta de legatura dintre puturi, PEiD – PE 80, PN6 face legatura dintre puturi si conducta de
aductiune:
- P3-P2 PEID – De 63 mm, L=150 m;
- P2-P1 PEID – De 75 mm, L=221 m.
- P1 – rezervor PEID – De 110 x 6,3 mm, L=19 m
Reteaua de distributie are o lungime totala de 20.019 m si este construita din tuburi PEID PN6:
- PEID – De 160, L=540 m;
- PEID – De 110, L=338 m;
- PEID – De 90, L=2.359 m;
- PEID – De 75, L=1.907 m;
- PEID – De 63, L=14.875 m.
Pe reteaua de distributie sunt montate cismele si hidranti in vederea stingerii eventualelor incendii.
Pentru masurarea debitelor captate si distribuite pentru populatie s-a prevazut montarea unui apometru pe
conducta de refulare a fiecarui put si a atuia pe conducta de refulare din statia de pompare.
2.10.1.28 Lunca / Saelele / Pleasov
Comuna Lunca este situata in partea de sud-vest a judetului Teleorman, la 15 km de orasul Turnu Magurele si
67 km de municipiul Alexandria. Este alcatuita din satele Lunca si Prundu, avand o suprafata de 3.563 ha.
Resedinta comunei este satul Lunca, unde este amplasata si primaria. Lunca se gaseste in Campia
Burnazului, in bazinul hidrografic al Oltului, fiind strabatuta de paraul Saiul. Cele doua sate componente
dispun de retele de alimentare cu apa si sunt electrificate. De asemenea, locuitorii au acces la servicii de
telefonie fixa, mobila si televiziune prin cablu.
Sursa: Subteran, 6 puturi forate de medie adancime, paraul Siu, mal stang, amplasate in partea de est a
satului Lunca. In jurul fiecarui foraj este constituit un perimetru de protectie sanitara cu regime sever de 25 m,
prin imprejmuire cu sarma. Forajele au urmatoarele caracteristici:


(m) (l/s) forajul
W1 90 2,7 Qp=9,7 m3/h, Hp=90 mCA
W2 86 1,5 Q=5,4 m3/h, Hp=90 mCA
W3 52 3,1 Q=11,16 m3/h, Hp=90 mCA
W5 100 5,2 Q=18,72 m3/h, Hp=90 mCA
W6 61 2,8 Q=10,08 m3/h, Hp=90 mCA
W7 86 5,1 Q=18,4 m3/h, Hp=90 mCA
Qmax,zi=600 m3/zi; Vmax. anual=219,00 mii m3;

Qmed. zi=500 m3/zi; Vmed. anual=182,50 mii m3;
Qmin. zi=300 m3/zi; Vmin. anual=109,50 mii m3.
Comuna Saelele este alimentata cu apa din Lunca. Valorile aici prezentate considera si comuna Saelele.
Se foloseste un aparat de clorare cu vacuum, echipat cu un panou de clorare, Qmax=1.000 mg/m3, 2 aparate
de clorare (1 +1), o electropompa centrifugala, 2 recipienti verticali tip butelie cu capacitatea de 50 kg.
Instalatia utilizeaza clorul gazos. Debitul dozatoarelor de clor este cel al debitului de apa maxim posibil de
captat.
Rezervorul: Suprateran 2 x cilindru metalic, D=9,17 m, Vtotal=2 x 500 m3. Executat din tole de otel de 2,5 m
lungime si 1,25 m inaltime. Asigura compensarea variatiilor orare si pastreaza rezerva intangibila de incendiu.
Apa captata din front este pompata spre rezervorul de inmagazinare printr-o conducta de aductiune din PEID-
PE 80, PN 6, cu De=200 mm si L=34 m
Distributia apei potabile in reteaua de consum se face gravitational. Reteaua de distributie este de tip
ramificat, din conducte de PEID ingropate la adancimea minima de 0,9 m. A fost prevazuta pentru o presiune
minima de 1,2 bari la cismelele stradale.
Lungimea totala a retelei este de 19.568 m, De=63-220 mm:

De (mm) 220 200 180 160 125 110 75 63 Total
L (m) 1.831 667 1.517 1.853 454 631 1.723 10.892 19.568
Reteaua de distributie a apei este dotata cu 7 hidranti de incendiu subterani. In aceasta etapa distributia apei
catre consumatori se face prin cismele stradale.

Fiecare foraj este dotat de un apometru.
2.10.1.29 Maldaeni
Comuna Maldaeni este situata in partea vestica a judetului, la intretaierea a doua unitati de relief, campiile
Gavanu-Burdea si Boian. Cele mai apropiate orase sunt Rosiorii de Vede, la 3 km distanta si municipiul
Alexandria, la 30 km. Localitatea are in componenta sa un singur sat, cu o suprafata administrativa de 7.433
ha. Reteaua centralizata de alimentare cu apa, demarata in 1998 si extinsa in 2004. Sistemul de distributie a
energiei electrice asigura necesarul pentru intreaga comuna. Locuitorii mai dispun si de telefonie fixa, mobila
si televiziune prin cablu.
Sursa de apa o constituie acviferul de adancime cantonat in Stratele de Fratesti.
Qmax,zi=596 m3/zi (6,9 l/s); Vmax. anual=217,54 mii m3;
Qmin. zi=51 m3/zi (0,6 l/s); Vmin. anual=18,615 mii m3.
Captarea apei se asigura prin intermediul a doua foraje de adenacime amplasate in partea vestica a comunei
Maldaeini cu urmatoarele caracteristici:

(m) (l/s) forajul
P1 90 6,2 Q=21,6 m3/h, Hp=45 mCA
P2 90 6,0 Q=21,6 m3/h, Hp=45 mCA
Forajul P2 se afla in incinta gospodariei de apa, iar forajul P1 este amplasat la distanta de 200 m de
gospodariea de apa.
In jurul forajului P1 este instituita zona de protectie sanitara (S=20 m x 16 m).
Exista o statie de tratare cu hipclorit de sodium (NaOCl)
 Un rezervor metalic, suprateran (V=500 m3). Asigura si rezerva intangibila de 107 m3 pentru stingerea
incendiilor.
 Un grup de pompare echipat cu 3 (2 + 1) pompe tip LOWARA (Qp=22 – 60 m3/h, Hp=65,1 –

30,8 mCA)

 Un recipient de hidrofor (V=750 litri)
Aductiunea apei de la cele doua foraje la rezervorul de inmagazinare se asigura prin:
 Conduta de legatura intre puturile P1 si P2 din PEID (Dn 90 mm, L=200 m)
 Conducta din PEID care cumuleaza apa de la cele doua puturi si o transporta la rezervorul de
inmagazinare (Dn=125 mm, L=8 m).
Conductele de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadastrale sau necadastrale.
Distributia apei se face prin pompare prin intermediul unei retele de distributie de tip ramificat, realizata din
conducte tip PEID (Dn=63 – 180 mm, Ltotala=20.356 m).
Reteaua de distributie este dotata cu 15 cismele stradale (nefunctionale), camine cu vane, vane subterane de
sectionare, 8 hidranti pentru stingerea incendiilor.
Reteaua de distributiei a apei subtraverseaza paraul Bratcov in 3 sectiuni cu conducte PEID-PE 80 (n=63
mm), protejate in conducte metalice din OL(Dn=108) si montate la 2,5 m sub cota talvegului.
Un apometru pe conducta de refulare din statia de pompare (Dn=50 mm, Q=100 m3/h).
2.10.1.30 Mavrodin
Comuna Mavrodin este situate in partea central a judetului Teleorman, la aproximativ 11 km nord-vest fata de
municipiul Alexandria, accesul realizandu-se pe drumul judetean DJ 703 Buzescu – Mavrodin – Izvoarele.
Bazinul hidrografic Vedea. Teritoriul comunei este traversat de urmatoarele cursuri de apa: raul Vedea, paraul
Cainelui si paraul Tinoasa.
Sursa de apa o constituie subteranul de media adancime cantonat in complexul acvifer Stratele de Fratesti,
exploatat prin intermdiul a 3 foraje care sunt amplasate in partea nord-estica a intravilanului localitatii
Mavrodin. Amplasamentul forajelor nu este in zona inundabila.
Debitele si cerintei de apa sunt:
Qmax. zi=463 m3/zi (5,36 l/s);
Qmed. zi=371 m3/zi (4,29 l/s);
Qmax. orar=56,2 m3/zi (15,61 l/s);
V med. anual=135 mii m3.

O statie de clorinare cu clor gazos.
 Un rezervor (V=296 m3) metalic, suprateran.
 O statie hidrofor, amplasata in vecinitatea rezervorului, echipata cu 2 + 1 electropompe (Qp=35 m3/h,

Hp=50 mCA) si un recipient de hidrofor (V=1 m3). Statia de pompare dimensionata pentru un debit
maxim orar de 21 l/s.
 In jurul gosposariei de apa s-a instituit si imprejmuit zona de protecti sanitarea cu regime sever.
Aductiunea apei se realiza prin intermdiul a doua conducte din PEID (Dn1=63 mm, Ltotala=165 m si Dn2=63
mm, L2=165 m) care se unesc in partea vestica a gospodraiei de apa, din acest punct apa urmand a fi
transportata catre rezervorul de inmagazinare printr-o conducta din PEID (Dn=125 mm, L=90 m). Aductiunea
este dimensionata pentru ub debit maxim zilnic al cerintei de apa de 6,6 l/s.
Din rezervorul de inmagazinare, apa este distribuita prin intermdiul unei retele de distributei de tip ramificat,
executata din conducte PEID (Dn=40 – 140 mm, L=21.000 m).
S-au prevezut 64 cismele stradale, amplasate la maxin 300 m una fata cealalta si 4 hidranti de incendiu,
amplasati la max 500 m unul de celalalt. Reteaua de distributie a fost dimentionata pentru un debit maxim orar
de 15,6 l/s si asigura functionarea hidrantilor de incendiu exterior la o presiune minima de 7 mCA si a
cismelelor stradale la o presiune minima de 3 mCA.
Traseul retelei de distributie supratraverseaza paraul Cainelui, in partea sud-vestica a localitatii Mavrodin. Prin
pozarea pe podul de pe DJ 703
Pentru mesurarea si controlul debitelor de apa captate s-au montat cate un apometru pe conducta de refulare
a pompelor ce echipeaza forajele si un apometru pe conducta de distributie, la iesirea din gospodaria de apa.
2.10.1.31 Mirzanesti
Comuna Mirzanesti este situata in zona sud-vestica a judetului Teleorman, la aproximativ 13 km sud-vest de
municipiul Alexandria. Localitatea este formata din urmatoarele sate: Teleormanu, Mirzanesti, Valea Parului,
Cernetu. Cele patru localitati ale comunei sunt situate de-a lungul cursului inferior al vaii Teleormanului pe o
lungime de circa 8 km. In vestul comunei curge raul Teleorman impreuna cu afluentul sau, Gabur. Intregul
teritoriu al localitatii este strabatut de reteaua de canale a sistemului de irigatii Giurgiu – Rasmiresti, alimentata
din fluviul Dunarea. Accesul in zona se face prin DJ 506 si prin DJ 504, comuna fiind strabatuta de raul
Teleorman, paraul Vijistea si paraul Guburu.

Sursa de alimentare cu apa a comunei o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui
front de captare alcatuit din 7 foraje, amplasate liniar, in extravilanul nord-vestic al satului Teleormanu, la
aproximativ 450 m de malul stang al paraul Vijistea.
Instalatii de captare: 7 foraje cu aceleasi caracteristici tehnice (H=60 m, Dn=200 mm, Qexpl.=1,56 l/s), situate
la distanta de aproximativ 200 m intre ele, echipate cu cate o electropompa submersibila (Qp=1,58 l/s, Hp=43
mCA). In prezent functioneaza 3 foraje (F1, F2, F3) celelalte 4 fiind in conservare.
Tratarea apei se face cu o statie de clorinare cu clor gazos (Q=1,0 mg/l), echipata cu 2 (1+1) aparate de
clorare, amplasata in incinta grupului de exploatare a gospodariei de apa.
 Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor metalic(V=750 m3), suprateran amplasat in

gospodaria de apa situate in apropierea frontului de captare. Rezervorul de inmagazinare asigura
compensarea debitului maxim orar si rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor (V=54 m3);
 Statia de pompare situate in incinta grupului de exploatare are in component 3 (2 + 1) electropompe

cu turatie variabila tip HYDRO 2000 (Qp=9,89 l/s, Hp=30 mCA) si o electropompa cu acelasi tip pentru
incendiu (Qp=10 l/s, Hp=30 mCA).
Aductiunea apei de la cele 7 foraje se face prin intermediul unei conducte telescopic din PEID (Dn=50 –
125 mm) cu lungimea totala de 1,29 km care deverseaza in rezervorul de inmagazinare.
conducta PEID (Dn=32 – 250 mm, Lt=10.188 m), distributia lungimilor retelei pe cele 4 sate fiind urmatoarea:
 Sat Teleormanu L=4800 m, Dn=63 – 250 mm;
 Sat Mirzanesti L=5388 m, Dn=63-160 mm;
 Sat Vl. Parului L=3100m, Dn=250mm;
 Sat Cernetu L=8068m, Dn=32-160mm.
Pe traseul retelei de distributie care urmareste D.J. 506 precum si drumurile secundare care se desprind din
acestea, sunt montate 82 cismele stradale la distanta de aproximativ 200m intre ele si 9 hidranti pentru
incendiu.
Reteaua de distributie subtraverseaza in cate o sectiune, paraul Vijistea in zona nord-vestica a satului
Teleormanu, paraul Guburu in zona sudica a satului Teleormanu si raul Teleormanu in dreptul podului care
face legatura intre satele Cernetu si Vl. Parului. Subtraversarile au fost realizate prin foraj orizontal la o
adancime de 1,5m sub talvegul albiei.

Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate este montat cate un apometru tip ZENNER
(Dn=50mm) montat pe conducta de refulare a pompei fiecarui foraj si un apometru tip ZENNER (Dn=100mm)
montat pe conducta de refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa.
2.10.1.32 Peretu
Comuna Peretu este asezata in nordul Campiei Teleorman, pe drumul european E 70 Bucuresti-Craiova-
Timisoara, care trece prin doua importante orase teleormanene, Alexandria (resedinta actuala a judetului) si
Rosiorii de Vede (important nod de cale ferata, pe terasa de pe partea dreapta a raului Vedea. Suprafata
comunei (atat vatra satului cat si mosia) masoara 7700 hectare (77 km²).
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime cantonat in Stratele de Fratesti. Captarea apei este
asigurata prin intermediul a patru foraje de adancime, trei puturi forate (P I, P2, P3) si un put existent (Pe)
deznisipat, cu urmatoarele caracteristici:
Tabelul 2-65 – Caracteristici puturi
Nr. H Nhs Nhd Qexpl.

