Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă Și Climă Al Municipiului Râmnicu Vâlcea - Forma Finala

ELABORAT DE:
FINACON INTERNATIONAL CONSULTING

ADRESA:
STR. PUȚUL LUI ZAMFIR NR. 9, ETAJ 1,
SECTOR 1, BUCUREȘTI
2021
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ȘI CLIMĂ
-MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA-
CUPRINS
1. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 5
1.1. Scopul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă ................................. 5
1.2. Obiectivele Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă .......................... 8
1.3. Domeniile de aplicare ale Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă .. 9
1.4. Concordanța Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă cu alte
documente strategice ............................................................................................................... 10
1.5. Metodologia................................................................................................................... 11
2. CADRUL EUROPEAN CURENT ȘI VIZIUNEA PENTRU VIITOR ................................ 14
2.1. Energia și schimbările climatice în context internațional ........................................ 15
2.2. Politici și initiative internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice ...... 20
2.3. Politicile Uniunii Europene privind schimbările climatice și energia ..................... 24
2.4. Cadru de acțiune pentru 2030 ..................................................................................... 25
2.5. Adaptarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice ......................................... 27
2.6. Convenția primarilor privind clima și energia .......................................................... 31
3. CADRUL NAȚIONAL ......................................................................................................... 36
3.1. Producția și consumul actual de energie în România ............................................... 38
3.2. Cadrul legislativ privind eficiența energetică și schimbările climatice ................... 40
4. DATE GENERALE – MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA .............................................. 45
4.1 Date generale – Municipiul Râmnicu Vâlcea ............................................................ 45
4.2 Condiții climatice specifice .......................................................................................... 49
4.3 Analiza riscurilor și a vulnerabilităților..................................................................... 50
Inundații ......................................................................................................................... 51
Alunecări de teren .......................................................................................................... 52
Cutremure ....................................................................................................................... 53
Schimbări climatice ........................................................................................................ 54
4.4 Populația ....................................................................................................................... 56
4.5 Servicii publice de interes general .............................................................................. 62
Infrastructura de sănătate ............................................................................................... 62
Infrastructura de învățământ........................................................................................... 64
Cultură și culte ............................................................................................................... 68
2
4.6 Rețeaua de utilități ....................................................................................................... 70

Rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua de ape uzate .................................................... 70
Alimentarea cu energie electrică și termică ................................................................... 72
Serviciile de salubritate .................................................................................................. 73
Rețeaua de iluminat public ............................................................................................. 74
4.7 Utilizarea și nivelul de dezvoltare al diverselor moduri de transport în Municipiu
75
Infrastructura rutieră ....................................................................................................... 75
Infrastructura feroviară ................................................................................................... 77
Infrastructura aeriană...................................................................................................... 77
Transportul public urban ................................................................................................ 78
Transportul privat și comercial ...................................................................................... 79
4.8 Situația consumurilor energetice publice și rezidențiale ale Municipiului Râmnicu
Vâlcea ....................................................................................................................................... 80
Sectorul clădirilor ........................................................................................................... 80
Iluminatul public ............................................................................................................ 85
Transportul ..................................................................................................................... 86
Tratarea apelor uzate ...................................................................................................... 88
4.9 Potențialul producerii energiei din surse regenerabile ............................................. 89
Energia solară ................................................................................................................. 91
Energia eoliană ............................................................................................................... 96
Biomasa .......................................................................................................................... 99
Energia din deșeuri ....................................................................................................... 101
Energia geotermală ....................................................................................................... 103
Hidroenergia ................................................................................................................. 105
4.10 Nominalizarea departamentelor din cadrul primăriei responsabile cu aplicarea
prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică ............................................ 107
5. INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR........................................................... 110
5. 1 Importanța Inventarului de referință al emisiilor .................................................. 110
5. 2 Stabilirea anului de referință .................................................................................... 112
5. 3 Consumul final de energie ......................................................................................... 114
5. 4 Emisiile de CO2 .......................................................................................................... 117
5. 5 Concluziile Inventarului de referință al emisiilor ................................................... 119
3
6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE ....................................................................................................... 122

6.1 Viziune pe termen lung .............................................................................................. 122
6.2 Aspecte organizaționale și financiare ....................................................................... 124
o Aspecte organizaționale ............................................................................................... 124
o Aspecte financiare și surse de finanțare ....................................................................... 125
7. ACȚIUNI ȘI MĂSURI PLANIFICATE PE DURATA PLANULUI ................................ 135
7.1 Domenii/sectoare strategice și proiecte prioritare................................................... 135
Sectorul clădirilor ......................................................................................................... 135
Iluminatul public .......................................................................................................... 139
Transportul ................................................................................................................... 140
Producerea de energie la nivel local ............................................................................. 141
7.2 Proiecte prioritare ...................................................................................................... 141
7.3 Rezultate ale măsurilor planificate până în anul 2030 ........................................... 142
8. CONCLUZII........................................................................................................................ 144
9. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 146
10. ANEXE ............................................................................................................................ 149
4
1. INTRODUCERE
1.1. Scopul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) este un document strategic
prin care se asigură planificarea urbană, proiectat pentru a oferi o imagine detaliată a situației
energetice a unei municipalități și a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilind măsuri cu impact
cuantificabil în reducerea acestor emisii prin creșterea eficienței energetice și adoptarea unor ținte
legate de producerea energiei din surse regenerabile – adresând concomitent problematica sărăciei
energetice. Propune, de asemenea, măsuri viabile pentru adaptarea la schimbările climatice, în
special pentru reducerea riscurilor precum cele generate de inundații sau valuri de căldură. Prin
acest plan, autoritățile locale își asumă sprijinul pentru realizarea cu succes a procesului de
îmbunătățire a eficienței energetice pe teritoriul administrat, în vederea atingerii țintelor privind
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate la nivelul Uniunii Europene.
Scopul acestui plan este de a asigura implementarea politicilor locale pe termen scurt și
mediu formulate pe baza strategiei de dezvoltare durabilă, prin definirea obiectivelor și direcțiilor
de acțiune generale și specifice în sectorul energetic și pentru protecția mediului, pentru atingerea
dezideratului final de neutralitate climatică până în 2050.
PAEDC presupune aplicarea unor măsuri care să asigure o eficientizare a utilizării

resurselor la nivel local, implementarea surselor de energie regenerabilă și dezvoltarea unor
programe și acțiuni care să contribuie la diminuarea consumului de energie generat de utilitățile
publice.
Aceste măsuri înseamnă:
• o ţintă de reducere a emisiilor de CO2 până în anul 2030 cu cel puțin 40% față de anul
de referință
• adoptarea unei Strategii de Reducere a Efectelor Schimbărilor Climatice.
Pe baza datelor sintetice furnizate de al Șaselea Raport de Evaluare (WG1/AR6) 1 al
Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC), precum și de
succesul doar parțial al Conferinței Părților de la Glasgow (COP26)1, scenariul cel mai probabil
este de ratare a țintelor stabilite prin COP21 de la Paris, de limitare a creșterii globale de
temperatură la +1.5°C. Cel mai probabil, creșterea va ajunge la +1.6°C - +1.8°C, și aceasta doar
5
în condițile respectării Contribuțiilor Determinate la Nivel Național (NDC). În aceste condiții se

recomandă dezvoltarea și implementarea ulterioară și a unui Plan de Adaptare la Schimbările
Climatice (PAASC), plan care va sintetiza activitățile de reducere a impactului pe plan local al
schimbărilor climatice deja manifestate și de creștere a rezilienței, lunând în calcul premisa cea
mai probabilă – aceea că schimbările climatice vor genera cu certitudine fenomene extreme cu
impact semnificativ, pentru care sunt necesare planuri de adaptare și reziliență pe termen lung.
Punctul de pornire pentru PAASC este elaborarea unui Raport de Evaluare a Vulnerabilităţilor
şi Riscurilor legate de schimbările climatice.
Prin Pactul Verde European, adoptat de către Comisia Europeană la 14 iulie 2021, ținta
inițială de reducere a emisiilor cu 40% a fost revizuită, iar nivelul de ambiție a fost ridicat
semnificativ. Astfel, propunerea adoptată de către Comisia Europeană are ca punct central
reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu
nivelurile din 1990. Acestei ținte i se adaugă angajamentul ca UE să devină primul continent neutru
din punct de vedere climatic până în 2050.
„The EU Covenant of Mayors for Climate” (Convenția primarilor privind clima și energia)
urmărește aceleași ținte cu cele stabilite la nivel european, și din acest motiv și-a actualizat și ea
recent (octombrie 2021) nivelul de ambiție, de la 40% la 55% (The EU Covenant of Mayors for
Climate: https://www.covenantofmayors.eu/).
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă în
prezent lumea. Impactul acestora are deja consecințe economice, sociale și de mediu. Efectele vor
fi resimțite atât la nivel național, cât și în Municipiul Râmnicu Vâlcea.
Pornind de la considerentul amintit, elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie
Durabilă și Climă (PAEDC) reprezintă un mijloc prin care se propun măsuri viabile pentru a face
față schimbărilor climatice și, de asemenea, prin care se identifică și se reduc riscurile de mediu.
Elaborarea planului începe cu analiza situației curente a teritoriului Municipiului Râmnicu
Vâlcea, din punct de vedere al consumului de energie și al evoluției acestuia. Astfel, reiese că
Planul cuprinde acțiuni care privesc atât sectorul public, cât și pe cel privat. Aceste acțiuni sunt
elaborate în mod specific și realist, pentru a sprijini Municipiul în tranziția către un oraș verde, cu
emisii reduse de CO₂ și rezilient la schimbările climatice.
6
De altfel, Planul este un instrument operațional extrem de avantajos, deoarece:

• Permite obținerea de fonduri (europene, naționale, regionale și locale) pentru
îndeplinirea obiectivelor europene de reducere a consumului de energie fosilă și adaptare la
schimbările climatice;
• Facilitează accesul municipalității la o rețea europeană, permițând schimbul de
experiențe între diferite unități administrative și posibilitatea de a îmbunătăți în mod constant
acțiunile propuse;
• Permite sistematizarea și urmărirea progresului diverselor acțiuni propuse,
respectiv pregătirea unor acțiuni corective prin monitorizarea regulată a acțiunilor;
• Creează oportunități de ocupare a forței de muncă în economia locală în domeniile
proiectelor propuse;
• Crește nivelul de conștientizare și motivare a părților interesate cu privire la
implicarea acestora în atingerea țintelor propuse.
De asemenea, în PAEDC, în Municipiul Râmnicu Vâlcea sunt identificate și principalele

resurse financiare necesare pentru a fi utilizate în vederea implementării acțiunilor, dar și o
descriere a modului în care autoritatea locală intenționează să asigure implementarea acțiunilor și
monitorizarea rezultatelor.
În cazul Municipiului Râmnicu Vâlcea, scopul Planului de Acțiune pentru Energie

Durabilă și Climă îl reprezintă deținerea de către administrația publică locală a unui document de
planificare la nivelul teritoriului administrat. Acest document are rolul de a stabili viziunea,
obiectivul general și obiectivele specifice ce trebuie realizate până la sfârșitul perioadei de
programare, anul 2030. Prin Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă se propun
domeniile strategice de intervenție și axele prioritare de acțiune necesare diminuării emisiilor de
gaze cu efect de seră și a efectelor acestora.
În urma aprobării de către autoritățile administrației publice locale, Planul de Acțiune

pentru Energie Durabilă și Climă devine documentul programării și planificării la nivelul arealului
definit de Unitatea Adminsitrativ-Teritorială (UAT) Râmnicu Vâlcea, care stă la baza formulării
politicilor publice ce vor fi abordate pe termen mediu și lung, pentru diminuarea emisiilor gazelor
cu efect de seră și produse de consumul de energie.
7
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă este însoțit de propuneri de proiecte
prioritare – investiții și acțiuni care continuă sau urmează să fie demarate în domeniile ce necesită
îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile de energie care au un impact
larg și semnificativ asupra reducerii emisiilor de CO2 .
1.2. Obiectivele Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă
În viitor, energia va juca un rol tot mai important în comunitățile noastre, astfel că, deciziile
pe care le luăm cu privire la consumul și tipul de energie folosit, vor avea un efect major asupra
calității vieții cetățenilor.
Obiectivul principal al Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă este

acela de a stabili acțiunile primordiale pe care Municipiul Râmnicu Vâlcea și locuitorii săi trebuie
să le întreprindă în vederea eficientizării consumurilor de energie, producției de energie din surse
regenerabile și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul principal al Planului este în
deplină concordanță cu obiectivul general al Uniunii Europene – reducerea emisiilor de CO₂ cu
40% până în 2030, față de anul de referință 2019.
Viziunea și ținta propuse au trasabilitate și aplicabilitate pe domeniile mari de acțiune

strategică municipal, respectiv: economie, societate și mediu, creionând obiective de atenuare sau
adaptare cu privire la:
• Dobândirea securității energetice prin accesarea la nivel local a unei infrastructuri

energetice de generare electricitate din surse regenerabile;
• Realizarea unor clădiri noi și reabilitarea clădirilor vechi în scopul asigurării eficienței
energetice a acestora pentru asigurarea confortului conform standardelor, pentru
asigurarea stării de bine a celor care locuiesc în acele clădiri și pentru reducerea
consumului de energie prin utilizarea unor echipamente eficiente energetic;
• Mobilitatea urbană care are în vedere crearea unei infrastructuri de transport eficiente;
• Realizarea unui management eficient, integrat și orientat spre reciclare a deșeurilor
municipale;
8
• Planificarea și dezvoltarea urbană sustenabilă, care să aibă în vedere reducerea nevoii

de deplasare, prin asigurarea unei densități adecvate și a disponibilității serviciilor, dar
și prin facilitatea deplasării cu transportul în comun, precum și realizarea de clădiri care
să reducă necesarul de energie;
• Implementarea de măsuri pentru adaptare și diminuare a efectelor schimbărilor
climatice prin creșterea suprafețelor de spații verzi
Aceste obiective vor fi îndeplinite prin acțiuni de investiții specifice, a căror finanțare va fi
asigurată din bugetul local și/ sau sursele de finanțare externe atrase la bugetul local, prin
dezvoltarea unor cooperări între instituții și oameni, prin transferul experiențelor pozitive, a unor
bune practici și a unor cunoștințe tehnice în domeniul eficienței energetice, prin îmbunătățirea
capacității de organizare a instituțiilor publice printr-un management energetic performant, dar și
prin amplificarea rolului Primăriei ca model pentru comunitate.
1.3. Domeniile de aplicare ale Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă se axează pe măsuri care să asigure
reducerea emisiilor de CO2 , prin scăderea consumului de către utilizatorii finali, acesta
desfășurându-se pe toată zona geografică a Municipiului Râmnicu Vâlcea. Planul este întocmit pe
baza analizei consumului energetic și a evoluției acestuia față de anul de referință, 2019, incluzând
acțiuni atât în sectorul public, cât și în sectorul privat.
PAEDC implică metode care, la nivel local, conduc la eficientizarea resurselor energetice,
introducerea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea unor programe locale și acțiuni menite
să îmbunătățească eficiența energetică în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, în
clădirile publice, sectorul rezidențial și terțial, în transportul public și privat.
Fiind un planificator al direcției de dezvoltare a infrastructurii localității, un administrator
pentru serviciile publice de interes local, autoritățile din administrația publică locală consideră că
acesta trebuie să fie și un factor care să motiveze și să mobilizeze cetățenii, agenții economici și
societatea civilă din zona administrate
9
Structura Planului de Acțiune a fost realizată astfel încât să reflecte toate aceste funcții, iar
pentru a facilita atingerea obiectivelor propuse au fost luate în calcul acțiuni:
❖ în domeniile de activitate care intră în competența autorităților publice locale;
❖ care să adapteze structurile urbane, implicând alocarea resurselor umane

suficiente, asigurând, astfel, întreprinderea acțiunilor necesare atingerii obiectivelor
asumate prin Plan;
❖ care să mobilizeze societatea civilă pentru a participa la derularea Planului,

prezentându-i periodic politicile și măsurile ce trebuie adoptate pentru realizare.
De asemenea, cetățenii, companiile și alte părți interesate vor fi informate în ceea ce

privește stadiul de realizare a acțiunilor și a efectelor acestora, dar și motivate să adopte modalități
de utilizare eficientă a energiei, să ia în calcul posibilitatea îmbunătățirii performanței energetice
a clădirilor, instalațiilor de dezvoltare a construcțiilor, echipamentelor și tehnologiilor care au o
eficiență energetică performantă, implicând sursele regenerabile de energie.
Planul stabilește principalele resurse financiare propuse pentru finanțarea acțiunilor.
Acesta cuprinde o scurtă prezentare a modului prin care autoritățile locale își propun să garanteze
o continuare a acțiunilor, o monitorizare a rezultatelor, știind că monitorizarea sistematică asigură
o evaluare a modului de atingere a obiectivelor și luarea unor măsuri de corectare, atunci când este
necesar.
1.4. Concordanța Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă cu alte documente
strategice
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea este
în deplină concordanță cu evoluțiile propuse la nivel european și național, prezentate în
documentele de programare ale Comisiei Europene în perioada 2014-2030, în angajamentele
internaționale la care a luat parte România, precum și în strategiile naționale stabilite pentru
următoarea perioadă de programare.
Planul ia în considerare, pe toată perioada sa de desfășurare, cele trei priorități ale Strategiei
Europene 2020: creșterea inteligentă, creșterea durabilă, creșterea favorabilă incluziunii și
10
obiectivelor stabilite în cadrul domeniilor de interes: ocupare, inovare, schimbări climatice,

educație și reducerea sărăciei.
Acesta este în concordanță cu politicile energetice și cele referitoare la mediu ale Uniunii,
dar în același timp ține cont și de legislația aflată în vigoare la nivel local.
Obiectivele operaționale, domeniile de investiții și rezultatele așteptate în urma
implementării PAEDC reies din Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Râmnicu Vâlcea
2010-2030, acestea fiind completate de acțiuni concrete caracteristice domeniului energetic și
mediului local, de termene de realizare și de resurse alocate.
În anul 2008, prin aderarea Municipiului Râmnicu Vâlcea în cadrul Convenției primarilor
privind clima și energia, administrația publică locală și-a asumat în mod voluntar:
❖ atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 produse de consumul final de
energie;
❖ atingerea și chiar depășirea obiectivului Uniunii Europene care propune reducerea

cu 40% emisiile de CO2 până în 2030 comparativ cu 2011, prin eficientizarea energetică și
folosirea unor surse de energie regenerabilă în teritoriilor lor.
1.5. Metodologia
Metodologia utilizată de Finacon International Consulting S.R.L. pentru realizarea

Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă a Municipiului Râmnicu Vâlcea este cea
recomandată în Ghidul „Cum să pregătești un Plan de Acțiune pentru Energia Durabilă” elaborat
de Centrul de Cercetare Comun al Comisiei Europene (The Joint Research Centre), în colaborare
cu Directoratul General pentru Transport și Energie al Comisiei Europene (DG TREN) și Oficiul
Convenției Primarilor.
Fundamentat pe o diagnoză detaliată a consumului de energie finală, a eficienței energetice
și a surselor regenerabile de energie, PAEDC ia în considerare nevoile identificate ale zonei și are
în vedere valorificarea potențialului real de reducere a consumului de energie convențională prin
îmbunătățirea eficienței energetice și extinderea utilizării surselor de energie regenerabilă, în
clădirile și serviciile publice gestionate de administrația publică locală a Municipiului Râmnicu
11
Vâlcea, dar și în arealul administrat de aceasta, incluzând sectorul rezidențial și terțiar, precum și
transportul privat.
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă are în vedere valorificarea
oportunităților, în scopul eliminării sau diminuării efectelor punctelor slabe identificate în
managementul utilizării energiei. Pentru transpunerea în practică a Planului, un rol important îl
vor avea oportunitățile de finanțare prin fondurile europene nerambursabile alocate pentru
perioada 2021‐2027, la care se vor adăuga finanțările naționale publice și private.
Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor și a potențialului economiei de energie,
respectiv al reducerii emisiilor de CO2 , analizele care au condus la stabilirea direcțiilor principale
de acțiune și a măsurilor necesare realizării obiectivelor PAEDC, integrează rezultatele:
❖ Inventarului de Bază al emisiilor de 𝐂𝐎𝟐 generate de consumul final de energie
înregistrat în anul 2018 în clădirile și serviciile publice administrate de administrația publică
locală, dar și de către populație și sectorul terțiar;
❖ Analizei documentelor relevante existente la nivel local, regional sau național

(Strategii, Planuri de Dezvoltare Urbană, studii sau cercetări privind performanța energetică a
clădirilor etc.) efectuată de consultant, utilizând date și informații furnizate sau publicate de
autorități sau instituții de specialitate relevante;
❖ Analizei contextului actual (național, european și internațional) din punct de

vedere al situației existente, a evoluțiilor și a politicilor din domeniul climă și energie.
Inventarul de Bază al Emisiilor este instrumentul de evaluare energetică, bazat pe

măsurarea și observarea corespunzătoare a performanței energetice reale în teritoriul administrat
de autoritățile administrației publice locale, de la care pleacă procesele de analiză a situației curente
și de planificare energetică, acțiuni care au condus la elaborarea Planului de Acțiune pentru
Energie Durabilă și Climă.
Inventarul de Bază al Emisiilor a permis definirea sectoarele cu utilizare relevantă a
energiei, identificarea domeniilor predispuse la îmbunătățirea performanței energetice și a
oportunităților care pot conduce la cele mai semnificative reduceri ale consumului de energie sau
la utilizarea surselor regenerabile de energie.
Cu ajutorul Inventarului s-au identificat sursele și cantitatea de emisii de CO2 generate în
clădirile și serviciile publice aflate în subordinea autorității administrației publice locale, în
12
sectorul rezidențial și terțiar, arătând situația existentă la momentul actual față de situația
înregistrată în anul de referință 2019.
Ulterior, după definirea direcțiilor principale de acțiune și trecerea la implementarea
Planului de Acțiune, Inventarul de Bază al Emisiilor va permite măsurarea impactului acțiunilor și
progresului realizat pentru atingerea obiectivelor asumate. Analiza rezultatelor Inventarului și
evaluărilor sectoriale permit identificarea punctelor tari și slabe privind performanța energetică,
dar și stabilirea obiectivelor specifice pentru reducerea consumului de energie și a măsurilor de
îndeplinire ale acestora.
Abordarea provocărilor privind energia și clima necesită participarea și sprijinul actorilor
locali, astfel că analizele și Planul de Acțiune au fost realizate cu ajutorul informațiilor furnizate
de autoritățile locale și principali furnizori de utilități publice. Prin intermediul acestor informații
au fost identificate și cuantificate problemelor /nevoilor, precum și stabilite prioritățile și măsurile
necesare realizării obiectivelor generale și specifice la nivelul Municipiului.
Concluziile legate de situația curentă desprinse din analiza Inventarului de Bază al
emisiilor, auditurilor energetice, potențialului Surselor Regenerabile de Energie au condus la
definirea domeniilor strategice de intervenție și axelor prioritare de acțiune în domeniul SRE și
EE.
În vederea atingerii criteriilor europene de calitate pentru planificare strategică (relevanță,
eficacitate, eficiență, coerență, pragmatism, durabilitate, modalități de gestionare și monitorizare),
lucrul la definirea elementelor cheie ale proiectului PAEDC s-a realizat în strânsă colaborare și
comunicare cu grupurile de lucru instituite la nivelul administrației locale.
13
2. CADRUL EUROPEAN CURENT ȘI VIZIUNEA PENTRU VIITOR
În prezent, una din marile probleme cu care Europa se confruntă este reprezentată de
„provocarea energetică”, motiv pentru care, cele mai importante preocupări la nivel mondial
constau în diminuarea consumului de energie convențională – prin îmbunătățirea eficienței
energetice a clădirilor și instalațiilor civile sau industriale – și creșterea ponderii energiei produse
de sursele regenerabile. Acestea sunt generate de următoarele aspecte:
❖ energia este esențială confortului și progresului omenirii, dar și pentru
competitivitatea produselor indispensabile civilizației umane;
❖ nevoia tot mai mare de energie determinată de explozia demografică, creșterea

confortului social, dar și de expansiunea economică a țărilor în curs de dezvoltare;
❖ amplificarea dependenței economiilor lumii de resursele energetice;
❖ distribuirea neuniformă a surselor de energie clasică – acest deficit de resurse

energetice fiind un factor important în declanșarea sau amplificarea unor conflicte, în
polarizarea și/sau catalizarea forțelor care afectează în mod negativ relațiile dintre state;
❖ cu toate că sunt sursele majore de energie, combustibilii fosili sunt și sursele majore
ale emisiilor de gaze cu efect de seră care pun în pericol viitorul omenirii.
Încă din cele mai vechi timpuri, progresul omenirii a fost strâns legat de utilizarea energiei,
resursele energetice având o influență permanentă și covârșitoare în dezvoltarea societății umane,
dar și în evoluția economiei naționale, regionale și globale.
Fiind extrem de importantă pentru progresul societății umane, energia ocupă un loc central
în viața individului și de aceea, la nivel global, nevoia de energie este din ce în ce mai mare. Cu
toate că sunt o sursă epuizbilă, majoritatea țărilor încă se bazează pe utilizarea combustibililor
fosili, atât pentru producerea de energie, cât și în industriile producătoare de bunuri. De aceea,
energia generată de ei nu mai este o certitudine pentru economia globală, fiind greu de estimat
cantitatea de combustibili fosili care mai există la nivel global sau în cât timp acestea se vor
termina, dar este certă tendința de diminuare a acestora.
14
De asemenea, existența doar în anumite zone a acestor surse de energie și faptul că

economia mondială se bazează încă pe petrol și gaze naturale, generează numeroase conflicte
economice, politice și dispute cu potențial conflictual ridicat între state.
Un alt aspect ar fi și faptul că utilizarea acestor surse de energie are un impact important
asupra mediului prin cantitatea mare de CO2 emisă în atmosferă, aceasta fiind asimilată cu
modificările climatice.
Influența sectorului energetic asupra fenomenului schimbărilor climatice este dată de locul
pe care îl are în topul consumului de combustibili fosili, energia și transportul fiind principalele
sectoare de activitate ce emit mari cantități de CO2 .
2.1. Energia și schimbările climatice în context internațional
Convenția cadru privind schimbările climatice a Națiunilor Unite a fost semnată de 154 de
state în iunie 1992 la Rio de Janeiro și prespune printre altele:
❖ controlul emisiilor de gaze cu efect de seră;
❖ funcționarea proceselor naturale care pot îndepărta o parte din aceste gaze din
atmosferă;
❖ nivelul emisiilor de bioxid de carbon și al altor gaze cu efecte asemănătoare - redus

la cel al anului 1990;
❖ sprijin material și asistență tehnică națiunilor în curs de dezvoltare pentru

determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră;
❖ dezvoltarea tehnologiilor mai puțin poluante;
❖ informații despre cuantumul emisiilor de gaze cu efect de seră și estimarea

proporției ce va fi absorbită de păduri și oceane;
❖ opinia publică trebuie informată asupra modificărilor de climă și a efectelor

acestora;
❖ publicul trebuie antrenat la elaborarea măsurilor de minimizare a acestor efecte;
15
❖ grupul special care să ajute la transferul de fonduri și tehnologii, să sprijine

națiunile în procesul de combatere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Problema schimbărilor climatice și ceea ce facem în acest sens ne va caracteriza pe noi,

era noastră și, în cele din urmă, moștenirea noastră globală” (Secretarul General al Națiunilor
Unite, Ban Ki-moon, 2007).
Luând în considerare aspectul menționat anterior, în prezent, schimbările climatice
reprezintă un proces care are caracter global și cu care se confruntă omenirea în acest secol din
punct de vedere al protecției mediului înconjurător. Schimbările climatice sunt o certitudine, având
ca principale efecte:
❖ modificarea regimului precipitațiilor – secetă, inundații;
❖ creșterea nivelului mărilor – topirea ghețarilor;
❖ modificarea climei – încălzirea globală;
❖ schimbarea anotimpurilor;
❖ accentuarea extremelor meteorologice – furtuni, uragane, cicloane;
❖ creșterea intensității vântului – 350 km/oră;
❖ afectarea biodiversității.
Aceste schimbări vor continua, fenomenele meteorologice extreme, care conduc la riscuri
de genul inundațiilor și secetei, vor deveni tot mai frecvente, iar intensitatea lor va spori.
În urma creșterii numărului de dezastre legate de vreme și a succesiunii unor ani foarte
călduroși, grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a
realizat cel de-al Șaselea Raport de Evaluare (WG1/AR6), iar concluziile acestuia sunt:
• Nu există niciun dubiu că influența umană a încălzit atmosfera, oceanele și

uscatul.
S-au produs schimbări rapide și pe scară largă la nivelul atmosferei, oceanelor,
criosferei (zonele înghețate ale globului) și biosferei;
• Mai multe serii de dovezi indică amploarea fără precedent a schimbărilor
climatice recente, la scară largă, în contextul întregii istorii umane.
16
În intervalul 2011-2020, temperatura de suprafață la nivel global a fost cu aproximativ

1,09°C peste nivelurile pre-industriale, iar în prezent temperaturile sunt comparabile
cu nivelurile atinse în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, în timpul ultimei perioade
interglaciare, când stratul de gheață din Groenlanda era mai redus iar nivelul mării
probabil cu 5-10 metri mai ridicat decât astăzi. Concentrația de CO2 atmosferic (410
ppm) nu a mai fost atât de mare de cel puțin 2 milioane de ani;
• De la precedentul raport de evaluare (WG1/AR5) temperatura de suprafață la
nivel global a crescut puternic.
Ultimii cinci ani (2016-2020) fiind cei mai fierbinți înregistrați, cel puțin din 1850;
• Ratele de creștere a nivelului mării și de topire a ghețarilor s-au accelerat.
Rata de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu cea din intervalul
1901-1971, în timp ce rata medie de topire a calotei glaciară din Groenlanda a fost de
aproximativ șase ori mai rapidă în perioada 2010-2019, comparativ cu perioada 1992-
1999. Calota glaciară antarctică s-a topit în medie de trei ori mai rapid în perioada 2010-
2019, comparativ cu perioada 1992-1999;
• Asistăm la fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente, mai severe și avem
dovezi tot mai concludente despre legătura lor cu influența umană. Dovezile
modificărilor observate și atribuirea lor pe seama emisiilor provocate de om au devenit
mai solide pentru mai multe tipuri de evenimente extreme de la raportul de evaluare
anterior (AR5), în special în privința precipitațiilor extreme, secetelor, cicloanelor
tropicale și fenomenelor extreme combinate (inclusiv episoadele de secetă/caniculă și
condițiile meteo ce favorizează incendiile);
• Cu cât eliberăm mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, cu atât situația se
va înrăutăți;
• Va exista o recurență ridicată a producerii unor evenimente climatice extreme,
fără precedent în istoria înregistrărilor, chiar și la o încălzire globală de 1,5°C,
dar în și mai mare măsură la niveluri mai ridicate.
Pe tot globul, ploile extreme vor deveni cu 7% mai puternice cu fiecare grad Celsius
al încălzirii globale. Mai multe cicloane tropicale vor fi încadrate în cele mai înalte
categorii - 4 și 5. Ploile musonice asiatice vor cădea mai greu și în momente diferite.
17
Ploile abundente care obișnuiau să lovească o dată pe deceniu au devenit deja cu 30%
mai probabile. Însă cu o încălzire suplimentară de 3 grade Celsius, acestea vor lovi de
două sau chiar de trei ori pe deceniu și vor elibera o treime mai multă apă.
Secetele care se produceau o dată la 10 ani vor lăsa solul sterp și infertil de patru ori pe
deceniu. Valurile de căldură - deja de 2,8 ori mai probabile și cu 1 grad mai fierbinți
decât înainte de revoluția industrială - vor fi de 9,4 ori mai probabile și cu 5 grade mai
fierbinți.
Raportul estimează că valurile de căldură care în trecut pârjoleau pământul o dată la 50
de ani vor lovi de 39 de ori în aceeași perioadă de timp, într-o lume cu o încălzire
globală de 4 grade Celsius.;
• Este probabil ca zona arctică să fie total lipsită de gheață pe mare în septembrie,
cel puțin o dată înainte de 2050, în toate scenariile evaluate.
În timp ce în scenariile cu emisii ridicate de CO2, absența gheții devine treptat normă,
într-un scenariu compatibil cu o încălzire de 1,5°C, aproximativ jumătate din întinderea
actuală a gheții oceanice ar rămâne și chiar ar putea începe o recuperare lentă;
• Rezultatele cu probabilitate scăzută, cum ar fi dispariția totală a calotelor
glaciare, modificările bruște ale curenților oceanici, evenimentele extreme
combinate și încălzirea substanțial mai mare nu pot fi excluse și fac parte din
evaluarea riscurilor;
• Acum există doar un „nivel mediu de încredere” că circulația inversată a
curenților oceanici din zona meridională a Atlanticului (AMOC) nu se va opri
brusc înainte de 2100.
Este foarte probabil ca AMOC să slăbească în intensitate pe parcursul secolului 21 în
toate scenariile de emisii. Dar, în timp ce IPCC AR5 a apreciat drept „foarte puțin
probabil ca AMOC să sufere o tranziție bruscă sau o oprire completă în secolul 21 în
scenariile luate în considerare”, AR6 constată acum doar „un nivel mediu de
încredere că nu va exista o oprire bruscă înainte de 2100”;
• Diferite regiuni se confruntă cu combinații diferite de factori generatori de impact
climatic;
18
• Unele schimbări pe termen lung sunt deja permanentizate, indiferent ce am face.

Dar amploarea și viteza acestor schimbări variază substanțial în funcție de emisiile pe
care le producem de aici înainte;
• Topirea calotelor glaciare ar putea lăsa în urmă creșteri foarte mari ale nivelului
mării.
Ca o caracteristică nouă după AR5, IPCC extinde acum estimările privind creșterea
nivelului mării până în 2030, presupunând scenarii de emisii diferite. Intervalele
probabile pentru 2030 variază de la mai puțin de 0,5 metri până la circa 7 metri,
admițând faptul că, dacă presupunem un viitor cu emisii foarte ridicate, nu poate fi
exclus nici un scenariu cu o creștere de 15m a nivelului mării, din cauza proceselor
legate de calota glaciară;
• Încălzirea va continua până la mijlocul secolului actual, în toate scenariile luate
în calcul, chiar dacă se ajunge în 2050 la emisii zero.
Chiar și în aceste condiții, efectele reducerii emisiilor s-ar face simțite chiar și pe
termen scurt, de exemplu printr-o calitate a aerului mai bună, asta dincolo de
beneficiile creșterii mai lente a concentrațiilor de gaze cu efect de seră și a ratelor mai
scăzute de încălzire;
• Atingerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris, de limitare a
încălzirii globale la +1,5°C față de nivelurile pre-industriale ar reduce toate
tipurile de amenințări asociate schimbărilor climatice (creșterea nivelului mării,
înrăutățirea condițiilor meteorologice extreme și înăsprirea condițiilor de viață
atât pe uscat, cât și în ocean), în comparație cu niveluri mai ridicate ale încălzirii.
Limitarea încălzirii globale la +1,5° ar reduce riscurile de depășire a punctelor esențiale
de inflexiune, de la care ne-am confrunta cu schimbări climatice bruște și de complicații
datorate evenimentelor meteorologice extreme combinate. Diferențele dintre +1,5°C și
+2°C sunt semnificative și sunt detaliate mai bine decât în Raportul IPCC din 2018;
• Limita de încălzire de 1,5°C este încă accesibilă.
Acest lucru e posibil numai cu reduceri rapide ale emisiilor care să ducă emisiile de
carbon la un nivel net zero și dincolo de acesta;
• Eșecul reducerii emisiilor globale de la nivelurile actuale ar putea consuma
bugetul de carbon rămas pentru pragul de 1,5°C până în 2030.
19
Pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, cu o

probabilitate de unu la doi (50%) sau de doi la trei (67%), bugetele de carbon rămase
se ridică la 500 și, respectiv, 400 de miliarde de tone de CO2 de la începutul anului
2020. În prezent, activitățile umane emit peste 40 Gt de CO2 pe an;
• Mai sunt necesare și reduceri semnificative, rapide și susținute ale emisiilor de
metan.
Acestea ar avea avantajul suplimentar al ameliorării calității aerului, prin reducerea
ozonului de suprafață la nivel global. Cu toate acestea, emisiile de CH4 au crescut mai
rapid după raportul AR5.
Metodele de eliminare a carbonului au potențialul de a elimina CO 2 rezidual din

atmosferă, dar pot avea efecte potențiale de amploare asupra ciclurilor biogeochimice și ale
climei și pot afecta disponibilitatea și calitatea apei, producția de alimente și biodiversitatea.
Dacă ar fi atinse și susținute emisiile negative nete, acest lucru ar inversa treptat tendința
creșterii temperaturii la suprafață, dar nu ar inversa alte schimbări climatice care s-ar declanșa până
atunci, cum ar fi creșterea nivelului mării.
2.2. Politici și initiative internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice
La nivel global, problema schimbărilor climatice a fost abordată pentru prima dată prin
Convenția-Cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Aceasta
stabilește „responsabilități comune, dar diferențiate” pentru țările dezvoltate și pentru cele în
curs de dezvoltare. De asemenea, aceasta recunoaște faptul că țările industrializate trebuie să preia
conducerea în lupta împotriva schimbărilor climatice și efectelor acestora, deoarece sunt
responsabile de majoritatea acumulării de gaze cu efect de seră din atmosferă și, totodată, dispun
de resursele financiare și tehnologice necesare reducerii emisiilor lor.
Convenția-Cadru a contribuit la o mai mare sensibilizare a publicului global cu privire la
aspectele legate de schimbările climatice, dar nu conține angajamente în cifre detaliate pentru
fiecare țară, în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
După numeroase negocieri, în 1997 Convenția a fost completată de Protocolul de la Kyoto,
un tratat internațional care stabilește obiective obligatorii pentru țările industrializate, în scopul
20
reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Protocolul a intrat în vigoare în 2005 și constituia
primul pas către inversarea tendinței mondiale de creștere a emisiilor, fiind destinat să acopere
perioada 2008-2012.
În cadrul primei perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto, majoritatea Statelor
Membre, inclusiv România, și-au asumat o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
cu 8% față de anul de bază 1989. România și-a îndeplinit, și depășit obiectivul de 8% asumat,
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
O viziune pe termen lung a fost introdusă prin Planul de acțiune de la Bali, în 2007, care a
stabilit termene pentru negocieri în vederea ajungerii la un nou acord succesor al Protocolului de
la Kyoto, care urma să expire în 2012. Cu toate că nu a avut ca rezultat adoptarea unui nou acord
în cadrul Conferinţei Parţilor desfăşurată la Copenhaga (COP15/CMP5), s-a reafirmat obiectivul
comun de a menţine creşterea temperaturii globale sub 2°C. Mai mult decât atât, ţările
industrializate s-au angajat să strângă 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020, pentru a sprijini
ţările în curs de dezvoltare în adaptarea la schimbările climatice.
La Reuniunea Internațională desfăşurată în 2010 la Cancun, Mexic, s-a hotărât crearea de
instituţii dedicate unor puncte-cheie (cum ar fi Fondul Verde pentru Climă), ce vor facilita
atingerea obiectivului de 2 grade Celsius. Dorinţa de a acţiona împreună a fost reflectată în
înfiinţarea în 2011 a Platformei Durban pentru o Acţiune Consolidată, ce avea ca scop întrunirea
tuturor țărilor, atât a celor dezvoltate, cât şi a celor în curs de dezvoltare, pentru a concepe „un
protocol”, un alt instrument juridic aplicabil tuturor statelor participante la Convenția-Cadru a
Organizației Națiunilor Unite. Acest acord trebuia adoptat în 2015 şi pus în aplicare începând cu
anul 2020. Conferința de la Doha (Qatar), în 2012, a stabilit o a doua perioadă de angajament a
Protocolului de la Kyoto (2013-2020).
A doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto a fost stabilită prin prevederile
„Amendamentului de la Doha” și vizează intervalul 2013 – 2020. Pentru cea de a doua perioadă
de angajament a Protocolului menționat, Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a reduce
emisiile cu 20% în perioada 2013-2020, față de 1990.
Conferinţa Schimbărilor Climatice din Varşovia, Polonia din 2013 şi cea din Lima, Peru
din 2014, au fost punctul de plecare către un progres al COP21 de la Paris, în 2015. Toate statele
au fost invitate să-și prezinte contribuțiile la nivel național (Intended Nationally Determined
Contributions – INDC) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră înainte de COP21.
21
La Conferinţa de la Paris privind clima (COP21) din decembrie 2015, 195 de ţări au adoptat primul
acord internațional privind problematica schimbărilor climatice. Acordul stabilește un plan de
acțiune la nivel mondial pentru a evita schimbările climatice periculoase prin limitarea încălzirii
globale cu mult sub 2 grade C şi va intra în vigoare în 2020.
În Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European, și Comitetul Regiunilor (COM 2014;15 final), „Un cadru pentru
politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” se menționează:
❖ în 2012, emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial au crescut cu 1,1%, dar la o
rată mai mică decât creșterea medie anuală de 2,9% înregistrată în ultimul deceniu;
❖ țările cu cele mai mari emisii de CO₂ sunt în prezent China (29% din emisiile
mondiale), Statele Unite (16%), UE (11%), India (6%), Federația Rusă (5%) și Japonia (3,8%);
❖ din 1990, emisiile de CO₂ din China au crescut puternic, cu aproximativ 290% și
cu aproximativ 70% față de nivelul din 2005, emisiile pe cap de locuitor fiind, în prezent,
aproape la același nivel cu cele ale UE, și anume aproximativ 7 tone;
❖ în 2012, emisiile de CO₂ din SUA au scăzut cu 4% și cu peste 12% față de nivelul
din 2005. Cu toate acestea, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai ridicate, situându-se la un
nivel de 16,4 tone în 2012. Scăderea semnificativă a emisiilor este cauzată, în mare măsură,
exploatării gazelor de șist disponibile la nivel național, care au înlocuit cărbunele în sectorul
de producție a energiei electrice;
❖ în Japonia, emisiile rămân neschimbate în perioada 2005-2012, dar au crescut față

de anul 1990 și sunt în creștere. Recent, Japonia și-a restrâns în mod semnificativ planurile de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, în contextul unei reexaminări a
politicii sale energetice în urma accidentului nuclear de la Fukushima, iar Australia și Canada
au procedat în mod similar.
În elaborarea cadrului pentru 2030, sunt avute în vedere situația actuală pe plan
internațional și evoluțiile preconizate.
Este evident că, până în 2030, cererea de energie va crește la nivel mondial, în special în
Asia, preconizându-se o creștere puternică a importurilor de hidrocarburi în țări precum China și
India, precum și acoperirea parțială a cererii de energie prin dezvoltarea de noi resurse favorizate
22
de progresele tehnologice (exploatarea offshore foarte departe de țărm, îmbunătățirea tehnicilor

de recuperare, resursele neconvenționale) și diversificarea geografică a producției și a rutelor de
comercializare (în special pentru gazul natural lichefiat).
Eforturile depuse de partenerii internaționali ai Uniunii pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră sunt împărțite. Treizeci și opt de țări dezvoltate, inclusiv statele sale membre ale
UE și Islanda, și-au luat angajamente de reducere a emisiilor pentru a doua perioadă în cadrul
Protocolului de la Kyoto, reprezentând o reducere medie cu cel puțin 18% față de nivelurile din
1990. Față de prima perioadă, o nouă țară – SUA, și-a asumat angajamente, spre deosebire de
Japonia, Noua Zeelandă și Rusia.
La Paris, în cadrul Conferinței ONU pe tema modificărilor climatice, desfășurată în
decembrie 2015, 195 de state au adoptat primul acord universal, care obligă toate țările să se
angajeze să-și reducă emisiile de carbon. Acordul vizează atât o transformare, în următoarele
decenii, a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât și o încetare a ritmului încălzirii
globale.
Textul adoptat acceptă faptul că pericolul modificărilor climatice este mult mai important
decât s-a recunoscut anterior și angajează semnatarii să-și reducă emisiile poluante.
Printre alte măsuri, Acordul de la Paris, care va intra în vigoare începând cu anul 2020,
stabilește un obiectiv calitativ de reducere pe termen lung a emisiilor, care corespunde obiectivului
de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2°C și de continuare a eforturilor de
menținere a acestei creșteri la 1,5°C. În același timp, este primul instrument multilateral obligatoriu
din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor climatice.
În vederea atingerii acestui obiectiv, părțile vor elabora, comunica și menține contribuții
succesive stabilite la nivel național. Începând cu 2023, părțile vor realiza, la fiecare 5 ani, un bilanț
la nivel mondial, bazat pe cele mai recente date științifice privind punerea în aplicare a
recomandărilor existente la momentul respectiv, monitorizând progresele înregistrate și analizând
situația în ceea ce privește reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și finanțarea de
sprijin acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru proiecte de mediu.
23
2.3. Politicile Uniunii Europene privind schimbările climatice și energia
Combaterea schimbărilor climatice este o prioritate cheie a Comisiei Europene. Deși

Uniunea Europeană este responsabilă doar pentru 15% din noile emisii de CO₂, grupul țărilor din
care era constituită, la care au aderat și alte țări din Europa, au inițiat și semnat printre primele
Protocolul de la Kyoto, în scopul limitării efectelor negative generate de schimbările climatice.
În anul 2000, Comisia Europeană a lansat Programul european privind schimbările
climatice, în cadrul căruia colaborează cu industria, organizațiile de mediu și cu alte părți
interesate, urmărind să identifice măsuri accesibile de reducere a emisiilor.
Unul dintre elementele de bază ale politicilor europene de luptă împotriva schimbărilor
climatice este Schema UE de comerț cu emisii (ETS), lansată în 2005. Ulterior, în 2008, UE a
adoptat primul Pachet de măsuri privind clima și energia.
Prin actualul cadru pentru politica integrată privind energia și clima, UE și-a stabilit trei
obiective care trebuie atinse până în 2020 în raport cu 1990:
❖ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%;
❖ ponderea producției de energie din surse regenerabile să reprezinte 20% din

consumul final de energie;
❖ îmbunătățirea eficienței energetice cu 20%.
Actualele politici privind energia și clima duc la realizarea unor progrese substanțiale în
vederea îndeplinirii acestor obiective 20/20/20 (COM 2014/15 final):
❖ în 2012, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a fost cu 18% mai scăzut în
comparație cu nivelul înregistrat în 1990 și se estimează că emisiile vor scădea în continuare,
atingând niveluri cu 24% și, respectiv, cu 32% mai reduse decât cele din 1990 până în 2020 și,
respectiv, până în 2030 pe baza politicilor actuale;
❖ ponderea energiei din surse regenerabile în raport cu consumul final de energie a

crescut, ajungând la 13% în 2012, și se estimează că va crește în continuare pentru a ajunge la
21% în 2020 și la 24% în 2030;
❖ la sfârșitul anului 2012, UE instalase aproximativ 44% din energia electrică produsă
din surse regenerabile la nivel mondial (cu excepția hidroenergiei);
24
❖ intensitatea energetică a economiei UE s-a redus cu 24% în perioada 1995-2011, în

timp ce îmbunătățirile realizate în sectorul industrial au fost de aproximativ 30%;
❖ intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de economia UE a scăzut cu

28% în perioada 1995-2010.
Aceste realizări sunt cu atât mai semnificative, având în vedere că economia europeană a
crescut cu aproximativ 45% în termeni reali față de nivelul din 1990.
Obiectivele 20/20/20 au jucat un rol esențial în stimularea acestor progrese și au sprijinit
ocuparea forței de muncă, peste 4,2 milioane de persoane lucrând în diversele sectoare ale
industriei de mediu, care au cunoscut o creștere continuă în timpul crizei.
2.4. Cadru de acțiune pentru 2030
Pentru ca investitorii să poată beneficia de siguranță juridică și pentru că statele membre

să adopte o abordare coordonată, este nevoie de un cadru integrat pentru politicile climatice și
energetice pentru perioada 2020-2030.
Cadrul adoptat de liderii UE în octombrie 2014 stimulează evoluția continuă către o
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și va confirma ambiția pe care UE a afirmat-o în
cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice.
Acesta își propune să pună bazele unui sistem energetic care să permită furnizarea de
energie la prețuri accesibile, o mai mare securitate a aprovizionării cu energie, reducerea
dependenței de importuri și a emisiilor de gaze cu efect de seră și crearea de noi oportunități pentru
creșterea numărului de locuri de muncă „verzi”.
Noul cadru pentru viitoarele politici ale UE privind energia și clima (COM 2014/15 final)
propune următoarele elemente – cheie pentru 2030:
❖ reduceri cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră (de la nivelurile din
1990);
❖ cel puțin 27% din cota de energie sa provină din surse regenerabile;
❖ cel puțin o îmbunătățire de 27 % a eficienței energetice.
25
Emisiile cu efect de seră - o reducere cu cel puțin 40 %

Cadrul conține un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor pe teritoriul UE cu cel puțin
40% sub nivelurile din 1990 până în 2030. Acest lucru va permite UE să:
❖ ia măsuri rentabile în vederea atingerii obiectivului său pe termen lung de reducere
a emisiilor cu 80-95 % până în 2050, în contextul reducerilor necesare de către țările dezvoltate
ca grup;
❖ contribuie în mod echitabil și ambițios la noul acord internațional privind clima,

pentru a intra în vigoare în 2020.
Pentru a atinge obiectivul de cel puțin 40%:

❖ Sectoarele sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar trebui să
reducă emisiile cu 43% (comparativ cu 2005). În acest scop, ETS urmează să fie reformate și
consolidate;
❖ Sectoarele non-ETS ar trebui să reducă emisiile cu 30% (față de 2005). Acest lucru
trebuie să fie transpus în obiective individuale obligatorii pentru statele membre.
Sursele regenerabile de energie - cresc până la cel puțin 27%

Cadrul stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru a spori ponderea energiilor
regenerabile la cel puțin 27% din consumul de energie al UE până în 2030.
Eficiența energetică - în creștere cu cel puțin 27%

Pe baza Directivei privind eficiența energetică, Consiliul European a aprobat un obiectiv
indicativ de economisire al energiei de 27% până în 2030.
Un nou sistem de guvernare

Va fi dezvoltat un proces de guvernare transparent și dinamic în continuare pentru a
contribui la crearea Uniunii Energetice, inclusiv obiective climatice și energetice pentru 2030, într-
un mod eficient și coerent.
26
Beneficii aşteptate
O abordare comună pentru perioada de aplicare contribuie la asigurarea reglementării
investitorilor și la coordonarea eforturile țărilor UE. Cadrul ajută la:
❖ dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de carbon și de a construi un sistem
energetic care asigură energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii;
❖ sporirea securității aprovizionării cu energie a UE;
❖ reducerea dependenței noastre de importurile de energie;
❖ crearea de noi oportunități pentru creștere economică și creșterea numărului de

locuri de muncă;
❖ aducerea unor beneficii de mediu și de sănătate - de exemplu, prin reducerea

poluării aerului.
2.5. Adaptarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice
Chiar și în condițiile reducerii considerabile a nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră,

încălzirea globală va continua să se manifeste în următoarele decenii, iar impactul acesteia va fi
resimțit multe secole de acum înainte, din cauza efectului întârziat al emisiilor trecute.
Documentul ,,Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie privind adaptarea la
schimbările climatice” – COM(2013)216 final arată că:
„Pentru a se evita cele mai mari riscuri generate de schimbările climatice și mai ales
impacturile ireversibile de mare amploare, încălzirea globală trebuie să fie limitată la mai puțin de
2°C peste nivelul preindustrial. Prin urmare, atenuarea efectelor schimbărilor climatice trebuie să
rămână o prioritate pentru întreaga omenire. Indiferent care ar fi scenariile referitoare la încălzirea
climatică și indiferent cât de bune ar fi rezultatele eforturilor de atenuare a efectelor încălzirii,
impactul schimbărilor climatice va crește în următoarele decenii din cauza efectelor întârziate ale
emisiilor de gaze cu efect de seră din trecut și din prezent.
27
Prin urmare, nu avem de ales: trebuie să luăm măsuri de adaptare pentru a face față
inevitabilelor impacturi ale schimbărilor climatice și costurilor economice, de mediu și sociale ale
acestora. Dacă sunt stabilite abordări coerente, flexibile și participative, într-o ordine clară a
priorităților, este mai ieftin să se ia măsuri timpurii, planificate, de adaptare, decât să se plătească
prețul neadaptării.
Având în vedere natura specifică și foarte diversificată a impacturilor schimbărilor
climatice asupra teritoriului UE, trebuie luate măsuri de adaptare la toate nivelurile, de la cel local,
la cel regional și la cel național. De asemenea, Uniunea Europeană are rolul de a umple lacunele,
atât de cunoștințe, cât și de acțiune, și de a completa aceste eforturi prin intermediul următoarei
strategii a UE.”
Impactul efectelor schimbărilor climatice variază pe teritoriul UE în funcție de condițiile
climatice, geografice și socio-economice.
Toate statele membre ale UE sunt expuse riscurilor pe care le reprezintă schimbările
climatice, existând numeroase studii care evidențiază importanța acestei problematici la nivel
global (imagini preluate din raportul AEM „Schimbările climatice, impacturile și vulnerabilitatea
în Europa în 2012”):
Fig. 1 – Schimbările climatice, impacturile și vulnerabilitatea în Europa

Sursa: https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/Fig.s/projected-average-number-of-summer-1
28
Fig. 2 – Schimbările climatice, impacturile și vulnerabilitatea în Europa

Sursa: https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/estimated-number-of-people-
and/map5.1_rfw01_economy_first.eps
În Figura anterioară sunt prezentate impactul prognozat al schimbărilor climatice și al

amenințărilor aferente asupra Europei. Astfel, se prezintă pentru anii 1961 – 1990, 2021 – 2050
(prognoză), 2051 – 2100 (prognoză) extinderea zonelor în care se înregistrează zile cu temperaturi
mai mari de 35⁰C combinate cu nopți în care temperatura depășește 20⁰C. De asemenea, se prezintă
predicțiile privind evoluția precipitațiilor anuale și a celor din timpul verii în Europa, pericolul
privind producerea incendiilor precum și numărul de locuitori afectați de către producerea
inundațiilor și a daunelor produse de către acestea.
Rezultă că, adaptarea și atenuarea sunt două acțiuni complementare. Adaptarea înseamnă
anticiparea efectelor negative ale schimbărilor climatice și luarea de măsuri corespunzătoare
pentru a preveni sau a reduce la minimum daunele pe care le pot provoca acestea, precum și pentru
a fructifica oportunitățile care pot apărea.
Având în vedere că gravitatea și natura impactului schimbărilor climatice diferă de la o
regiune europeană la alta, majoritatea inițiativelor de adaptare vor fi luate la nivel regional sau
local.
Strategia UE vine în completarea acestor inițiative. Scopul general al strategiei UE privind
adaptarea este de a contribui la o Europă mai rezistentă la schimbările climatice, ceea ce înseamnă
creșterea gradului de pregătire și a capacității de a reacționa la impacturile schimbărilor climatice
la nivel local, regional, național și la nivelul UE, dezvoltând o abordare coerentă și îmbunătățind
coordonarea.
29
Prin strategie se stabilesc trei obiective cu măsurile subsecvente următoare:

A. Promovarea luării de măsuri de către statele membre:
❖ Măsura 1: Încurajarea tuturor statelor membre să adopte strategii de adaptare

cuprinzătoare;
❖ Măsura 2: Furnizarea de finanțare LIFE pentru sprijinirea consolidării capacităților

și pentru accelerarea măsurilor de adaptare în Europa (2013-2020);
❖ Măsura 3: Introducerea adaptării în cadrul Convenției Primarilor (2013-2014).
B. Luarea deciziilor în mai bună cunoștință de cauză
❖ Măsura 4: Completarea lacunelor de cunoștințe;
❖ Măsura 5: Dezvoltarea ulterioară a Climate-ADAPT ca „ghișeu unic” pentru

informațiile privind adaptarea în Europa.
C. Imunizare la schimbările climatice: promovarea adaptării în sectoare vulnerabile cheie
❖ Măsura 6: Facilitarea imunizării la schimbările climatice a politicii agricole comune

(PAC), a politicii de coeziune și a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);
❖ Măsura 7: Asigurarea unei infrastructuri mai rezistente;
❖ Măsura 8: Promovarea asigurărilor și a altor produse financiare pentru decizii

rezistente în materie de investiții și afaceri.
În concluzie, prin Strategie se stabilește că UE va oferi consiliere și ajutor financiar,