Nr. crt.
foraj (m) (m) (m) (l/s)
1. P1 85 16 23,8 4
2. P2 85 15,1 18,9 4,5
3. P3 85 17,3 24,3 4,5
4. Pe 85 16 23,8 5
Volume si debite de apa solicitate pemru a fi autorizate:
Qmax. zi = 1.307 m3/zi (15,13 l/s); Vmax. anual = 477,055 mii m3;
Qmed. zi = 1.207 m3/zi (11,88 l/s); Vmed. anual = 374,855 mii m3;
Qmin. zi = 93 m3/zi (1,08 l/s); Vmin. anual = 33,945 mii m3.
Tratarea apei se realizeaza cu statie de clorare cu clor gazos.
Stocarea apei se realizeaza cu ajutorul unui rezervor metalic suprateran (V=500 m3) care va asigura si
rezerva intangibila de 161,74 m3 pentru stingerea incendiilor.
In incinta gospodariei de apa exista un bazin subteran (V=5 m3) vidanjabil din beton in care sunt stocate apele
uzate menajere. Dupa vidanjare apele uzate menajere sunt transportate la statia de epurare a municipiului
Rosiorii de Vede.

Aductiunea apei de la foraje la rezervorul de inmagazinare din gospodaria de apa se asigura prin pompare
prin conducte realizate din PEID (Dn=110 mm, Ltotala=1.500 m).
Distributia apei se face gravitational prin interrnediul unei retele de distributie, de tip ramificat, realizata din
conducte tip PEID (Dn=63-200 mm, Ltotala=30.023,38 m). Reteaua de distributie a apei urmareste trama
stradala, este prevazuta cu 6 cismele stradale, vane montate in pamant, 5 hidranti pentru stingerea incendiilor
si un rezervor de inmagazinare din beton annat (V=20 m3) pentru stingerea incendiilor.
- Cate un apometru tip WPH (Dn=100 mm, Q =60 m3/h) pe conducta de refulare a pompelor ce
echipeaza fiecare foraj;
- un apometru (Dn=50 mm) pe reteaua de distributie.
2.10.1.33 Piatra
Comuna Piatra este situate in partea sudica a judetului Teleorman in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, in
apropierea raului Calmatui.
Comuna Piatra dispune de un sistem de centralizat de alimentare cu apa. Sursa de apa (izvor) este amplasata
in partea estica a comunei, in bazinul hidrografic Dunarea, la aproximativ 2 km de malul stang al raului
Calmatui.
Sursa de apa este realizata prin captarea a doua izvoare Stingea Mare (Q=35 l/s) si Stringea Mica (Q=12 l/s).
Captarea apei se asigura prin 6 drenuri (L=60 m) interceptoare, longitudinal, amplasate la aproximativ 15 m
unul fata de celalalt, realizate din tuburi circulare din beton (Dn=200 – 300 mm, Ltotal=365 m) cu strat filtrant.
Apa este captata intr-un bazin dreptunghiular subteran din beton V=100 m3 (cu rol de deznisipator).
Statia de pompare (SP1) a apei este alcatuita din 3 (2+2) electropompe (Q=30 m3/h, Hp=65m CA) si asigura
pomparea apei catre rezervorul de inmagazinare.
Captarea apei din izvorul Strangea Mica (Qcap.2=12 l/s), amplasat in partea vestica a comunei, este
amenajata astfel incat sa permita curgerea libera a apei la suprafata terenului si constituie sursa de alimentare
cu apa individuala (nu este racordata la sistemul centralizat de alimentare cu apa).
Apa prelevata este tratata cu clor gazos la trecerea printr-o statie de clorinare de tip ADVANCE 201
amplasata in imediata vecinatate a rezervorului de inmagazinare echipata cu 1 aparat de clorinare cu clor
gazos, cantitatea de clor fiind 10,0-200 g/l iar presiunea apei la contactul cu Solutia de clor 0,5 – 1 atm.Se
face prin procedeul de clorinare.

Stocarea se realizeaza prin intermediul unui rezervor de inmagazinare V=500 m3. Distributia apei se
realizeaza prin pompare pe ramura estica a localitatii prin intermediul unei statii de pompare amplasata linga
rezervorul de inmagazinare si gravitational in restul localitatii prin doua conducte principale de distributie.
Aductiunea apei se asigura prin pompare prin intermediul unei conducte din PEHD (Dn=150 mm, L=350 m).
Conducta de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Din rezervorul de inmagazinare, apa este distribuita:
- In partea estica a localitatii – prin pompare (Q=6 l/s) prin intermediul statiei de pompare SP2 (2 pompe
Qp=12 m3/h, Hp=28 mCA) amplasate langa rezervorul de inmagazinare, printr-o conducta principala
de distributie din PEHD (Dn1=110mm, L1=0,650 km) si o conducta secundara (Dn=50 mm, L=0,180
km);
- In partea vestica a localitatii – gravitational (3l/s), prin doua conducte principale de distributie realizate
din PEHD (Dn2=110 mm, L2=0,600 km si Dn3=110 mm, L3=0,730 km) si printr-o retea de conducte
secundare realizate din PEHD (Dn=50-90 mm, L=17,640 km).
Reteaua de distributie asigura alimentarea cu apa a aproximativ 80% populatiei, existand aproximativ 1.100
bransamente (cismele in curti).
Reteaua de distributie nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Pentru contorizarea debitelor captate din izvorul Strangea Mare exista un debitmetru (Dn=100mm) montat pe
conducta de aductiune a apei, la iesirea din statia de pompare SP1.
2.10.1.34 Pietrosani
Comuna Pietrosani a cooperat cu Consultantul dar nu au putut sa puna la dispozitie date despre situatia
existenta la alimentare cu apa/canalizare.
2.10.1.35 Plopii-Slavitesti
Comuna Plopii-Slavitesti este situata la 26 km NN-V de municipiul Turnu Magurele si la 28 km S-V de Rosiorii
de Vede, accesul facandu-se pe DJ 546 Turnu Magurele – Slatina.
Subteran, 5 puturi forate de medie adancime la malul stang al paraului Siu.
Volume si debite de apa autorizate
Zilnic maxim=225 m3/zi;anual=82,125 mii m3;
Zilnic mediu=100 m3/zi;anual=36,50 mii m3;

Zilnic minim=75 m3/zi;anual=27,375 mii m3.
Instalatii de captare: apa se capteaza dintr-un front de captare format din 5 puturi de medie adancime,
amplasat in partea de est a satului Dudu, avand urmatoarele caracteristici: H=125 m, Qcap=3,75 l/s, Dcol=165
mm, Hs=28,08 + 33,90 m, Hd=32,88 + 40,84 m.
Fiecare put este echipat cu cate o pompa submersibila cu: Qp=3,71 l/s, Hp=88 mCA, N=5,5 kW. De
asemenea fiecare foraj este prevazut cu o cabina de proetctie care contine instalatii hidraulice si apometru.
Se foloseste un aparat de clorare cu vacuum, echipat cu un panou de clorare Qmax=1.000 mg/m3, 2 aparate
de clorare (1+1), o electropompa centrifuga, 2 recipienti verticali tip butelie, cu capacitatea de 50 kg. Instalatia
utilizeaza clorul gazos. Debitul dozatoarelor de clor este cel al debitului de apa maxim posibil de captat, si
anume Qcl=18,55 x 0,55 mg/l=10,20 mg/s=0,036 kg/h.
- Rezervorul este metalic, suprateran, cu 2 unitati cilindrice avand D=9,17 m si V=2 x 500 m3, executat
din tole de otel de 2,5 m lungime si 1,25 m inaltime. Asigura compensarea variatiilor orare si
pastreaza rezerva intangibila de incendiu. Este prevazut cu o gura de vizitare laterara, cu Ø=600 mm,
inchisa cu un capac etans, care permite accesul in interior pe parcursul exploatarii.
- Statia de pompare: asigura debitul si presiunea necesara pentru consumatorii din satul Brancoveanca.
Este echipata cu un sistem de ridicare a presiunii, model HYDRO 2000, cu pompe tip CR, 1A+1R si
un vas d.e hidrofor V=300 l, Pn 10 atm. Caracteristicile pompelor sunt: Qp=1,35 l/s, Hp=25 mCA,
N=3kW fiecare.
Aductiunea: conducta de legatura dintre puturi este din PEHD – PE 80, PN 6 si are o lungime totala de 1.094
m; apa captata din front este pompata spre rezervorul de inmagazinare printr-o conducta de aductiune din
PEHD – PE80, Pn6 cu De=140 mm si L=12 m.
Reteaua de distributie este de tip ramificat, din conducte PEHD ingropate la adancimea minima de 0,9 m. A
fost prevazuta pentru o presiune minima de 1,2 bari la cismelele stradale.
Lungimea totala a retelei este de 20.626 m (aproximativ 8 km apartinand comunie Beciu), De=250-63 mm, si
are urmatoarea structura constructive pe tronsoane: De=250 mm pe 993 m; De=200 mm pe 2.673 m; De 160
mm pe 2.463 m; De 125 mm pe 1.412 m; De 110 mm pe 1.294 m; De 90 mm pe 835 m; De 75 mm pe 687m;
De 63 mm pe 10.269 m.
Reteaua de dstributie a apei potabile este dotata cu 7 hidranti de incendiu subterani. In aceasta etapa
distributia apei catre consumatori se face prin cismele stradale.
Apometru montat pentru fiecare foraj. Apometru la iesirea pe distributie de la rezervor.

2.10.1.36 Poeni
Proiectul de alimentare cu apa potabila pentru comuna Poeni este in faza de aprobare.
2.10.1.37 Poroschia
Comuna Poroschia este situata in imediata vecinatate a municipiului Alexandria pe DN 51 Alexandria –

Zimnicea.
Frontul de captare este amplasat in partea de vest a satului Calomfiresti si este format din 6 puturi amplasate
la 21 0+225m distanta unul fata de celalalt
Un put este amplasat in incinta gospodariei de apa,
Datorilta conditiilor hidrogeologice locale (debit put mic) in urma forarii a 5 foraje s-a constatat ca nu se
asigura debitul necesar si prin dispozitie de santier s-a forat si al 6-lea foraj:
Caracteristici foraje:
Tabelul 2-66 – Caracteristici foraje
Adancime Foraj Debit captat
Numar foraj
m l/s
F1 80 1,7
F2 50 2
F3 50 1,9
F4 50 1,2
F5 50 2
F6 50 3
Frontul de captare asigura un debit total de: 11,8 I/sec.
Conducta de legatura puturi: conducta din polietilena de inalta densitate Dn 90 x 5,1 mm, montata ingropat
sub adancimea de inghet, pe strat de nisip,lungime 1085 m.
Se realizeaza cu clor gazos, constuctia fiind de tip container montat pe fundatie de beton si cuprinde:
 Camera clorinare;
 Camera butelii clor;
 Depozit butelii clor;
Instalatia de clorinare are o capacitate de 0 – 200g/h.
Rezervorul de stocare este metalic circular cu un V=500 m3, cu diametrul 9,30 m si inaltime 8,46 m.
Rezervorul este izolat termic.

Statia de pompare este de tip container cu dimensiunile 9,0 x 2,5m; Sc=Sd=22,5mp.
Grupul de pompare esteformat din:
 2 electropompe (1A – 1R) centrifuge vertical cu Q=50 m3/h; H=35m H2 O si P=2 x 15kw
 O electropompa centrifuga vericala cu Q=55m H2 O si P=18,5kw
 Filtru cu cartus 30 m3/h
 Filtru cu sac 30 m3/h
 Panou de automatizare si control cu convertizor de frecventa
Conducta de transport: conducta polietilena de inalta densitate montata ingropat, pe strat de nisip, sub
adancimea de inghet, lungime 25m, Dn 110 mm.
Asigura transportul apei catre consumatori. Urmareste trama stradala si este montata pe trotuar stanga-
dreapta pe DN 51 si pe acostament pe drumurile satesti.
Conductele sunt din polietilena de inalta densitate ingropate sub adancimea de inghet.
Reteaua de distributie are o lungime de 25,15 km din care:
Poroschia – 20,03 km
Calomfiresti – 5,12 km
Tabelul 2-67 – Structura retelei de distributie – Poroschia
PORSCHIA (km)
Dn 50 90 110 160 200 250 TOTAL
PE 7,055 9,008 6,114 0,186 2,028 0,759 25,15
TOTAL GENERAL 25,15
Pe retea sunt montati 20 hidranti exteriori de incendiu la distanta de 600 m unul de altul. Sunt hidranti
supraterani cu Dn 80 mm.
Pe retea sunt prevazute 60 camine de vizitare in puncteie de ramificatie ale ratelei.
Primana comunei Poroschia are in prezent incheiate contracte de furnizare apa pentru 556 gospodarii
(aproximativ 2.200 locuitori).
Retaua de distributie subtraverseaza calea ferata, conducta este montata in teava de protectie otel Dn 355 x
8,7 mm.
Reteaua de distributie subtraverseaza paraul Nanov. Subtraversarea s-a executat prin foraj orizontal cu
conducta otel Dn 200 mm. De o parte si alta a subtraversarii sunt executate camine de vizitare in care sunt
montate vane de inchidere.

Reteaua de distributie a fost dimensionata sa asigure necesarul pentru nevoile gospodaresti cu instalatii
sanitare interioare si preparare apa calda local pentru toti locuitorii.
Fiacre foraj este prevazut cu container apa WOTMAN din fonta cu Dn 65 mm pentru fiecare inregistrare a
debitelor de captare.
In statia de pompare, pentru inregistrarea debitelor distribuite catre consumator este montat pe conducta de
distributie contor apa Dn 200 mm.
Fiecare consumator are montat apometru pe bransament.
2.10.1.38 Saelele
Comuna Saelele are in componenta urmatoarele sate: Saelele si Pleasov. Se afla la 20 km de orasul Turnu
Magurele si la 65 km de municipiul Alexandria, resedinta de judet.Suprafata 2.898,98 ha.
Comuna Saelele este alimentata cu apa din sistemul comunei Lunca.
2.10.1.39 Segarcea-Vale
Comuna Segarcea-Vale cu satele Segarcea-Vale, Olteanca sunt situate pe treasa inferioara a Dunarii, de pe
stanga raului Olt, ce se dezvolta imediat la Nord de Turnu Magurele, pana la localitatea Lunca.
Proiectul de alimentare cu apa este in faza de executie. Implementarea sistemului de alimentae cu apa jos
descris a fost oprita.
Sursa de apa: Izvoarele care apar la zi in partea de Sud-Est a satului Segarcea-Vale Potentialul acvifer al
zonei de amplasare a sursei este de 18 – 24 l/s, debit sufficient pentru alimentarea intregii comune.
Din punct de vedere chimic, apa indeplineste conditiile de potabilitate admisibile conform Legii 458/2002
modificata si completata cu Legea 311/2004.
Se asigura zona de protectie sanitara cu regim sever pentru sursa si gospodaria de apa.
Debitele necesare sunt:
Qcalcul amonte de rezervor = 8,87 l/s (debitul necesar la captare)
Qmax orar = 20,32 l/s
Qcalcul retea de distributie = 24,63 l/s
Statie de pompare izvoare: Cu rol de a prelua apa de la bazinul de colectare si a trimite la rezervorul de in-
magazinare. Este o constructie din beton, echipata cu un grup de pompare – 3 pompe (2A + 1R) Qp=3 x 4,63
l/s, Hp=60 mCA, si intalatiile hidraulice, electrice si de automatizare aferente.