încurajând acumularea de noi cunoștințe și schimbul de informații. De altminteri, se va asigura că
aspectele referitoare la adaptare sunt luate în considerare în toate politicile relevante ale UE.
30
2.6. Convenția primarilor privind clima și energia
Lansată în ianuarie 2008 de către Comisia Europeană, Convenția Primarilor este

recunoscută ca un exemplu de succes al guvernanței pe mai multe niveluri și ca un pas important
spre atingerea obiectivelor Uniunii Europene pentru 2030.
Până în prezent, au aderat la Convenție 10.726 de orașe cu aproximativ 325 milioane de
locuitori, România fiind inclusă cu 179 de localități, dintre care 74 au comunicat deja Planurile de
Acțiune.
Indiferent de mărimea sau localizarea lor pe harta lumii, semnatarii Convenției au un
obiectiv comun: un mediu stabil din punct de vedere sustenabil, social și economic pentru cetățenii
lor.
Convenţia Primarilor reprezintă mişcarea europeană de masă în care sunt implicate
autorităţile locale şi regionale, acestea angajându-se, în mod voluntar, pentru creşterea eficienţei
energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor.
Semnatarii Convenției Primarilor își stabilesc scopul de reducere a nivelului de CO cu 40%
pâna în 2030.
Convenția Primarilor a reușit să devină un model de responsabilitate, coeziune, solidaritate,
cooperare instituțională și dialog internațional, reprezentanții celor 213 de milioane de cetățeni
conlucrând pentru realizarea dezideratelor comune de protejare a mediului și neafectare a
existenței generațiilor următoare.
Convenția Primarilor recunoaște rolul crucial al regiunilor și orașelor în îndeplinirea
obiectivelor privind atenuarea schimbărilor climatice în măsura în care sunt actori principali în
materie de energie, având în vedere responsabilitățile lor în ceea ce privește numeroase activități
legate de planificare și amenajarea teritoriului, taxe, investiții, achiziții publice, producție și
consum.
Autoritățile locale sunt atât consumatori, cât și furnizori de servicii publice locale, precum
și organisme de reglementare locală și de consultanță pentru cetățeni, acestea constituind elementul
motor dintr-o comunitate.
Autoritățile locale și regionale joacă un rol de conducător, atât în ceea ce privește
promovarea schimbării comportamentelor individuale – condiție indispensabilă pentru realizarea
obiectivelor de eficiență energetică, cât și în ceea ce privește lansarea și sprijinirea activităților și
31
proiectelor inițiate la nivel local și regional, național și internațional, care să urmărească

îndeplinirea obiectivelor în materie de îmbunătățire a eficienței energetice, de protecție a mediului
și de combatere a schimbărilor climatice.
Administrațiile locale sunt cel mai bine plasate pentru a aborda chestiunile legate de climă
într-un mod cuprinzător, structurile de administrație locală a orașelor deținând un rol crucial în
atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie
și emisiile de CO₂ sunt asociate cu activitățile urbane.
Dialogul dintre autorități permite o mai bună cunoaștere la nivel european a solicitărilor
sau necesităților propriilor cetățeni, a priorităților și necesităților locale, dar și promovarea
priorităților politicilor de mediu și energie în rândul cetățenilor, mobilizându-i la implicare și
contribuție la realizarea obiectivelor locale și internaționale.
Angajamentul oficial al părţilor semnatare se reflectă în măsuri şi proiecte concrete.
Principiile şi paşii cheie pe care toţi semnatarii Convenţiei trebuie să îi aibă în vedere atunci când
îşi elaborează Planurile sunt legate de angajamentele asumate la semnarea Convenţiei şi constituie
ingrediente cheie ale succesului. Oraşele semnatare acceptă să întocmească rapoarte şi să fie
monitorizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a propriilor Planuri de Acţiune privind Energia
Durabilă și Clima.
Primarii au, în special, următoarele angajamente:

1. Stabilirea unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi pentru emisiile de CO₂
corespunzătoare, în teritoriul administrat;
2. Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO₂, în termeni

măsurabili;
3. Pregătirea unui Plan de Acţiuni privind Energia Durabilă și Clima, axat pe termen lung, în
colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an de la semnarea
Convenţiei;
4. Prezentarea unui raport de implementare aprobat de Consiliul Local, la cel mult doi ani de
la data aprobării Planului de Acţiune privind Energia Durabilă și Clima în scopul evaluării,
monitorizării şi verificării acestuia.
32
Pentru anul 2030, clima joacă un rol important, astfel încât, Convenția primarilor privind
clima și energia reunește autorități locale și regionale care se angajează în mod voluntar să
implementeze obiectivele Uniunii Europene în materie de climă și energie pe teritoriul lor.
Iniţiativa „Convenţia primarilor” adoptă o abordare globală, vizând atenuarea și adaptarea
la schimbările climatice. În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, autorităţile locale
sunt îndrumate să țină seama de toţi consumatorii de pe teritoriul lor. Sectoare precum cel
rezidențial, terțiar, municipal și de transport sunt considerate sectoare-cheie de atenuare.
Autoritățile locale se axează pe reducerea cererii de energie pe teritoriul lor, precum şi pe adaptarea
cererii de energie la oferta existentă, prin promovarea utilizării resurselor locale de energie.
Fig. 3 – Abordarea teritorială a Convenției Primarilor în ceea ce privește energia și atenuarea schimbărilor climatice
Sursa: http://www.comune.masullas.or.it
Principalele sectoare vulnerabile, la capitolul adaptare, sunt considerate a fi: clădirile,
transportul, energia, apa, deșeurile, amenajarea teritoriului, mediul și biodiversitatea, agricultura
și silvicultura, sănătatea, protecția civilă și urgențele, turismul și altele.
Având la bază succesul Convenției Primarilor și Măsura 3 din „Strategia privind adaptarea
la schimbările climatice”, la 15 octombrie 2015, în cadrul unei ceremonii comune desfășurate la
Parlamentul European în Bruxelles - Convenția Primarilor (Covenant of Mayors) și „Primarii se
adaptează” (Mayors Adapt), s-a instituit noua inițiativă, Convenția Primarilor privind Clima și
Energia.
Această inițiativă definește angajamentul reînnoit, post 2020, al semnatarilor pentru
viziunea comună de abordare a politicilor privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice
și energie durabilă în teritoriile administrate:
33
❖ accelerarea decarbonizării teritoriilor, contribuind astfel la menținerea mediei

globale de încălzire sub 2°C;
❖ consolidarea capacităților de adaptare la efectele schimbărilor climatice inevitabile;
❖ creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie;
❖ asigurarea accesului universal la servicii energetice durabile și la prețuri accesibile

pentru toți.
Autoritățile se angajează să elaboreze planuri de acțiune privind energia durabilă și clima

pentru 2030 și să implementeze acțiuni locale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare
la acestea.
Semnatarii care s-au angajat anterior să atingă obiectivele pentru 2020 și/ sau cei care au
aderat la inițiativa Mayors Adapt sunt invitați să se angajeze din nou în vederea atingerii
obiectivelor pentru 2030. Întâlnirile periodice, dialogul, comunicarea și mecanismele de cooperare
și sprijin instituite între reprezentanții autorităților locale în cadrul Convenției facilitează
comunităților semnatare:
❖ creșterea vizibilității la nivel european și internațional;
❖ informarea factorilor decizionali cu privire la necesitățile locale;
❖ promovarea intereselor locale specifice;
❖ participarea la rețele europene;
❖ obținerea de informații și sprijin logistic pentru proiecte aflate în desfășurare sau

care urmează a fi implementate;
❖ atragerea în plan local a know-how-ului și investițiilor în eficiență energetică;
❖ accesul la instrumente și facilități de finanțare internaționale sau ale Comisiei

Europene, în scopul implementării Planurilor de Acțiune Locale;
❖ asistență pentru promovare, asistență tehnică și administrativă din partea Oficiului

Convenției;
34
❖ îndrumare și asistență privind chestiunile științifice și tehnice, în principal, în ceea

ce privește inventarul emisiilor și planurile de acțiune din partea Centrului Comun de Cercetare
al Comisiei Europene (Joint Research Centre);
❖ sprijin instituțional deplin din partea Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor și

Parlamentului European.
35
3. CADRUL NAȚIONAL
România deține câteva recorduri importante în istoria utilizării pe scară largă a resurselor
energetice convenționale:
❖ București – primul oraș din lume având iluminat public cu lămpi cu petrol lampant
- 1857;
❖ Timișoara – primul oraș din Europa continentală cu străzi iluminate electric - 1884;
❖ Turda, primul oraș din Europa iluminat cu gaz natural - 1917;
❖ Sarmasel –Turda, prima conductă de transport gaze naturale din Europa - 1910 -
1914 (55km);
❖ Prima societate comercială din Europa având ca obiecte de activitate exclusiv

explorarea, forarea, exploatarea, transportarea și distribuirea gazelor naturale provenite din
bazinul transilvănean – 1915;
❖ România are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa (600Mw, 240 de turbine,
Parcul eolian Fântânele/Cogealac al Grupului CEZ);
❖ În 2012, România s-a aflat pe locul 8 în topul mondial din punct de vedere al
capacității instalate de surse de energie regenerabilă (eoliene).
În anii 2019 și 2020, România se plasează pe locul 15 în topul Uniunii Europene din punct de
vedere al capacității instalate de surse de energie regenerabilă.„
Nr. Țara 2019 2020

Crt.
1. Germania 61.357 62.627
2. Spania 25.808 27.264
3. Regatul Unit al Marii Britanii 23.515 24.167
4. Franța 16.646 17.949
5. Italia 10.512 10.852
6. Suedia 8.985 9.992
36
7. Olanda 4.600 6.784

8. Polonia 5.917 6.614
9. Danemarca 6.128 6.180
10. Potugalia 5.437 5.486
11. Belgia 3.879 4.719
12. Irlanda 4.155 4.351
13. Grecia 3.576 4.113
14. Austria 3.159 3.120
15. România 3.029 3.029
16. Finlanda 2.284 2.586
17. Croația 652 803
18. Bulgaria 691 691
19. Lituania 548 548
20. Republica Cehă 337 337
21. Ungaria 329 329
22. Estonia 320 320
23. Luxemburg 136 166
24. Cipru 158 158
25. Letonia 66 66
26. Slovenia 3 3
27. Slovacia 3 3
28. Malta 0 0
TOTAL 192.231 203.260
Tabel 1 - Capacitatea instalată de surse de energie regenerabilă (eoliene) pe țări (MW)
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Wind_power_in_the_European_Union#Statistics
37
Fig. 4 – Producția de energie eoliană la nivelul Europei

Sursa: https://windeurope.org/
3.1. Producția și consumul actual de energie în România
Conform datelor pulicate de EUROSTAT reiese că România este una dintre țările cel mai
puţin dependente energetic, din UE:
38
95400
96332
102801
120000
79866
76979
75607
74824
67142
100000
64848
64427
63909
62574
51812
50382
48593
80000
44055
43978
39513
38314
37426
35408
26431
60000
23118
11658
40000
4070
20000
0
Franța
Croația
Belgia
Ungaria
Italia
Olanda
Lituania
Suedia
Marea Britanie
Bulgaria
Danemarca
Germania
Luxemburg
Cehia
Irlanda
Cipru
Letonia
Malta
România
Slovacia
Austria
Portugalia
Slovenia
Finlanda
Polonia
Fig. 5 – Dependența energetică a statelor member UE
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Fig. 6 – Ponderea energiei provenite din surse regenerabile în anul 2017

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
39
Același site evidențiază faptul că România și-a îndeplinit din 2017 ținta fixată pentru anul
2020 privitoare la ponderea energiei produse din surse regenerabile din totalul de producției,
respectiv 24%.
28672
35000 28604
27309
26872
23786
30000
25000
18536
18097
17007
16006
14853
20000
11640
11509
11377
11286
11280
15000
7406
7063
6773
6590
6322
10000
1982
1856
1820
1778
1771
5000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Termoelectrică Hidroelectrică Eoliană Solară Nuclear electrică
Fig. 7 – Producția de energie electrică pe categorii de centrale electrice

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
3.2. Cadrul legislativ privind eficiența energetică și schimbările climatice
Cadrul legislativ privind eficiența energetică și schimbările climatice este format din:
❖ Legea 121/2014 privind eficiență energetică;
❖ Legea nr. 372/2005, republicată, privind performanța energetică a clădirilor, cu

modificările aduse prin Legea nr. 156/2016 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.
13/2016;
❖ Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții -

republicată și actualizată 2016;
❖ Legea 10/1995 privind calitatea în construcții;
40
❖ Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu

completările ulterioare;
❖ Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325 din 2006;
❖ Legea nr. 241 din 22 iunie 2006, republicată, a serviciului de alimentare cu apă și
de canalizare;
❖ Legea 92/2007 actualizată privind serviciile de transport public local;
❖ Legea 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale;
❖ HG nr. 122/2015 privind aprobarea Planului național de acțiune domeniul

eficienței energetice (2014-2020);
❖ HG nr. 529/2013 pentru aprobarea Strategiei Naționale a României privind

schimbările climatice;
❖ Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților

prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din
industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014, publicată în MO nr.
25/13.01.2015;
❖ Decizia ANRE nr. 7/DEE/12.02.2015 privind aprobarea Modelului pentru

întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților cu o
populație mai mare de 5000 locuitori Ordinul: 176/16.12.2015;
❖ Ordinul ANRE 176/2015, pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie

electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanță clienților casnici care nu și-au exercitat
dreptul de eligibilitate precum și a condițiilor de aplicare a tarifelor reglementate și a tarifelor
CPC;
❖ Ordinul ANRE Nr.8 din 02.03.2012 pentru aprobarea ghidurilor cu recomandări

privind achiziționarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare și echipamente și
servicii pentru iluminatul public, prin licitație publică, pe bază de criterii de eficiență energetic;
41
❖ Ordinul ANRE 177/2015 pentru aprobarea Procedurii privind acordarea

despăgubirilor clienților casnici pentru receptoarele electrocasnice deteriorate că efect al unor
supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de rețea;
❖ Ordinul ANRE 105/2014 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea

furnizorului de energie electrică de către clientul final și pentru modificarea anexei la Ordinul
nr. 35/2010 privind stabilirea unor reguli referitoare la piața de echilibrare a energiei electrice;
❖ Ordinul ANRE 35/2014 pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanță;
❖ Ordinul ANRE 76/2014 pentru modificarea Metodologiei de monitorizare a pieței

cu amănuntul de energie electrică;
❖ Ordinul ANRE 64/2014 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei

electrice la clienții finali;
❖ Ordinul ANRE 47 /2008 - Metodologie de schimbarea furnizorului de către

consumatorii non casnici de gaze natural;
❖ HG nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licențelor în

domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările ulterioare;
❖ Ordin ANRSPGC nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în

domeniul montării și exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă
caldă de consum în imobile de tip condominiu, cu modificările și completările ulterioare;
❖ Ordin ANRSCUP nr. 206/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de

autorizare a autorităților de autorizare pentru serviciile de transport public local, cu
modificările ulterioare;
❖ Ordin ANRSC nr. 343 din 13 iulie 2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind
repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip
condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă
de consum;
❖ Ordin ANRSC nr. 82 din 9 martie 2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru

al serviciului de salubrizare a localităților;
42
❖ Legea nr. 146 din 30 aprilie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.
153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor;
❖ HG nr. 622 din 21 aprilie 2004 republicată, privind stabilirea condițiilor de

introducere pe piață a produselor pentru construcții;
❖ HG nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea și completarea HG nr. 363/2010 privind

aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice;
❖ Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri

rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național;
❖ Ordin MDRAP nr. 3152 din 15 octombrie 2013 pentru aprobarea Procedurii de
control al statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanță
energetică a clădirilor și inspecția sistemelor de încălzire/climatizare;
❖ Ordin MDRAP nr. 2237 din 30 septembrie 2010 pentru aprobarea reglementării
tehnice „Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri'';
❖ Ordin MDRAP nr. 263 din 30 iunie 2015 privind inventarierea clădirilor încălzite
și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, cu o suprafață totală utilă
cuprinsă între 250 mp și 500 mp și punerea inventarului la dispoziția publicului;
❖ OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de

locuințe;
❖ Ordin MDRAP 163/540/23/2009, pentru modificarea și completarea Normelor

metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea
performanței energetice a blocurilor de locuințe;
❖ Ordin MDRAP nr. 1071/16.12.2009 privind modificarea și completarea Ordinului

MTCT nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice Metodologie de calcul al
performanței energetice a clădirilor;
❖ H.G. nr. 462/2006, republicată cu modificările și completările ulterioare, pentru

aprobarea Programului ''Termoficare 2006-2020 - căldură și confort'';
43
❖ Ordinul MDRAP 386/2016 pentru modificarea și completarea Reglementării

tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”,
indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și
turismului nr. 2.055/2005.
44
4. DATE GENERALE – MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA
4.1 Date generale – Municipiul Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în Sudul României și în partea Estică a județului
Vâlcea, la o altitudine de 240 – 260 metri, la confluența dintre râurile Olt și Olănești. Coordonatele
de identificare ale Municipiului sunt 45º6’17” latitudine Nordică și 24º22’32” longitudine Estică.
Vecinii Municipiului sunt următorii:
• Județul Sibiu
• Județul Alba
• Județul Hunedoara
• Județul Gorj
• Județul Argeș
• Județul Dolj
• Județul Olt
Fig. 8 – Harta Municipiului Râmnicu Vâlcea

Sursa: https://ramnicu-valcea-city.map2web.eu/
45
Râmnicu Vâlcea este Municipiul de reședință al județului Vâlcea, format din următoarele
localități: Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, Râmnicu Vâlcea,
Râureni, Stolniceni și Troian, și din satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea.
Distanța față de principalele orașe:
Râmnicu Vâlcea – Pitești (60 km)
Fig. 9 – Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Pitești

Sursa: https://distanta.ro/
Râmnicu Vâlcea – Sibiu (99 km)
Fig. 10 – Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Sibiu

46
Râmnicu Vâlcea – Slatina (100 km)
Fig. 11 - Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Slatina

Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu (115 km)
Fig. 12 - Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu

47
Râmnicu Vâlcea – Craiova (123 km)
Fig. 13 - Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Craiova

Râmnicu Vâlcea – București (175 km)
Fig. 14 - Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și București

48
4.2 Condiții climatice specifice
Climatul Municipiului Râmnicu Vâlcea corespunde climatului temperat – continental de

tranziție, fiind favorizat de poziția geografică a acestuia. Acest climat este definit de schimbări
ușoare de temperatură, cu precipitații normale, vânturi moderate și de intensitate mică.
Iarna este una moderată, datorită adăpostului oferit de Carpații Meridionali. În ceea ce
privește înghețul, media este de 165 de zile pe an. Media de temperatură în sezonul rece ajunge la
-2,4ºC. Cea mai scăzută temperatură a fost înregistrată la data de 21.01.1963, de -27ºC.
Vara, climatul devine unul secetos, dăunător pentru producțiile agricole. În sezonul cald,
temperaturile nu depășesc 26ºC, media fiind una de 23,4ºC. Cea mai ridicată temeperatură
înregistrată în Municipiul Râmnicu Vâlcea este 39,9ºC, în ziua de 17 august în anul 1952.
Precipitațiile zonale ating și valori de 903 mm/mc, media fiind de 718,5 mm pe an. Luna
iunie este definite de cantități mari de precipitații (cca. 99,1 mm în medie). Numărul zilelor
ploioase poate ajunge și la 120 pe an.
Evoluția temperaturilor medii anuale (pe ultimii 5 ani) se poate observa în graficul de mai
jos.
14 13.58 13.58
13.5 13.16
13
12.33
12.5
11.83
12
11.5
11
10.5
2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 15 – Evoluția temperaturilor medii anuale, Municipiul Râmnicu Vâlcea (ºC)

Sursa: https://www.worldweatheronline.com/ramnicu-valcea-weather/valcea/ro.aspx
49
4.3 Analiza riscurilor și a vulnerabilităților
Experiența ultimilor ani ne-a arătat că schimbările climatice și evenimentele meteorologice

extreme au afectat deja multe aspecte ale vieții de zi cu zi. Reziliența climatică se referă la modul
în care ne ajustăm la impactul schimbărilor climatice. Acest lucru va necesita schimbări în
modelele de management, procese, acțiuni etc
Analiza riscurilor și a vulnerabilităților vizează tipul și amploarea riscurilor, precum și
evaluarea posibilităților apariției unor eventuale pericole și a vulnerabilităților care pot reprezenta
o amenințare la adresa oamenilor, proprietăților, mijloacelor de subzistență și mediului de care
depind.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului,
cadrului social şi economic. Efectele schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute
a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele
de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. Aceasta determină
impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă.
Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile, producția
de biomasă și de energie regenerabilă, vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare.
În vederea prevenirii apariției efectelor negative asupra sănătății cauzate de evenimentele
meteorologice extreme, este nevoie atât de elaborarea unor ghiduri ce conțin măsuri pe care trebuie
sa le adopte autoritățile locale (în colaborare cu alte instituții), cât și de modalitățile de organizare
a acestora, în regim de urgență, pentru a preîntâmpina și/sau diminua, în timp util, efectele
fenomenelor meteorologice extreme asupra populației.
Calitatea vieții populației din România este influențată în mod negativ de schimbările
climatice, respectiv creşterea temperaturii medii a aerului, scăderea cantităţilor medii de
precipitaţii, precum şi unele evenimente extreme, precum seceta şi inundaţiile. Acest lucru se
întâmplă și la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea, unde evenimentele extreme cu impact asupra
mediului, cadrului social şi economic au fost tot mai prezente.
Impactul asupra sănătății depinde de gradul și amplitudinea de expunere la ,,variabilitatea
factorilor climatici’’ de sensibilitatea populației, de capacitatea Guvernului și a sistemului de
sănătate de a face față schimbările climatice, manifestate prin valuri de căldură, zile friguroase,
50
fenomene meteorologice extreme etc. Aceste efecte pot fi amplificate de alţi factori de stres, cum
ar fi expunerea la ozon şi particule fine determinate de valurile de căldură. Expunerea pe termen
lung la particulele fine din aerul ambient agravează o serie de afecţiuni, cum ar fi
bronhopneumopatia cronică obstructivă, care creşte sensibilitatea la alţi factori de stres de origine
climatică.
Catastrofele naturale sau dezastrele naturale reprezintă un proces sau fenomen natural care
poate provoca pierderi de vieți omenești, vătămări sau alte efecte asupra sănătății, daune materiale,
pierderea mijloacelor de trai și a serviciilor, perturbări sociale și economice sau daune mediului.
Diverse fenomene, cum ar fi cutremure, alunecări de teren , erupții vulcanice, inundații, uragane,
tornade, viscol, tsunami, cicloni, incendii și pandemii sunt toate pericole naturale care ucid mii de
oameni, proprietățile acestora și care presupun miliarde de lei pentru refacerea acestora în fiecare
an.
Dezastrele naturale sunt schimbări cauzate de natură a suprafeței pământului, a atmosferei,
care influențează la rândul lor biosfera (viețuitoarele din regiune).
Ecuația simplificată a unui dezastru presupune luarea în calcul a riscului de dezastru prin
însumarea riscului de hazard și a gradului de vulnerabilitate; dacă reducerea riscului de hazard
presupune acțiuni de modificare a cauzelor, reducerea vulnerabilității elementelor afectate
presupune acțiuni de reducere a efectelor.
Aprecierea riscului în caz de dezastre este foarte importantă, în condițiile în care hazardele
interacționează la diferite nivele spațiale și temporale, cu dezvoltare la nivel local, regional și
internațional. Pe lângă studiul individual al potențialelor hazarde, este importantă o înțelegere
multidisciplinară și o analiză integrată a diferitelor procese, în condițiile în care de multe ori
dezastrele sunt complexe (un hazard poate genera un dezastru, care la rândul său poate genera un
alt hazard, sau un dezastru subsecvent).
Inundații
Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren
care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.
51
Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.
Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii bruște
a zăpezilor etc.
Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acțiunii vânturilor care bat
dinspre mare, a cutremurelor de pământ, submarine etc.
În Municipiul Râmnicu Vâlcea, un potențial de risc cu privire la fenomenul de
inundabilitate generat de revărsarea acestuia în urma scurgerilor de torenți sau formării podurilor
de gheață, îl reprezintă râul Olt care este principalul curs de apă care drenează regiunea și care
străbate Municipiul de la nord la sud. Un al doilea potențial de risc cu privire la fenomenul de
inundabilitate îl reprezintă râul Olăneşti, care îşi adună apele de sub versanţii sudici ai Munţilor
Căpăţânii. Bazinul său hidrografic este relativ întins, ceea ce face ca debitul să înregistreze valori
mari în perioada viiturilor de primăvară.
Pentru a ne adapta la acest hazard, trebuie să ne pregătim să facem față efectelor și să
creștem reziliența societății. Aceasta poate însemna, de exemplu, să utilizăm mai eficient resursele
deja existente la viitoarele condiții climatice și la fenomene meteorologice extreme.
Alunecări de teren
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale maselor de roci pe versanți, datorită

gravitației. Ele pot apărea pe orice tip de teren care întrunește condițiile favorabile în ceea ce
privește litologia, gradul de umiditate și unghiul pantei. Ele pot varia în dimensiune, de la un singur
bloc într-o prăbușire de roci, până la milioane de metri cubi de material, într-o avalanșă de grohotis.
Procesul de alunecare constă dintr-o succesiune continuă de evenimente de la cauză la
efect. Uneori cauza principală a alunecării este greu de înlăturat, astfel încât, este mai economic să
se amelioreze periodic efectele, fără a căuta să se înlăture cauza. De cele mai multe ori însă, este
mai avantajos să se intervină asupra cauzei alunecării, prevenind declanșarea sau reactivarea ei.
52
Imagine 1 – Alunecare de teren județul Vâlcea

Sursa: https://www.rfi.ro/
Așa cum este prezentat și în Planul Urbanistic General al Municipiului Râmnicu Vâlcea,
este necesar ca în analiza proceselor de alunecare să se țină seama de această interdependență a
factorilor care pot declanșa astfel de procese. Încercarea de a simplifica interpretarea fenomenelor
de alunecare prin luarea în considerare numai a unuia sau altuia dintre factori, poate conduce la o
înțelegere greșită a procesului. Din acest punct de vedere, echilibrul taluzelor și al versanților are
un caracter dinamic în permanentă schimbare, în stare mai mult sau mai puțin precară de stabilitate.
Există o multitudine de factori care pot conduce la deranjarea acestui echilibru. Factorii
naturali, legați la condițiile hidrometeorologice, procesele geomorfologice și cele tectonice sunt
suplimentați de factorii legați de activitatea oamenilor care deseori conduce la procese potrivnice
echilibrului natural existent. Unii din factorii de influență acționează pe perioade foarte lungi, cum
sunt procesele de natură geologică, alții au o acțiune periodică, cum sunt procesele climatice, iar
alții au o acțiune întâmplătoare, cum sunt cutremurele.
Cutremure
Cutremurele reprezintă fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul

Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafața de-a lungul căreia
rocile "se rup" și se deplasează se numește plan de falie. Cutremurele din România de origine
53
tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60km) sau la adâncimi
intermediare (aproximativ între 60 și 200 km adâncime).
Imagine 2 – Mișcarea plăcilor tectonice

Sursa: http://www.infp.ro/
Intensitatea cutremurului este mărimea care exprimă modul în care a fost simțit un
cutremur într-o zonă. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificată, este o scară de 12
grade (I-XII) cu ajutorul căreia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în funcție
de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcțiilor, solului, etc.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în zona de intensitate de gradul IV, V și VI pe scara
Mercalli. Cutremurele de gradul IV sunt considerate moderate, de gradul V sunt considerate destul
de puternice, iar cele de gradul VI sunt considerate puternice (acestea sunt și cele mai rare).
Schimbări climatice
Deși creșterea temperaturii medii globale este numită uneori „încălzire globală”,
schimbările climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, ci și schimbări ale
diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea și tipul de precipitații, cât și tipul
54
și frecvența evenimentelor meteorologice extreme. De fapt, termenul “schimbări climatice

globale” descrie mai clar situația cu care ne confruntăm. Schimbările climatice reprezintă o
problemă serioasă, întrucât, atât sistemul natural cât și cel socio-economic sunt sensibile la
schimbări ale climei, iar amploarea și viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact
semnificativ, care va amenința durabilitatea acestor sisteme.
Ecosistemele, viața sălbatică și oamenii sunt capabili să se adapteze schimbărilor climatice
care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Motivația de a acționa în legătură cu schimbările
climatice nu trebuie găsită în ceea ce omenirea a observat până acum, ci în ceea ce anticipează
modelele științifice pentru viitorul apropiat. Dacă procesul de încălzire va continua în ritmul
prognozat astăzi, lumea va intra într-o perioadă de schimbări climatice fără precedent în istoria
umanității.
Ultimele date științifice arată că globul pământesc se încălzeşte, clima se modifică, iar
fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente: inundațiile, seceta, creşterea
temperaturilor medii la nivel global, creşterea nivelului mării şi micşorarea calotei glaciare, toate
acestea sunt semne ale schimbărilor climatice.
Cauza principală a schimbărilor climatice o reprezintă creșterea emisiilor de gaze cu efect
de seră. Pentru a combate această cauză, reducerea emisiilor a devenit o prioritate pentru toate
statele lumii.
Efectul de seră, reprezintă un proces natural prin care atmosfera terestră reţine o parte a
energiei trimisă de Soare spre Terra, încălzind Pământul suficient pentru a crea un mediu propice
vieţii. Aproximativ jumătate din radiația solară trece prin atmosferă. Restul este reflectat de nori,
este împrăștiat de vaporii de apă și de particulele din atmosferă sau este absorbit de aceasta.
O parte din radiația solară care atinge Pământul este reflectată înapoi în spațiu (în medie
aproximativ o treime). Din ceea ce rămâne, o parte e absorbită de atmosferă, însă majoritatea este
absorbită de sol și oceane. Suprafața Pământului se încălzește și, ca rezultat, emite radiație
infraroșie (căldura). O parte din această radiație este trimisă în spațiu, însă majoritatea rămâne în
atmosferă.
Cinci gaze care apar în mod natural provoacă în principal efectul de seră și anume:
o vaporii de apă,
o dioxidul de carbon,
55
o metanul,
o protoxidul de azot,
o ozonul.
Concentrația în atmosferă a acestor gaze este influențată de activitățile umane. O altă
categorie de gaze cu efect de seră este alcătuită din componente chimice create de oameni
(halocarburile).
Adaptarea la schimbările climatice presupune felul în care ne pregătim pentru impactul
acestora asupra noastră. Altfel spus, vom fi mai bine protejați împotriva efectelor negative ale
fenomenele naturale extreme, precum inundațiile sau seceta.
4.4 Populația
În urma recensământului din 2011, populația Municipiului se ridica la un număr de 98.776

de locuitori, în scădere față de anul 2002 când populația era de 107.726 locuitori.
La 1 ianuarie 2020, Municipiul totaliza un număr de 117.578 locuitori, număr ce a scăzut
față de anul 2019 (118.111 locuitori), aproximativ 29,76% din populația județului și 0,52% din
populația țării.
Având o suprafață de 89,5 Km2 , densitatea Municipiului este de 1.313,13 loc/Km2 .
119000 118887
118800
118600 118435
118400 118208
118200 118111
118000
117800
117578
117600
117400
117200
117000
116800
2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 16 – Evoluția numărului de locuitori, Municipiul Râmnicu Vâlcea