Dezinfectia apei se face cu hipoclorit de sodium prin intermediul unei instalatii de dozare si consum compusa
din: recipient de stocare cu capacitatea de 75 l din material plastic antiacid, pompa dozatoare cu membrana si
control electronic si debitmetru cu generator de impulsuri.
Rezervorul de inmagazinare asigura compensarea variatilor orare de consum si pastraza rezerva de incediu.
Ese compus din doua rezervoare metalice rectangulare (2 x 200 m3, 7.320 x 7.320 x 3.660 mm).
Instalatie hidraulice: Conducta alimentare rezervor Dn 110, conducta apiratie pompe De=90 mm si conducte
PP si golire (180 mm – 90 mm).
Statia de pompare constituie o constructie indepententa fata de rezervorul de inmagazinare care se imparte
astfel: Compartiment statie de pompare cu echipamentele si instalatiile aferente; compartiment de tratare.
Conducta de aductiune transporta apa de la sursa la gospodaria de apa. Este din tuburi PEID, De=140 mm, in
lungime de L=600 m.
Reteaua de distributie este de tip ramificat, in lungime totala de 11.490 m, din polietilena PEID-PE 80, SDR
17,5; PN 6 atm cu D=63 – 160 mm. Conductele care alcatuiesc reteaua se pozeaza subteran, respectand
adancimea maxima de inghet.
Reteaua asigura transportul Qmax orar=24,63 l/s, funcitionarea hidrantilor exteriori si a cismelelor stradale la o
presiune de 7 mCA, respective 3 mCA. S-au prevazut robinete de sectionare pe conductele principale, mont-
ate in camine de vane la distante de max. 600 m. Ramificatiile din conductele principale cu lungimi mai mici de
300 m s-au facut prin bransare directa, fara camin de vizitare, cu robinet de sectionare subteran.
2.10.1.40 Silistea
Comuna Silistea, alcatuita din localitatile Silistea, Butesti si Silistea Mica, este amplasata in partea nord-estica
a judetului Teleorman, in bazinul hidrigrafic al raului Arges, fiind strabatuta de raul Glavacioc si paraul Sericu.

Sursa de apa o constituie subteranul de adancime, acviferul captat fiind „Stratele de Fratesti”. Volume si
debite de apa solicitate pentru a fi autorizate:
Q max. zi=403,50 m3/zi (4,67l/s); Vmax anua l= 147,278 mii m3;
Q med. zi=319,580 m3/zi (3,69 l/s); Vmed anual=116,647 mii m3;
Captarea apei se asigura prin intermediul a doua foraje de adancime (Dn=200 mm) amplasate in sudul
localitatii Silistea, in zona fostului C.A.P. si fostului A.E.I., cu urmatoarele caracteristici:
Nr. crt. Nr. foraj H(m) Nhs(m) Nhd(m) Qexpl.(l/s)
1 P1 65 11,2 19,2 3
2 P2 65 11,2 18,8 3
Cele 2 foraje sunt echipate cu electropompe submersibile tip LOWARA (Q=10,8 m3/h, Hp=40 mCA)
Statie de tratare a apei cu „sistem de dezinfectie microbiologica cu tehnologie in ultraviolet” dublat de o

instalatie de dozare cu hipoclorit de sodium (NaoCl).
- Rezervor de inmagazinare (V=300 m3) metalic, cilindric, in care se asigura si rezerva intangibila
pentru stingerea incendiilor de 54 m3;
- Statie de pompare echipata diferentiat pentru cele 2 zone de presiune:
a) Pentru satul Silistea grup de pompare compus din 2 (1A + 1R) pompe (Qp=29,7 m3/h,
Hp=27,1 mCA) si recipient hidrofor (V=300 l);
b) Pentru satele Butesti si Silistea Mica grup de pompare compus din 2 (1A + 1R) pompe
(Qp=23,4 m3/h, Hp=31,1 mCA) si recipient Hidrofor (V=300 l).
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa se asigura prin conducte PE 80 (Dn=75mm,

Ltotala=350 m).
Distributia apei:
a) In satul Silistea: din gospodaria de apa distributia apei se asigura prin pompare prin intermediul unei
retele de tip ramificat executata din conducte din PE (Dn=63 – 160 mm, L=11,97 km);

b) In satele Butesti si Silistea Mica: din gospodaria de apa distributia apei se asigra prin pompare prin
internediul unei retele de tip ramificat executata din conducte din PE (Dn=63 – 168 mm, L=11,36 km)
pentru Butesti si din conducte din PE (Dn=63 – 175 mm, L=8,5 km) pentru Silistea Mica.
Reteaua de distributie a apei subtraverseaza paraul Glavacioc, Vale Viilor si paraul Sericu. Subtraversarile
sunt executate prin foraj orizontal sub talvegul cursului de apa. Adancimea de pozare a conductei sub talvegul
paraului este mai mare decat adancimea de afuiere (aprox. 1,5 m).
Cate un apometru montat pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare put.
2.10.1.41 Slobozia Mandra
Comuna Slobozia Mandra este situata la 20 km N-V de mun. Turnu Magurele si la 32 km S-V de Rosiorii de
Vede, accesul facandu-se pe DJ 546 Turnu Magurele – Slatina
Sursa: subteran, 5 puturi forate de medie adancime, paraul Siu, mal stang. Volume si debite de apa
autorizate:
Zilnic maxim=500 m3/zi; - anual=182,50 mii m3;
Zilnic mediu=350 m3/zi; - anual=127,75 mii m3;
Zilnic minim=200 m3/zi; - anual=73,00 mii m3.
Functionarea este permanenta: 24 ore/zi; 365 zile/an;
Instalatii de captare: apa se capteaza dintr-un front de captare format din 5 puturi de medie adancime,
amplasat in partea de est a satului Slobozia Mandra, avand urmatoarele caracteristici: puturile W1-W2:
H=70m, Qput=3,25l/s iar puturile W3-W5: H=110m, Qput=3,25 l/s. Instalatia hidraulica interioara a fiecarui put
este dotata cu apometru. Fiecare put este echipat cu cate o pompa submersibila cu: Qp=3,22l/s, Hp=66 mCA,
P=4,0kw. Conducta de legatura dintre puturi este din PEHD – Pe 80, Pn 6 si are lungimea totala de 1021m.
Instalatii de tratare: se foloseste un aparat de clorare cu vacuum, echipat cu un panou de clorare,

Qmax=1.000 mg/m3, 2 aparate de clorare (1+1), o electropompa centrifugal, 2 recipienti verticali tip butelie, cu
capacitatea de 50kg. Instalatia utilizeaza clorul gazos. Debitul dozatoarelor de clor este cel al debitului de apa
maxim posibil de captat, si anume Qcl=16,10 x 0,55mg/l=8,86mg/s=0,032kg/h,
Rezervorul: este sub forma unui cilindru metalic, suprateran, cu D=11,46m si V=750 m3, executat din tole de
otel de 2,5m lungime si 1,25m inaltime. Asigura compensarea variatiilor orare si pastreaza rezerva intangibila
de incendiu. Este prevazut cu o gura de vizitare lateral, cu Ø=600mm, inchisa cu un capac etans, care permite
accesul in interior pe parcursul exploatarii.
Statia de pompare: asigura debitul si presiunea necesara la consumatorii din nordul localitatii Slobozia
Mandra. Este comasata cu statia de tratare si punctual de exploatare. Este echipata cu un sistem de ridicare a

presiunii, model HYDRO 2000, cu pompe tip CR, 1A+1R si un vas de hidrofor (C=500l). Caracteristicile
pompelor sunt: Q=3,5l/s/pompa, Hp=37 mCA, P=3kw/buc.
Refularea electropompelor se face printr-un colector comun, Dn=80mm.
Aductiunea: apa captata din front este pompata spre rezervorul de inmagazinare printr-o conducta de
aductiune din PEHD – PE 80, PN6, cu De=140 mm si L=91 m.
Reteaua de distributie este de tip ramificat, din conducte de polietilena. A fost prevazuta pentru o presiune
minima de 1,2 bari la cismelele stradale.
Lungimea totala a retelei este de 25.552 m, De=250-63 mm, si are urmatoarea structura constructiva: De
250mm pe 1607m, De 200mm pe 364 m, De 180 mm pe 869 m, De 160 mm pe 2649 m, De 125 mm pe 395
m, De 110 mm pe 1.868 m, De 90 mm pe 3.054 m, De 75mm pe 4.823 m, De 63 mm pe 9.923 m. Reteaua de
distributie a apei potabile este dotata cu 7 hidranti de incendiu subterani.
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare in satul Uda Clocociov este prevazuta o statie de repompare
model HYDRO 2000, cu pompe tip CR, 1A+1R si un vas de hidrofor (V=750 l, Pn 10atm). Caracteristicile
pompelor sunt: Q= 3,0 l/s/pompa, Hp=51 mCA, P=4,0 kw/buc.
In aceasta etapa distributia apei catre consumatori se face prin cismele stradale.
Cate un apometru montat pentru fiecare foraj.
2.10.1.42 Stejaru
Comuna Stejaru, constituita din satele Bratcovu, Socetu si Stejaru, este situata la aproximativ 11 km nord-vest
de municipiul Rosiorii de Vede, pe malul drept al raul Vedea, accesul in zona facandu-se prin drumul national
DN 65-A Rosiorii de Vede – Costesti si drumul judetean DJ 679B Rosiorii de Vede-Stejaru.
a) Socetu- Stejaru
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de medie adancime exploatat prin intermediul a
doua foraje (F1 si F2) amplasate in zona sud-vestica a satului Socetu, la aproximativ 650 m unul fata
de altul.
Instalatii de captare: 2 foraje F1 si F2 care au aceleasi caracteristici tehnice (H=85 m, Dn=273 mm,
Q=4,0 l/s) fiecare fiind echipate cu cate o electropompa submersibila Rowatti (Qp=2,7 l/s,
Hp=70 mCA).
Qmax. zi=356,31 m3/zi (4,12 l/s)
Qmed. zi=278,58 m3/zi (3,22 l/s)
Qmin. zi=26,00 m3/zi (0,30 l/s)

Vmed. anual=101,68 mii m3
Vmax. anual=130,05 mii m3
b) Bratcovu
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de medie adancime exploatat prin intermediul unui
foraj F3 amplasat in zona Nordica a intravilanului localitatea Bratcovu, in incinta gospodariei de apa.
Instalatii de captare: un foraj F3 (H=90 m, Dn=250 mm, Q=5,0 l/s) care este echipat cu o
electropompa submersibila Rowatti (Qp=5,0 l/s), Hp=65 mCA).
Qmax. zi=36,54 m3/zi (0,42 l/s);
Qmed. zi=11,90 m3/zi (0,14 l/s);
Qmin. zi=5,00 m3/zi (0,30 l/s);
Vmax. anual=13,34 mii m3.
a) Stejaru
Statie de clorinare echipata cu 1+1 aparate de clorare cu vacuum amplasata in incinta cladirii din
gospodaria de apa, amestecul clorului cu apa realizandu-se in conducta de refulare a apei catre
rezervorul de inmagazinare.
b) Bratcovu
Statie de clorinare echipata cu 1 aparat de clorare cu vacuum, amplasata in incinta cladirii din
gospodaria de apa, amestecul clorului cu apa realizandu-se in conducta de refulare a apei catre
rezervorul de inmagazinare.
a) Stejaru
Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor metalic de sectiune circular (V=500 m3), suprateran
amplasat in incinta gospodariei de apa. Rezervorul de inmagazinare asigura compensarea debitului
maxim orar si stocarea rezervei de incendiu (V=54 m3).
Statia de pompare amplasata in cladirea gospodariei de apa, este echipata cu 1+1 pompe tip
Grundfos (Qp=12,59 l/s), Hp=38 mCA) si 2 recipienti hidrofor (V1=V2=750 l)
b) Bratcovu
Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor semiingropat (V=80 m3), din rasini poliesterice armate cu
fibra de sticla amplasat in incinta gospodariei de apa. Rezervorul de inmagazinare asigura
compensarea debitului maxim orar si stocarea rezervei de incendiu (V=10 m3).

a) Stejaru
Aductiunea apei de la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare se face printr-o conducta din PEID
(Dn=75 mm, L=299 m) si de la forajul F2 la rezervorul de inmagazinare, printr-o conducta din PEID
(Dn=75 mm, L=351 m).
b) Bratcovu
Aductiunea apei de la forajul F3 la rezervorul de inmagazinare se face printr-o conducta din OLZn
(Dn=75 mm, L=10m)
a) Stejaru
Distributia apei se realizeaza prin pompare, prin intermediul unei retele de distributie (Lt=13441m) de
tip ramificat din conducta PEHD (Dn=180 mm, L=386 m; Dn=160 mm, L=497 m, Dn=125 mm, L=759
m, Dn=110-32 mm, L=4249 m). Reteaua de distributie urmareste traseul drumului national DJ 689-B
Rosiorii de Vede – Stejaru si drumurile secundare care se desprind din acesta. Pe traseul retelei de
distributie sunt montati 4 hidranti de incendiu si 56 cismele stradale care au fost scoase din functiune,
ele fiind functionale. Reteaua de distributie nu traverseaza cursuri de apa cadastrate.
b) Bratcovu
Distributia apei se realizeaza prin pompare, prin intermediul unei retele de distrbutie (Lt=3350 m) de
tip ramificat din conducta PEID (Dn=160mm, L=300 m; Dn=110 mm, L=251 m; Dn=75-63 mm, L=2799
m). Reteaua de distributie urmareste traseul drumului communal DC 43 Socetu – Bratcov si drumurile
secundare care se desprind din acesta. Pe traseul retelei de distributie sunt 6 cismele stradale care au
fost scoase din functiune, ele fiind functionale. Traseul conductei de distributie supratraverseaza raul
Bratcov cu conducta metalica (Dn=100 mm), izolata care sprijina pe elementele podului existent pe
DC 43.
a) Stejaru
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate este montat cate un apometru tip
ZENNER (Dn=50 mm) pe conducta de refulare a fiecarui foraj si unul (Dn=150 mm) montat pe
conducta de refulare a statiei de pompare.
b) Bratcovu
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate este montat un apometru tip ZENNER
(Dn=50 mm) pe conducta de refulare a forajului si unul (Dn =75 mm) montat pe conducta de refulare a
statiei de pompare.
2.10.1.43 Suhaia
Comuna Suhaia este situata in partea de sud a judetului, pe malul stang al Dunarii, are o suprafata totala de
7.485 ha, din care intravilan sunt 159 ha, celelalte fiind ocupate de paduri, teren agricol, pasuni, lacuri si
terenuri cu alta destinatie.

Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate (stabilite conform inregistrarilor debitmetrelor):
Qmin. zi=65,0 m3/zi (0,75 l/s);Vmin. anual=23,725 mii m3;
Captarea apei se asigura printr-un sistem de captare prin dren amplasat la aproximativ 1,5 km de lacul
Suhaia, in partea sudica a extravilanului comunei Suhaia, format din:
- Un dren orizontal (Q=22 l/s, Ø=600 mm, L=26 m) realizat din azbociment prevazut cu un strat filtrant
cu granulometrie inversa;
- Un bazin (V=25 m3) de colectare si decantare a apei captate, amplasat in capatul aval al drenului;
- Doua conducte (Ø1=150 mm, L1=15 m, Ø2=250 mm, L2=15 m) realizate din fonta care asigura
transportul apei din bazinul collector catre bazinul de stocare a apei;
- Un bazin de stocare a apei decantate (V=25 m3) amplasat in imediata vecinatate a statiei de pompare
(SP1);
In zona captarii este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever conform HG 101/1997, realizata prin
imprejmuire (45 m x 40 m).
Nota: Pentru asigurarea necesarului de apa al comunei in prezent se utilizeaza aproximativ 20% din debitul de
exploatare al drenului, restul curgand liber in canalele de desecare ale A.N.I.F.R.A. Sucursala Olt Arges U.A.
Teleorman, dupa ce trece printr-un canal din pamant ce apartine primariei.
Statie de clorinare cu clor gazos, echipata cu un aparat DOZA CLOR 2000, model HM 1002
- Un rezervor R (V=60 m3) din beton armat, amplasat pe o estacada metalica la 10m fata de cota
terenului, in apropierea sediului primariei, in prezent in conservare;
- doua rezervoare R1 si R2 (V1=V2=500 m3) semiingropate, realizate din beton precomprimat si

amplasate in serie, la aproximativ 230 m fata de sediul primariei;
- o statie de pompare (SP1) a apei alcatuita din 2 (1+1) pompe LOWARA (Q=60 m3/h, Hp=75 mCA).
Aductiunea apei se asigura prin pompare prin intermediul a doua conducte:
- O conducta (CA1) realizata din fonta (Dn=200 mm) care asigura aductiunea apei de la SP1 la
rezervorul metallic (R) – in conservare;

- o conducta (CA2) realizata din PE (Dn=100-200 mm, L=660m) care asigura aductiunea apei de la
SP1 la rezervoarele de inmagazinare (R1 si R2).
Cele doua conducte de aductiune au traseul parallel una fata de cealalta. Conductele de aductiune nu
traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Distributia apei din rezervoarele de inmagazinare se asigura prin intermediul unei statii hidrofor si a unei retele
de distributie de tip ramificat. La sistem sunt racordati: 2.403 locuitori, 21 agenti economici si 7 institutii
publice.
Statia de pompare este alcatuita din 3 electropompe DAB 3K 70/800 T (Q=153 m3/h, Hp=59 mCA) si un
recipient hidrofor (V=1.000 l).
Reteaua de distributie este alcatuita dintr-un tronson principal (PVC - Ø=110mm, L=3.850m; PEHD - Ø=110
mm, L=2.300 m) si tronsoane secundare realizate din otel zincat (Ø=65 mm, L=830m).
Reteaua de distributie asigura alimentarea cu apa a tuturor locuitorilor comunei, existand 1.008 racorduri la
sistemul centralizat prin cismele in curti si 30 hidranti pentru stingerea incendiilor.
Reteaua de distributie nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
- Debitmetru (Dn=100 mm) montat pe conducta de refulare din gospodaria de apa; exista registru de
evidenta a debitelor de apa captate.
2.10.1.44 Talpa
Comuna Talpa este situate inzona nord-estica a judetului, in bazinul hidrografic al raul Vedea, la o distanta de
18 km de orasul Videle, la aproximativ 300 – 3.000 m de malul drept al paraul Clanita si de o parte si de alta al
paraul Valea Virosi. Accesul in zona se face prin DJ 506 pe directia nord-sud si prin DJ 601 C pe directia est-
vest. Comuna este alcatuita din satele Talpa Postei, Talpa-Ograzile, Linia Costii, Talpa-Biscoveni si Rotaresti.
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermdeiul a doua foraje
amplasate in extremitatea nord-vestica a satului Talpa-Ograzile. Pentru cele 2 foraje este asigurata zona de
protectie sanitarea prin imprejmuire cu gard din sarma ghimpata pe stalpi metalici (60 x 60m).
Instalatie de captare: 2 foraje cu acelaeasi caracteristici tehnice (H=120m, Dn=110 mm, Qexpl=3,5 l/s), situate
la distanta de aproximativ 200 m intre ele, echipate cu cate o electropompa submersibila tip Rovatti cu turatie
variabila (Qp=0,83 – 6,67 l/s, Hp=8 79 mCA).
Debite si volume de apa prelevate autorizate:
Qmax. zi=208,58 m3/zi (2,41 l/s)
Qmed. zi=162,38 m3/zi (1,88 l/s)
Qmin. zi=58,36 m3/zi (0,68 l/s)

Vmed. anual=101,68 mii m3
Tratarea apei se face cu o statie de clorinare cu clor gazos (Q=1,0 mg/l), echipata cu 1+1 aparate de clorare,
amplasata in incinta grupului de exploatere a gospodariei de apa.
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor metalic (V=400 m3), suprateran amplasat in gospodaria de
apa situata in apropierea celor 2 foraje, la aproximativ 15 m sud de conducta de legatura dintre acestea. Zona
de protectie sanitara cu regim sever a gospodariei de apa este asigurata prin imprejmuire cu gard din stalpi
metalici si sarma ghimpata. Rezervorul asigura compensarea debitului maxim orar si stocarea rezervei de
incendiu (V=118 m3).
Statia de pompare situate in incinta grupului de exploatare are in componenta 1 + 1 pompe tip HYDRO 2000
(Qp=14,26 l/s, Hp=40 mCA).
Aductiunea apei de la forajul F2 la caminul de record se face prin conducta PEID (Dn 75 mm, L=51m), de la
forajul F2 la acelasi camin de record se face prin conducta PEID (Dn=75 mm, L=178 m) si o conducta de
legatura de la caminul de record cu rezervorul de inmagazinare asigurand compensarea debitului maxim orar
si stocarea rezervei de incendiu (V=118 m3).
conducte PEID (Dn=32 – 250 mm, Ltotala=16.462 m). Pe traseul retelei de distributie care urmareste DJ 506
si DJ 601 C precum si drumurile secundare care se desprind din acestea, sunt montate 57 cismele stradale la
distanta de aproximativ 300 m intre ele si 215 cismele amplasate in curti
Reteaua de distributie subtraverseaza paraul Valea Virosi in zona nord-vestica a satului Talpa-Ograzile, la
aproximativ 350 m de fostul I.A.S. Talpa s 2 cursuri de apa necadastrate (viroage), una in zona sud-estica a
satului Talpa-Ograzile si alta in zona nordica a satului Linia Costii. Subtraversarile au fost realizate prin foraj
orizontal la adancime de 1,5 m sub talvegul albiei.
Pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate este montat un apometru tip ZENNER (Dn=150
mm) pe conducta de refulare a statiei de pompare din gospodaria de apa.
2.10.1.45 Tatarastii de Jos
Comuna Tatarastii de Jos este situate in zons nordica a judetului, aproape de limita cu judetul Arges. Accesul
in zona se face de la sud la nord prin DJ 504 Alexandria – Vulpesti si de la vest la est prin DJ Dobrotesti –
Tatarastii de Jos – Silistea.
Bazin hidrogarafic: Vedea. Curs de apa: raul Teleorman, paraul Dobrei, paraul Bucov

Sursa de alimentare cu apa o constituie acviferul de mare adancime din Pleistocenul inferior.
Captarea apei se realizeaza prin intermediul a 2 foraje (H=150m, Q expl.=5 l/s, Nhs=artesian + 1m, Nhd=20
m, s=20 m), primul cu caracter de explorare-exploatare, amplasate la o distanta de 200 m unul fata de celalalt.
Forajele sunt echipate cu cabine din beton armat si cu cate o electropompa submersibila tip Grundfos SP 17-5
(Q=18 m3/h, H=37 mH2O, P=3,7 Kw, n=2.900 rpm).
Necesarul de apa:
Qzi max.=874,21 m3/zi (10,11l/s);
Qzi med.=658,5 m3/zi (7,62l/s);
Qorar max.=106,58 m3/h (29,6l/s).
Cerinta de apa:
Qzi max.=1105 m3/zi (12,79l/s);
Qzi med.=833 m3/zi (9,64 l/s);
Qorar max.=134,82 m3/h (37,45l/s).
Functionarea este permanenta 365 zile/an, 24 ore/zi.
Statie de clorinare cu clor gazos automatizata.
 Un rezervor circular semiingropat din beton 2x200 m3, care cuprinde si volumul de apa pentru rezerva
intangibila de incendiu (194,5 m3);
 o statie hidrofor echipata cu 3 (2+1) electropompe pentru consum menajer (Q=60 m3/h, H=55 m) si 3
(2+1) electropompe pentru incendiu (Q=10 m3/h, H=55 m).
Din cele 2 foraje, apa este pompata catre un rezervor circular semiingropat din beton 2x200 m3 prin conducte
de aductiune din PEID (Dn=110 x 4,0 mm, Dn=125 x 4,6 mm, Dn=160 x 5,8 mm).
Distributia apei catre consumatori se asigura printr-o retea montata pe toate strazile localitatii, realizata din
conducte din PEID (Ltotala=10,086 km). Pe retea, la intersectiile principale, sunt prevazute camine de vane
(1,5 m x 1,25 m), pe reteaua avand diametrul mai mare de 100 mm sunt prevazute hidranti de incendiu
exterior Dn=80 mm, iar pe toata reteaua sunt prevazute cismele stradale la aproximativ 300 m intre ele.
Reteaua de distributie a apei traverseaza 2 afluenti necadastrati mal stang ai raului Teleorman.

 cate un debitmetru pe conducta de refulare a pompei ce echipeaza fiecare foraj (Qn=20 m3/h si
Dn=40 mm – clasa B de precizie);
 cate un debitmetru pe conducta de refulare a pompelor de distributie a apei (Qn=60 m3/h,

Dn =100 mm – clasa B de precizie).
2.10.1.46 Tiganesti
Comuna Tiganesti se afla aproximativ in centrul judetului Teleorman, pe malul drept al raului Vedea, la
altitudini absolute cuprinse intre 37,5 – 40–65 m. Este traversata de Drumul National 51 si calea ferata Rosiorii
de Vede – Zimnicea, ceea ce o face sa aiba legaturi directe si rapide cu vecinatatile si in primul rand cu
municipiul Alexandria (resedinta de judet), centrul urban cel mai dezvoltat din judetul Teleorman.
Sursa de apa o constituie subteranul de mica adancime, acviferul captat fiind „Stratele de Fratesti”. Volume si
debite de apa solicitate pentru a fi autorizate:
Qmax. zi=559 m3/zi (6,47 l/s);
Qmed. zi=449 m3/zi (5,2 l/s);
Captarea apei se asigura prin intermediul a opt foraje de mica adancime (Dn=200mm) amplasate in partea
vestica a localitatii Tiganesti, cu urmatoarele caracteristici:
Tabelul 2-68 – Date ale frontului de captare – Tiganesti
Nr. H Nhs Nhd Qexpl Caracteristici

Nr. foraj
crt. (m) (m) (m) (l/s) pompe
1 P1 40 5 38 0,78 GRUNDFOS
Qp=0,78 l/s,
Hp=40mCA
2 P4 40 4 18 2,5 GRUNDFOS
Qp=1,1 l/s,
Hp=25 mCA
3 P5 40 2,5 14,5 2,8 GRUNDFOS
Qp=1,7 l/s,
Hp=58 mCA
4 P6 30 2 9 4 GRUNDFOS
Qp=3,4 l/s,
Hp=5,3 mCA
5 P7 30 2 14 1,2 GRUNDFOS
Qp=1 l/s,
Hp=53 mCA
6 P8 30 4 14 1,5 GRUNDFOS
Qp=1,2 l/s,
Hp=57 mCA

Nr. H Nhs Nhd Qexpl Caracteristici

Nr. foraj
crt. (m) (m) (m) (l/s) pompe
7 P9 30 2 11,1 2,8 GRUNDFOS

Qp=2 l/s,
Hp=59mCA
8 P10 30 1,8 10,5 2,5 GRUNDFOS
Qp=1,8 l/s,
Hp=60 mCA
Forajul P1 este amplasat in incinta gospodariei de apa zona de protectie sanitara fiind asigurata de
imprejmuirea gospodariei de apa (75 m x 50 m).
In jurul forajelor P4, P5, P6, P7, P8, P9, P10 este asigurata zona de protectie sanitara (10 x 10 m),
necorespunzatoare conform HG 930/2005, art. 14 care prevede ca zona de protective sanitara va fi circular cu
central pe pozitia forajului si raza de 10 m.
Nota: documentatia tehnica contine coordonatele STEREO 70 ale zonelor de protectie sanitara din jurul
forajelor (20 x 30 m) conform HG 930/2005 si fisele de inventariere a forajelor intocmite conform Or. MMGA
nr. 661/2006.
Statie de tratare a apei cu hipoclorit de sodiu (NaOCl)
- 2 rezervoare de inmagazinare a apei (V=260 m3) supraterane, metalice, circulare, in care se asigura si
rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor de 201 m3;
- Statie de pompare echipata cu grup de pompare compus din 3 (2A+1R) pompe (Qp=116 m3/h, Hp=25
mCA) si recipient hidrofor (V=1.000 l).
Aductiunea apei de la foraje la gospodaria de apa se asigura prin pompare, prin conducte PEID (Dn=50 -
140 mm, Ltotala=1.534 m). Conductele de aductiune nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau
necadastrate.
Din gospodaria de apa distributia apei se asigura prin pompare prin intermediul unei retele de tip ramificat
executata dn conducte PEID (Dn=40-160 mm, L=26.728 m).
Pe reteaua de distributie sunt amplasate 21 cismele stradale si hidranti pentru stingerea incendiilor. Reteaua
de distributie nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
- cate un apometru tip ZENNER montat pe conducta de refulare a pompelor ce echipeaza fiecare put;
- un apometru tip ZENNER montat pe conducta de refulare a apei din statia de pompare.

2.10.1.47 Uda Clocociov
Comuna Uda Clocociov este situata in sud-vestul judetului Teleorman, in Lunca Oltului. Teritoriul sau este
strabatut de la nord la sud de paraul Sai. Vecinii acestei localitati sunt comunele Saelele (la est si sud) si
Slobozia Mandra (la nord-est). Localitatea este formata din doua sate, Uda Clocociov si Uda Paciurea. Cele
mai apropiate orase sunt: Turnu Magurele – 20 km, Corabia – 25 km, Alexandria – 74 km.
Comuna Uda Clocociov este alimentata cu apa din sistemul comunei Slobozia Mandra.
Reteaua de alimentare cu apa are o lungime de 13 km.
2.10.1.48 Vedea
Comuna Vedea este asezata in partea de sud a tarii noastre, in Campia Romana si este situata pe teritoriul
judetului Teleorman, la confluenta paraului Burtea cu raul Vedea, de-a lungul drumului judetean DJ 601 F, la
aproximativ 30 km NV de municipiul Alexandria si la aproximativ 7 km SE de municipiul Rosiorii de Vede, pe
malul stang al raului Vedea.
Comuna Vedea este alctuita in urma organizarii administrativ teritoriale din anul 1968, din satele Vedea,
Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Suprafata administrativa a comunei Vedea, conform Planului Urbanistic General intocmit in anul 1992 era de
5.440,90 ha, din care 5.163,90 ha in extravilan si 277 ha in intravilan, in care sunt incluse si cele aferente
localitatilor componente: satele Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Alimentarea cu apa a comunelor Vedea si Mari este asigurata din sursa subterana prin reteaua de alimentare
cu apa pentru satele Vedea si Mari si prin puturi forate in fiecare gospodarie pentru satele Albesti, Dulceanca,
si Cosoteni.
Extinderea retelei de alimentare cu apa este la momentul de fata in executie.
Sursa de apa o constituie acviferul de adancime cantonat in Stratele de Fratesti.
Volume si debite de apa solicitate pentru a fi autorizate:
Qmed. zi=75 m3/zi (0,87l/s); Vmed. anual=27,375 mii m3;
Qmin. zi=37,4 m3/zi (0,43l/s); Vmin. anual=13,651 mii m3.
Functionarea folosintei de apa este permanenta: 365 zile/an. 24 ore/zi;
Captarea apei este asigurata prin intermediul a 3 foraje de adancime (P1, P2, P3) din care unul (P1) este in
conservare. Forajul P3 este amplasat in sud vestul localitatii Vedea, la aproximativ 130 m de gospodaria de
apa, forajul P2 in nordul localitatii, iar P1 in est. Forajele P2 si P3 sunt echipate cu cate o electropompa tip
CAPRARI (Qp=9 m3/h, Hp=30 mCA).
Caracteristicile forajelor in functiune sunt dupa cum urmeaza:

Nr. foraj/anul punerii H Nhs Nhd Qexploatare

in functiune (m) (m) (m) (l/s)
P2/1974 70 24,5 28 3
P3/1974 107 2 12 3
Statie de clorare cu clor gazos ADVANCE 201
 Rezervor de inmagazinare a apei din beton, suprateran (V=150 m3), care va asigura si rezerva
intangibila de 106,34 m3 pentru stingerea incendiilor;
 Statie de pompare alcatuita din 3 (2 + 1R) electropompe tip HYAMAT (Qp=9 m3/h, Hp=34,75 mCA) si
o electropompa de incendiu tip CAPRARI (Qp=5l/s).
 In incinta gospodariei de apa exista un bazin subteran (V=5 m3) vidanjabil din beton in care sunt
stocate apele uzate menajere. Dupa vidanjare apele uzate menajere sunt transportate la statia de
epurare a municipiului Rosiorii de Vede administrate de S.C. APA SERV S.A. sucursala Rosiorii de
Vede.
Aductiunea apei de la forajele P2 si P3 la rezervorul de inmagazinare se asigura prin pompare prin conducte
din PEHD (Dn=90 mm, L=500 m) si otel OL (Dn=80 mm, L=130 m).
Vedea:
Distributia apei se face prin pompare prin intermediul unei retele de distributie, de tip inelar, realizata din
conducte tip PEID (Dn=90-110 mm, Ltotala =4.490 m).
Reteaua de distributie este prevazuta cu 13 cismele publice (inchise) si 170 cismele in curti, hidranti pentru
stingerea incendiilor.
Reteaua de distributie a apei nu traverseaza cursuri de apa cadastrate sau necadastrate.
Meri:
Distributia apei se asigura prin pompare prin intermediul retelei de distributie existente de tip ramificat care s-a
extins cu conducta PEID (Dn=90 – 75 mm, L=2.990 m). Pe reteaua de distributie a satului Meri sunt
amplasate 7 cismele stradale si 3 hidranti de incendiu.
 Cate un apometru tip ZENNER (Dn=40mm, Qn=15 m3/h) pe conducta de refulare a pompelor ce
echipeaza cele 2 foraje.
 Un apometru tip ZENNER (Dn=50mm, Q=18 m3/h) pe reteaua de distributie.

2.10.1.49 Viisoara
Comuna Viisoara este asezata in partea de sud vest a judetului Teleorman, pe malul stang al raului Calmatui
la aproximativ 10 km nord de confluenta acestuia cu Dunarea si la aproximativ 25 km sud-vest fata de mun.
Alexandria. Se invecineaza cu comunele Suhaia, Fantanele, Lisa, Piatra, Brinceni, Izvoarele si este compus
dintr-un singur sat, satul Viisoara.
Comuna Viisoare se regaseste in lista localitatilor vulnerabile unde exista surse de nitrate din activitati agricole
conform Ordinului nr. 1552/2008.
Proiectul de implementare a retelei de alimentare cu apa mai jos descris este in faza de executie.
Acviferul de medie adancime cantonat in stratele Fretesti prin captarea printr-un dren a grupului de izvoare
„Fantane Mare” ce apar in versantul stang al raul Calmatui din extravilanul vestic al satului Viisoara; captarea
apei consta dintr-un dren interceptor (Dn 300 mm, L=60 m) si camera de captare din care apa ajunge
gravitational intr-un bazin colector (V=80 m) betonat.
Dezinfectie microbiologica (nu au fost furnizate date pentru o descriere mai detaliata a sistemului de
dezinfectie.
Gospodaria de apa este amplasata in partea estica al satului si este alcatuita din urmatoarele: un rezervor de
inmagazinare (V=300 m3), o statie de pompare (3 + 1 pompe, Qp=5.3 l/s).
De la bazinul collector la rezervorul de inmagazinare se face prin pompare prin intermediul unei conducte de
L=1.450 m.
Distributia apei din gospodaria de apa se face prin pompare, printr-o retea din conducte PEID (Dn=180 – 63
mm, L=17,96 km), pe reteaua de distributie fiind montate cismele stradale si hidranti de incendiu.
In cadrul implementarii sistemului de alimentare cu apa va fi instalat un contor la iesirea rezervorului de

inmagazinare. De asemenea s-a prevazut instalarea apometrelor pentru consumatori casnici.
2.10.1.50 Zimbreasca
Comuna Zimbreasca este amplasata in partea nordica a jud. Teleorman, in lunca paraul Zimbreasca. Teritoriul
administrativ al comunei este traversat de la nord-vest la sud-est de paraul Zimbreasca si de la nord la sud de
un afluent necadastrat al paraul Zimbreasca.
Proiectul de implementare a retelei de alimentare cu apa mai jos descris este in faza de executie.

Sursa de alimentare cu apa o constituie acviferul de adancime medie.
Captarea apei se face din 3 puturi (Q=2,5-3,0 l/s, H=150 m) ce sunt amplasate in partea nord-estica a
localitatii Zimbreasca, pe terenul primariei. Un foraj este amplasat in incinta gospodariei de apa, iar celelalte
doua foraje sunt amplasate la 200m nord respective est de primul. Forajele sunt echipate cu cate o
electropompa submersibila (Q=3 l/s, Hp=60 mCA).
Statie de clorinare cu pompa dozatoare, care asigura la consumator concentratia de clor rezidual liber de
maxim 0,25 mg/l.
 un rezervor (V=500 m3) din table modulate, suprateran, impartit in 2 compartimente care asigura si
rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor de 54 m3.
 statie de pompare si filtrare ce e echipata cu 5 (4+1) electropompe cu ax vertical (Qtotal=55 m3/h,

Hp=30 m) si un hidrofor.
Aductiunea apei se asigura prin pompare prin conducte PEID PN 10 (Dn=63/110 mm, L=15/500 m) la
rezervorul de apa.
Conducta de aductiune nu traverseaza cursuri de apa.
Distributia apei se realizeaza printr-o retea de distributie de tip ramificat ce este alcatuita din conducte tip
PEID (De=63-140 mm, Ltotala=10.968 m), 13 hidranti pentru stingerea incendiilor, 1 camin de vane de linie de
ramificatie, 9 camine de sectorizare si golire, 4 camine de aerisire – dezaerisire si 6 camine de aerisire.
Reteaua de distributie este compusa din:
 Artera de distributie realizata din conducte din PEID (Dn=140 mm, L=543 m), face legatura intre
gospodaria de apa si inelul principal si este dimensionata la un debit de 15,30l/s;
 Artera principala de retea din teava PEID (Dn=125 mm, L=5.482 m) de-a lungul drumului judetean;
 Artere secundare din teava PEID (Dn=90 mm/75 mm /63 mm, L=4.786m/624 m/166 m) care creeaza
si 2 inele secundare.
Reteaua de distributie subtraverseaza paraul Zimbreasca intr-un loc si 3 afluenti necadastrali mal stang
(paraul Bacaniile in 2 locuri si 2 afluenti fara nume intr-un singur loc).
Pentru masurarea si controlul debitelor de apa captate sunt montate cate un contor de apa pe:
 Conducta de refulare a pompei ce echipeaza fiecare foraj;
 Conducta de distributie a apei, la iesirea din gospodaria de apa.

2.10.2 Infrastructura de canalizare
2.10.2.1 Alexandria
2.10.2.1.1 Colectarea apei uzate
Reteaua principala pentru ape uzate orasenesti (menajere, industriale, publice), cu o lungime de 69,2 km,
avand colectoare cu diametre cuprinse intre 200 mm si 1400 mm, executata din beton si Premo si care
conduce apa uzata la statia de epurare a municipiului.
Separat exista o retea secundara, pentru ape pluviale, cu o lungime de 7,68 km si diametre cuprinse intre 400
mm si 1400 mm, din beton si care deverseaza direct in raul Vedea.
Pe majoritatea strazilor, pe care nu exista reteaua secundara, de apa pluviala, gurile de canal pentru apa de
ploaie sunt bransate la reteaua principala astfel incat, pe timp de ploaie, aceasta lucreaza ca o retea in sistem
unitar in timp ce, atat reteaua cat si statia de epurare au fost proiectate pentru sistemul separativ.
Caracteristicile principale ale sistemului de canalizare (lungimi, diametre, materiale) sunt prezentate in tabelul
urmator:
Tabelul 2-69 – Structura retelei de canalizare – Alexandria
ALEXANDRIA (km)
Clopot
200 300 400 500 600 800 1000 1200 1400 TOTAL
Dn 2500/1300
Beton 2,9 6,185 8,615 17,85 7,625 1,65 10,575 2,45 1,15 0,8 59,8
Premo 0 0 0 0,775 0,325 2,1 2,6 3,575 0 0 9,375
Din totalul populatiei, de aproximativ 49.259 (anul 2010), reteaua de canalizare deserveste aproximativ 33.100
persoane (approx. 67%) dintre care:
Sistemul deserveste, de asemenea, agentii economici ai municipiului dintre care unii au si surse proprii de apa
(in afara racordarii la reteaua de distributie cu apa potabila a orasului).
Sunt inregistrate 4.689 bransamente.
Situatia acoperirii municipiului cu servicii de canalizare este similara cu cea a retelei de distributie in sensul ca
acoperirea reala e mai mare daca se ia in considerare existenta colectoarelor pe strazile municipiului si nu
numarul declarat de consumatori.
Starea si functionarea retelei de canalizare este destul de buna, numarul de interventii fiind redus (sub 20 pe
an).


Tabelul 2-70 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Alexandria

Reabilitarea si Inlocuirea a 0.6 km colectoare si extinderea cu 8.6 km colectoare,
1 extinderea retelei de folosind conducte PVC; DN 250-300 mm;
canalizare
Statii de pompare apa 2 statii de pompare apa uzata noi, necesare pentru extinderea retelei de
2 uzata in reteaua de canalizare: Q=25 l/s; H=4 m; Q=50 l/s; H=4 m;
canalizare
2.10.2.1.2 Tratarea apei uzate (statii de epurare)
Statia de epurare Alexandria se afla la momentul de fata (anul 2011) in reabilitare/extindere prin contract CL5
„Extinderea si reabilitarea statiei de epurare din aglomerarea Alexandria” din proiect „Reabilitarea si
extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman”.
Contractul CL5 a fost semnat pe data de 04.01.2011. Ordinul de incepere a fost data in 15.02.2011. Durata
implementarii va fi de 28 luni pana in 15.06.2013.
Tabelul 2-71 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Alexandria

Reabilitarea si extinderea SE existente: eliminare N,P.
Statia cuprinde: pre-tratare mecanica, sedimentare primara, tratare
biologica folosind procedeul Bio-NP, sedimentare finala;
Reabilitarea statiei de
1 Tratarea namolului include: ingrosare, fermentare, deshidratere;
epurare
Capacitate: 75.200 P.E. Laborator de calitate cu dotare extinsa
pentru a deservi intreg judetul.
Lucrari propuse pe linia apei
Lucrarile principale propuse pentru reabilitarea liniei apei sunt:

- Cele 2 statii de pompare existente se vor inlocui cu una singura: Q=500 l/s; H=6 m.
- Se va inlocui treapta mecanica existenta cu o linie complet noua, continand:
 gratare rare cu curatare mecanica:
n=2 buc, dispuse pe 2 canale din beton cu b=0,80 m si panta canal;
 gratare dese cu snec si evacuare retineri in container:
n=2 buc, dispuse aval de gratarele rare, pe 2 canale din beton cu latimea de 0,80 m;
 deznisipator-separator de grasimi cu aerare:
format din 2 culoare cu lungimea de 24 m si latimea de 2,20 m fiecare;
suflante pentru debitul de aer necesar;
difuzoare cu membrana elastica perforata;
instalatie de spalare-sortare nisip;
 un canal de masura a debitelor, pe care va fi montat un debitmetru electromagnetic;
 se mentine si reabiliteaza camera de distributiei a apei uzate catre decantoarele primare,
reabilitari la partea de structura;
 se va prevedea o instalatie de preparare-dozare reactivi (sulfat feric) pentru precipitarea fosforului
in decantoarele primare; punctul injectare propus este o constructie noua: camera de injectie si
de amestec;
 se vor reabilita cele 2 decantoare primare orizontale radiale, unul cu d=20,0 m,

 de asemenea se va realiza un nou decantor primar cu diametrul 25,0 m;

 se vor reabilita instalatiile mecanice (poduri racloare) si sistemele hidraulice (sisteme de
conducte); se vor realiza daca este cazul reabilitari ale partilor structurale ale celor doua
decantoare existente (etanseizari, tencuieli etc).
- Se va realiza o treapta biologica cu oxidarea substantei organice pe baza de C, nitrificare, denitrificare
si eliminare biologica a P remanent dupa precipitarea chimica in DP. Aceasta treapta biologica va
cuprinde:
 bazin cu namol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de 6.000 m3 cu
succesiune bazine: anaerobic – anoxic-aerobic;
 in zona aerata se vor prevedea panouri aeratoare cu membrana elastica perforata sau difuzori cu
membrana elastica perforata;
 in zonele anaeroba si anoxica se vor prevedea mixere cu capacitate de amestec suficienta pentru
volumele de bazin respective;
 se vor alege suflante pentru asigurarea debitului de aer necesar; se va prevedea instalatie
hidraulica pentru distributia aerului;
- Se vor reabilita 2 din cele 4 decantoare secundare orizontale radiale existente, fiecare cu urmatoarele
caracteristici: D=35 m; Vu=2,568 m3; Shoriz.=856 m2; hu=3 m;
Lucrari propuse pe linia namolului
Se va reabilita complet linia de tratare a namolului, care va cuprinde:

- o statie de pompare namol cu echipamente de pompare pentru namolul activat recirculat si pentru
debitul de namol activat in exces;
- statia existenta de pompare namol primar se va transforma intr-un bazin de amestec pentru namolul
primar si namolul in exces;
- se renunta la procedura existenta de concentrare gravitationala a namolului; se prevad echipamente
noi de concentrare mecanica atat pentru namolul primar cat si in exces; se va prevedea si o instalatie
de conditionare chimica a namolului;
- se va reabilita 1 metantanc din cele 4 unitati existente si anume una cu volumul util de 1.500 m3; timp
de fermentare: 19 zile;
- echipamente de deshidratare mecanica pentru namolul fermentat.
Alte investitii in statia de epurare
- retele in incinta statiei de epurare;

- post TRAFO, inclusiv constructia si echipamentul;
- centru operational, inclusiv centru de control, laborator de analize si echipamente;
- automatizare: echipament SCADA, transmitatori, senzori, receptori – global;
- calculatoare de proces, echipamente diverse, software specific;
- drumuri si amenajari in incinta statiei de epurare.