56
20254 19682
20000 18055
16008 16412 16558
15000
10557 10305 10768 10141

10000 9178
7793 8545
5225 9949 8914

5000 8215 7867 7380 7914
5332
0
0-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani și
peste
Feminin Masculin Total
Fig. 17 – Populația pe sexe și grupe de vârstă, Municipiul Râmnicu Vâlcea (anul 2020)
Localitate Nr. locuitori
Aranghel 169
Căzănești 941
Dealu Malului 253
Poenari 812
Râureni 790
Stolniceni 2120
Troian 709
Fețeni 258
Goranu 3010
Lespezi 798
57
Săliștea 266
Tabel 2 – Numărul locuitorilor din localitățile ce aparțin de Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/
Indicele de îmbătrânire demografică al populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice

(de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Astfel, în Muncipiul Râmnicu Vâlcea, acest indice este de 1,13 persoane.
Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă

“58espectiv” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane.
În Municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru anul 2020, raportul este 0,41 persoane.
144 136
150 134 135
100
69
48 47 52
50 40
26
0
2016 2017 2018 2019 2020
Imigranți Emigranți
Fig. 18 – Evoluția migratorie, Municipiul Râmnicu Vâlcea

Soldul migrației internaționale reprezintă diferenţa dintre numărul imigranţilor şi

numărul emigranţilor, în perioada de referinţă (anul t);
Pentru anul 2020, soldul migrației în Municipiul Râmnicu Vâlcea ajungea la 43 de
persoane.
58
Indicator
Născuți vii Născuți morți
Localitate
An 2016 2017 2018 2019 2020 2016 2017 2018 2019 2020
Județul Vâlcea 2787 2968 3064 2770 2492 5 8 6 13 10
Municipiul
981 981 1065 929 786 2 2 1 5 4
Râmnicu Vâlcea
Tabel 3 – Evoluția numărului de născuți vii și morți în Municipiul Râmnicu Vâlcea comparativ cu județul Vâlcea
În anul 2020, numărul născuților vii reprezenta aproximativ 29,93% din totalul județean,
iar numărul născuților morți reprezenta 40% din totalul județului Vâlcea.
9.5
9
9
8.5 8.25 8.28
7.87
8
7.5
7 6.68
6.5
6
2016 2017 2018 2019 2020
Rata natalității
Fig. 19 – Evoluția ratei natalității la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea

59
Indicator
Decedați
Localitate
An 2016 2017 2018 2019 2020
Județul Vâlcea 3895 3826 3518 3558 4210
Municipiul Râmnicu
801 788 821 881 1134
Vâlcea
Tabel 4 – Evoluția numărului de decedați în Municipiul Râmnicu Vâlcea în comparație cu județul Vâlcea
În anul 2020, numărul decedaților reprezenta aproximativ 26,93% din totalul județean.
10 9.64
9.5
9
8.5
8 7.47
7.5 6.94
6.73 6.65
7
6.5
6
5.5
5
2016 2017 2018 2019 2020
Rata mortalității
Fig. 20 – Evoluția ratei mortalității la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea

Din punct de vedere etnologic, majoritari sunt românii cu un procent de 91,97% din totalul
populației Municipiului.
60
6.72%
1.31%
Români
Romi
Nedeclarată
91.97%
Fig. 21 – Componența etnică a Municipiului Râmnicu Vâlcea

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea
7.40%
92.06%
Ortodocși Nedeclarată
Fig. 22 – Componența confesională a Municipiului Râmnicu Vâlcea
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea
61
4.5 Servicii publice de interes general
Infrastructura de sănătate
Conform Institutului Național de Statistică, infrastructura de sănătate a Municipiului

Râmnicu Vâlcea înglobează 748 unități sanitare, aflate atât în proprietate publică, cât și privată.
În tabelul de mai jos, se poate observa situația defalcată a unităților sanitare:
Categorii de unități sanitare Anul 2020

Spitale (proprietate publică) 1
Spitale (proprietate privată) 4
Ambulatorii integrate spitalului 1
(proprietate publică)
Ambulatorii integrate spitalului 2
(proprietate privată)
Policlinici (proprietate privată) 4
Dispensare medicale (proprietate 1
publică)
Centre de sănătate mintală 1
Centre medicale de specialitate 1
Puncte de lucru ale centrelor de 1
dializă (proprietate privată)
Cabinete medicale de medicină 62
generală (proprietate privată)
Cabinete medicale școlare 17
Cabinete medicale de familie 59
Societate medicală civilă (proprietate 7
privată)
Cabinete stomatologice (proprietate 176
privată)
Societate stomatologică civilă 10
medicală (proprietate privată)
Cabinete medicale de specialitate 232
Societate civilă medicală de 31
specialitate (proprietate privată)
Farmacii (proprietate publică) 2
Farmacii (proprietate privată) 51
Puncte farmaceutice (proprietate 5
privată)
Depozite farmaceutice (proprietate 1
privată)
62
Laboratoare medicale (proprietate 19

publică)
Laboratoare medicale (proprietate 33
privată)
Laboratoare de tehnică dentară 9
Centre de transfuzie (proprietate 1
publică)
Alte tipuri de cabinete medicale 5
Alte tipuri de cabinete medicale 12
Tabel 5
De altfel, în ceea ce privește situația medicilor, în Municipiu își desfășoară activitatea 260
medici în instituții publice și 149 în instituții private, conform Institutului Național de Statistică.
Deopotrivă, conform datelor furnizate de Consiliul Județean Vâlcea, unitățile medicale din
Municipiul Râmnicu Vâlcea aflate în subordinea Consiliului Județean Vâlcea sunt: Spitalul
Județean Vâlcea, Spitalul nr. 2 Râmnicu Vâlcea și Spitalul de Obstretrică-Ginecologie
Râmnicu Vâlcea.
Una dintre unitățile sanitare de o importanță

ridicată este Spitalul Județean Vâlcea, reprezentând
cel mai mare spital din județ. Spitalul este divizat
în: gărzi, secții și compartimente cu paturi
(Medicină Internă 90 paturi, Compartiment
Hematologie 15 paturi, Compartiment Neurologie
20 paturi, Compartiment Diabet Zaharat, Nutriție și
Boli Metabolice 15 paturi, Secția Cardiologie 75
paturi, Secția Neurologie 90 paturi, Secția Chirurgie Generală 90 paturi), laboratoare (Radiologie
și Imagistică Medicală, Laborator de Analize Medicale, Laborator Endoscopie, Laborator
Medicină Nucleară), ambulatoriu integrat și în alte subunități (Serviciul Județean de Medicină
Legală, U.P.U, Centrul de Hemodializă, Centrul de Sănătate Mintală, Bloc Operator și Sterilizare).
Majoritatea secțiilor se găsesc în cadrul clădirii spitalului situată pe Calea lui Traian nr.
201.
63
Secțiile Boli Infecțioase, Dermatovenerologie,

Endocrinologie, Recuperare Medicală Balneo
Fizioterapie, Oftalmologie, Psihiatrie I, Psihiatrie II,
Compartimentul Neuropsihiatrie Infantilă, Medicină
Nucleară funcționează în clădirea din str. General
Magheru, nr. 54, Rm. Vâlcea.
Secțiile Gastroenterologie, Oncologie, Obstetrică

Ginecologie I, Obstetrică Ginecologie ÎI,
Neonatologie, Compartiment Geriatrie și Compartiment AȚI – pentru Obstetrică Ginecologie
funcționează în clădirea din Str. Remus Bellu, nr. 3, iar secția RMFB Călimănești în orașul
Călimănești.
Structura sa de profil este asigurată de o asistență calificată, de medici şi specialişti cu

pregătire superioară, împlicaţi profesional şi cuprinși permanent în diverse forme de pregătire de
specialitate sau de management.
Dotarea cu laboratoare şi mijloace de investigare de ultimă generație permite stabilirea de

diagnostice corecte, în urma cărora pacienţilor le este aplicat tratamentul adecvat. Acest fapt
permite că, după eliminarea gravităţii efectelor stărilor acute, pacienţii să-şi poată continuă
tratamentul ambulatoriu.
Infrastructura de învățământ
Conform datelor primite de la primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, în perioada 2019 –

2020, activau 45 de unități de învățământ pe raza Municipiului.
Nr. Tip Unitatea de Personalitate Formă de

Adresă Localitate
Crt. învățământ învățământ juridică/Arondată proprietate
Grădiniță cu Calea lui
Învățământ Râmnicu
1. Program normal Traian Nr. Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
„Toți Sfinții” 139
Grădinița cu
Învățământ Calea lui Râmnicu
2. program Arondată Publică
preșcolar Traian Nr. 85 Vâlcea
prelungit
64
„Dumbrava
Minunată”
Grădinița cu
Învățământ Str. Copăcelu
3. program normal Copăcelu Arondată Publică
preșcolar Nr. 182
nr. 11
Grădinița cu Str. Caporal
4. program normal Hanciu Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
nr. 8 Nr.1
Grădinița cu Str.
Învățământ
5. program normal Stolniceni Stolniceni Arondată Publică
preșcolar
Stolniceni Nr. 168
Grădinița cu
Învățământ program Aleea Teilor Râmnicu Cu personalitate
6. Publică
preșcolar prelungit Nr. 5 Vâlcea juridică
Ostroveni I
Grădinița cu
Învățământ Str. Goranu
7. program normal Goranu Arondată Publică
preșcolar Nr. 20
Goranu
Grădinița cu
program B-dul N.
8. prelungit Balcescu Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
„Nicolae Nr. 30
Bălcescu”
Grădinița cu B-dul T.
9. program normal Vladimirescu Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
nr. 2 Nr. 29
Grădinița cu
Învățământ Str. N. Iorga Râmnicu
10. program Arondată Publică
preșcolar Nr. 1 Vâlcea
prelungit nr. 14
Grădinița cu Str. Marin
11. program Sorescu Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
prelungit nr. 6 Nr. 3A
Grădinița cu
Învățământ program Str. Ostroveni Râmnicu
12. Arondată Publică
preșcolar prelungit Nr. 2 Vâlcea
Ostroveni III
Grădinița cu
Str. Const.
Învățământ program Râmnicu Cu personalitate
13. Brancusi Publică
preșcolar prelungit Nord Vâlcea juridică
Nr. 7
II
Grădinița cu
Învățământ Str. Rapsodiei Râmnicu Cu personalitate
14. program Publică
preșcolar Nr. 9 Vâlcea juridică
prelungit Nord I
65
Grădinița cu
Învățământ Str. Rapsodiei Râmnicu
15. program normal Arondată Publică
preșcolar Nr. 9 Vâlcea
nr. 7
Grădinița cu
Aleea
Învățământ program Râmnicu Cu personalitate
16. Zorelelor Publică
preșcolar prelungit Vâlcea juridică
Nr. 2
Ostroveni II
Grădinița cu Calea lui
17. program normal Traian Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
„LIZUCA” Nr. 96
Grădinița cu Str.Grigore
Învățământ Râmnicu Cu personalitate
18. program Procopiu Publică
preșcolar Vâlcea juridică
prelungit Traian Nr. 8
Str. Nicolae
Grădinița cu
Învățământ Titulescu Râmnicu
19. program normal Arondată Publică
preșcolar nr.11, bl. Vâlcea
nr. 16
85bis
Grădinița cu Str. Regina
20. program Maria Publică
preșcolar Vâlcea juridică
prelungit Cozia Nr. 14
Str.Stirbei
21. Grădinița nr. 5 Vodă Arondată Publică
preșcolar Vâlcea
Nr. 113
Grădinița cu
Calea lui
Învățământ program Râmnicu
22. Traian Arondată Publică
preșcolar prelungit Vâlcea
Nr. 170
Waldorf
Învățământ Școala Calea lui
Râmnicu Cu personalitate
23. primar și Gimnazială Traian Publică
Vâlcea juridică
gimnazial „Take Ionescu” Nr. 128
Învățământ Școala
Str. Marasesti Râmnicu Cu personalitate
24. primar și Gimnazială Publică
Nr. 14 Vâlcea juridică
gimnazial „I.G. Duca”
Învățământ Școala Calea lui
25. primar și Gimnazială nr. Traian Publică
Vâlcea juridică
gimnazial 4 Nr. 97
Școala
Învățământ Str. Caporal
Gimnazială nr. Râmnicu Cu personalitate
26. primar și D-tru Hanciu Publică
8 - Colonie Vâlcea juridică
gimnazial Nr. 1
Nuci
Învățământ Școala Str.
27. primar și Gimnazială nr. Luceafarului Publică
Vâlcea juridică
gimnazial 10 Nr. 7
66
Str. Lucian Râmnicu Cu personalitate
28. primar și Gimnazială Publică
Blaga Nr. 3 Vâlcea juridică
gimnazial „Anton Pann”
Învățământ Școala B-dul T.
29. primar și Gimnazială nr. Vladimirescu Publică
Vâlcea juridică
gimnazial 5 Nr. 27
Str. Straubing
30. primar și Gimnazială Goranu Arondată Publică
Nr. 39
gimnazial Goranu
Învățământ Școala Str. Nichita
31. primar și Gimnazială Nr. Stănescu Publică
Vâlcea juridică
gimnazial 13 Nr. 1
Str. Stirbei Râmnicu
32. primar și Gimnazială Arondată Publică
Vodă Nr. 111 Vâlcea
gimnazial „Spiru Haret”
Învățământ
Calea lui Râmnicu
33. primar și Școala Waldorf Arondată Publică
traian Nr. 170 Vâlcea
gimnazial
Str.
Învățământ Liceul „Antim Râmnicu Cu personalitate
34. Republicii Publică
liceal Ivireanu” Vâlcea juridică
Nr. 19
Liceul de Artă Str.Henri
35. „Victor Coandă Nr. Publică
liceal Vâlcea juridică
Giuleanu” 23
Liceul
Str.Gabriel
Învățământ Tehnologic Râmnicu Cu personalitate
36. Stoianovici Publică
liceal „Căpitan N. Vâlcea juridică
Nr. 5
Pleșoianu”
Liceul
Învățământ Aleea Teilor Râmnicu Cu personalitate
37. Tehnologic Publică
liceal Nr. 1 Vâlcea juridică
„Ferdinand I”
Liceul
Învățământ Calea lui Râmnicu Cu personalitate
38. Tehnologic „G- Publică
liceal Traian Nr. 43 Vâlcea juridică
ral Magheru”
Colegiul
Str. G-ral
Învățământ Național Râmnicu Cu personalitate
39. Praporgescu Publică
liceal „Alexandru Vâlcea juridică
Nr. 19.
Lahovari”
Colegiul
Învățământ Național Str. Carol I Râmnicu Cu personalitate
40. Publică
liceal „Mircea cel Nr. 41 Vâlcea juridică
Bătrân”
Colegiul Str. Henri
41. Național de Coandă Publică
liceal Vâlcea juridică
Informatică Nr. 21
67
„Matei
Basarab”
Învățământ Colegiul Calea lui Râmnicu Cu personalitate
42. Publică
liceal Economic Traian Nr. 91 Vâlcea juridică
Aleea Sergiu
Învățământ Colegiul Tehnic Râmnicu Cu personalitate
43. Purece Publică
liceal Energetic Vâlcea juridică
Nr. 10
Colegiul de
Calea lui
Învățământ Silvicultură și Râmnicu Cu personalitate
44. Traian Publică
liceal Protecția Vâlcea juridică
Nr. 195-197
Mediului
Seminarul
Str. Antim
Învățământ Teologic Liceal Râmnicu Cu personalitate
45. Ivireanu Publică
liceal Ortodox „Sf. Vâlcea juridică
Nr. 17
Nicolae”
Tabel 5 – Lista unităților de învățământ din Municipiul Râmnicu Vâlcea
Sursa: Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea
Cultură și culte
Municipiul Râmnicu Vâlcea deține un ansamblu feeric de unități de cult. În cele ce urmează
sunt menționate o parte din acestea:
Nr.
Denumire Localizare Cult Tip Cod
crt.
Biserica „Sf. Gheorghe şi Sf. Cartier Căzăneşti
1. Ortodox Biserică 2174-1
Dumitru" – Parohia Căzănești Râmnicu Vâlcea
Biserica „Sf. Gheorghe” – Parohia Str. Avramescu Emil 11
Sf. Gheorghe Râmnicu Vâlcea
Biserica „Sfântul Anton de Str. Praporgescu Romano- 36067-
3. Biserică
Padova" Râmnicu Vâlcea catolic 1
Biserica „Sfinţii Voievozi" - Str. Calea lui Traian 358
Parohia Cetăţuia Râmnicu Vâlcea
Str. Posada, la ieşirea
Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan
din sudul Municipiului
5. Botezătorul" - Parohia "Taierea Ortodox Biserică 2415-2
Râmnicu Vâlcea pe
Capului Sf. Ioan" Rm.Vâlcea
DN67
Biserica „Toţi Sfinţii" - Parohia Str. Calea lui Traian 141
Toţi Sfinţii Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea
Biserica fostei mănăstiri „Sfinţii
cartier Arhangheli
7. Arhangheli" - Parohia Sf. Ortodox Biserică 2101-1
Râmnicu Vâlcea
Arhangheli Rm. Vâlcea
68
Biserica-bolniţă „Adormirea Maicii

str. Carol I 43 Biserică -
8. Domnului" - Centrul Eparhial Rm. Ortodox 2076-4
Râmnicu Vâlcea bolniță
Vâlcea
Catedrala „Sf. Ierarh Nicolae" - str. Carol I 43
9. Ortodox Catedrală 2076-2
Centrul Eparhial Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea
Fostul Schit Inăteşti - Parohia str. Antim Ivireanu 5
10. Ortodox Schit 2089-1
schitului Inăteşti Râmnicu Vâlcea
Paraclisul „Sf. Grigore Teologul" - str. Carol I 43
11. Ortodox Paraclis 2076-6
Centrul Eparhial Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea
str. Posada, la ieşirea din
Schitul „Tăierea Capului Sfântului
sudul Municipiului
12. Ioan Botezătorul" Troianu - Ortodox Schit 2415-1
Râmnicu Vâlcea pe
Parohia Schitului Troianu
DN67
Biserica de lemn „Sf. Nicolae" - Râureni, Municipiul Biserică de
13. Ortodox 2357-1
Parohia Râureni Râmnicu Vâlcea lemn
Tabel 6 –Lăcașe de cult Municipiul Râmnicu Vâlcea
Sursa: http://lacasedecult.cimec.ro/RO/Documente/asp/culte.asp?nr=180
Cultura Municipiului este formată din muzee, teatre, biblioteci și alte atracții turistice cu
impact ridicat.
Nr.
Denumire
Crt.
1. Muzeul de Artă „Casa Simian” (1940)
2. Muzeul Satului Bujoreni
3. Casa Memorială „Anton Pann”
69
4. Teatrul de Stat „Anton Pann”
5. Teatrul Municipal „Ariel”
6. Filarmonica „Ion Dumitrescu”
7. Uniunea Artiștilor Plastici
8. Muzeul de Istorie Vâlcea
Tabel 7 – Unități culturale Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursa: https://www.primariavl.ro/cultura
4.6 Rețeaua de utilități
Rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua de ape uzate
Rețeaua de alimentare cu apă potabilă și canalizare este asigurată în Municipiul Râmnicu

Vâlcea prin intermediul societății APAVIL SA.
70
În anul 2020, conform INSSE, lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile ajungea
la 326,6 km.
600
500
393.7
400 326.7 328.4 326.6 326.6
300
200
100
0
2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 23 – Evoluția lungimii rețelei simple de distribuție a apei potabile, Municipiul Râmnicu Vâlcea
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în Municipiul Râmnicu Vâlcea suferă

fluctuații pe perioada ultimilor 5 ani. În graficul de mai jos se poate observa acest lucru.
Fig. 24 – Evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor Municipiului Râmnicu Vâlcea (𝑚3 )
71
Fig. 25 – Evoluția lungimii conductelor de canalizare (km)

Sursa:http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Alimentarea cu energie electrică și termică
⁎ Alimentarea cu energie electrică

În Municipiul Râmnicu Vâlcea, rețeaua de alimentare cu energie electrică este asigurată de
CEZ.
Nr. Tipul consumatorului

Destinația consumului U.M. Total
crt. Casnic Non casnic
1. Populație MWh 58.895,421 - 58.895,421
2. Iluminat public MWh - 5.423,000 5.423,000
Clădiri publice sub autoritatea Primăriei si
Consiliului Local (unități de învățământ
3. MWh - 1.509,660 1.509,660
preuniversitar, socio-culturale, administrative,
clădiri publice cu altă destinație, etc.)
4. Alimentare cu apă MWh - - -
5. Transport public local MWh - - -
6. Consum aferent pompajului de energie termică* MWh - - -
7. Alți consumatori nespecificați MWh - 125.216,739 125.216,739
8. TOTAL MWh 58.895,421 132.149,399 191.044,82
Tabel 8 – Consumul de energie electrică, anul 2020
72
Fig. 26 – Reprezentarea grafică a consumului de energie electrică, anul 2020
⁎ Alimentarea cu energie termică

(1 Gcal=1,163 MWh)
Nr.c Tipul consumatorului
Destinația consumului U.M. Total
rt. Casnic Non casnic
Gcal 175.876,65 - 175.876,65

1 Populație
(MWh) 204.544,54 - 204.544,54
Clădiri publice sub autoritatea Consiliului
Local (unități de învățământ preuniversitar, Gcal - 12.138,42 12.138,42
2 socio-culturale, administrative, clădiri publice (MWh) - 14.115,77 14.115,77
cu altă destinație, etc.)
Gcal - 13.636,72 13.636,72
3 Alți consumatori nespecificați
(MWh) - 15.859,50 15.859,50
Tabel 9 – Consumul de energie termică, anul 2020
Serviciile de salubritate
Sectorul salubrizare este asigurat în Municipiu de ROMPREST ENERGY SRL și

compania ROMPREST SERVICE SA.
73
Rețeaua de iluminat public
Iluminatul public este în gestiune directă de Direcția Administrării Domeniului Public

Vâlcea.
În anul 2020, sectorul iluminatului public din Municipiul Râmnicu Vâlcea se prezenta astfel:
numărul total de stâlpi este de 8240 bucăți din care 4926 din beton si 3301 metalici și 13
din lemn;
numărul total de aparate de iluminat este de 7220 aparate din care 4445 aparate stradale,
2619 pietonal-ornamentale și 136 proiectoare și 20 stalpi de 1m (tip „bolard”);
principalele străzi din Municipiu și cartierele componente sunt asigurate cu iluminat
nocturn, cca 82.46 % din stâlpii existenți având corpuri de iluminat;
străzile secundare din cartierele componente dispun parțial de sistem de iluminat (sunt
montate corpuri de iluminat parțial pe stâlpii existenți);
un numar de 2499 aparate de iluminat de tip PVB, Noris, PVT au o vechime mai mare de
20 ani și reprezintă 34.61% din totalul aparatelor existente. Restul aparatelor sunt montate
mai recent ca urmare a unor lucrari de modernizare a sistemului de iluminat existent;
Un numar de 471 aparate de iluminat (cca 6.52% din total) sunt aparate moderne cu LED
și au o vechime mai mica de cinci ani;
ponderea surselor cu descărcare la înalta presiune în vapori de mercur din totalul surselor
utilizate este de cca 61.02%;
ponderea surselor cu descărcare la înalta presiune în vapori de sodiu este de cca 22.19%;
ponderea surselor compact fluorescente este de cca 8.29% utilizându-se surse cu puterea
de 30W, 35W, 45W 55W si 65W;
aprinderea sistemului de iluminat se face din 202 puncte de comandă și aprindere, în marea
majoritate externalizate și modernizate.
În Municipiul Râmnicu Vâlcea s-au facut eforturi pentru menținerea sistemului de iluminat
public în funcțiune și în stare bună, s-au executat lucrări de modernizare la nivel local, pe străzi
sau zone de blocuri. În zonele unde sistemul de iluminat era precar sau lipsea s-au făcut
modernizari ale sistemului de iluminat sau extinderi prin utilizarea de stâlpi metalici noi, rețele
subterane și aparate de iluminat care utilizeaza surse cu descărcare la înalta presiune în vapori de
sodiu. S-a urmarit utilizarea de aparate de iluminat de calitate cât mai bună, de fabricație Philips
74
(exemplu Malaga, Traffic Vision, Estoril Marbela, Citi Spirit), dar din motive economice uneori
s-au achiziționat și aparate de iluminat mai ieftine având gradul de protecție și rezistență la impact
scazute (exemplu: Dogan, Bega, Olimp, etc).
În ultima perioadă s-au efectuat lucrări de modernizare a sistemului de iluminat prin
utilizarea de aparate de iluminat cu LED pe Calea lui Traian zona stradala și parțial în zona
pietonală (în zona centrală mai aglomerată) concomitent cu înlocuirea stâlpilor de iluminat și a
rețelei de alimentare subterană, extinderi de rețea cum ar fi: extindere rețea iluminat zona str.
Decebal - str. Timis, extinderea retelei de iluminat de la intersecția străzii Posada cu Calea lui
Traian până la sensul giratoriu Râureni, atât pe Decebal-Timiș cât și pe Posada cu Calea lui Traian
lucrarile de exindere făcându-se cu aparate de iluminat cu LED de ultima generație și
implementarea unui sistem de dimming și telegestiune.
An
Nr.
2018 2019 2020
Crt. Indicator
1. Consum energie electrică (MWh/an) 6.910 5.723 5.423
1.1. Iluminat public 5.883 5.093 4.761

Iluminat semaforizare, semnalizare,
1.2. 1.027 630 662
arhitectural
Factură energie electrică
2. 3.425,743 3.947,222 3.865,13
(mii lei/an)
3. Număr puncte luminoase 9.600 9.700 -
4. Putere instalată (KW) 1.200 1.000 1.200
Indicator specific mediu putere
5. 125 125 70
(W/punct luminos)
Tabel 10 – Consumul de energie electrică – iluminat public
4.7 Utilizarea și nivelul de dezvoltare al diverselor moduri de transport în Municipiu
Infrastructura rutieră
Municipiul Râmnicu Vâlcea reprezintă un important nod de întâlnire a trei drumuri

naționale (DN7, DN64 și DN67). Acestea fac legătura cu centrul Municipiului şi cu zonele
industriale aflate la periferia Municipiului.
75
De altfel, acestea fac ca Municipiul să fie legat direct cu traseul Bucuresti-Pitești-Cluj-

Oradea -Budapesta (E81), cu Municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani – Caracal
(DN 64).
Imagine 3 – Drumuri naționale în Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursa: Wikipedia
Poziția Municipiului Râmnicu Vâlcea este una favorabilă, constituind o oportunitate ce

poate fi exploatată și folosită în favoarea sa. Acesta se află în apropierea Coridorului Pan-European
(Dresden / Nürnberg — Praga — Viena — Bratislava — Győr — Budapesta — Arad — București
— Constanța / Craiova — Sofia — Salonic / Plovdiv — Istanbul) care conectează capitala țării cu
76
Regiunea Centru și Vest și Europa de Vest (conexiune între polii urbani București, Pitești, Sibiu,
Deva, Timișoara, Arad).
În acest context, în luna mai 2015, cu prioritate (grd.1), s-a planificat construirea autostrăzii
Pitești – Racovița – Sibiu.
Infrastructura feroviară
Reţeaua de cale ferată din Municipiul Râmnicu Vâlcea face legătura cu Sibiu (la nord) și
Piatra Olt (la sud) și apoi Craiova sau Caracal – Roșiori de Vede – București.
Este necesară dezvoltarea transportului feroviar prin investiții în infrastructură, înnoirea

materialului rulant, restructurarea și îmbunătățirea serviciilor, având în vedere avantajele pe care
acesta le prezintă față de transportul rutier:
• Eficiența energetică superioară, consumul de energie pe unitatea de transport fiind de