2.10.2.2 Turnu Magurele
Reteaua de canalizare este in sistem unitar si acopera doar suprafata partii centrale a municipiului („orasul”),
cartierele („Magurele” si „Odaia”) nedispunand deloc de retele de canalizare. Lungimea totala a retelei este de
29,2 km si cuprinde conducte cu diametre intre 250 mm si 1200 mm.
urmator:
Tabelul 2-72 – Structura retelei de canalizare – Turnu Magurele
TURNU MAGURELE (km)

Dn 250 300 400 500 600 800 1000 1200 600/900 700/1200 TOTAL
Beton 1,50 16,80 2,01 1,10 1,85 0,23 1,14 1,88 2,28 0,37 29,146
Din totalul populatiei, de aproximativ 28.350, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 17.800 persoane
(63%) dintre care:
 2.000 persoane locuiesc la case;
Sunt inregistrate 1.371 bransamente.
Starea si functionarea retelei de canalizare este destul de proasta, numarul de interventii fiind mare
(aproximativ 100 pe an in retea si aproximativ 500 pe an la bransamente).
In municipiul Turnu Magurele exista un consumator industrial mare, un combinat chimic (S.C. Donau Chem
S.R.L.), specializat pe produse din amoniu (in principal, ingrasaminte chimice). Apele uzate provenind de la
acest combinat contin o cantitate ridicata de azot (in diverse combinatii), care ridica mult nivelul acestora la
intrarea in statia de epurare. In principiu, se poate impune combinatului sa ia masuri de reducere a
concentratiei de azot in apele uzate evacuate dar exista si o problema care nu depinde atat de combinat, cat
de calitatea colectorului Dn 1200 mm, confectionat din tuburi Bucov, care aduce apa uzata in statia de
epurare. Chiar inainte de intrarea in statia de epurare, acest colector traverseaza zona de lunca din
vecinatatea Combinatului Chimic, unde panza freatica are, pe de o parte, nivelul foarte ridicat si, pe de alta
parte, este puternic infestata cu azot provenit din instalatiile combinatului. In aceste conditii, colectorul Dn
1200 mm, a carui etanseitate lasa de dorit, dreneaza apa subterana incarcata cu amoniu si mareste in mod
substantial concentratia acestora in influentul statiei de epurare, in raport cu valoarea cu care acesta vine din
reteaua orasului si care este o concentratie normala apelor orasenesti. (de aproximativ 10 ori mai mare, ca
efect cumulat al drenajului si al influentului din combinatul chimic).


Tabelul 2-73 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Turnu Magurele

Reabilitarea si extinderea retelei Inlocuirea a 1.6 km colectoare si extinderea cu 5.2 km colectoare,
1 folosind conducte PVC; DN 250-400 mm;
de canalizare
2 statii de pompare apa uzata noi, necesare pentru reabilitarea
Statii de pompare apa uzata in colectorului final, din reteaua de canalizare a aglomerarii pana la
2
reteaua de canalizare statia de epurare: Q=600 l/s; H=7 m;
2.10.2.2.2 Tratarea Apei Uzate (Statii de Epurare)
Calitatea apelor uzate provenite din oras este cea a apelor uzate orasenesti colectate din retele de canalizare
in sistem unitar (ape menajere, publice si pluviale). Actualmente, din cauza efectului cumulat al drenarii apelor
subterane infestate cu amoniu din vecinatatea combinatului chimic si al deversarii directe a apelor uzate ale
combinatului, apele uzate influente in statia de epurare au un continut de amoniu extrem de ridicat, de
aproximativ 200 mg/l, in raport cu concentratia de 16-20 mg/l cu care acestea vin din oras.
Statia de epurare Turnu Magurele se afla la momentul de fata (anul 2011) in reabilitare/extindere prin contract
CL6 „Extinderea si reabilitarea statiilor de pompare ape uzate si a statiei de epurare din aglomerarea Turnu
Magurele” din proiect „Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul
Teleorman”.
Tabelul 2-74 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Turnu Magurele

Reabilitarea si extinderea SE existente: eliminare N,P. Statia cuprinde:
pre-tratare mecanica, sedimentare primara, tratare biologica folosind
Reabilitarea statiei de procedeul Bio-NP, sedimentare finala; Tratarea namolului include:
1 ingrosare, fermentare, deshidratere; Capacitate: 38,000 P.E. Laborator
epurare
de calitate cu dotarea strict necesara.
Amplasamentul statiei de epurare est situata pe malul Dunarii, la aproximativ 1 km de acesta si are un debit
proiectat de 370 l/s dar practic se poate trata numai un debit de 150 l/s.
Lucrarile principale propuse pentru reabilitarea liniei apei sunt:

- Se va inlocui statia de pompare apa uzata existenta Q=500 l/s; H=6 m.
 gratare rare cu curatare mecanica n=2 buc, dispuse pe 2 canale din beton cu b=0,50 m;
 gratare dese cu snec si evacuare retineri in container;
 deznisipator-separator de grasimi aerat format din 2 culoare cu lungimea de 15 m si latimea de
1,50 m fiecare;
 suflantele de aer vor avea: debitul Q=98 m3/h; lungime jeturi de insuflare aer: 12 m; lungimea
aferenta separarii grasimilor: 3 m;
 difuzoare cu membrana elastica perforata

- Instalatie de preparare-dozare reactivi (sulfat feric) pentru precipitarea fosforului in decantoarele

primare; punct injectare propus: camera de injectie si amestec;
- Se va reabilita decantorul primar orizontal radial existent, cu d=30,0 m, Vu=1.220 m3 si Ao=610 m2;
 se vor reabilita instalatiile mecanice (poduri racloare) si sistemele hidraulice(sisteme de
conducte); se vor realiza daca este cazul reabilitari ale partilor structurale ale decantorului
existent (etanseizari, tencuieli etc.).
 se va realiza un deversor de preaplin pentru surplusul de apa peste Quzimax in perioadele
ploioase;
- Se va realiza o treapta biologica complet noua cu oxidarea substantei organice pe baza de C,
nitrificare, denitrificare si eliminare biologica a P remanent dupa precipitarea chimica in DP. Aceasta
treapta biologica va cuprinde:
 bazin cu namol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de 3.000 m3, din
care pentru zona anaeroba: 450 m3, pentru zona anoxica 450 m3 iar pentru zona aerata: 2.100
m3. Dimensiuni in plan ale bazinului: lungime 35 m (lungime zona aerata: 24,5 m, lungimi zone
anaeroba si anoxica: cate 5,25 m); latime 15 m; Adancimea utila a apei in bazin: 6 m;
 in zona aerata se vor prevedea panouri aeratoare cu membrana elastica perforata sau difuzori cu
 in zonele anaeroba si anoxica se vor prevedea mixere cu capacitate de amestec suficienta pentru
volumele de bazin respective;
 se vor prevedea suflante pentru asigurarea debitului de aer necesar; se va prevedea o retea
- Se va executa 1 decantor secundar orizontal radial nou cu urmatoarele caracteristici:
Diametru: D=30 m; Volum util/decantor: Vu=1.848 m3; Suprafata orizontala/decantor: Shoriz.=616 m2;
adancime utila: hu=3 m

- echipamente de ingrosarea mecanica pentru amestecul namol primar si in exces; se va prevedea si o
instalatie de conditionare chimica a namolului;
- bazin de stabilizare aerobic;
- instalatie de concentrare mecanica namol, inclusiv pompe si echipament electric;
- statie de deshidratare namol, inclusiv constructia si echipamentul.
- sistem propriu de alimentare cu energie electrica al intregii statii de epurare;

- cladire administrativa, cu centru operational, inclusiv laborator de analize si echipamente;

- automatizare: echipament SCADA, transmitatori, senzori, receptori – global; ordinatori de proces,

echipamente diverse, software specific;
2.10.2.3 Rosiorii de Vede
Reteaua de canalizare lucreaza in regime unitar.
Exista o retea principala pentru ape uzate orasenesti (menajere, industriale, publice), cu o lungime de 23,2
km, avand colectoare cu diametre cuprinse intre 200 mm si 800 mm, executata in principal din beton, cu o
vechime foarte mare (mergand pana in anul 1918) si care conduce apa uzata la statia de epurare a
municipiului.
urmator.
Tabelul 2-75 – Structura retelei de canalizare – Rosiorii de Vede
ROSIORII DE VEDE (km)

Dn 200 250 300 400 500 600 800 TOTAL
Beton 0,952 1,275 8,275 5,276 5,65 0,725 0,27 22,423
Premo 0 0 0 0 0 0,466 0,209 0,675
PVC 0,17 0 0 0 0 0 0 0,17
Sunt inregistrate 1.485 racorduri. Din totalul populatiei, de aproximativ 29.951 (2010) reteaua de canalizare
deserveste aproximativ 16.379 persoane (55%) dintre care:
Separat exista o retea secundara, pentru ape pluviale, care deverseaza direct in raul Vedea, compusa din 2
colectoare, cu diametre cuprinse intre 300 mm si 1.500 mm si avand lungimea de 2.800 m si, respectiv, 1.735
m.
Pe majoritatea strazilor, pe care nu exista reteaua secundara, de apa pluviala, o parte din apa de ploaie
ajunge in reteaua principala astfel incat, pe timp de ploaie, aceasta lucreaza ca o retea in sistem unitar.
Starea si functionarea retelei de canalizare este destul de buna daca se ia in considerare numarul de blocaje
care este redus. Nu se stie, insa, in ce masura canalizarea este etansa si impiedica exfiltrarea apelor uzate in
panza freatica.
In municipiul Rosiorii de Vede nu exista consumatori industriali mari si ca urmare, nu exista efluenti industriali
care sa afecteze statia de epurare, respectiv sa creeze probleme deosebite in procesul de epurare


Tabelul 2-76 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Rosiorii de Vede
Nr.
crt.
Extinderea retelei de canalizare Extinderea cu 7,1 km colectoare, folosind conducte PVC; DN
1
250-350 mm;
Statii de pompare apa uzata in 2 statii de pompare apa uzata noi, necesare pentru extinderea
2
reteaua de canalizare retelei de canalizare: Q=10 l/s; H=8 m; Q=40 l/s; H=8 m;
Statia de epurare Rosiorii de Vede se afla la momentul de fata (anul 2011) in reabilitare/extindere prin contract
CL7 „Extinderea si reabilitarea statiilor de pompare ape uzate si a statiei de epurare din aglomerarea Rosiorii
de Vede” din proiect „Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul
Teleorman”.
Tabelul 2-77 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Rosiorii de Vede
Nr.
crt.
Reabilitarea si extinderea SE existente: eliminare N,P.
biologica folosind procedeul Bio-NP, sedimentare finala; Tratarea
1 Reabilitarea statiei de epurare
namolului include: ingrosare, fermentare, deshidratere; Capacitate:
29.300 P.E. Laborator de calitate cu dotarea strict necesara.
Influentul in statia de epurare are calitatea normala a apelor uzate orasenesti.
Lucrarile principale propuse la linia de apa in cadrul proiectului de reabilitare si extindere a SEAU Rosiorii de
Vede sunt:
- Se va inlocui statia de pompare apa uzata existenta Q=200 l/s; H=6 m.
 gratare dese cu snec si evacuare retineri in container;
 deznisipator-separator de grasimi aerat format din 2 culoare cu lungimea de 14 m si latimea de
1,40 m fiecare;
 suflantele de aer vor avea: debitul Q=91 m3/h; lungime jeturi de insuflare aer: 11,2 m; lungimea
aferenta separarii grasimilor: 2,8 m;
 difuzoare cu membrana elastica perforata
 instalatie de spalare-sortare nisip.

- Se va realiza un canal de masura a debitelor, pe care va fi montat un debitmetru electromagnetic;

canalul va fi amenajat intre gratare si deznisipator;
- Se realizeaza o camera de injectare si amestec a reactivilor pentru precipitarea P inainte de DP;
- Se va prevedea o instalatie de preparare-dozare reactivi (sulfat feric) pentru precipitarea fosforului in
decantoarele primare; punct injectare propus: camera de amestec si injectie;
- Se vor reabilita cele 2 decantoare primare orizontale radiale existente, unul cu d=25,0 m, Vu=846 m3
si Ao=423 m2; numai unul va fi utilizat ca decantor primar. Se vor reabilita instalatiile mecanice (poduri
racloarea) si sistemele hidraulice (sisteme de conducte); se vor realiza daca este cazul reabilitari ale
partilor structurale ale celor doua decantoare existente care se reabiliteaza (etanseizari, tencuieli etc.).
- Se va realiza o noua treapta biologica cu oxidarea substantei organice pe baza de C, nitrificare,
denitrificare si eliminare biologica a P remanent dupa precipitarea chimica in DP. Aceasta treapta
biologica va cuprinde:
 Bazin cu namol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de1.500 m3, din
care pentru zona anaeroba: 225 m3, pentru zona anoxica 225 m3 iar pentru zona aerata: 1.050
m3.
 Succesiune bazine: anaerobic – anoxic-aerobic;
 Dimensiuni in plan ale bazinului: lungime 35 m (lungime zona aerata: 24,5 m, lungimi zone
anaeroba si anoxica: cate 5,25 m); latime 8 m;
 Adancimea utila a apei in bazin: 6 m;
 In zona aerata se vor prevedea panouri aeratoare cu membrana elastica perforata sau difuzori cu
 In zonele anaeroba si anoxica se vor prevedea mixere cu capacitate de amestec suficienta
pentru volumele de bazin respective;
 Se vor alege suflante pentru asigurarea debitului de aer necesar; se va prevedea o instalatie
- Se vor reabilita cele 2 decantoare secundare orizontale radiale existente (numai unu a rezultat
necesar pentru decantarea secundara), cu urmatoarele caracteristici: Diametru: D=30 m; Volum
util/decantor: Vu=1.848 m3; Suprafata orizontala/decantor: Shoriz.= 616 m2; adancime utila: hu=3 m;

- se renunta la vechea concentrare gravitationala a namolului; se prevad echipamente noi de
concentrare mecanica atat pentru namolul primar cat si in exces; se va prevedea si o instalatie de
conditionare chimica a namolului;
- bazin de stabilizare aerobic;
- instalatie de concentrare mecanica namol, inclusiv pompe si echipament electric;


- centru operational, inclusiv camera de comanda, laborator de analize si echipamente;
2.10.2.4 Zimnicea
Reteaua de canalizare este in sistem unitar. Caracteristicile principale ale sistemului de canalizare (lungimi,
diametre, materiale) sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 2-78 – Structura retelei de canalizare – Zimnicea
ZIMNICEA (km)
Dn 200 300 400 500 600 800 1000 1200 1400 2200 TOTAL
Premo 0 2,500 0 0 0,780 4,500 0,672 0,470 0 1,130 10,052
Ettlinger 0 1,000 0,900 1,100 0,400 0 0 0 0 0 3,4
Bucov 0 0 0 0 0 0,655 0 0,576 0,460 0 1,691
altele 2,960 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,96
Sunt inregistrate 2.820 racorduri. Colectorul final care duce apa uzata in statia de epurare are Dn 800 mm, o
lungine de aproximativ 3 km si este executat din tuburi Premo. Acest colector traverseaza, de asemenea,
lunca inundabila a Dunarii pe o lungime de aproximativ 2 km.
Din totalul populatiei, de cca.14.927, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 9.974 persoane (67%)
dintre care:
(in afara racordarii la reteaua de distributie cu apa potabila a orasului). Starea si functionarea retelei de
canalizare este destul de buna daca se ia in considerare numarul de blocaje care este redus (aproximativ 10
blocaje pe an). Nu se stie, insa, in ce masura canalizarea este etansa si impiedica exfiltrarea apelor uzate in
panza freatica.
In orasul Zimnicea nu exista consumatori industriali foarte mari; societatea care evacueaza debitul cel mai
mare (14.300 m3/an) si, potential cel mai mare si poluator este firma Zimtub, cu profil metalurgic; impreuna cu
ceilalti 3 „mari” consumatori (industrie textila si industrie alimentara), debitul evacuat este de 27.600 m3/an
care, raportat la debitul total, de 314.323 m3/s al intregului oras este neglijabil si nu schimba caracterul de ape
uzate cu specific „orasenesc” care caracterizeaza apele uzate ale orasului.


Tabelul 2-79 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Zimnicea
Nr.
crt.
Extinderea cu 5.4 km colectoare, folosind conducte PVC; DN
1 Extinderea retelei de canalizare 250-300 mm;
Statia de epurare Zimnicea se afla la momentul de fata (anul 2011) in reabilitare/extindere prin contract CL8
„Extinderea si reabilitarea statiei de epurare in aglomerarea Zimnicea” din proiect „Reabilitarea si extinderea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman”.
Contractul CL8 a fost semnat pe data de 24.02.2010. Ordinul de incepere a fost dat in 22.03.2010. Durata
Tabelul 2-80 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Zimnicea
Nr.
crt.
Reabilitarea si extinderea SE existente: eliminare N, P.
biologica folosind procedeul Bio-NP, sedimentare finala;
1 Reabilitarea statiei de epurare Tratarea namolului include: ingrosare, fermentare, deshidratere;
Capacitate: 14,800 P.E. Laborator de calitate cu dotarea strict
necesara.
Influentul in statia de epurare are calitatea normala a apelor uzate orasenesti. Sistemul de canalizare fiind
unitar, apele uzate care ajung in statia de epurare sunt ape uzate menajere, ape uzate publice si debite mici
ape uzate industriale provenite de la IMM-uri si cele cateva intreprinderi industrial ceva mai mari;pe ansamblu,
apele uzate care intra in statia de epurare pastreaza un character „orasenesc”.
Procesul tehnologic de epurare al statei, la momentul de fata in implementare, poate fi urmarit pe plansa
anexata.

Figura 2-17 – Schema statiei de epurare Zimnicea
Lucrari pe linia apei
Lucrarile principale propuse la linia de apa in cadrul proiectului de reabilitare si extindere a SEAU Zimnicea
sunt:
- Se va inlocui statia de pompare apa uzata Q=100 l/s; H=6 m.
 gratar dese cu snec si evacuare retineri in container;
 deznisipator-separator de grasimi aerat format din 2 culoare cu lungimea de 14,25 m si latimea
de 0,95 m fiecare;
 difuzoare cu membrana elastica perforata: 46 bucate


- Se realizeaza o camera de injectare si amestec a reactivilor pentru precipitarea P inainte de
deznisipator;
decantoarele primare; punct injectare propus: camera de amestec si injectie;
- 2 decantoare primare orizontale longitudinale cu L=25 m, b=3 m, Vu=135 m3 si Ao=75 m2
cuprinde:
 Bazin cu namol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de1.000 m3, din
care pentru zona anaeroba: 150 m3, pentru zona anoxica 150 m3 iar pentru zona aerata: 700 m3.
- Se vor realiza 2 decantoare secundare orizontale longitudinale, fiecare cu urmatoarele caracteristici:
Lungime: L=30,0 m; latime/decantor: l=4,0 m, volum util/decantor: Vu=279 m3; suprafata
orizontala/decantor: Shoriz.= 107.3 m2; adancime utila: hu=2,60 m;
Se va realiza o linie completa de tratare a namolului, care va cuprinde:

- bazin de omogenizare namol, D=8 m, inclusiv structura, vanele, conducte, raclorul si echipamente
electrice;
- instalatie de concentrare mecanica namol, Q=20 m3/h, inclusiv pompe si echipament electric;
- statie de deshidratare namol, inclusiv constructia si echipamentul care vor fi plasate intr-o cladire de
40 x 20 m unde vor exista si unitatile de dozare chimica necesare; namolul deshidratat va fi descarcat
in depozite de namol;


Laboratorul va fi plasat in centrul operational al statiei de epurare. Aparatura de laborator este limitata la cea
strict necesara pentru conducerea proceselor tehnologice din statia de epurare si fara de care operarea
sistemului ar avea de suferit.
2.10.2.5 Videle
Reteaua de canalizare este in sistem unitar. Reteaua de ape uzate are 13,72 km si conducte cu diametre
cuprinse intre 200 mm si 500 mm. Caracteristicile principale ale sistemului de canalizare (lungimi, diametre,
materiale) sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 2-81 – Structura retelei de canalizare – Videle
VIDELE (km)
Dn 500 400 300 200 TOTAL
Beton 3,400 1,640 5,620 3,080 13,740
Sunt inregistrate 529 conectari. Pentru zona joasa a orasului, exista o retea de canalizare secundara din care
apa uzata este pompata in reteaua principala de canalizare cu ajutorul unei statii de pompare ape uzate
dotata cu 1 pompa tip ACV 100.
Din totalul populatiei, de aproximativ 11.605 reteaua de canalizare deserveste aproximativ 5.020 persoane
(43%) dintre care:
3.835 persoane locuiesc la bloc;
1.185 persoane locuiesc la case.
Dupa criteriul lungimii colectoarelor, raportat la lungimea strazilor, gradul de acoperire al canalizarii este:
13,74/68,55=20%.
Starea si functionarea retelei existente de canalizare este proasta, inregistrandu-se aproape 200 de interventii
pe an.
In orasul Videle nu exista consumatori industriali foarte mari; societatea care evacueaza debitul cel mai mare
(46.116 m3/an) si, potential cel mai mare si poluator este S.C. PETROMSERVICE SA cu profil petrolier;
impreuna cu ceilalti „mari” consumatori (industrie textila si industrie alimentara), debitul evacuat este de
94.776 m3/an care, raportat la debitul total, de 362.362 m3/s al intregului oras este suficient de mic ca sa nu
schimbe caracterul de ape uzate cu specific „orasenesc” care caracterizeaza apele uzate ale orasului; oricum,
conform legislatei in vigoare, se poate impune tuturor societatilor comerciale sa respecte conditiile de calitate
privind apele uzate injectate in reteaua de canalizare (Normativul NTPA 002.2002/28.02.2002).
Sistemul de canalizare fiind unitar, apele uzate care ajung in statia de epurare sunt ape uzate menajere, ape
uzate publice si debite mici ape uzate industriale provenite de la IMM-uri si cele cateva intreprinderi industriale
ceva mai mari; pe ansamblu, apele uzate care intra in statia de epurare pastreaza un caracter „orasenesc”.


Tabelul 2-82 – Masuri propuse pentru sistemul de canalizare – Videle
Nr.
crt.
Extinderea cu 8.4 km colectoare, folosind conducte PVC; DN
1 Extinderea retelei de canalizare
100-350 mm;
4 statii de pompare apa uzata noi, necesare pentru extinderea
Statii de pompare apa uzata in retelei de canalizare: Q=5 l/s; H=10 m + Q=15 l/s; H=15 m +Q=10
2
reteaua de canalizare l/s; H=13 m + Q=40 l/s; H=18 m;
Statia de epurare Videle se afla la momentul de fata (anul 2011) in reabilitare/extindere prin contract CL9
„Extinderea si reabilitarea statiei de epurare in aglomerarea Videle” din proiect „Reabilitarea si extinderea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman”.
Tabelul 2-83 – Masuri propuse pentru statia de epurare – Videle
Nr.
crt.
Reabilitarea si extinderea SE existente: eliminare N,P. Statia
cuprinde: pre-tratare mecanica, sedimentare primara, tratare biologica
folosind procedeul Bio-NP, sedimentare finala; Tratarea namolului
1 Reabilitarea statiei de epurare
include: ingrosare, fermentare, deshidratere; Capacitate: 10,600 P.E.
Laborator de calitate cu dotarea strict necesara.
Lucrari pe linia apei
Lucrarile principale propuse la linia de apa in cadrul proiectului de reabilitare si extindere a SEAU Videle sunt:
- Treapta mecanica de degrosisare, continand:
 gratar des cu snec si evacuare retineri in container;
 deznisipator-separator de grasimi aerat format din 1 culoar cu lungimea de 14,25 m si latimea de
0,95 m;
 difuzoare cu membrana elastica perforata: 23 bucate;
- Se va realiza o noua camera de distributie a apei uzate catre decantoarele primare;


decantoarele primare; punct injectare propus: in camera noua de distributie a decantoarelor primare;
- 2 decantoare primare orizontale longitudinale cu L=20 m, b=3 m, Vu=108 m3 si Ao=75 m2;
cuprinde:
 Bazin cu namol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de 725 m3, din
care pentru zona anaeroba: 108,75 m3, pentru zona anoxica 108,75 m3 iar pentru zona aerata:
508 m3;
- Se vor realiza 2 decantoare secundare orizontale longitudinale, fiecare cu urmatoarele caracteristici:
Lungime: L=25,0 m; latime/decantor: b=3,5 m, volum util/decantor: Vu=184,6 m3; suprafata
orizontala/decantor: Shoriz.= 76,8 m2; adancime utila: hu=2,40 m;
Se va realiza o linie completa de tratare a namolului, care va cuprinde:

- o statie de pompare namol activat recirculat si namol in exces, inclusiv constructia si echipamentul;
- bazin de omogenizare namol, D=8 m, inclusiv structura, vanele, conducte, raclorul si echipamente
electrice;
- instalatie de concentrare mecanica namol, Q=20 m3/h, inclusiv pompe si echipament electric;

Laboratorul va fi plasat in centrul operational al statiei de epurare. Aparatura de laborator este limitata la cea
strict necesara pentru conducerea proceselor tehnologice din statia de epurare si fara de care operarea
sistemului ar avea de suferit.

2.10.2.6 Ciolanesti
Comuna Ciolanesti alcatuita din satele Baldovinesti, Ciolanestii din Deal si Ciolanestii din Vale, este situata in
zona nordica a judetului, la aproximativ 36 km norord-vest de municipiul Alexandria, pe DJ 703 Alexandria –
Silistea Noua. Comuna Ciolanesti s-a dezvoltat atat pe partea stanga cat sip e partea dreapta a paraului
Cainelui, afluent mal stang al raul Vedea, la altitudine cuprinse intre 115-135 mdM.
Proiectul mai jos descris este in faza de executie.
Sistemul de canalizare si epurare la localitatile Ciolanestii din Deal si Ciolanestii din Vale este in faza de
implementare. Pentru canalizarea si epurarea la satul Baldovinesti s-a pregatit un SF care in momentul de fata
este in proces de aprobare.
Sistemul de canalizare la Ciolanestii din Deal si Ciolanestii din Vale este alcatuit de un colector principal si 5
colectoare secundare. Reteaua de canalizare cu conducte din PVC prelua apele uzate menajere numai din
zonele strazilor principale ale comunei Ciolanesti si trebuie sa fie extinsa in viitor. Lungimea totala a sistemului
de canalizare cu diametrul de Dn 250 mm este de 4.742 m:
 Satul Ciolanesti-Deal 2.996 m
 Satul Ciolanesti-Vale 1.746 m
Functionarea colectoarelor se face in sistem divizor fara a se colecta apa pluviala.
Datorita configuratiei terenului, s-au construit si doua statii de pompare. Refularea apelor uzate colectate in
statiile de pompare se realiza prin intermediul a doua conducte din PEID De PN 6, cu diametrul nominal de
150 mm in lungime de 310 m respective 420 m.
Statia de pompare din satul Ciolanestii din Deal (SPAU 1) este echipata cu 1+1 pompe (Qp=25 l/s, Hp=21 m,
P=11,1 kW).
Statia de pompare din satul Ciolanestii din Vale (SPAU 2) este echipata cu 1+1 pompe (Qp=25 l/s, Hp=29 m;
P=16 kW).
Bugetul proeictului realizat prin OG 7 nu prevede racordarea gospodariilor.
Statia de epurare (SEAU) a fost dimensionata astfel:
 Treapta mecanica, de pompare si treapta de prelucrare a namolului: Q=390 m3/zi
 Treapta biologica: Q=187 m3/zi. Treapta biologica a fost aleasa ca linie tehnologica monobloc ce
poate fi suplimentat pe parcursul dezvoltarii lungimii colectoarelor de canalizare.
Principalele elemente componente ale statiei de epurare sunt:
- Gratar manual
- Deznisipator – separator de grasimi
- Bazin de egalizare si pompare
- Debitmetru electromagnetic
- Unitate de epurare biologica

- Unitate de dezinfectie cu UV
- Unitate de preparare si dozare coagulant si floculant
- Bazin de colectare si pompare namol
- Unitate de deshidratare namol
- Pavilion de exploatare – personal.
Statia de epurare nu a fost pusa in functiune din cauza lipsei de racordari la sistem de canalizare.
2.10.2.6.3 Depozitarea namolului
Statia de epurare inca nu este in functiune.
2.10.2.7 Draganesti-Vlasca
Comuna Draganesti-Vlasca dispune de un sistem centralizat de canalizare provenite din partea centrala a
localitatii Draganesti-Vlasca. Reteaua de canalizare este realizata din doua tronsoane:
 Un tronson de conducte de azbociment (Dn=500 mm, L=400 m, DJ 503) pentru preluarea apelor
uzate provenite de locuitorii din zona centrala. In prezent, reteaua de canalizare a apelor uzate
menajere provenite din zona centrala nu este functionala datorita neechiparii statiei de pompare si
statiei de epurare.
 Un tronson de conducte de azbociment (Dn=300 mm, L=3,7 km, DJ 503) pentru preluarea blocul de
locuinte (6 apartamente) si dispensarul uman. La aceasta retea sunt racordati 56 locuitori.
Pentru Comuna Draganesti-Vlasca este prevazut ca pana in anul 2015 sa se execute o retea de canalizare cu
o lungime de 10 km.
Apele uzate menajere provenite de la dispensarul si de la blocul de locuinte sunt epurate la trecerea prin doua
decantoare tip Imhoff, dimensionate pentru 250 locuitori, dupa care sunt evacuate direct in raul Calinistea,
printr-o conducta executata din tuburi de beton (Dn=200 mm, L=50 m).
2.10.2.8 Gratia
Comuna Gratia, este amplasata in zona de nord-est a judetului, regiunea Campiei Gavanu – Burdea, urmarind
partial traseul drumrilor judetene DJ 611 si DJ 701.
Comuna Gratia este alcatuita din localitatile Gratia, Ciurari-Deal si Draghinesti avind o populatie de 2.788
locuitori in anul 2010.
Colectarea apelor uzate se face prin intermediul unei retele de canalizare in lungime de L=5,15 km realizata
din PVC, imbinate cu inele de cauciuc.