10% față de consumul pentru transportul rutier;
• Cauzează o poluare mai redusă a mediului înconjurător cu o cantitate a poluanților

aerieni de numai 10% față de transportul rutier;
• Pentru pasageri, calea ferată oferă un larg beneficiu social datorită acoperirii extinse și
este considerată mai sigură decât călătoria cu autobuzele sau autoturismele.
Infrastructura aeriană
Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în legătură cu rețeaua aeriană a României, prin

Aeroportul Internațional Sibiu, care se află la o distanță de aproximativ 111 km. față de centrul
Municipiului Râmnicu Vâlcea.
77
Transportul public urban
În Municipiul Râmnicu Vâlcea, transportul în comun se asigură cu autobuze, midibuze și

microbuze pe linii fixe și taxi-uri. Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună și în
continuă dezvoltare. Principalele artere rutiere sunt: Bulevardul Calea lui Traian, Bulevardul
Tudor Vladimirescu, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bulevardul Dem Rădulescu, Bulevardul
Tineretului, Bulevardul Pandurilor, Strada General Magheru, Strada Știrbei Vodă, Calea
București.
Transportul public la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea este asigurat de operatorul de

transport ETA SA, înființat la 01.05.1998, are ca unic acționar Consiliul Local al Municipiului și
are ca obiectiv principal de activitate transportul urban, suburban și metropolitan de călători. ETA
deservește 16 trasee municipale, în intervalul orar 05.00 – 00.30, iar parcul circulant este compus
din 39 autobuze și 9 microbuze.
Rețeaua de transport în comun deservită de ETA SA cuprinde 263 de stații în Municipiul

Râmnicu Vâlcea, biletele putând fi procurate de la 34 puncte de vânzare, din care 5 aparținând
operatorului de transport și 29 puncte de vânzare/agenți economici.
Societatea de transport în comun din Municipiul Râmnicu Vâlcea are în folosință

următoarele trasee de transport local:
• Linia I (indicativ Traseu 7) – PARC INDUSTRIAL - MUZEUL SATULUI (42 staţii

tur/retur)
• Linia II (indicativ traseul 1) - SHOPPING CITY – COLONIE (62 staţii tur/retur)
• Linia III (indicativ traseul 6) - DISPECERAT HERMES – WALNUT (SPITALUL

JUDEŢEAN) (45 staţii tur/retur)
• Linia IIIa (indicativ traseul 6 A) - DISPECERAT HERMES – WALNUT (POD

GORANU) (34 staţii tur/retur)
• Linia IIIb (indicativ traseul 6 V) - WALNUT – UZINA MECANICĂ (73 staţii tur/retur)
78
• Linia IV (indicativ traseul 9) - DISPECERAT HERMES – VALEA SÂMNICEL

(FEŢENI) (45 staţii tur/retur)
• Linia V (indicativ traseul 10) - SHOPPING CITY – BRIARIS (25 staţii tur/retur)
• Linia VI (indicativ traseul 12) - GARĂ – VILMAR (49 staţii tur/retur)
• Linia VII (indicativ traseul 11) - DISPECERAT HEREMES – UZINA MECANICĂ

(COPĂCELU) (49 staţii tur/retur)
• Linia VIII (indicativ traseul 8) - DISPECERAT NORD – PESTICIDE (60 staţii tur/retur)
• Linia IX (indicativ traseul B) - DISPECERAT NORD – BUDA (47 staţii tur/retur)
• Linia X (indicativ traseul 3) - DISPECERAT NORD – LIMITA ADMINISTRATIVĂ

MUNICIPIU / VLĂDEŞTI (31 staţii tur/retur)
• Linia XI (indicativ traseul 5) - DISPECERAT NORD – METNEF (56 staţii tur/retur)
• Linia XIa (indicativ traseul 5 A) - DISPECERAT NORD – METNEF (1 MAI) (38 staţii
tur/retur)
• Linia XIII (indicativ traseul 13) - DISPECERAT NORD – CLINICA SOFIANU (28 staţii
tur/retur)
• Linia XIV (indicativ traseul P) - SHOPPING CITY – POENARI (35 staţii tur/retur)
Transportul privat și comercial
În Municipiul Râmnicu Vâlcea, transportul privat și cel comercial sunt dezvoltate în

conformitate cu standardele naționale pentru această categorie de Municipiu. Astfel că, predomină
autoturismele cu capacitate cilindrică mică și medie, printre care și autovehicule vechi și cu un
grad de uzură destul de ridicat.
79
4.8 Situația consumurilor energetice publice și rezidențiale ale Municipiului Râmnicu

Vâlcea
Sectorul energetic este unul de mare importanță pentru dezvoltarea Municipiului, de aceea în
această zonă se înregistrează un consum ridicat.
Sectorul clădirilor
Indicatori
Nr. Total
Consum Consum Consum Factură energie
Nr. clădir suprafaţă
Tip clădire energie energie combust electric
crt. i în utilă termică
electrică termică . ă
grup încălzită
MWh/an MWh/an MWh/an mii lei mii lei
Spitale, dispensare,
1. - - - - - - -
policlinici, etc
Învăţământ
preuniversitar 11.801,7
2. - - 2.212,065
(grădiniţe, şcoli, licee, 97 143.625,9 1.114,53 9
etc.)
Clădiri social-culturale
( creşe, cămine de
3. 184,79 - - 38,262
bătrâni, teatre, muzee, 3 1.886,0
67,02
cinematografe, etc.)
Clădiri administrative/
4. 17 6.043,13 213,12 1.328,42 - - 216,690
birouri
Clădiri cu altă
destinaţie
5. (grădină zoologică, 800,77 - - 110,136
7 5.327,9 114,99
bazine, pieţe, patinoare,
cluburi sportive )
156.882,9 14.115,7
6. TOTAL 124 1.509,66 - - 2.577,153
3 7
Tabel 13 – Consumul energetic, sectorul public, anul 2020
La un număr de 121 de clădiri, consumul de energie pe anul 2019 (ultimele date

disponibile) ajungea la 1.628,67 MWh/an și 772 mii lei.
80
Indicatori
Total Consum Factură

Nr.
Nr.crt. Tip clădire suprafață energie energie
clădiri
(mp) electrică electrică
(MWh/an) (mii lei)
1. Grădinițe, școli, licee etc. 95 141.145,3 1.271 772
2. Clădiri socio-culturale 3 1.886 54,92 33,15
3. Clădiri administrative 16 3.768,0 187,54 116,02
4. Clădiri cu altă destinație 7 5.327,9 115,21 68,65
Total 121 152.127,2 1.628,67 989,82
Tabel 14 – Consumul energetic, clădiri publice anul 2019

1400
1271
1200
1000
800
600
1114.53
400
187.54
200 115.21
54.92 213.12
67.02 114.99
0
Învățământ Clădiri socio-culturale Clădiri administrative Clădiri cu altă destinație
2019 2020
Fig. 35 – Evoluția consumului energetic în sectorul public, Municipiul Râmnicu Vâlcea
Conform graficului de mai sus, se poate observa o scădere a consumului în cazul

instituțiilor preuniversitare, în anul 2020, fapt ce se datorează situației actuale, pandemia COVID-
19.
81
În cazul clădirilor social-culturale și al clădirilor administrative, consumul a crescut ușor

în anul 2020.
Consumul energetic se împarte în consum non-casnic și consum casnic. Consumul non-
casnic reprezintă cea mai mare parte, circa 70% din consumul energetic municipal.
30.83%
69.17%
Casnic Non-casnic
Fig. 36 – Reprezentarea grafică a consumului de energie electrică, anul 2020
Valoare
Nr.crt Indicatori Consum de energie Mărime de raportare
indicator
0 1 2 3 4 5 6
Consumul
total de
Consum energie Suprafața utilă
anual pentru totală încălzită
specific de încălzire și 204.544,54 pe tip de
energie a.c.m. pe tip (SACET) locuință [m2]:
1 pentru de locuință Nu sunt date
încălzire și (SACET)
a.c.m. [MWh/an]: - Apartament
in bloc
[kWh/m2 201.398,21
- Apartament - Case
an] 3.146,33
în bloc individuale
- Case
individuale
Consum Consumul Suprafață utilă
2 anual mediu mediu de medie
specific de energie încălzită pe tip
82
energie pentru de locuință

pentru încălzire pe [m2]:
încălzire pe tip locuința
tip de (SACET și
locuință gaze - Apartament
[kWh/m2 naturale) in bloc
an] [MWh/an]: - Case
- Apartament individuale
în bloc
- Case
individuale
Consumul Consum Suprafață utilă
anual mediu mediu de medie răcită
specific de energie de pe tip de
energie de răcire pe tip locuință cu aer
răcire pe tip Nu sunt locuința Nu sunt condiționat
3 Nu sunt date
de locuința date [MWh/an] date [m2]
cu aer - Apartament - Apartament
condiționat în bloc în bloc
[kWh/m2 - Case - Case
an] individuale individuale
Consumul
Consumul total de
anual energie Suprafața utila
specific de electrica
totală [m2]
4 energie [MWh/an]:
- Apartament 58.895,421
electrica 20,67
[kWh/m2 în bloc -Locuințe 2.848.250,09
an] - Case
individuale
Tabel 15– Consumul de energie (SACET)
Valoare
Nr.crt Indicatori Consum de energie Mărime de raportare
indicator
0 1 2 3 4 5 6
Consum Consumul
Suprafața
anual total de
utilă totală
1 specific de energie Nu sunt date
184.264,516 încălzită pe
energie pentru
tip de
pentru încălzire și
83
încălzire și a.c.m. pe tip locuință

a.c.m. de locuință [m2]:
[kWh/m2 (gaze - Apartament
an] naturale) in bloc
[MWh/an]: - Case
individuale
Consumul
mediu de Suprafață
Consum
energie utilă medie
anual mediu
pentru încălzită pe
specific de
încălzire pe tip de
energie
tip locuința locuință
pentru
(SACET și [m2]:
2 încălzire pe
gaze
tip de
naturale)
locuință
[MWh/an]: - Apartament
[kWh/m2
- Apartament in bloc
an]
în bloc - Case
- Case individuale
individuale
Consumul Suprafață
Consum
anual mediu utilă medie
mediu de
specific de răcită pe tip
energie de
de locuință
energie de răcire pe tip
răcire pe tip cu aer
locuința Nu sunt
3
de locuința date condiționat Nu sunt date
Nu sunt [MWh/an]
cu aer [m2]
date - Apartament
condiționat - Apartament
în bloc
în bloc
[kWh/m2 - Case
- Case
an] individuale
individuale
Consumul
Consumul total de
anual energie Suprafața
specific de electrica utila totală
4 energie [MWh/an]: 58.895,421 [m2]
electrica 20,67 - Apartament
[kWh/m2 în bloc 2.848.250,09
-Locuințe
an] - Case
individuale
Tabel 16 – Consumul de energie
84
Iluminatul public
Consumul energetic pentru iluminatul public al Municipiului, a suferit o scădere în ultimii

2 ani, raportat la anul 2018. Acest lucru este datorat și modificărilor ce au fost realizate, de
exemplu, montarea unor aparate LED în anumite zone.
8000 6910
7000
5723 5423
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2018 2019 2020
Fig. 37 – Evoluția consumului de energie electrică în sectorul iluminat public, Municipiul Râmnicu Vâlcea
An
Nr.
2018 2019 2020
Crt.
Indicator
1. Consum energie electrică (MWh/an) 6.910 5.723 5.423
1.1. Iluminat public 5.883 5.093 4.761
Iluminat semaforizare, semnalizare,

1.2. 1.027 630 662
arhitectural
Factură energie electrică
2. 3.425,743 3.947,222 3.865,13
(mii lei/an)
3. Număr puncte luminoase 9.600 9.700 -
4. Putere instalată (KW) 1.200 1.000 1.200
Indicator specific mediu putere
5. 125 125 70
(W/punct luminos)
Tabel 17
85
Transportul
Transportul public din Municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat de ETA SA.
Energie
Gaz Energie
Nr. Destinația Electrică
U.M. Motorină Benzină natural Electrică Total
crt. consumului (Autobuze
comprimat (tracțiune)
el.)
1 Transport to. 401,00 2,980 46,97 - - 450,950
public
2 Serviciul to. 155,84 0,892 - - - 156,732

public de
salubrizare
3 TOTAL to. 556,84 3,872 46,97 - - 607,682
Tabel 18
500
447.88 450.95
450
400
350
300
250
200
143.71 156.732
150
100
50
0
2019 2020
Transport public Salubritate
Fig. 38 – Distribuția transportului public
86
0.66%
10.42%
88.92%
Motorina Benzina Gaz natural comprimat
Fig. 39 – Împărțirea pe tipuri de combustibil utilizat în transportul public în anul 2020, Municipiul Râmnicu Vâlcea
Valoare
Indicatori Consum de energie (tep) Mărime raportare
indicator
1 2 3 4 5 6
1.Eficiența sistemului
Consumul
specific de Consumul de energie
Număr de
energie la 0,301x10-3 anual aferent 448,26 1.486.954
pasageri
transportul public transportului public local
local (tep/pas.)
2.Eficiența calatoriei
Consumul Consumul anual de
pasageri –
specific de 0,059x10-3 energie aferent 448,26 7555x103
km (pkm)
energie (tep/pkm) transportului public local
3.Eficiența vehiculului
Consumul
Total
specific mediu de Consumul total de
kilometri
energie pe tip energie, din care:
parcurși
vehicul (tep/km)
87
Km parcurși
Motorină 0,30x10 -3
autobuze 363,28 pe categorie 1.191.919
de vehicul
Km parcurși
Motorină 0,185x10-3 microbuze 43,9 pe categorie 237.071,31
de vehicul
Km parcurși
Benzină 0,063x10-3 autobuze, microbuze, etc 3,27 pe categorie 51.806
de vehicul
Km parcurși
Gaz natural
0,144x10-3 autobuze, microbuze, etc 37,81 pe categorie 262.222
comprimat
de vehicul
Tabel 19 Indicatori de consum energetic în sectorul transportului public, anul 2019
Motorină Benzină Energie electrică

Indicator
tep tep tep
Consum total 155,177 0,936 1,820
Tabel 20 - Indicatori consum anual de energie pentru flota auto – Direcția de salubrizare (anul 2020)
Tratarea apelor uzate
Consumul de energie electrică, pe Valoare tep

Nr. crt. Valoare MWh
tipuri de subactivități (1MWh = 0,086 tep)
Stații de pompare apă în rețea 300,572 25,849
1 Uzina de apă 70,86 6,094
Total apă 371,432 31,943
Stația de epurare 2382,226 204,871
2 Stații de pompare canal 149,939 12,895
Total canal 2532,165 217,766
Total 2903,597 249,709
Tabel 21 Indicatori de consum de energie electrică în sectorul apă potabilă, anul 2020
Nr. Valoare tep

Consumul de energie Valoare MWh
crt. (1MWh = 0,086 tep)
1 Consumul de energie electrică 75,216 6,469
2 Consumul de energie termică 265,059 22,795
Total 340,275 29,264
Tabel 22
88
În tabelul anterior, sunt detaliați indicatorii de consum de energie aferenți spațiilor

administrative aflate în proprietatea operatorului de drept public/ operatorului de drept public cu
capital de stat responsabil cu apa/canalizarea/epurarea apelor uzate, anul 2020.
4.9 Potențialul producerii energiei din surse regenerabile
Sursele regenerabile de energie se referă la forme de energie rezultate din procese naturale
regenerabile, la care ciclul de producere are loc în perioade de timp comparabile cu perioadele lor
de consum. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice
și a căldurii geotermale pot fi captate utilizând diferite procedee.
Sursele de energie neregenerabile includ energia nucleară precum și energia generată prin
arderea combustibililor fosili, cum ar fi țițeiul, cărbunele și gazele naturale. Aceste resurse sunt,
în chip evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate în general
neregenerabile.
Resursele „tradiționale” epuizabile ar trebui să fie înlocuite în mod treptat de noile resurse,
acestea asigurând astfel protecția mediului natural, precum și securitatea energetică. La baza
dezvoltării durabile stă, în primul rând, asigurarea alimentării cu energie într-un volum suficient
și accesul larg la serviciile energetice în special la cele ecologice provenite din surse regenerabile.
Dintre sursele regenerabile de energie se pot enumera: energia eoliană, energia solară,
energia apei, energia hidraulică, energia mareelor, energia geotermică, energie derivată din
biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz.
Imagine 4 – Surse de energie regenerabilă

Sursa: Wikipedia
89
Conform hărții din imaginea de mai jos, potențialul energetic al României este repartizat
zonal după cum urmează:
• Delta Dunării – energie solară;
• Dobrogea – Energie solară și eoliană;
• Moldova – micro-hidro, energie eoliană și biomasă;
• Munții Carpați – potențial ridicat de biomasă și micro-hidro;
• Transilvania – potențial ridicat pentru micro-hidro;
• Câmpia de Vest – posibilități de valorificare a energiei termale;
• Subcarpați – potențial pentru biomasă și micro-hidro;
• Câmpia Română – biomasă, energie geotermală și energie solară.
Imagine 5 – Harta potențialului energetic al României

Sursa: wikipedia.org
90
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului
electric, apei calde, etc. Regiunea de Sud-Vest a României dispune de resurse de energie
regenerabilă identificabile la nivel local, în funcție de specificul fiecărei zone.
La nivel local, pentru producerea energiei, au fost identificate următoarele surse potențiale
de energie:
Energia solară
Energia solară este o sursă de energie regenerabilă care permite valorificarea energiei
soarelui pentru a genera căldură sau pentru a produce energie electrică. Aplicarea energiei solare
în clădiri contribuie la reducerea consumului de energie la nivel global și la minimizarea numărului
de emisii de gaze cu efect de seră, care sunt în primul rând responsabile de schimbările climatice.
Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc direct energie
electrică, cele termice ajută la economisirea altor combustibili (lemn, gaz) în proporție de 75% pe
an.
Energia solară fotovoltaică convertește radiația solară în energie electrică. Această energie
este produsă prin panouri solare fotovoltaice care sunt capabile să producă energie electrică pentru
a fi consumată. Auto-producția de energie electrică din energia solară fotovoltaică este cunoscută
sub denumirea de consum de energie electrică și poate apărea în două moduri:
• Deconectat de la rețeaua electrică: ceea ce este cunoscut ca autonomie energetică,
deoarece o casă poate genera propria energie pentru auto- furnizare
• Conectat la rețea: adică producerea de energie electrică pentru locuința dvs. și
trimiterea surplusului de energie în rețeaua electrică.
91
Imagine 6 – Panouri fotovoltaice

Sursă: Energia solară (baxi.ro)
Mecanismul panourilor fotovoltaice funcționează astfel: atunci când lumina lovește un

atom, acesta este absorbit de către unul din electronii din jurul atomului, stimulând energia
electronului. Pe unele materiale (cum ar fi metale sau siliciul), această energie generata este
suficientă pentru a separa electronul de atom, lăsând electronul să se deplaseze liber în structura
cristalină a materialului, iar în cazul în care se creează două straturi de cristal, acest lucru poate fi
exploatat.
Panoul solar termic se poate descrie prin conversia luminii solare în energie termică pentru
încălzirea apei, cu ajutorul unui colector solar termic. Pentru a încălzi apa cu ajutorul energiei
solare, un colector, adesea fixat pe acoperiș cu fața spre soare, încălzește un fluid care este sub
presiune în sistem presurizat, sau condus prin convecție naturală în sistem nepresurizat. Sistemele
de încălzire solară a apei cuprind diverse tehnologii care sunt din ce în ce mai mult utilizate.
Panourile solare termice se pot clasifica după modul în care transfera energia termică, și
anume:
92
• În sistemul de circulare direct, apa circulă prin tot sistemul, de la rețea la colector, la
rezervor, iar în final e folosită ca apă caldă menajeră.
• Sistemul indirect, diferă de sistemul anterior prin faptul că utilizează un schimbător
de căldură care facilitează încălzirea indirectă a apei din rezervor.
Soluții asemănătoare pot fi implementate cu succes și în Municipiul Râmnicu Vâlcea, fie

prin inițiativă publică, fie prin inițiativă privată. În funcție de tipul montajului, panourile sunt fixe
sau mobile, pe una sau două axe. În ceea ce privește randamentul, sistemele mobile cresc
randamentele instalațiilor, dar în același timp generează și costuri suplimentare, atât în ceea ce
privește investiția inițială, cât și costurile de funcționare.
Conform datelor statistice oferite de către „Photovoltaic Geographical Information
System”, parte a serviciului de știință și cunoaștere a Comisiei Europene, în urma analizei zonelor
menționate mai sus și a localizării geografice, Municipiul Râmnicu Vâlcea se situează în Zona III,
zonă cu un potențial mediu pentru producerea energiei solare, întrucât în această zonă radiația
solară înregistrează valori între 1250-1300 kWh/m2. De asemenea, datele furnizate de către Global
Solar Atlas relevă faptul că, Municipiul Râmnicu Vâlcea beneficiază de un flux energetic mediu
anual de 1.262 KWh/m2 pe an, echivalentul a 4.544 /m2 pe an.
U.M (kWh/kWp pe U.M (kWh/kWp pe

zi și kWh/m2 pe zi) an)
Iradierea normală directă 3.503 1278.5
Iradierea orizontală globală 3.695 1348.6
Iradierea orizontală difuză 1.699 620.3
Iradierea globală înclinată la 4.354 1589.1

unghiul optim
Module fotovoltaice cu 36 / 180°
înclinare optimă
Temperatura aerului 11.1°
Cota terenului 243 m
Tabel 23 – Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursa: Global Solar Atlas
93
Imagine 7 – Harta Municipiului Râmnicu Vâlcea

Sursa: Global Solar hartă oraș
Imagine 8 – Hartă generare energie fotovoltaică

Conform datelor furnizate de Global Solar Atlas, în MunicipiulRâmnicu Vâlcea, suma

lunară a energiei radiației solare atinge un metru pătrat al unui plan orientat în permanență în
direcția soarelui măsurată în kWh/m2 și înregistrează cea mai mare valoare în lunile Mai, Iunie,
Iulie, respectiv August. Media anuală a iradierii normale directe este de 1292.7 Kw/m2 (4653.6
Mj/m2).
94
Fig. 40 – Iradiere normală directă kWh/m2

Iradierea normală directă pe medii orare în funcție de lună este prezentată în ilustrația
următoare, valorile fiind prezentate în Wh/m2. Cele mai mari valori sunt înregistrate în intervalul
orar 9:00-16:00 în lunile de vară. Iradierea normală directă pe medii orare în funcție de lună este
prezentată în ilustrația următoare, valorile fiind prezentate în Wh/m2.
Imagine 9 – iradiere normală directă kWh/m2 în funcție de ora zilei în Municipiul Râmnicu Vâlcea;
În reprezentarea grafică alaturată este ilustrat orizontul și traiectoria soarelui pe durata unei
95
zile în Municipiul Râmnicu Vâlcea. De asemenea, este reprezentat orizontul terenului și zona
activă a soarelui.
Imagine 10 – Azimutul solar – Municipiul Râmnicu Vâlcea

Astfel, conform datelor prezentate anterior, localizarea geografică a Municipiul Râmnicu

Vâlcea prezintă un potențial moderat de producere a energiei solare.
Energia eoliană
Energia eoliană este un tip de energie regenerabilă, ceea ce înseamnă că pământul

„produce” vânt constant, gratuit și fără a afecta mediul. La început energia vântului era
transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de
propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt.
Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea
grăunțelor.
Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au
fost folosite atât pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului,
confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră
pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW
96
(anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt
americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime.
Imagine 11 – Centrale eoliene

Sursă: wikipedia
Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând

între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele
mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative
precum ,,windsurfingul’’. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene
era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawatt/orăan, echivalentul a
2,5% din consumul mondial de energie. Industria vântului implică o circulație a mărfurilor de 40
miliarde euro și lucrează în ea 670 000 persoane în întreaga lume.
Energia eoliană poate înlocui cu succes energia produsă de centralele termice, reducând
astfel emisiile de gaze cu efect de seră și este disponibilă practic pe toată suprafața pământului.
Undeva vântul este mai slab, undeva este mai puternic, dar cert e faptul că el există peste tot.
În harta potențialului eolian al României sunt evidențiate principalele zone cu potențial
energetic eolian, acestea fiind:
Zona I – include zonele unde viteza vântului poate depăși 10m/s – Dobrogea – zona de
coastă a Mării Negre, Munții Retezat-Godeanu, Munții Făgăraș, Munții Parâng, Munții
97
Rodnei, Munții Călimani. Cel mai mare parc eolian din România se află în Dobrogea, în
apropierea coastei Mării Negre unde datorită puterii mari a vântului, 88 de turbine eoliene
produc 540 GWh/an, energie electrică, furnizând energie curată pentru 350.000 de
gospodării din România.
Zona II – cuprinde zonele unde viteza vântului este cuprinsă între 9-10 m/s - Munții Măcin,
Carpații de Curbură;
Zona III – include zona vârfurilor montane, unde viteza vântului poate depăși 8-9 m/s,
zone restrânse în Vestul țării – Banat și pantele occidentale ale Dealurilor de Vest, respectiv
Podișul Transilvaniei, Colinele Tutovei, Câmpia Română de Est;
Zona IV – în acestă zonă viteza vânturilor este cuprinsă între 6-8 m/s și cuprinde cea mai
mare parte a Câmpiei de Vest, Câmpia Română, Podișul Fălticenilor, Podișul Sucevei,
Podișul Bârladului, Podișul Târnavelor.
Zona V – în această zonă viteza vânturilor este cuprinsă între 3-4 m/s și cuprinde cea mai
mare parte din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpații Getici și o parte din
Lunca Dunării, precum și partea de cea mai mare a Câmpiei de Vest.
Imagine 12 – Harta potențialului eolian al României
98
Conform hărții prezentate anterior, situarea Municipiului Râmnicu Vâlcea în Zona III de
potențial eolian, unde viteza vântului este 4-6 m/s, diminuează șansele de utilizare a acestei surse
regenerabile de energie ca alternativă a surselor convenționale de energie.
Datele furnizate de către Global Wind Atlas indică o viteza medie a vântului la o elevație
de 100m de 4.01 m/s cu o densitate medie a puterii de 157 W/m² pentru 10% din zonele cu cel mai
mult vânt.
Astfel că, exploatarea potențialului eolian nu reprezintă o abordare viabilă pentru generarea
de energie din exploatarea resurselor regenerabile.
Imagine 13 – Viteza vântului – Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursa: Global Wind Atlas
Biomasa
Energia de biomasă cunoscută și sub numele de bioenergie, este reprezentată de materia

organică vegetală, reziduurile metabolice de origine animală (gunoiul) precum şi
microorganismele și se caracterizează prin conținut scăzut de carbon, conținut ridicat de oxigen și
compuși volabili.
Formarea biomasei are loc din energia solară, care se realizează prin procesul numit
fotosinteză. Prin fotosinteză, plantele care conțin clorofilă transformă dioxidul de carbon (CO2) și
99
apa din produse minerale fără valoare energetică, în materiale organice cu conținut ridicat de
energie și care, la rândul lor, servesc drept hrană pentru alte ființe vii. Prin acest proces, energia
solară este stocată sub formă de biomasă.
Energia stocată în procesul fotosintetic poate fi apoi transformată în combustibili termici,
electrici sau vegetali. Din punct de vedere al consumului de energie, biomasa se caracterizează
printr-un conținut scăzut de carbon, un conținut ridicat de oxigen și compuși volatili. Resursele de
biomasă care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt foarte diverse.
O clasificare poate fi făcută din punct de vedere al reziduurilor (deşeurilor) primare,
secundare şi biomasa care este special cultivată pentru scopuri energetice:
• Reziduurile primare sunt produse din plante sau din produse forestiere. Astfel de
biomasă este disponibilă “în câmp” şi trebuie colectată pentru utilizarea ei ulterioară.
• Reziduurile secundare devin disponibile după ce un produs din biomasă a fost folosit.
Reprezintă diferite deşeuri, care variază din punct de vedere al fracţiei organice,
incluzând deşeuri menajere, deşeuri lemnoase, deşeuri de la tratarea apelor uzate, etc.
• Deşeurile forestiere includ deşeuri care nu mai pot fi folosite, copaci imperfecţi din
punct de vedere comercial, copaci uscaţi şi alţi copaci care nu pot fi valorificaţi şi
trebuie tăiaţi pentru a curăţa pădurea.
Obţinerea de energie (bioenergie) din biomasă se realizează prin:

• arderea directă cu generare de energie termică;
• arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO plus H2);
• fermentarea cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH); biogazul se
poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele
cu combustie internă.
• transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare
de esteri, de exemplu, metil esteri (biodiesel) și glicerol; în etapa următoare, biodieselul
purificat se poate arde în motoarele diesel; de asemenea, uleiul vegetal se poate arde în
motoarele diesel ca atare sau în amestec cu motorina în diferite proporţii, dar cu calităţi
inferioare biodieselului.
• degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel.
100
Din punct de vedere ecologic, utilizarea energiei biomasei nu contribuie la creșterea

emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece echilibrul global al emisiilor de CO2 în atmosferă este
neutru. Dimpotrivă, în combustibilii fosili, carbonul care este eliberat în atmosferă este cel care a
fost fixat pe Pământ de milioane de ani.
Imagine 14 – harta potențial de utilizare a RES sub formă de biomasă

Sursă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Ministerul Energiei
Imaginea anterioară indică faptul că pentru județul Vâlcea, Municipiul Râmnicu Vâlcea,
potențialul energetic din biomasă lemnoasă este de 45,29 TJ, iar potențialul energetic din biomasă
vegetală este de 344,51 TJ, acestea fiind valori relativ moderate.
Energia din deșeuri
Energia din deșeuri are un potențial semnificativ, pentru că permite refolosirea ambalajelor
într-un mod productiv, iar resursele pentru a o realiza sunt din belșug. În diferite țări există centrale
101
termice speciale, care folosesc acest tip de combustibil, dar, la nivel mondial, utilizarea
ambalajelor în acest scop este încă la început.
Deși există dificultăți pentru punerea în practică a acestei metode de revalorificare a
deșeurilor, fiind preferată reciclarea, poate fi o opțiune de luat în considerare atunci când, din
diferite motive, ambalajele nu pot fi reciclate sau există o cantitate prea mare de deșeuri. În
continuare, poți afla mai multe detalii despre obținerea energiei din deșeuri.
Deșeurile de ambalaje pot fi reciclate, dar acesta este un proces complicat, pentru că nu
toate tipurile de ambalaje din plastic, sticlă sau metal pot fi prelucrate prin aceleași procedee și
folosind aceeași tehnologie.
De aceea, în multe țări au fost create centrale pentru a obține energie electrică din această
sursă. Printre motivele adoptării acestei soluții se află impactul pe care consumerismul îl are asupra
mediului, în întreaga lume.
Prevenția sau minimalizarea producerii deșeurilor este de preferat, dar pentru că această
metodă de controlare nu poate fi posibilă în întregime, trebuie să se apeleze la reciclare și
revalorificare prin energie, pentru a reduce depozitarea la gropile de gunoi.
Există mai multe metode de transformare a deșeurilor în energie electrică. În special
plasticul se pretează la acest tip de proces datorită aspectelor sale chimice (plasticul și combustibilii
fosili provin din aceleași surse).
Principalele tehnologii pentru obținerea energiei din ambalaje sunt:
• combustia (căldura produsă prin arderea deșeurilor este folosită pentru a mișca o
turbină, iar astfel se generează electricitate);
• gazificarea (conversia chimică la temperaturi foarte înalte – gunoiul se îmbină cu
oxigen sau abur, pentru a produce gaz sintetic, care poate fi folosit pentru a face
combustibil pentru mijloace de transport, îngrășământ sau energie electrică);
• piroliza (descompunerea deșeurilor solide are loc la o temperatură înaltă fără oxigen,
emițând, de aceea, mai puține substanțe poluante decât combustia).
În România, reciclarea și producerea energiei din deșeuri sunt încă la început, însă prin
conștientizarea la scară largă a acestor posibilități de ecologizare a activităților economice, se pot
obține rezultate semnificative în timp, atât prin întocmirea legislației necesare, cât și printr-o
gestionare bine pusă la punct a ambalajelor.
102
Energia geotermală
Energia geotermală a devenit în prezent o alternativă sigură și eficientă de obținere a

energiei, solul fiind o sursă inepuizabilă de căldură. Aceasta face parte din categoria energiilor
verzi, fapt pentru care este valorificată la întreg potențialul ei. Energia geotermală poate fi găsită
sub formă de vulcani, izvoare cu apă caldă și gheizere. Această energie nepoluantă este utilizată
în trei direcții energetice: încălzire, electricitate și pompe geotermale. Avantajele energiei
geotermale sunt multiple și cunoscute încă din Antichitate ( grecii și romanii le foloseau în scopuri
curative și sub formă de apă caldă).
Energia geotermală este mai ieftină și mai “prietenoasă” cu natura decât cea obținută din
hidrocentrale. Platformele energetice geotermale sunt mai mici decât cele hidroenergetice, ceea
ce are un impact scăzut asupra mediului înconjurător.
Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob, pentru
transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, iar acestea depind de
starea fluidului: vapori sau lichid sau după temperatura acestuia.
• centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite. Acestea utilizează abur
din izvorul geotermal.
• centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi
de 182 °C (364 °F) , injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
• centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa
folosită atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F).
O centrală geotermală este o instalație în care căldura este extrasă de pe Pământ pentru a
genera energie regenerabilă. Emisiile de dioxid de carbon în atmosferă de la generarea acestui tip
de energie sunt în medie de aproximativ 45 g. Acestea reprezintă mai puțin de 5% din emisii
corespunzătoare în plantele care ard combustibili fosili, deci poate fi considerată energie curată.
Funcționarea unei centrale geotermale se bazează pe o operațiune destul de complexă care
funcționează în un sistem câmp-plantă. Adică energia este extrasă din interiorul Pământului și
transportată la centrala în care este generată energia electrică.
În ceea ce privește potențialul geotermal al României, conform hărții prezentate se pot
identifica trei zone cu potențial geotermal, astfel:
103
Imagine 15 – Harta cu potențial geotermic al României

Sursa : wikipedia.org
La nivelul țării, conform hărții prezentate anterior pot fi identificate trei zone cu potențial
geotermal, astfel:
Zona I – zonă cu potențial ridicat – 80-150 MWh/m2 – partea de Sud și Sud-Vest a Câmpiei
de Vest și Câmpia Someșului, Munții Oașului;
Zona II – regiune cu potențial mediu – 50-80 MWh/m2 – cea mai mare parte a Câmpiei de
Vest, partea de Sud-Vest a Câmpiei Române, cea mai mare parte a Podișului și Câmpiei
Transilvaniei, regiunea nordică a Carpaților Orientali, partea nordică a Podișului Dobrogei,
precum și partea Sudică a Câmpiei Moldovei, Carpații Meridionali, Carpații de Curbură;
Zona III – zona cu potențial redus – 30-50 MWh/m2 – restul teritoriului țării.
104
Analizând harta cu cele trei zone evidențiate, Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în
Zona III caracterizată prin potențial redus 30-50 MWh/m2, ceea ce nu favorizează valorificarea
surselor de energie geotermală. În urma studiilor hidrogeologice efectuate, temperatura apei nu
este destul de ridicată pentru a putea fi utilizată în scopuri energetice.
Hidroenergia
Hidroenergia reprezintă principala sursă de energie regenerabilă de care dispune România,

deoarece resursele de apă ale țării, generate de râurile interioare, au fost evaluate la circa 42
miliarde m3/an, însă într-un regim neamenajat pot fi contate doar 19 milioane de m3/an, din cauza
fluctuațiilor de debite ale râurilor. Aceste resurse de apă ce se găsesc în interiorul țării sunt
caracterizate printr-o mare variabilitate, atât în timp, cât și în spațiu. Astfel, zonele importante și
mari, cum sunt Câmpia Română, Podișul Moldovei și Dobrogea, sunt sărace în apă.
Variațiile mari în timp ale debitelor apar, atât în cursul unui an, cât și de la un an la altul.
În lunile Martie-Iunie se scurge mai mult de 50% din stocul anual, atingând debite maxime de sute
de ori mai mari decât cele minime. Toate acestea impun necesitatea compensării debitelor cu
ajutorul acumulărilor artificiale.
Potențial hidroenergetic
Bazin Suprafață – De De scurgere Teoretic Tehnic

km2 precipitații
GWh/an GWh/an % Ep TWh/an TWh/an
Someș 18.740 23.000 9.000 9 4,20 2,20
Crișuri 13.085 10.500 4.500 3 2,50 0,90
Mureș 27.842 41.000 17.100 2 9,50 4,30
Jiu 10.544 13.000 6.300 8 3,15 0,90
Olt 24.507 34.500 13.300 8 8,25 5,00
Argeș 12.424 12.500 5.000 40 3,10 1,60
Ialomița 10.817 8.500 3.300 9 2,20 0,75
Siret 44.993 44.500 16.700 7 11,10 5,50
105
Toate 237.500 230.000 90.000 9 51,50 24,00

râurile
interioare
Dunăre - - - - 18,50 12,00
Total 237.500 230.000 90.000 9 70,00 36,00

România
Tabel 24 – Potențialul hidroenergetic al României

În ceea ce privește potențialul hidroenergetic, poziționarea Municipiului Râmnicu Vâlcea

favorizează construcția unei microhidrocentrale în această zonă datorită râului Olt, fiind unul
dintre cele mai importante râuri din România.
Astfel că, pentru a construi acum o microhidrocentrală clasică în Municipiul Râmnicu

Vâlcea, costul mediu estimat este de 2.700 euro/kW instalat.
În plus, sistemul poate fi construit să producă la o putere de la 2 kW până la 10 MW. Și,
cu cât puterea crește, cu atât costul investiției scade. Dacă la o capacitate de 0,5 MW costul
investiției este de 200 euro/kW instalat, la 1 MW deja se ajunge la 150 euro/kW.
106
Imagine 16 – Râul Olt

Sursa : http://www.criterii.ro/
4.10 Nominalizarea departamentelor din cadrul primăriei responsabile cu aplicarea

prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică
Departamentele din cadrul Primăriei, responsabile de implementarea și monitorizarea

măsurilor incluse în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă la nivelul Municipiului
Râmnicu Vâlcea vor fi Direcția Dezvoltare Locală și Direcția Investiții și Achiziții Publice.
În acest context, persoana responsabilă cu aplicarea prevederilor Legii nr. 121/2014 va fi
contractată după elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, pentru această
funcție, fiind necesară deținerea unei autorizații de Manager Energetic pentru Autorități Publice
Locale emisă de Ministerul Energiei. Analizând condițiile date, se propune contractarea unui
manager energetic care va asigura implementarea și monitorizarea proiectelor propuse în cadrul
PAEDC.
Managerul energetic va avea ca obiect de activitate monitorizarea consumurilor energetice
în funcție de domeniile de consum analizate în cadrul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă
și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea.
107
De asemenea, acesta va urmări efectul implementării unor acțiuni din planul elaborat,
propunând anumite măsuri de corecție.
Principalele responsabilități ale managerului energetic sunt:
➢ Monitorizarea consumurilor energetice în principalele domenii de consum (clădiri
rezidențiale, clădiri publice, iluminat public etc.);
➢ Analiza potențialului local de producere a energiei prin intermediul principalelor
surse regenerabile de energie;
➢ Analiza periodică a indicatorilor specifici ai consumurilor de energie pe domenii
de activitate și identificarea abaterilor față de mediile înregistrate în alte
comune/alte perioade de timp;
➢ În cazul constatării abaterilor semnificative, managerul energetic trebuie să
identifice/evalueze posibile cauze ale acestor deviații și să aibă în vedere posibile
măsuri de corecție ce se impun;
➢ Coordonarea implementării programelor și planurilor energetice ale Municipiului;
➢ Monitorizarea implementării programelor, planurilor energetice și realizarea
rapoartelor periodice de monitorizare;
➢ Prezentarea detaliată a rapoartelor de monitorizare conducerii Primăriei, insistând
asupra efectelor obținute din implementarea acțiunilor planificate, dar și asupra
abaterilor de la implementarea planurilor;
➢ Întocmirea unor măsuri corective necesare în urma monitorizării, cu scopul de a
recupera abaterile de la implementarea planificată și de a maximiza efectele
obținute din implementare;
➢ Promovarea, împreună cu autoritățile locale, unei culturi organizaționale în cadrul
administrației publice locale axată pe creșterea eficienței energetice în toate
domeniile de activitate;
➢ Responsabilitatea derulării în bune condiții a contractelor de achiziție de energie
(energie electrică, carburanți ș.a.) de la furnizori;
➢ Propunerea de soluții noi de achiziție a energiei (ex: organizarea achiziției de
energie electrică prin Bursa Română de Mărfuri – ringul de energie electrică) pentru
a încheia contractele de furnizare energie electrică în termen foarte scurt și a obține
prețuri de furnizare mai avantajoase;
108
➢ Analiza principalelor programe de finanțare națională și europeană, destinate

autorităților publice locale pentru susținerea unor măsuri de eficiență energetică sau
de valorificare a surselor locale de energie regenerabilă și prezentarea de propuneri
de aplicare în acest sens conducerii Primăriei, împreună cu cerințele pentru
maximizarea gradului de succes, realizarea de studii de fezabilitate/proiecte tehnice
de calitate ridicată, necesitatea de consultanță tehnică performantă, nevoia de
fonduri locale pentru cofinanțare etc;
➢ Coordonarea programelor și campaniilor publice de informare/conștientizare a
cetățenilor Municipiului pentru determinarea implicării lor în consumul responsabil
de energie;
➢ Promovarea unor parteneriate ale Municipiului Râmnicu Vâlcea cu alte
orașe/organizații destinate cooperării pentru măsuri comune destinate creșterii
eficienței energetice și utilizării surselor locale de energie regenerabilă.
109
5. INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR
5. 1 Importanța Inventarului de referință al emisiilor
Fundamentul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă îl reprezintă

Inventarul de Referință al Emisiilor (IRE).
Inventarul de Referință al Emisiilor presupune cuantificarea cantității de gaze cu efect de

seră (exprimate în CO2 sau echivalent CO2) emise ca urmare a consumului de energie pe teritoriul
unui semnatar al Convenției Primarilor în decursul unui anumit an, permițând astfel identificarea
principalelor surse de emisii și a potențialelor de reducere asociate.
Acesta permite definirea sectoarelor cu utilizare relevantă a energiei, identificarea

domeniilor predispuse la îmbunătățirea performanței energetice și a oportunităților care pot
conduce la cele mai semnificative reduceri ale consumului de energie sau utilizarea surselor
regenerabile de energie.
Inventarul este un instrument util de evaluare energetică, având la bază măsurarea și

observarea corespunzătoare a performanței energetice reale în teritoriul administrat de autoritățile
administrației publice partenere de proiect. Acesta include date privind consumurile din sectoarele
relevante provenite direct de la distribuitorii de utilități, fiind comparate cu datele înregistrate de
la administrația locală.
Bilanțul energetic la momentul de referință, însoțit de analiza pierderilor de energie

efectuată prin evaluări sectoriale, conduce la indicarea măsurilor necesare pentru diminuarea sau
anularea pierderilor, evaluarea preliminară a investițiilor și cheltuielilor aferente și o analiză critică
a managementului energetic în organizația auditată.
Ulterior, după definirea direcțiilor principale de acțiune și trecerea la implementare a

Planului de Acțiune, Inventarul de Referință al Emisiilor va permite măsurarea impactului
acțiunilor și progresului realizat pentru atingerea obiectivelor asumate.
Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității pe baza datelor
disponibile, înțelegerea semnificației acestora și menținerea nivelului de motivare al factorilor de
decizie pe parcursul implementării le permite acestora să vadă rodul eforturilor lor.
110
Analiza rezultatelor și evaluările sectoriale permit identificarea punctelor tari și slabe

privind performanța energetică a comunității, dar și stabilirea obiectivelor specifice, a acțiunilor
adecvate și a măsurilor de îndeplinire ale acestora.
În Inventarul de Referință al Emisiilor au fost evaluate consumurile de energie ale

diferitelor sectoare, pe teritoriul administrativ al Municipiului Râmnicu Vâlcea, impactul asociat
consumului de energie exprimat în emisii de CO2, date care, în urma centralizării, au evidențiat
aportul și impactul fiecărui sector în parte. Au diferențiat în acest mod orientarea către măsuri de
reducere, respectiv de adaptare la efectele schimbărilor climatice, putând face o prioritizare mai
bună a măsurilor.
Pentru cuantificarea emisiilor de CO2 s-au utilizat în principal factori de conversie standard
IPCC, prezentate în tabelul de mai jos, pentru consumurile finale de energie analizate în
principalele sectoare de activitate:
• sectorul clădiri (rezidențiale, municipale și nemunicipale);

• sectorul transport (public și parcul auto municipal);
• sectorul iluminat public;
• tratarea apelor uzate.
Factori utilizați în cuantificarea consumurilor pe diferite sectoare de activitate
Factori de conversie utilizați (MWh/unitatea de combustibil)

Benzină 9,2 MWh/1.000 L benzină
Motorină 10 MWh/1.000 L motorină
Gaz natural 10,55 MWh/1.000m3 gaz natural
Tabel 25
Factori de conversie utilizați (tone CO2/MWh)
Electricitate 0,701
Benzină 0,249
Motorină 0,267
Gaz natural 0,202
Biomasă 0,403
Tabel 26
Este important de menționat faptul că Factorii de emisie standard (IPCC) cuprind toate
emisiile CO2 produse ca urmare a consumul de energie pe teritoriul autorităţii locale, fie direct
111
prin consum de combustibil în cadrul autorităţii locale, fie indirect prin consumul de combustibil
asociat cu folosirea electricităţii şi termoficării/climatizării în zona acesteia. Factorii de emisie de
tip standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui tip de combustibil, precum inventarele
naţionale de gaze cu efect de seră în contextul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite asupra
Schimbărilor Climatice şi al Protocolului Kyoto. În această abordare, CO2 este cel mai important
gaz cu efect de seră şi nu este necesară calcularea emisiilor CH4 şi N2O. Mai mult, emisiile de
CO2 derivate din folosirea durabilă a biomasei /combustibililor bio, precum şi emisiile de
electricitate verde atestată sunt considerate a fi zero. Factorii de emisie de tip standard descrişi în
aceste instrucţiuni se bazează pe Instrucţiunile 2006 ale IPCC.
Factorii de emisie standard (IPCC) diferă de Factorii de emisie LCA (Evaluare Ciclu de
Viaţă), care iau în considerare ciclul de viaţă general al transportatorului de energie. Această
abordare cuprinde nu doar emisiile de combustie finală ci şi emisiile lanţului de aprovizionare. Ea
include emisiile derivate din folosinţă, transport şi etapele de prelucrare (ex. rafinare) în plus faţă
de combustia finală. Astfel, el include şi emisiile care se înregistrează în afara locaţiei în care este
folosit combustibilul. În această abordare, emisiile de gaze cu efect de seră derivate din folosirea
biomaselor/combustibililor bio, precum şi emisii de electricitate verde atestată sunt mai mari de
zero. În cazul abordării de faţă, gazele cu efect de seră altele decât CO2 pot avea un rol important.
De exemplu, pentru energia electrică, factorul de emisie standard pentru România este de
0,701 tone CO2/MWh, iar factorul de emisie LCA este de 1,084 tone CO2/MWh – deci semnificativ
mai mare.
5. 2 Stabilirea anului de referință
Anul de referinţă este anul cu care vor fi comparate reducerile de emisii realizate în 2030.
Spre deosebire de recomandările oferite în Ghidul PAEDC pentru țările europene (pentru
care anul 1990 este în principal anul de referință), se recomandă ca semnatarii din țările
Parteneriatului Estic să ia ca an de referință, anul care este cel mai ilustrativ în privința reflectării
situației economice actuale și pentru care pot fi colectate date statistice fiabile (și nu înainte de
2000).
112
Principalul motiv pentru aceasta, este faptul că, autoritățile locale din țările Parteneriatului
estic se confruntă frecvent cu probleme în căutarea unor date statistice fiabile pentru compilarea
inventarului de emisii de referință pentru 1990.
Angajamentul voluntar asumat prin semnarea Convenției Primarilor prevede reducerea cu

cel puțin 40% a emisiilor de CO2 până în anul 2030, față de anul 1990. Ghidul “Cum să pregătești
un Plan de Acțiune privind Energia Durabilă - PAEDC“ (Sursa: JRC &IE, 2010) recomandă ca, la
alegerea anului de referință, să se țină seama de disponibilitatea, coerența și consistența datelor.
Pentru perioada 2010-2020, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a elaborat și

implementat un „Plan de Acțiune al Energiei Durabile” (PAED), ca parte a angajamentului
voluntar de apartenență la Convenția Primarilor Pentru energii regenerabile locale.
Acest PAED a ales ca an de referință în vederea stabilirii inventarului emisiilor de CO2

anul 2008.
PAED Râmnicu Vâlcea pentru 2010-2020 a identificat corect principalele sectoare de

emisii aflate în sfera de influență a PAED, precum și consumurile aferente. Din păcate, acesta nu
conține și emisiile de CO2 sau eCO2 și, din acest motiv, datele pentru anul de referință 2008 nu pot
fi folosite decât parțial – în ceea ce privește consumurile.
În aceste condiții, anul de referință ales pentru Inventarul de Referință al Emisiilor

este 2019, ales de elaboratorii PAEDC ca an pentru care există un volum suficient de informații
pentru toate sectoarele alese.
• Consumuri de energie și emisii de CO2
• Clădiri, echipamente/instalații municipale
• Clădiri rezidențiale
• Clădiri, echipamente/instalaţii terţiare
• Iluminat public municipal
• Apă-canal
• Transport public și municipal
113
Inventarul pentru 2020 va ajuta la evaluarea momentului existent în raport cu trecutul (anul
2019) și viitorul (anul 2030) și la determinarea evoluției consumului de energie și a emisiilor de
CO2. Orizontul de timp avut în vedere în elaborarea PAEDC acoperă perioada 2019 - 2030.
5. 3 Consumul final de energie
Consumul de energie electrică sintetizează datele esențiale pe categorii de consumatori.
Transport public și municipal

Apă-canal
Iluminat public
Clădiri, echipamente/instalaţii…
Cladiri municipale și alte servicii
Consumatori casnici
0.00 100000.00 200000.00 300000.00 400000.00
Cladiri Clădiri,
Transport
Consumato municipale echipament Iluminat
Apă-canal public și
ri casnici și alte e/instalaţii public
municipal
servicii terţiare
2020 58895.42 0.00 125216.74 5423.00 2903.60 0.00
2019 56211.94 0.00 379365.84 5723.00 2697.11 0.00
Fig. 41– Consumul de energie electrică pe categorii de consumatori (MWh/an), comparație 2019 vs. 2020
Apă-canal
Clădiri, echipamente/instalaţii…
Consumatori casnici
0.00 10000.00 20000.00 30000.00 40000.00
Cladiri Clădiri,
Transport
Consumator municipale echipament Iluminat
Apă-canal public și
i casnici și alte e/instalaţii public
municipal
servicii terţiare
2020 16986.15 281.31 5018.09 0.00 0.00 69.99
2019 18129.00 339.00 41631.00 0.00 0.00 62.30
2020 2019
Fig. 42 – Consum de gaze naturale pe categorii de consumatori (mii m3/an), comparație 2019 vs. 2020
114
Transport public și municipal

Apă-canal
Iluminat public
Clădiri, echipamente/instalaţii terţiare
Cladiri municipale și alte servicii
Consumatori casnici
0 50000 100000 150000 200000 250000
Clădiri,
Cladiri Transport
Consumatori echipamente/ Iluminat
municipale și Apă-canal public și
casnici instalaţii public
alte servicii municipal
terţiare
2020 204544.54 14380.829 15859.5 0 0 0
2019 208321.95 18578.546 16577.35 0 0 0
2020 2019
Fig. 43 – Consum de energie termică pe categorii de consumatori (MWh/an), comparație 2019 vs. 2020
2019 2020
1329476
670285
Fig. 44 – Consumul final de energie, exprimat în MWh/an, comparație 2019 vs. 2020
Consumul total de energie, la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea, pentru anul

2019, este de 1.329.476 MWh, iar în 2020 de 670.285 MWh.
Scăderea provine din diferențele de consum înregistrate la nivelul sectorului terțiar, unde
sunt încadrați restul consumatorilor, alții decât cei municipali sau sectorul rezidențial.
115
Diferența de consum a fost înregistrată în special la consumul de gaze naturale și

electricitate.
Caldura (MW)
32%
Electricitate (MW)
60%
Gaze Naturale
(MWh)
8%
Electricitate (MW) Gaze Naturale (MWh) Caldura (MW)
Fig. 45 – Ponderile diferitelor tipuri de consumuri în coșul total de consum, echivalat în MWh, în 2019
Din consumul total, în anul 2019 electricitatea deține ponderea principală, cu 60%, urmată
de căldură, cu 32%.
Electricitate
(MW)
44%
Caldura (MW)
51%
Gaze Naturale
(MWh)
Electricitate (MW) 5%
Gaze Naturale (MWh) Caldura (MW)
Fig. 46 – Ponderile diferitelor tipuri de consumuri în coșul total de consum, echivalat în MWh, în 2020
116
Față de 2019, în 2020 s-a inversat ponderea în coșul total de consum între electricitate și
agentul termic. Astfel, electricitatea a scăzut de la 60% la 44%, iar căldura a crescut la 51%. În
continuare, consumul de gaze a reprezentat un procent minoritar, cu doar 5%.
Din aceste date rezultă o primă concluzie clară: pentru reducerea consumurilor,
pricipalul efort trebuie făcut acolo unde are loc consumul – și anume la nivelul consumatorilor
terțiari și a celor casnici.
5. 4 Emisiile de CO2
La nivel local, emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de consumurile energetice
din toate sectoarele de activitate din cadrul Municipiului, consumuri directe sau indirecte de
combustibili fosili.
Emisiile generate de consumurile locale au o influență directă asupra mediului înconjurător

și un impact semnificativ asupra sănătății populației. De cele mai multe ori, acțiunea directă a
poluării aerului asupra sănătății este rezultanta interacțiunii mai multor poluanți prezenți
concomitent în atmosferă.
Activitățile umane au un impact atât direct, cât și indirect asupra schimbărilor climatice și
determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale, adăugându-se la variabilitatea naturală a
climei observate pe o perioadă de timp comparabilă.
Variabilitatea climei se referă la variaţiile stării medii şi la alte elemente privind clima pe
toate scările temporale şi spaţiale, mai presus de evenimentele meteorologice individuale. Aceasta
poate fi determinată în cadrul sistemului climatic sau de variaţii externe naturale sau antropice de
unele procese naturale interne.
Contabilizarea gazelor cu efect de seră s-a efectuat prin multiplicarea cantității de energie
determinată pe fiecare sector de activitate (exprimată în MWh) cu factorii „standard” de emisie pe
activitate, determinați în conformitate cu principiul tip ,,Standard IPCC”. Aceasta cuprinde toate
emisiile de CO2 produse ca urmare a consumului de energie pe teritoriul autorității locale, fie direct
prin consum de combustibil în cadrul autorității locale, fie indirect prin consumul de combustibil
117
aferent producerii energiei electrice consumate sau energiei termice produsă pe raza acesteia și
consumate pe teritoriul autorității locale.
Această abordare are la bază conținutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul
inventarelor naționale ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate în contextul Convenției-Cadru
a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) și al Protocolului de la
Kyoto.
În consecință, se abordează principiul Standard IPCC (Intergovernmental Panel on Climate

Change), în Inventarul de Referință fiind cuantificate doar emisiile de CO2, în unitatea de raportare
„tone CO2”.
Evaluarea emisiilor de CO2 la nivelul localității reprezintă un prim pas în selectarea

acțiunilor pentru reducerea gradului de poluare. Aceste emisii sunt influențate de diferiți parametri,
pe termen scurt sau pe termen lung. Este important să se înţeleagă influenţa acestor parametri,
modul în care aceştia variază în timp şi să se identifice cei asupra cărora poate acţiona autoritatea
locală (pe termen scurt, mediu şi lung).
Emisiile de CO2 sintetizează cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în urma consumului
de energie din teritoriul Municipiului, calculată pentru fiecare sursă de energie prin înmulțirea
consumului final de energie cu factorii de emisie corespunzători și inserată în tabelul emisiilor de
CO2, în funcție de categoriile de activitate.
2019 2020
483186
300610
12153 4516 1466 1496
Emisii CO2 din Emisii CO2 din Emisii CO2 din

consumul de consumul de gaze consumul de
electricitate (t) naturale (t) combustibili lichizi
(benzină și motorină)
(t)
Fig. 47 – Emisiile de CO2, pe tipuri de consum, 2019 vs. 2020
118
Din acest grafic rezultă, la fel ca și din tipurile de consum, că principala sursă de emisii
de CO2 la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea o reprezintă consumul de electricitate, atât cel
direct, cât și cel indirect, rezultat din echivalarea agentului termic în MWh.
Practic, consumul de electricitate este responsabil de 97% din cantitatea de CO2
emisă.
496792
500000
400000 306607
300000
200000
100000
0
1
Emisii totale CO2 (t) 2019 Emisii totale CO2 (t) 2020
Fig. 48 – Emisiile totale de CO2, 2019 vs. 2020
Așa cum era de așteptat din analiza consumurilor, în 2020 s-a înregistrat și o reducere a
emisiilor de CO2 ca urmare a reducerii consumurilor. Această reducere este semnificativă, de nu
mai puțin de 38,2%.
5. 5 Concluziile Inventarului de referință al emisiilor
Inventarul de Referință al emisiilor este realizat în format tabelar, în conformitate cu

modelul comun utilizat de semnatarii Convenției Primarilor, care cuprinde:
• consumul final de energie, pentru fiecare sector;
• emisiile de CO2 asociate consumului de energie inventariat.
119
Consum final de energie