2.10.2.8.2 Tratarea apei uzate
Statia de Epurare este alcatuita din:
 Trepata de pretratare mecanica;
 Deznisipator;
 Reactor SBR;
 Tanc apa tratata;
 Filtru de nisip sub presiune TRITON cu spalare manuala;
 Lampa de filtrare UV;
Apa epurata este evacuate gravitational in emisar (pariul Dambovnic), debitele de calcul pentru
dimensionatrea Statiei de Epurare sunt:
Qmax zi=735 m3 /zi – (3.500 de locuitori – populatie in perioada de perspectiva);
Qmax orar=43,75 m3 /h;
Qmed zi=525 m3 /zi;
Qmin orar=13,13 m3 /h;
Gura de descarcare este constituita dintr-un timpan de beton armat, in care este incastrata conducta de
evacuare. Canalul de descarcare in emisar, este alcatuit din tuburi de beton Dn 250, aproximativ 70m
lungime.
In momentul de fata statia de epurare nu este in functiune dat lipsei racordarilor la sistemul de canalizare.
Deoarece in momentul de fata statia de epurare nu este in funciune, nu se produce namol.
2.10.2.9 Piatra
Comuna Piatra este situata in partea sudica a judetului in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, in apropierea
raului Calmatui.
Se realizeaza prin intermediul unui colector Dn 200 si este amplasat in zona centrala a localitatii paralel cu
drumul judetean (acest colector este colmatat).
In partea de vest a localitatii exista o statie de epurare nefunctionala compusa din:
 statie pompare;
 decantor tip Imhoff (1.500 locuitori);

 iazuri biologice;
La momentul de fata nu se produce namol.
2.10.2.10 Poeni
Comuna Poeni este situata in partea nordica a judetului la 22 km nord-vest de municipiul Videle pe DJ 503
Purani-Catanu.
Apele uzate menajere, provenite de la un nr. de aproximativ 520 locuitori din zona blocurilor de locuinte Poeni,
birouri sediu PETROM, agenti economici si locuinte particulare, sunt colectate de o retea de canalizare
realizata din tuburi din beton (Dn=250 mm, L=0,8 km) si dirijate catre statia de epurare. Din statia de epurare
apele uzate menajere sunt evacuate in raul Glava cioc printr-o conducta metalica (Dn=250 mm, L=120 m).
Apele uzate menajere sunt epurte la trecerea printr-o statie de epurare mecanica (Qzi max=128,4 m3/zi) cu
fermentare anaeroba a namolului alcatuita din:
- Doua gratare cu curatire manuala

- un deznisipator orizontal cu curatire manuala
- un debitmetru;
- un decantor primar etajat tip Imhoff (pentru 500 persoane);
- un decantor secundar tip Imhoff (pentru 200 persoane);
- o statie de clorinare cu clor gazos (repusa in functi in iunie 2009)
- un bazin de contact apa cu clor;
- o platforma uscare namol;
- o statie de pompare namol din decantorul primar SP1;
- o statie de pompare namol din decantorul secundar SP2;
- o statie de pompare apa din drenare SP3;
- camine de canalizare.
Namolul este depozitat in incinta statiei de epurare.
2.10.2.11 Poroschia
Comuna Poroschia este situata in imediata vecinatate a municipiului Alexandria pe DN 51 Alexandria –

Zimnicea.
Reteaua de canalizare este alcatuita din totalitatea canalelor si constructiilor accesorii care au rolul de a
colecta apele uzate menajere si de a le transporta in statia de epurare. Reteaua de canalizare a comunei
Poroschia este realizata din tuburi din beton Dn=300 mm. Lungimea totala a retelei este de 6,7 km.

Canalele de canalizare sunt amplasate pe DN 51 pe trotoar pe parte derapta in sensul de mers spre Zimnicea,
iar pe drumurile satesti in axul drumului.
S-au prevazut doua statii de pompare.
Implementarea sistemului de canalizare si statiei de epurare a fost oprita din cauza lipsei de fonduri.
2.10.2.11.2 Tratarea apei uzate
Pentru epurarea apelor uzate provenite de la Poroschia si Calomfiresti era prevazuta o statie de epurare
mecano-biologica compacta. Proiectul nu a fost finalizat, ramanand structuri care nu vor mai putea fi folosite.
Master Planul, urmarind o analiza de optiuni (Calculul Valorii Actualizate Nete) recomanda pomparea apelor
uzate si epurarea lor la SEAU Alexandria.
2.10.2.12 Tatarastii de Jos
In prezent in comuna Tatarestii de Jos sistemul centralizat de canalizare si epurare este in fata de
implementare.
Colectoarele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatii din tuburi PVC-KG, SN4 (Dn=250 –
315 mm, Ltotala=6,688 km).
Datorita configuratiei terenului si evitarii pozarii conductelor de canalizare la adancimei mari, s-au prevazut 2
statii de pompare: SP1 cu 1+1 pompe submersibile (Qp 67,51 m3/h, Hp=15 mCA) si SP2 echipata cu 1+1
pompe submersibile (Qp=29,83 m3/h, Hp=15 mCA). Conducta de refulare din SP1 este prevazuta din PEID,
PN 10 (Dn=160 mm, L=550 m), iar conducta de refulare SP2 din PEID, PN 10 (Dn=110 mm; L=550).
Pentru epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere se propune realizarea unei statii de epurare
mecano-biologica compacta, containerizata, supraterana amplasata in zona sudica a satului Tatarastii de Jos,
pe malul stang al raului Teleorman la 80 m de acesta, pe un teren ce apartine dominiului public al comunei
Tatarastii de Jos. SEAU este modulara, la prima etapa fiind montat un singur modul (Q=160 m3/zi), iar in
etapa finala se va adauga o alta unitate.
Pana la realizarea unui sistem centralizat de canalizare pentru toata comuna si a statiei de epurare, in cazul
instalitiilor interioare de alimentare cu apa in immobile, evacuarea apelor uzate se va face in bazine entanse
vidanjabile.
Schema de epurare cuprinde:
a) Linia apei – Treapta de epurare mecanica primara

- camin gratar manual;
- deznisipator si separator grasimi
- bazin de egalizare, omogenizare si pompare cu electropompe submersibile si mixer submersibil;
- debitmetre electromagnetice montate pe cele doua linii de pompare.
b) Linia apei – treapta de epurare mecano-chimica

- gratar mechanic;

- camera de coagulare;
- decantor primar cu blocuri lamelare.
c) Linia apei – treapta de epurare biologica avansata cu nitrificare – denitrificare

- tanc de fermentare si hidroliza;
- tanc de nitri-denitrificare heterotrofa;
- tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa
- tanc de nitrificare autotrofa;
- instalatie de dezinfectie cu raze ultraviolete montata la isirea din modulul biologic.
d) Linia namolului
- bazin colectare, decantor, stabilizare si pompare namol;
- pompa submersibila namol;
- mixer submersibil namol;
- unitate de deshidratare namol;
- platforma depozitre container reziduuri.
Evacuarea apelor epurate se va face in raul Teleorman prin intermediul unei conducte din PVC (Dn=250 mm;
L=80 m).
Debitele de apa uzata evacuate care au fost luate in considerare la dimensionarea intregului sistem de
canalizare si epurare sunt urmatoarele:
Qzi max=351 m3/zi (4,06 l/s);

Qzi med=271 m3/zi (3,13 l/s);
Qorar max=36,57 m3/h =10,1 l/s.
Deoarece proiectul SEAU este in fata de implementare, nu se produce namol.
2.11 Colectarea datelor
Chestionarele detaliate au fost elaborate in vederea obtinerii informatiilor cat mai exacte. Vizitele in teren au
fost facute la operatorii de apa si la instalatiile existente, si s-au purtat discutii cu persoanele responsabile ale
operatorilor locali.
A fost stabilita o metodologie de culegere a informatiilor pentru a obtine o larga si variata sfera de informatii.
Avand in vedere scopul activitatii si constrangerile de data limita de predare a Mastaer Planului Actualizat nu a
fost posibila stabilirea altor metode de colectare a informatiilor.
In unele localitati, in care nu exista sistem de alimentare cu apa/canalizare, nu s-au colectat date suficiente
pentru completarea chestionarului respectiv.
Consultantul a fost multumit de datele obtinute. Trebuie reamintit ca unul din obiectivele principale ale
proiectelor de infrastructura este de a se realiza schimbari majore in administrarea si exploatarea viitoarelor
retele si introducerea unui sistem informatic de gestiune (MIS).

2.12 Concluzii
S.C. APA SERV S.A. este un operator de dimensiune redusa daca comparam veniturile din activitatea de
exploatare.
Ca si performante financiare in 2011, Operatorul Regional din Judetul Teleorman ocupa locul 28 din 42 de
Operatori Regionali (considerand criteriile folosite de Asociatia Romana A Apei pentru a analiza performantele
fiancniare ale Operatorilor Rgeionali). Principalii indicatori financiare in anul 2011 sunt urmatorii:
 Rata profitului brut inainte de amortizare si redeventa: 15%;
 Perioada de incasare a clientilor: 118 zile;
 Ponderea cheltuielilor cu energia in costuri: 17.5%;
 Ponderea cheltuielilor cu personalul in costuri: 65.9%;
De asemenea, S.C. APA SERV S.A. are contractat un imprumut de co-finantare al proiectului POS Mediu de
la BCR in valoare de 23.6 milioane lei. Rambursarea principalului va incepe in anul 2014 si va fi realizat in 16
ani.
Deficientele existente la nivelul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt enumerate mai jos:
Tabelul 2-84 – Deficientele existente la nivelul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Sector Situatie curenta Deficiente si probleme identificate
 Nr. sisteme urbane: 5 Zone urbane
Bransamente apa potabila  Rata conectare urbana: 72%  Pierderi de apa cauzate de avarii ale retelelor
 Nr. sisteme rurale: 38  Conducte vechi
10 sisteme sunt in faza de  Protectie improprie a zonelor de siguranta
executie impotriva posibilelor surse de poluare
 Rata de conectare rurala: (prevazuta in proiectul „Reabilitarea si
40% extinderea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare in judetul Teleorman”)
 Zone rurale:
 Alimentarea cu apa se face prin cismele
stradale si nu prin bransamente casnice
 Consta in clorinare/tratare cu  Echipament uzat
Tratarea apei hipoclorit de sodiu.  Structuri vechi, degradate
 Turnu Magurele are un  Eficienta scazuta a procesului de tratare
sistem clasic de potabilizare datorita echipamentelor uzate sau
(decantoare suspensionale, nefunctionale
filtre rapide, precipitare cu
sulfat de aluminiu si clorinare)
 Nr. sisteme urbane: 5 Zone urbane:
Sistem de canalizare  Rata conectare urbana: 63%  Blocaje, avarii
 Nr. sisteme rurale: 7  Exfiltratii apa uzata cauzand probleme pentru
 Rata de conectare rurala: mediu si sanatate
2.3%  Rate ridicate de infiltratii rezultand un debit
mare de apa uzata
 Colectoare subdimensionate
 Conditii improprii ale conductelor
 Sectiuni avariate
 Colmatarea colectoarelor de mica dimensiune
Zone urbane: Zone urbane:
Nivel de epurare si  Cele 5 statii de epurare sunt  Toate cele 5 statii de epurare nu au fost in
eficienta tratarii in faza de reabilitate in cadrul conformitate cu criteriile NTPA 001, datorita
pro-iectului „Reabilitarea si configuratiei existente si starii statiilor.
extinde-rea sistemelor de Zone rurale:

Sector Situatie curenta Deficiente si probleme identificate

alimentare cu apa si  Cele 2 SEAU cu pretratarea mecanica sunt
canalizare in judetul nefunctionale.
Teleorman”
 Dupa realizarea proiectului
toate cele 5 statii de epurare
vor avea un nivel de epurare
ridicat si vor indeplini
standardele de calitate ale
apei epurate.
Zone rurale:
 3 SEAU mecanico-biologice
 2 SEAU pretratarea
mecanica
In cadrul Asistentei tehnice Rute de evacuare a namolului sau facilitati
Managementul namolului pentru managementul stabilite insuficiente.
proiectului „Reabilitarea si
extinderea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizarea
s-a stabilit strategia de
management a namolurilor
pentru Operator Regional S.C.
APA SERV S.A.
Rauri, lacuri si fluviu Dunare Efluenti tratati insuficient cauzand poluare,
Bazine de receptie probleme de mediu si riscuri pentru sanatate.

MP TR Final Capitolul 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP TR Final Capitolul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului: MASTER PLAN ACTUALIZAT

„Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare Judetul Teleorman

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-1

2 ANALIZA SITUATIEI ACTUALE .......................................................................................................... 2-13

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-2

2.5.3.2 Caracteristicile Gospodariei in Judetul Teleorman.............................................................................2-46

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-3

2.10.1.3.6 Contorizare ...................................................................................................................................2-93

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-4

2.10.1.12.4 Retele de transport......................................................................................................................2-108

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-5

2.10.1.21.5 Retele de distributie ....................................................................................................................2-122

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-6

2.10.1.29.4 Retele de transport......................................................................................................................2-133

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-7

2.10.1.40 Silistea .............................................................................................................................................2-143

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-8

2.10.1.48.5 Retele de distributie ....................................................................................................................2-156

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-9

2.10.2.12.1 Colectarea apei uzate .................................................................................................................2-179

Figura 2-1 – Localizarea judetului Teleorman...................................................................................................................2-19

Tabelul 2-1 – Situatia drumurilor publice in judetul Teleorman ..........................................................................................2-28

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-10

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-11

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-12

2 ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

2.1.2 Zona de proiect

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-13

2.1.3 Caracteristici naturale

2.1.4 Infrastructuri, altele decat cele de apa potabila si apa uzata

Deseuri solide urbane

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-14

2.1.5 Analiza socio-economica

2.1.6 Evaluare institutionala si cadrul legal

In prezent, in Judetul Teleorman procesul de regionalizare este finalizat si functional.

2.1.7 Surse de apa

Cantitatile de apa de suprafata si subterana captate in judetul Teleorman sunt:

Bazinul hidrografic VEDEA 3.452,89 5.100,12

Bazinul hidrografic ARGES 397,00 1.958,84

Bazinul hidrografic CALMATUI 1.529,15 803,26

TOTAL pe judet 5.379,04 7.862,22

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-15

- Zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve exploatabile, calculate pentru

- Zacamintul Videle-Mereni-Prundu-Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14.895 m3/zi;

- Zacamamintul Balaci-Rosiorii de Vede-Alexandria, cu rezerve exploatabile de 69.873 m3/zi;

- Zacamantul Videle-Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12.613 m3/zi;

- Zacamantul Turnu Magurele-Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1.529.885 m3/zi.

2.1.8 Poluarea apelor

Master Plan Actualizat – Versiune finala 2-16

2.1.9 Infrastructura existenta

Vizitele si inspectiile pe teren au condus la evaluarea deficientelor si lipsurilor facilitatilor si la emiterea de

Situatia in sectorul de apa poate fi prezentata astfel:

 Numar sisteme de alimentare cu apa in zonele urbane: 5;

 Numarul sistemelor de alimentare cu apa in zonele rurale: 44;

 Principalele deficiente in zone urbane:

o Pierderi de apa cauzate de avarii ale conductelor;

o Echipamente uzate si nefunctionale – o parte din ele va fi schimbata in cadrul proiectul in

o Instalatii de clorinare neconforme cu standardele legale in vigoare, care vor fi reabilitate in

Situatia in sectorul de apa uzata poate fi prezentata astfel:

 Numarul sistemelor de canalizare in zonele urbane: 5;

 Rata medie de conectare la sistemul de canalizare in zone urbane: aproximativ 60%;

 Numarul sistemelor de canalizare in zonele rurale: 7;

 Rata medie de conectare la sistemul de canalizare in zone rurale: 2,5%;