Sector analizat Emisii CO2 (t/an) 2019
(MWh/an) 2019
Consumatori casnici 455795 189100
Clădiri municipale și
23960 14357
alte servicii
Clădiri,
echipamente/instalaţii
835150 285966
terţiare
(nemunicipale)
Iluminat public 5723 4012
Apă-canal 2697 1891
Transport public și
6151 1466
municipal
Total 1329476 496792
Tabel 27
Consum final de energie

Sector analizat Emisii CO2 (t/an) 2020
(MWh/an) 2020
Consumatori casnici 442644 188103
Clădiri municipale și
11264
alte servicii 18955
Clădiri,
echipamente/instalaţii
99908
terţiare
(nemunicipale) 194017
Iluminat public 5423 3802
Apă-canal 2904 2035
Transport public și
1496
municipal 6342
Total 670285 306607
Tabel 28
Analizând consumul de energie și cantitatea emisiilor de CO2, la nivelul Municipiului

Râmnicu Vâlcea, putem concluziona necesitatea următoarelor acțiuni:
• reducerea consumului de energie cu prioritate în rândul clădirilor nemunicipale;
• producția pe plan local a energiei din surse regenerabile din surse multiple;
• îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor (municipale, rezidențiale – blocuri și

case, nemunicipale);
120
• reducerea consumului de combustibil utilizat la deplasarea autovehiculelor pe

infrastructura rutieră locală, implicit a emisiilor de CO2 asociate;
• îmbunătățirea eficienței conversiei energetice a combustibilului în echipamentele și

instalațiile din dotarea caselor;
• încurajarea transportului electric, în special prin asigurarea infrastructurii necesare.
121
6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE
6.1 Viziune pe termen lung
În vederea respectării politicilor și standardelor din domeniul energetic al Uniunii

Europene, mai exact în vederea reducerii emisiilor de CO₂, comunitatea Municipiului Râmnicu
Vâlcea își propune să stabilească, pe termen lung, un set de acțiuni menite să o transforme într-un
pion activ în susținerea obiectivelor Uniunii Europene.
Astfel, administrația publică locală acceptă intenția de aliniere la tendințele europene din
acest domeniu și intenționează să asigure, prin acțiuni atât comune, cât și specifice complementare,
cooperarea cu organismele abilitate, având ca scop reducerea consumului de energie, atât pentru
clădirile și serviciile publice, cât și pentru teritoriul din administrare, cu participare activă în luarea
de decizii și măsuri, asigurându-se, totodată, și de implementarea și respectarea acestora la nivel
local.
Prin elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, Municipiul Râmnicu
Vâlcea își propune pentru viitor, transformarea Municipiului într-un important centru economic,
care să asigure condiții de trai ridicate și servicii publice de calitate prin următoarea serie de acțiuni
în domeniul energetic:
• investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri;
• îmbunătățirea performanțelor sistemului de iluminat public;
• reducerea emisiilor de CO₂, prin îmbunătățirea eficienței energetice și prin valorificarea

surselor de energie regenerabilă;
• creșterea gradului de conștientizare a comunității cu privire la problemele energetice

locale și soluțiile de eficientizare energetică disponibile;
• realizarea unor campanii periodice de informare a populației;
• introducerea unor prevederi legate de eficiența energetică în proiectele tehnice pentru

clădirile municipale noi în așa fel încât acestea să corespundă unor standarde înalte de
eficiență energetică;
122
• dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare a unui comportament eco-eficient,

a eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile la nivelul comunității;
• elaborarea unor reglementări locale cu privire la promovarea eficienței energetice și a

utilizării resurselor regenerabile.
• un nivel ridicat al calității vieții cetățenilor este strâns legat de calitatea infrastructurii
socio – economice a localității și siguranță alimentării cu energie.
Creșterea calității vieții la nivel local este strâns legată de calitatea infrastructurii socio-
economice a Municipiului, astfel încât, Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă conține
acțiuni al căror scop este informarea și motivarea locuitorilor, a companiilor și a altor părți
interesate de stadiul de realizare a activităților aprobate și al efectelor acestuia, modalități de
folosire eficientă a energiei, posibilități de îmbunătățire a performanțelor energetice a clădirilor/
instalațiilor sau dezvoltarea unor construcții, instalații, echipamente și tehnologii cu eficiență
energetică performantă, toate acestea, incluzând surse regenerabile de energie.
Creșterea confortului necesită un consum de energie eficient care implică utilizarea

eficientă a resurselor disponibile, prețuri accesibile tuturor locuitorilor și soluții inovatoare
îmbunătățind astfel calitatea vieții și a infrastructurii socio-economice. În același timp, trebuie să
se îmbunătățească și performanța energetică a comunității, în sectoarele administrative, dar și în
cele conexe acestora, prin realizarea de investiții și acțiuni asimilate unui management performant
al energiei.
Pe lângă efectele pozitive pe care le are asupra mediului, asigură și îmbunătățirea imaginii,
creșterea performanței și a eficienței energetice, iar beneficiile suplimentare sunt atât de natură
financiară (reducerea facturilor energetice), cât și socială (utilitățile publice care au costuri reduse,
ceea ce determină creșterea suportabilității lor de către cetățeni).
De aceea, Consiliul Local și primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea, împărtășesc viziunea

comună ce guvernează Inițiativa Europeană pentru 2030, „Convenția Primarilor pentru Climă și
Energie Durabilă”, dar și abordarea unor politici ce atenuează și contribuie la adaptarea
schimbărilor climatice și energia durabilă, ce trebuie să genereze în teritoriile administrate:
123
• scăderea concentrației de carbon din teritoriile administrate, contribuind la menținerea

mediei globale de încălzire sub 2°C;
• consolidarea capacităților de adaptare la efectele schimbărilor climatice inevitabile;
• utilizarea surselor de energie regenerabilă, ceea ce determină creșterea eficienței

energetice;
• asigurarea accesului universal la servicii energetice durabile oferite la prețuri moderate.
6.2 Aspecte organizaționale și financiare
o Aspecte organizaționale
Potrivit prevederilor reglementate de Uniunea Europeană pentru îmbunătățirea eficienței

energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă, s-a realizat de către S.C. Finacon
International Consulting S.R.L., în colaborare cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, în
vederea atingerii criteriilor de calitate pentru o planificare strategică eficientă, relevantă, eficace și
coerentă, Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, definind cadrul ce va contribui la
atingerea obiectivelor pentru anul 2030.
O serie de instituții și organizații relevante au fost informate și integrate în procesul de

dezvoltare a Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, prin transmiterea cererilor de
date specifice pe diferite sectoare de activitate în perioada dezvoltării Inventarului de Bază al
Emisiilor .
În urma rezultatelor Inventarului de Bază al Emisiilor, se vor identifica cele mai potrivite
domenii de acțiune și toate oportunitățile în vederea atingerii țintei autorităților locale privind
reducerea emisiilor de CO₂.
Un factor fundamental pentru dezvoltarea și implementarea Planului de Acțiune pentru

Energie Durabilă și Climă, îl constituie implicarea proactivă a comunității, acest factor contribuind
la dezvoltarea unor idei importante în baza cărora se conturează obiectivele propuse, în
concordanță cu capacitatea financiară și de dezvoltare a Municipiului Râmnicu Vâlcea.
124
Întregul proces prin care s-a realizat dezvoltarea Planului de Acțiune pentru Energie
Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea a fost realizat în strânsă colaborare cu părțile
interesate, interne și externe, care sunt responsabile pe anumite domenii de activitate.
Elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă are la bază următoarele
etape:
• Identificarea părților interesate și a surselor de informații;
• Evaluarea tehnică și economică a Municipiului;
• Evaluarea politicilor și metodologiilor locale;
• Analiza datelor furnizate și colectate;
• Elaborarea și consultarea pe marginea Planului de Acțiune;
• Aprobarea, publicarea și implementarea PAEDC.
Având în vedere faptul că Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC)
al Municipiului Râmnicu Vâlcea reprezintă un document strategic prin care se asigură planificarea
urbană la nivel local, documentul conform cerințelor legale privind aprobarea strategiei
administrației publice locale va intra în dezbatere publică cu cetățenii și toate părțile interesate,
pentru informarea și dispersarea acțiunilor din acesta.
În cadrul acestui eveniment, asupra Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă
pot fi aduse modificări și/sau îmbunătățiri înainte ca acesta să intre în aprobare la nivelul
Consiliului Local.
o Aspecte financiare și surse de finanțare
Pentru perioada de programare 2021-2027 a fost prevăzut pentru Politica de coeziune un

buget modern, simplu și flexibil, în valoare totală de 373 miliarde euro.
125
România are propusă o alocare de 30,6 miliarde euro, cu 8% mai mult decât în perioada
2014- 2020. Din această sumă: – 17,72 mld. euro sunt prevăzute pentru FEDR inclusiv Interreg –
4,50 mld. euro pentru FC – 8,38 mld. euro – pentru FSE+.
În cadrul următorului buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021 –
2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE.
Astfel că, sunt identificate cinci priorități investiționale:
Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor

priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de
prosperitatea relativă a statelor membre.
1. O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și

sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
Componenta de Cercetare și Inovare va fi în continuare o prioritate de finanțare ce va

presupune dezvoltarea și consolidarea capacităților de cercetare și inovare a organizațiilor prin
crearea unor sisteme atractive de inovare (de ex. Sisteme SMART în Sănătate) și adaptarea
tehnologiilor avansate pentru crearea unui sistem antreprenorial solid.
Dacă vom discuta despre Competitivitate, Autoritățile anunță că se dorește și în perioada
următoare facilitarea accesului la finanțare a IMM-uri, sprijinirea acestora pentru
internaționalizare și pentru investiții în noi tehnologii.
Digitalizarea va fi și ea un obiectiv ce va veni în beneficiul cetățenilor, a companiilor și
autorităților statului.
În contextul unei economii bazată pe cunoaștere, vor fi dezvoltate la nivelul IMM-urilor
competențele pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat, inclusiv
organizarea de stagii de pregătire practică, formare pentru implementarea standardului - sistem de
Management a Inovării în companii. Totodată, vor fi dezvoltate și capacitățile administrative ale
actorilor implicați în implementarea, monitorizarea, revizuirea strategiilor de specializare
inteligentă.
126
2. O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la

Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea
schimbărilor climatice
Măsurile de eficiență energetică sprijinite prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă

privesc îmbunătățirea eficienței energetice a IMM-urilor și a întreprinderilor mari, precum și
măsuri de sprijin adiacente, precum sisteme și rețele inteligente de energie și soluții de stocare.
Prin POR SV se finanțează creștere eficienței energetice în clădirile rezidențiale și publice,
și posibil îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul încălzirii centralizate.
În ceea ce privește îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi
în special în mediul urban și reducerea poluării, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
promovează conservarea naturii utilizând ca instrument principal dezvoltarea rețelei de arii
protejate Natura 2000. Acțiunile din POR SV vizează sprijin pentru crearea/extinderea sau
îmbunătățirea infrastructurii verzi, regenerarea spațiilor urbane degradate, conversia funcțională a
terenurilor degradate.
În domeniul mobilității urbane, investițiile susținute prin Programul Operațional Transport
(POT) 2021-2027), privind trenurile metropolitane, metrou și materialul rulant sunt
complementare celor finanțate prin POR SV, care vizează creșterea utilizării transportului public
și a altor forme de mobilitate urbană ecologice, dezvoltarea infrastructurii urbane curate și
infrastructură pentru realimentare cu combustibili alternativi.
Daca ne gândim la proiectele din Energie, ca și obiective specifice propuse menționăm
promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea
energiei din surse regenerabile și dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare în
afara TEN-E (Rețele Transeuropene de Energie).
Având în vedere că trăim într-o perioadă în care consecințele schimbărilor climatice și criza
apei sunt principalele riscuri, Comisia sprijină finanțarea proiectelor care promovează adaptarea
la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor și care
promovează gestionarea sustenabilă a apei.
Pentru promovarea tranziției către o economie circulară, se vor face investiții pentru
extinderea și îmbunătățirea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor, pentru a crește
127
reutilizarea și reciclarea acestora, pentru a preveni generarea deșeurilor și devierea de la depozitele

de deșeuri.
Protecția naturii și a biodiversității vor fi îmbunătățite prin dezvoltarea infrastructurii verzi

(în special în mediul urban) și prin reducerea poluării.
În ceea ce privește obiectivul mobilității urbane, vor fi selectate acele proiecte prin care se
va facilita accesul mai rapid și mai ieftin al populației în zona urbană
3. O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
O parte din finanțarea alocată României pentru această etapă (aprox. 30,6 mld. euro), va fi
destinată obiectivului conectivitate, adică acelor investiții prin care se va facilita dezvoltarea unei
rețele TEN-T durabilă, rezilientă în fața schimbărilor climatice, inteligentă, sigură și intermodală.
Totodată, se vor avea în vedere si investițiile în infrastructură de bandă largă, de foarte mare
capacitate, de tip Broadband
4. O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și

sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale
și a accesului egal la sistemul de sănătate
Prin această operațiune, se dorește să fie implementat Pilonul european al drepturilor

sociale, adică se vor urmări investiții pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii prin politici active
în domeniul pieței forței de muncă (ocupare), prin anticiparea nevoilor în materie de competențe
și prin sprijinirea tranzițiilor și a mobilității pe piața muncii.
De asemenea, vor fi analizate investițiile care vor îmbunătăți calitatea, eficacitatea și
relevanța pieței forței de muncă, prin crearea unor sisteme de educație și formare performante. Și
nu în ultimul rând, pentru realizarea acestui obiectiv, menționăm investițiile care vor
favoriza incluziunea activă, pentru promovarea integrării socio-economice a comunităților
marginalizate, pentru consolidarea accesului la servicii de calitate, pentru abordarea problemei
deprivării materiale și pentru a investi în locuințe, în asistență medicală și în infrastructura de
îngrijire pe termen lung.
5. O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare

conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
128
Vor fi sprijinite proiectele strategice de dezvoltare durabilă, care vor avea ca și scop
investiții în turism (stațiuni turistice urbane de interes național), investiții în infrastructură din
domeniul cultural, investiții în patrimoniul cultural, investiții pentru regenerarea urbană
și securitatea spațiilor publice.
Programul 2021 – 2027 este structurat pe axe prioritare, principalii beneficiari urmând a fi,
la fel ca în precedentele programări, autorităţile locale, întreprinderi mici şi mijlocii şi unităţi de
cult. POR pune accent în special pe digitalizare, eficienţă energetică, dezvoltare urbană, mobilitate
şi conectivitate, protecţia naturii şi a biodiversităţii, infrastructura educaţională, turism şi
conservarea patrimoniului cultural.
Propunerea de regulamente pentru perioada 2021-2027 a fost publicată în luna mai 2018 și
aduce următoarele modificări ale regulamentelor aplicabile pentru Programul Operațional
Regional:
1. Rata de cofinanțare se modifică. Rata de cofinanțare din FEDR, pentru regiunile mai puțin
dezvoltate, va fi de 70%, spre deosebire de rata actuală de 85%. Pentru regiunea
dezvoltată București-Ilfov, rata de cofinanțare din FEDR va fi înjumătățită, alocându-se
40%, spre deosebire de procentul actual de 80%.
2. Centrarea tematică se modifică. În perioada de finanțare 2021-2027, se vor aloca 65%

pentru primele 2 obiective de politică, la nivel național, spre deosebire de alocarea actuală
de 50% pentru primele patru obiective tematice, pe categorii de regiuni. Astfel, alocarea
pentru primele două obiective de politică va fi de:
• 35% pentru OP1- cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri,
• 30% pentru OP2- reducerea CO₂.
Celelalte obiective de politică cărora le sunt alocate restul de 35% sunt:
• OP 3- mobilitate și conectivitate (transport, mobilitate urbană și TIC);
• OP 4- Europa socială (sănătate, educație, social, ocuparea forței de muncă);
129
• OP 5- dezvoltare integrată și sustenabilă pentru zonele urbane, rurale și inițiative

locale.
3. Sprijinul de dezvoltare urbană va trebui să fie de minimum 6% din alocarea FEDR, spre
deosebire de 5 % (POR 2014 – 2020)
4. Termenul de dezangajare automată a fondurilor se va baza pe regula N+2.
5. Taxa pe valoare adăugată devine neeligibilă, cu excepția proiectelor care au o valoare totală
mai mică de 5 mil. euro.
6. Eliminarea refinanțărilor inițiale și reducerea tranșelor anuale de prefinanțare la 0.5% din

alocarea anuală per program, spre deosebire de situația actuală, unde prefinanțare inițială
este de 1% din alocarea totală a programelor și prefinanțare anuală între 2% și 3%.
7. Se dorește limitarea cererilor de plată anuală la 4 cereri/an trimise de statul membru către
Comisia Europeană.
8. Asistența tehnică se va modifica. Dacă până în prezent, rambursarea cheltuielilor se

realizează pe măsură ce acestea sunt efectuate (4% din cuantumul total al fondurilor alocate
pentru programele operaționale dintr-un stat pentru fiecare categorie de regiune), pentru
perioada financiară următoare, cheltuielile solicitate vor fi decontate ca rată
forfetară (procent) din cheltuielile de investiții realizate în celelalte axe prioritare (în limita
a 2,5% din valoarea FEDR).
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în județul Vâlcea ce aparține regiunii de dezvoltare
Sud-Vest Oltenia a României, creată în anul 1998. Precum celelalte regiuni de dezvoltare, nu are
puteri administrative, funcțiile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de dezvoltare
regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană.
În regiunea Sud-Vest Oltenia, rata sărăciei a fost de 34.3% in 2018, cu 10,8% peste media
națională, principalele cauze ale sărăciei fiind inactivitatea, nivelul scăzut de instruire, transmiterea
sărăciei de la o generație la alta și lipsa mobilității interregionale.
130
Strategia programului are rolul de a sprijini obiectivele de politică asumate la nivel de UE

prin intermediul unor tipuri de investitii care sa contribuie la competitivitatea regională, inovare și
digitalizare, eficienta energetica, mobilitate și conectivitate.
Axe prioritare și obiectivele specifice ale strategiei POR 2021 - 2027:
• Axa prioritară 1 - O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi

dinamice
✓ Consolidarea capacităților de cercetare și inovare și introducerea de tehnologii avansate;
✓ Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;
• Axa prioritară 2 - O regiune cu orașe Smart
✓ Sprijinirea transformării digitale a economiei regionale și a domeniilor de interes public

și fructificarea beneficiilor sale pentru cetățeni și întreprinderi;
• Axa prioritară 3 - O regiune cu orașe prietenoase cu mediul
✓ Optimizarea utilizării resurselor prin sprijinirea și promovarea eficienței energetice,

reducerea emisiilor de carbon și regenerare urbane prin dezvoltarea infrastructurii verzi în mediul
urban;
• Axa prioritară 4 - O regiune accesibilă
✓ Creșterea mobilității și conectivității prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport

rutier moderne și durabile;
• Axa prioritară 5 - O regiune educată
131
✓ Creșterea accesului și participării la un invățământ de calitate, modern, corelat cu

cerințele pieții muncii;
• Axa prioritară 6 - O regiune atractivă
✓ Creșterea potențialului culturii și turismului ca vehicule de coeziune și dezvoltare

economică și socială;
• Axa prioritară 7 – Asistență tehnică
✓ Dezvoltarea capacitătii administrative pentru implementarea POR la nivel regional.
Viziunea strategică a POR Sud-Vest Oltenia, are la bază nevoile și oportunitățile de

dezvoltare, identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de
dezvoltare socio-economică a regiunii și complementare cu documentele regionale, naționale și
europene prin care se stabilesc direcții de acțiune strategică:
• consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare, precum și

preluarea tehnologiilor avansate/ Intensificarea cooperării între universități/ instituțiile de
cercetare și dezvoltare și mediul de afaceri;
• creșterea sprijinului pentru dezvoltarea afacerilor pentru consolidarea competitivității;
• Valorificarea avantajelordigitalizării, susținerea conceptului de smart city;
• Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
• Regenerare urbană și spații verzi;
• Dezvoltarea mobilității regionale și locale;
• Conectivitate regională (îmbunătățirea accesului la rețeaua TEN-T) și descongestionarea

traficului;
• Îmbunătățirea infrastructurii de educație și adaptarea la cerințele de pe piața muncii;
132
• Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului.
În vederea promovării eficienței energetice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră,

autoritățile și instituțiile publice sunt utilizatori majori ai energiei, gestionând clădirile
administrației, spitale, școli, iluminat public și alte clădiri publice. În regiunea Sud-Vest Oltenia
sunt 956.978 locuințe din care 43,56% (416.944) sunt localizate în mediul urban și 56,44% din
locuințe sunt localizate în mediul rural (540.034). În zona urbană, majoritatea locuințelor sunt în
clădiri de tip bloc, în timp ce în zona rurală locuințele sunt case unifamiliale.
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2021-2027 reprezintă instrumentul de
planificare strategică prin care regiunea, plecând de la analiza socio-economică regională și având
drept cadru obiectivele tematice, prioritățile de investiții și acțiunile cheie prevăzute de proiectele
de regulamente privind fondurile europene, își promovează prioritățile și interesele în domeniul
economic și social.
Programul Operaţional Regional pentru regiunea Sud-Vest Oltenia 2021-2027, este un

document strategic de programare care acoperă domeniile: specializare inteligentă și inovare,
IMM-uri, digitalizare, eficiență energetică, dezvoltare urbană, mobilitate și conectivitate,
biodiversitate, infrastructura educațională, turism și cultură/patrimoniu cultural. Luând în
considerare nevoile naționale, regionale şi locale, obiectivele specifice selectate și
Acțiunile/Tipurile de proiecte susțin Strategia programului pentru dezvoltarea durabilă și
echilibrată a regiunii.
Proiectele finanţate prin POR au potenţialul de a contribui la îmbunătăţirea infrastructurii
verzi, prin adoptarea unor soluţii care să permită reducerea amprentei ecologice a componentei
antropice. Adoptarea unor soluţii compatibile cu principiile infrastructurii verzi contribuie
totodată la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale, prin asigurarea menţinerii
condiţiilor ecologice optime.
Programul Operaţional Regional pentru regiunea Sud-Vest Oltenia 2021-2027, care face
obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile
cadrului strategic comun european 2021-2027 şi ale Regulamentelor europene aferente. Programul
nu prezintă conexiune cu alt program operațional pe același sector (nu există subordonare
133
ierarhică). Pe de altă parte, pot fi identificate legături orizontale și sinergii cu programe

operaționale privind alte sectoare la același nivel – PODD, POT, POCID, POCU, POS.
134
7. ACȚIUNI ȘI MĂSURI PLANIFICATE PE DURATA PLANULUI
7.1 Domenii/sectoare strategice și proiecte prioritare
În continuare vor fi prezentate sectoarele de activitate, dar și domeniile de acțiune împreună

cu măsurile și activitățile necesare realizării obiectivului general al Planului de Acțiune pentru
Energie Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea.
❖ Sectorul clădirilor
La nivel național, aproximativ o treime din totalul fondului de locuințe necesită reparații
de amploare și modernizare termică. Mai mult de 50% din clădirile rezidențiale au fost construite
înainte de anul 1970, fără să îndeplinească anumite norme tehnice privind anveloparea clădirilor,
de aici rezultând performanța lor energetică precară.
Majoritatea locuințelor din mediul rural încă folosesc pentru încălzire lemnul, în condiții
de eficiență scăzută, dar și cu efecte negative asupra calității aerului.
Așa cum reiese din studiul realizat de EPG “Creșterea eficienței energetice în clădirile din
România: provocări, oportunități și recomandări de politici”, reabilitarea clădirilor este principalul
instrument în combaterea sărăciei energetice, cu care se confruntă un procent semnificativ dintre
români. Dar urgența modernizării fondului de locuințe nu ține doar de necesitatea unui mediu de
locuit sănătos și confortabil. Politicile prin care se promovează eficiența energetică a clădirilor și
a programelor publice de susținere a reabilitărilor fac parte dintr-un amplu demers de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul energetic, sector care este cel mai mare emitent
de dioxid de carbon și, implicit, cel mai mare contribuitor la fenomenul de încălzire globală.
În urma analizei realizate în anul 2017 a Agenției Internaționale pentru Energie (IEA 2017)
a rezultat că eficiența energetică poate contribui în cea mai mare măsură la realizarea „bugetului
de emisii” corespunzător unei creșteri medii a temperaturii atmosferei cu 2°C față de epoca
preindustrială – obiectiv global stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările
climatice. Într-un scenariu de limitare a încălzirii globale la 2°C (denumit de IEA, scenariul 2DS),
atât intensitatea energetică a economiei globale (adică energia necesară pentru producerea unei
135
unități din produsul intern brut global), cât și intensitatea de carbon scad cu aproximativ 60% între
2015 și 2050 (IEA 2017).
• Clădiri rezidențiale
În sectorul clădirilor rezidențiale sunt propuse următoarele măsuri:
Măsura 1 - Îmbunătățirea performanței energetice a anvelopei și instalațiilor clădirilor

rezidențiale
Acțiuni propuse:
• creșterea performanței energetice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,

tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, prin
îmbunătățirea izolației termice, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
• implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea

eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;
• reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea şi transportul agentului

termic, apei calde menajere şi a sistemelor de ventilare şi climatizare, inclusive sisteme
de răcire pasivă, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi
racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
• utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie

termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum;
• achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru managementul energiei

electrice;
• înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu

eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
• instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii (din aerul evacuat);
• instalarea de obloane termoizolante la ferestre;
136
• înlocuirea echipamentelor electronice și electrocasnice prin achiziționare de

echipamente electrocasnice eficiente energetic (clasă energetică superioară);
• orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului

(înlocuirea lifturilor şi a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a
instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrări de reparaţii la faţade etc.).
Măsura 2 – construirea clădirilor noi având în vedere normele minime de proiectare și execuție
din punct de vedere al eficienței energetice.
• Clădiri municipale
În ceea ce privește clădirile municipale, măsurile luate în considerare sunt următoarele:
Măsura 1 - Îmbunătățirea performanței energetice a anvelopei și instalațiilor clădirilor municipale

(cu destinație educațională, curativă, culturală, administrativă etc.)
Acțiuni propuse:
• reabilitarea și modernizarea sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv

achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente;
• creșterea performanței energetice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,

tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, prin
îmbunătățirea izolației termice inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
• introducerea sistemelor de producere a energiilor alternative pentru alimentarea

clădirilor municipale;
• implementarea sistemelor de management energetic având că scop îmbunătățirea

eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;
• montarea de instalații fotovoltaice pentru producerea distribuită a energiei electrice la

nivelul clădirilor;
137
• utilizarea arhitecturii solare acolo unde este posibil, montarea de panouri fotovoltaice
pe acoperișuri, pentru clădirile cu suprafețe mari ocupate;
• achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea

energiei electrice;
• înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu

eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
• instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii (din aerul evacuat);
• instalarea de obloane termoizolante la ferestre;
• înlocuirea echipamentelor electronice prin achiziționare de echipamente electronice

eficiente energetic (clasă energetică superioară).
Măsura 2 - Creșterea eficienței utilizării energiei în exploatarea clădirilor publice
Acțiuni propuse:
• introducerea sistemului de raportare lunară centralizată a consumurilor de utilități (apă,

gaz, energie electrică);
• analiza periodică a consumurilor de energie prin raportarea la clădiri similare ca

destinație și construcție, clădiri de referință și perioade anterioare;
• elaborarea regulamentului de exploatare a clădirii;
• instruirea periodică a personalului administrativ și a utilizatorilor asupra metodelor de

economisire a energiei;
• micșorarea infiltrațiilor de aer rece prin îmbunătățirea etanșeității suprafețelor vitrate și

de acces;
• creșterea eficienței instalației de încălzire cu corpuri statice prin spălarea corpurilor

statice, înlocuirea robinetelor de reglaj și aerisire defecte, dotarea cu robinete
138
termostatice, eliminarea măștilor de protecție, introducerea unei suprafețe

reflectorizante între perete și radiator etc.;
• curățarea instalației de încălzire;
• creșterea eficienței ventilării și a confortului higrotermic;
• dotarea cu senzori de întrerupere a energiei electrice în cazul neutilizării încăperii sau

echipamentelor electrice.
❖ Iluminatul public
Pentru sistemul de iluminat public se va proceda la modernizarea întregii rețele și aducerea
ei la parametrii de iluminare și capacitate tehnică optimi. Vor fi promovate măsuri de eficientizare
a consumurilor de energie electrică. De asemenea, se va continua cu montarea, racordarea și
punerea în funcțiune a dispozitivelor de economisire a energiei la circuitele de iluminat public.
Pentru cazul specific al orașelor din România nu se mai pune numai problema reducerii
consumului de energie electrică pentru sistemele de iluminat, ci a găsirii unor soluții eficiente care
să realizeze un iluminat economic, în condiții de confort acceptabil din punct de vedere cantitativ
și calitativ. În acest sens, pot fi luate în considerare următoarele aspecte principale:
Măsura 1– Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public
Acțiuni propuse:
• utilizarea surselor noi și cu eficiență luminoasă ridicată, în special a lămpilor tip LED;
• orientarea serviciului de iluminat public către utilizatori și beneficiari;
• reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante,

a unor echipamente specializate și prin asigurarea unui iluminat public performant;
• montarea de panouri solare pe stâlpii de iluminat public.
139
❖ Transportul
Proiectele de transport pot fi realizate prin prin accesarea fondurilor disponibile prin POR
2021-2027.
Măsura 1 – Creșterea calității infrastructurii de transport și eficientizarea energetică a sectorului
Acțiuni propuse:
• continua reabilitare și modernizare a rețelei de drumuri locale pentru a fi menținute la

o calitate optimă cerințelor de trafic;
• fluidizarea traficului auto pe drumurile publice;
• dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru ciclism: piste de biciclete, rasteluri de

depozitare, compartimente speciale pentru biciclete în spațiile publice;
• promovarea de soluții tehnice și tehnologice performante, cu costuri minime;
• extinderea și modernizarea sistemului de transport public și promovarea acestuia ca o

alternativă optimă la transportul privat;
• investiții destinate îmbunătăţirii transportului public urban (ex. achiziţionarea de

material rulant electric/vehicule ecologice (EEV);
• modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public;
• realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public;
• îmbunătăţirea staţiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi staţii şi

terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun (precum sunt cele care
combină transportul în comun și bicicletele);
• realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători;
• investiţii destinate transportului electric şi nemotorizat (ex. construire infrastructură

necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice);
140
• construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru biciclişti şi a

infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcare pentru biciclete
etc.);
• crearea de zone şi trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în

anumite zone, etc.;
• alte investiţii destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. monitorizare
video bazată pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului);
• realizarea sistemelor de tip park and ride;
• realizarea de perdele forestiere - aliniamente de arbori (cu capacitate mare de retenţie

a CO2).
❖ Producerea de energie la nivel local
La nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea vor fi promovate consecvent sursele de energie

regenerabile pentru a acoperi părți cât mai mari din necesarul de energie al Municipiului, în așa
fel încât să reducă dependența față de combustibilii fosili.
Ca și acțiuni necesare, putem menționa:
• montarea pe acoperișul clădirilor publice a sistemelor de producere a energiei electrice

folosind panourile solare fotovoltaice;
• montarea unei centrale pe biomasă pentru încălzire și producere a apei calde menajere.
7.2 Proiecte prioritare
Având în vedere obiectivul general al Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă
- reducerea emisiilor de CO2 produse de consumul de energie din surse convenționale cu 40%
până în anul 2030 față de anul 2019, analiza consumului final de energie înregistrat la nivelul
Municipiului Râmnicu Vâlcea și Inventarul de Referință al Emisiilor, considerăm necesară
implementarea următoarelor proiectele prezentate în Anexa Nr. 1.
141
7.3 Rezultate ale măsurilor planificate până în anul 2030
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea are
ca scop identificarea priorităților de acțiune pentru a putea contribui la realizarea obiectivelor
asumate în cadrul Pactului Verde European, la nivel continental. Acestea trec cu mult dincolo
de diminuarea cu 55% a emisiilor de GES până în 2030. Obiectivul este ca Europa să devină primul
continent neutru din punct de vedere climatic, iar în acest sens toate sectoarele economiei UE
trebuie pregătite pentru a face față acestor provocări. Procesul de pregătire permite UE să avanseze
în direcția îndeplinirii obiectivelor sale climatice până în 2030 într-un mod echitabil, eficient din
punct de vedere al costurilor și competitiv, deopotrivă. În cifre, țintele stabilite pentru diferitele
sectoare ale economiei UE, sunt următoarele:
• reducerea cu 55 % a emisiilor generate de autoturisme până în 2030;
• reducerea cu 50 % a emisiilor provenite de la camionete până în 2030;
• zero emisii generate de autoturismele noi până în 2035
• renovarea a 35 milioane de clădiri la nivelul întregii UE până în 2030
• crearea a 160.000 de noi locuri de muncă verzi în sectorul construcțiilor până în 2030;
• creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 40%;
• reducerea cu 36-39 % a consumului final de energie și a consumului de energie primară

până în 2030;
• renovarea anuală a cel puțin 3 % din suprafața totală a tuturor clădirilor publice;
• utilizarea energiei din surse regenerabile în mixul energetic în sectorul clădirilor în

pondere de cel puțin 49% până în 2030;
• creșterea anuală a ponderii utilizării energiei din surse regenerabile pentru sistemele de
termoficare și răcire cu + 1,1% până în 2030;
142
Acțiunile prezentate în cadrul PAEDC au fost identificate după ce s-au făcut analizele care
au rezultat din evaluarea Inventarului de Referință al Emisiilor și consumurilor energetice,
pentru anul de referință 2019. Ele au încercat să acopere toate sectoarele importante în consumurile
de energie/emisii aflate în sfera de influență a autorităților locale. Efectele produse de
implementarea lor conduc la economii de energie, respectiv la reducerea de emisii de 40% până în
2030 în arealul Municipiului.
În practică, implementarea PAEDC va ridica numeroase provocări legate de identificarea

de soluții tehnice, accesul la finanțarea necesară, menținerea deciziei politice de realizare a
lor. PAEDC reprezintă un plan coerent, ce necesită pentru implementarea corectă susținerea
financiară și politică a comunității locale, și care este parte integrantă a documentelor politice
strategice menite să asigure un grad ridicat de dezvoltare durabilă locală a Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate, la nivel local,

atât în ceea ce privește acțiunile din cadrul Planului, cât și modul de utilizare a energiei într-o
formă eficientă este un element cheie ce poate face diferența între succes sau eșec.
Este necesară monitorizarea continuă a implementării acțiunilor prevăzute în PAEDC și a

rezultatelor obținute în urma lor și, periodic – la 2 ani - realizarea unei evaluări și trimiterea unui
raport de implementare la Comisia Europeană - la Oficiul Convenției Primarilor. Evaluarea
periodică determină implicit regândirea unor acțiuni, aspect ce are ca rezultat actualizarea PAEDC.
Este posibil ca unele acțiuni să nu mai fie actuale/necesare/fezabile și să apară altele noi cu
un impact mai mare. Decizia autorităților este cea care trebuie să rămână neschimbată, respectiv
aceea de a-și îndeplini angajamentul asumat, de reducere a emisiilor cu 40% până în 2030,
contibuind decisiv prin aceasta la o dezvoltare durabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea și a
localităților componente.
Obiectivele administrației locale ale Municipiului Râmnicu Vâlcea sunt clar orientate în
vederea îndeplinirii misiunii privind eficiența energetică locală și sunt în concordanță cu politicile
naționale, europene și internaționale.
143
8. CONCLUZII
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea oferă
cadrul pentru asumarea unor obiective, prin evaluări statistice și măsurători ale consumurilor de
energie și ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru diferite sectoare (clădiri și utilități
municipale, rezidențiale, transport, etc.). Astfel se obține o imagine tangibilă a situației locale
privind energia și riscurile legate de schimbările climatice.
Proiectat pentru a oferi o imagine detaliată a situației energetice a Municipiului Râmnicu

Vâlcea și a emisiilor de gaze cu efect de seră, acesta definește măsuri cu impact cuantificabil în
reducerea acestor emisii prin creșterea eficienței energetice și adoptarea unor ținte legate de
producerea energiei din surse regenerabile, adresând concomitent problematica sărăciei
energetice. Prin acest Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, se propun măsuri viabile
pentru adaptarea la schimbările climatice, în special pentru reducerea riscurilor precum cele
generate de catastrofele naturale cum ar fi inundații sau valuri de căldură.
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Râmnicu Vâlcea oferă,
de asemenea, o analiză detaliată a oportunităților din domeniul eficienței energetice și potențialului
de producere a energiei din surse regenerabile, furnizând astfel o bază de lucru pentru viitoarele
finanțări în domeniul energiei durabile și facilitând chiar și deciziile pe termen scurt ale
Municipiului. PAEDC-ul va identifica zone cu necesar de intervenție și va propune soluții bazate
pe cazuri de bună practică.
La nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea sunt necesare campanii de conștientizare/de

implicare și de informare a cetățenilor, a companiilor și a tuturor părților interesate la nivel local
cu privire la acțiunile din cadrul PAEDC în legătură cu nevoia de a reduce consumurile de energie,
implicit emisiilor de gaze cu efect de seră și a efectelor acestora prin implementarea surselor de
energie regenerabilă.
Măsurile de eficiență energetică reduc consumul energetic al clădirilor și prin utilizarea
energiei din surse regenerabile potrivite specificului regional, cheltuielile generale pentru utilități
pot fi reduse atât în sectorul public cât și în cel rezidențial.
Acţiunile prezentate în cadrul PAEDC-ului au fost identificate după analizele rezultate din
evaluarea inventarului emisiilor de bază, a consumurilor energetice și au încercat să acopere toate
144
sectoarele de importanţă care să ducă la economii de energie. Se impune reducerea de emisii CO2
cu cel puțin 40% până în anul 2030.
Se vor monitoriza consumurile la nivel de Municipiu, iar rezultatele obţinute în urma
analizării lor se vor evalua și periodic se va trimite un raport de implementare la Comisia
Europeană – la Oficiul Convenţiei Primarilor. Evaluarea periodică va trebui sa ducă la actualizarea
PAEDC-ului. Este posibil ca unele acţiuni să nu mai fie fezabile și să apară altele noi de mai mare
importanţă. Decizia autorităţilor de a-și indeplini angajamentul asumat trebuie să ramână însă
neschimbată, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a Municipiului Râmicu Vâlcea.
Municipiul Râmnicu Vâlcea va fi un oraș curat și atractiv cu un mediu plăcut, sănătos
pentru generațiile prezente și viitoare, asigurând standarde ridicate de protecție și management al
spațiilor verzi, cât și utilizarea eficientă a energie și creșterea adaptabilității față de schimbările
climatice. Un sistem eficace și eficient de monitorizare, evaluare și raportare constituie o
componentă esențială a oricărei strategii privind schimbările climatice și este în mod special
important atunci când factorii însărcinați cu elaborarea politicilor se află încă într-o etapă inițială
a înțelegerii elementelor care concură la realizarea unei bune strategii privind atenuarea
schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
145
9. BIBLIOGRAFIE
1. https://www.primariavl.ro/
2. https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/ramnicu-valcea/
3. https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-
R%C3%82MNICU-V%C3%82LCEA/80906
4. http://terramileniultrei.ro/wp-content/uploads/2012/02/Schimbari-climatice.pdf
5. https://en.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea
6. https://www.primariavl.ro/
7. https://www.eta-bus.ro/
8. https://www.cezinfo.ro/portal-eficienta/stiri-si-articole/energie-regenerabila/
9. https://www.anre.ro/ro/legislatie/surse-regenerabile
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezastru_natural
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimbare_climatic%C4%83
13. https://en.wikipedia.org/wiki/Pan-European_Corridor_IV
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_teren
15. https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-
R%C3%82MNICU-V%C3%82LCEA/80906
16. https://globalsolaratlas.info/map?c=45.103335,24.364929,11&m=site
17. https://globalwindatlas.info/
18. https://www.mdlpa.ro/
19. https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poim/
20. https://www.fonduri-ue.ro/por-2014
146
21. https://www.afm.ro/programe_finantate.php
22. PCC: How the AR6 WG1 summary for policymakers compares to its predecessor
https://www.carbonbrief.org/ipcc-how-the-ar6-wg1-summary-for-policymakers-
compares-to-its-predecessor
23. www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNIESC.pdf
24. www.legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247257
25. www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf/SEAPGuidebook_ro.pdf
26. https://ec.europa.eu/transparency/documents-
register/detail?ref=COM(2013)216&lang=en
27. https://www.covenantofmayors.eu/about/covenant-initiative/covenant-in-figures.html
28. www.weather.msfc.nasa.gov
29. Concluziile Conferinței Părților de la Glasgow (COP26)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_21_6021
30. Convenția Primarilor, Scop și Obiective: www.covenantofmayors.eu/about/covenant-

initiative/objectives-and-scope.html
31. https://data.gov.ro/dataset/informatii_fiscale_mai_2020
32. https://ramnicu-valcea-city.map2web.eu/
33. https://distanta.ro/
34. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea#cite_note-5
35. https://www.worldweatheronline.com/ramnicu-valcea-weather/valcea/ro.aspx
36. https://www.panourisolareconstanta.ro/harta-radiatia-solara-in-romania
37. https://globalsolaratlas.info/map?s=45.108908,24.382782&m=site&c=45.132649,23.977
661,9
38. www.globalsolaratlas.info
147
39. https://globalsolaratlas.info/detail?s=45.108908,24.382782&m=site&c=45.132649,23.98
0408,9
40. https://insse.ro/cms/files/despre/piramida_varstelor.mp4
41. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
42. https://ro.wikipedia.org/wiki/
43. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea
148
10. ANEXE
ANEXA 1 - SOLVABILITATEA MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA
Calculul gradului de îndatorare al bugetului local s-a realizat în situația în care simulările sunt
realizate la nivelul anului 2021, prin raportare la execuțiile anilor 2018, 2019 și 2020 (deoarece nu
există încă situații financiare pentru anul 2021).
Calculul cestui grad de îndatorare cu proiecții până în anul 2030 nu ia în calcul un împrumut nou
și se raportează la situațiile existente la momentul contractării ultimului împrumut contractat, ținând
cont de rambursare, dobânzile și comisioanele din situația raportată pe site-ul unității administrativ
teritoriale.
La momentul contractării unui nou credit, simularea se va modifica, luând în considerare

execuția bugetară a anului 2021.
Simularea următoare este conformă instrucțiunilor legislative actualizate (Legea 273/2006 a

finanțelor publice locale, cap. IV – Împrumuturi).
149
U.A.T. RAMNICU VALCEA
CALCULUL GRADULUI DE ÎNDATORARE
al bugetului local in urma contractarii de finantari rambursabile pe baza datelor extrase din bugetul local
Executie buget local *1) Executie buget local *1) Executie buget local *1)
DENUMIREA INDICA TORILOR 31.XII.2018 31.XII.2019 31.XII.2020
Nr.
crt. Buget local 2021 Buget local 2022 Buget local 2023 Buget local 2024 Buget local 2025 Buget local 2026 Buget local 2027 Buget local 2028 Buget local 2029 Buget local 2030
0 A 1 2 3
VENITURI PROPRII *2) 146,015,062 159,533,121 178,516,804 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996 161,354,996
Venituri TOTALE 199,001,792 218,790,000 239,640,749 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142 220,606,142
01.02 Impozit pe profit de la agentii economici 538,479 347,849 796,477 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935 560,935
o3.02 Impozit pe venit 383,261 356,148 287,348 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252 342,252
o4.02 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 64,911,409 86,149,936 106,998,977 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107 86,020,107
o7.02 Impozite si taxe pe proprietate 43,153,536 37,742,852 37,475,333 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240 39,457,240
11.02 Sume defalcate din TVA 44,126,349 44,659,295 35,672,853 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166 41,486,166
12.02 Alte impozite si taxe generale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15.02 Taxe pe servicii specifice 69,564 93,184 25,463 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737 62,737
16.02 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii
bunurilor sau pe desfasurarea de activitati 13,243,075 12,640,942 11,832,888 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302 12,572,302
18.02 Alte impozite si taxe fiscale 535,900 568,337 543,313 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183 549,183
1 30.02 Venituri din proprietate 5,734,989 4,477,803 6,066,795 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529 5,426,529
33.02 Venituri din prestari de servicii si alte activitati 6,288,601 7,311,845 7,155,496 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647 6,918,647
34.02 Venituri din taxe administrative, eliberari permise 139,684 97,039 96,419 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047 111,047
35.02 Amenzi, penalitati si confiscari 6,308,935 4,453,594 3,628,650 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060 4,797,060
36.02 Diverse venituri 4,707,629 5,293,592 3,609,645 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955 4,536,955
37.02 Transferuri voluntare, altele decat subventiile 206,200 338,700 56,800 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567 200,567
39.02 Venituri din valorificarea unor bunuri 28,574 160,344 2,105,532 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817 764,817
40,02 Operatiuni financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
42.02 Subventii de la bugetul de stat 2,496,362 7,100,856 10,080,289 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169 6,559,169
43.02 Subventii de la alte administratii 0 1,221,778 815,658 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145 679,145
45.02 Sume primite de la UE/alti donatori in contul

platilor efectuate si prefinantari - 2007-2013 35,291 -1,380,699 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
46.02 Alte sume primite de la UE 6,080,951 0 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476 3,040,476

platilor efectuate si prefinantari - 2014-2020 13,003 7,156,605 12,392,813 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807 6,520,807
2 Limita de indatorare 30% din Venituri proprii 43,804,519 47,859,936 53,555,041 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499 48,406,499
3 Serviciul anual al datoriei publice locale *3) 6,457,637 10,816,733 11,258,254 12,844,000 14,897,000 15,929,000 12,099,000 9,329,000 7,884,000 7,573,000 6,227,000 3,954,000 3,181,000
4 Rambursare 5,251,061 8,131,769 8,453,353 9,711,000 11,899,000 13,461,000 10,331,000 7,996,000 6,875,000 6,875,000 5,833,000 3,750,000 3,125,000
5 Dobanzi 1,178,576 2,660,964 2,784,901 3,118,000 2,988,000 2,463,000 1,767,000 1,333,000 1,009,000 698,000 394,000 204,000 56,000
6 Comisioane 28,000 24,000 20,000 15,000 10,000 5,000 1,000 0 0 0 0 0 0
Gradul de indatorare (%) (serviciul anual al
7 datoriei/venituri proprii x 100) 4.42% 6.78% 6.31% 7.96% 9.23% 9.87% 7.50% 5.78% 4.89% 4.69% 3.86% 2.45% 1.97%
1*)Situaţia financiară privind contul de execuţie a bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale.

2*)Veniturile proprii, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri, prevăzute la art. 29 din lege
3*)Cuprinde serviciul datoriei publice locale aferent contractelor/acordurilor de finanţare rambursabilă în derulare conform Calculului gradului de indatorare la 31.12.2020 de pe site-ul UAT
150
După cum se observa, în ultimii trei ani, conform calculelor raportate la limita de îndatorare de
30% din veniturile proprii, gradul de îndatorare al instituției este mic. Totodată, conform proiecției
bugetare de până în anul 2030, care, conform legii, se estimează făcând media aritmetică a ultimilor 3
ani cu execuție bugetară raportată, cel mai mare grad de îndatorare ar fi în anul 2023, de 9,87%.
Simularea gradului de îndatorare arată că Municipiul Rm. Vâlcea poate contracta împrumuturi
rambursabile pentru acoperirea nevoilor de investiții viitoare ale localității care pot fi derulate din
fonduri bugetare proprii sau pot fi cofinanțări pentru proiecte derulate din fonduri externe
nerambursabile postaderare. Menționăm că împrumuturile pentru aceste cofinanțări sunt exceptate de
la limita de îndatorare de 30% conform art. 63 alin. (51) din legea sus menționată.
În perioada 2018-2020, situația financiară a municipiului este pozitivă.

Anul 2017 a avut un excedent de 12.170.592 lei, care a fost utilizat în 2018.
Prezentăm în continuare situatia sintetică a veniturilor și cheltuielilor și excedentelor din
perioada 2018-2020:
151
2018 2019 2020

Venituri 199,001,792.00 218,790,000.00 239,640,749.00
Excedentul anului precedent 21,254,258.78 12,170,586.27 1,597,930.56
Total 220,256,050.78 230,960,586.27 241,238,679.56
2018 2019 2020

Cheltuieli 208,085,459 229,362,657 236,454,400
Sectiunea functionare 174,073,948 199,555,588 212,182,364
10 - Cheltuieli de personal 43,134,837 52,797,589 55,684,382
20 - Bunuri si servicii 69,179,608 78,419,993 78,193,347
30 - Dobanzi 1,178,576 2,660,964 2,784,901
40 - Subventii 13,917,201 9,869,207 14,241,241
50 - Fonduri de rezerva 0 0 0
51 - Transferuri intre unitati 13,219,807 20,592,949 19,851,092
55 - Alte transferuri 5,799,486 4,031,870 5,208,836
57 - Asistenta sociala 18,962,598 22,945,555 26,127,116
59 - Alte cheltuieli 3,795,998 1,107,646 2,030,564
81.02 - Rambursari de credite 5,251,061 8,131,769 8,453,353
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SF) -365,224 -1,001,954 -392,468
Sectiunea dezvoltare 34,011,511 29,807,069 24,272,036
56 - Proiecte FENP 2007-2013 1,023,245 0 0
58 - Proiecte FENP 2014-2020 16,641 9,567,833 10,261,342
70 - Cheltuieli de capital 33,054,133 20,329,514 14,104,619
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SD) -82,508 -90,278 -93,925
Excedent 12,170,592 1,597,929 4,784,280

utilizat in anul 2019 utilizat in anul 2020 utilizabil in anul 2021
152
2018 Cap 51 Cap 54 Cap 55 Cap 61 Cap 65 Cap 66 Cap 67 Cap 68 Cap 70 Cap 74 Cap 81 Cap 84
Cheltuieli 208,085,459 27,136,836 113,537 1,206,576 6,395,051 16,886,584 4,887,488 34,217,576 31,603,981 27,674,305 8,830,249 7,246,139 41,887,137
Sectiunea functionare 174,073,948 26,011,765 113,537 1,206,576 6,222,534 15,332,495 4,887,488 28,760,112 30,525,513 14,017,349 7,597,278 7,246,139 32,153,162
10 - Cheltuieli de personal 43,134,837 15,424,699 113,563 0 5,847,254 221,055 4,622,526 980,733 10,495,551 2,810,149 331,951 2,287,356
20 - Bunuri si servicii 69,179,608 5,072,874 28,000 383,421 12,898,173 164,962 12,310,039 1,278,267 6,592,277 7,265,089 128,789 23,057,717
30 - Dobanzi 1,178,576 0 1,178,576
40 - Subventii 13,917,201 0 0 0 7,117,350 6,799,851
50 - Fonduri de rezerva 0 0 0
51 - Transferuri intre unitati 13,219,807 0 0 0 0 0 100,000 12,257,562 862,245
55 - Alte transferuri 5,799,486 116,905 1,090,499 4,592,082
57 - Asistenta sociala 18,962,598 1,047,032 20,684 17,894,882
59 - Alte cheltuieli 3,795,998 259,693 232,425 3,191,094 6,000 62,548 238 44,000
81.02 - Rambursari de credite 5,251,061 5,251,061
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SF) -365,224 -113,467 -26 -8,141 -156,689 -11,432 -39,707 -35,762
Sectiunea dezvoltare 34,011,511 1,125,071 0 0 172,517 1,554,089 0 5,457,464 1,078,468 13,656,956 1,232,971 0 9,733,975
56 - Proiecte FENP 2007-2013 1,023,245 1,023,245
58 - Proiecte FENP 2014-2020 16,641 9,751 6,890
70 - Cheltuieli de capital 33,054,133 1,125,071 172,517 1,550,231 4,434,219 1,078,468 13,686,181 1,232,971 9,774,475
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SD) -82,508 -5,893 -36,115 -40,500
Rulaj la Rulaj la
Indicatori 31.12.2017 31.12.2018 Influente+/- Variatii relative
Rulaj Venituri din impozite si taxe, precum si alte
-127,222,973 57.86%
venituri, activitati economice 301,928,650 174,705,677
Rulajul Finantari, subventii, transferuri 28,594,180 50,793,268 22,199,088 177.63%
Total Rulaj Venituri Operationale 330,522,830 225,498,945 -105,023,885 68.22%
Rulaj Cheltuieli salarii 132,522,615 49,843,272 -82,679,343 37.61%
Rulaj subventii 46,759,128 56,297,740 9,538,612 120.40%
Rulaj stocuri, lucrari, servicii 77,609,327 83,588,451 5,979,124 107.70%
-72,418,591 30.56%
Rulaj cheltuieli de capital, amortizari si provizioane 104,293,155 31,874,564
Total Rulaj Cheltuieli Operationale 361,184,225 221,604,027 -139,580,198 61.35%
153
Sold la:
INDICATORI BILANȚ Influenţe +/- Variatii relative
31.12.2017 31.12.2018
0 1 2 3=2-1 4=2/1*100
TOTAL ACTIVE, din care: 2,495,705,534 2,477,568,781 -18,136,753 99.27%
Total Active necurente, din care: 2,174,457,534 2,184,730,911 10,273,377 100.47%
Active fixe necorporale 731,802 1,045,592 313,790 142.88%
Instalaţii tehnice, mijl. de tansp., mobilier 44,235,657 47,336,345 3,100,688 107.01%
Terenuri şi clădiri 2,096,903,290 2,102,257,307 5,354,017 100.26%
Titluri de participare 21,326,686 23,126,686 1,800,000 108.44%
Creante necurente 11,260,099 10,964,981 -295,118 97.38%
Total Active curente, din care: 321,248,000 292,837,870 -28,410,130 91.16%
Stocuri 40,104,590 59,886,773 19,782,183 149.33%
Creanţe curente 254,620,424 202,289,242 -52,331,182 79.45%
Conturi la trezorerie, casa, alte valori 25026884 25339239 312,355 101.25%
Dobanda de incasat, alte valori, avansuri de trezorerie 432824 624361 191,537 144.25%
Conturi la instituţii de credit 1,063,278 252,561 -810,717 23.75%
Cheltuieli in avans 0 4,445,694 4,445,694 #DIV/0!
TOTAL DATORII, din care: 250,623,912 297,445,645 46,821,733 118.68%
Total datorii curente, din care: 188,372,603 213,496,626 25,124,023 113.34%
Datorii comerciale, avansuri 129,464,962 146,349,141 16,884,179 113.04%
Datorii către bugete 50,305,823 57,788,084 7,482,261 114.87%
Datorii din operatiuni cu FEN 107 132366 132,259 123706.54%
Imprumuturi pe termen scurt 16182 0 -16,182 0.00%
Salarii angajaţi si alte drepturi cuvenite altor categorii 6,408,129 8,072,271 1,664,142 125.97%
Venituri in avans si provizioane 2177400 1154764 -1,022,636 53.03%
ACTIVE NETE = Total Active - Total Datorii 2,245,081,622 2,180,123,136 -64,958,486 97.11%
Rezerve, fonduri 2,056,140,815 2,058,149,346 2,008,531 100.10%
Rezultatul reportat (ct.117-sold creditor) 224,654,637 229,135,734 4,481,097 101.99%
Rezultat patrimonial (ct.121-sold debitor) 35,713,830 107,161,944 71,448,114 300.06%
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2,245,081,622 2,180,123,136 77,937,742 97.11%
154
Cheltuieli 229,362,657 34,035,925 154,857 2,684,964 7,433,543 21,036,487 5,826,066 39,730,687 44,150,935 19,016,160 10,970,446 2,549,607 41,772,980
10 - Cheltuieli de personal 52,797,589 18,340,883 126,941 6,945,704 252,955 5,476,090 1,362,421 13,507,784 3,528,162 482,188 2,774,461
20 - Bunuri si servicii 78,419,993 6,459,373 27,916 24,000 453,812 15,016,275 166,930 13,897,798 1,365,651 8,293,074 9,343,473 151,319 23,220,372
30 - Dobanzi 2,660,964 2,660,964
40 - Subventii 9,869,207 2,769,207 7,100,000
50 - Fonduri de rezerva 0
51 - Transferuri intre unitati 20,592,949 23,340 100,000 18,300,080 2,169,529
59 - Alte cheltuieli 1,107,646 614,040 149,223 108,223 143,460 63,940 28,760
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SF) -1,001,954 -513,914 -1,667 -32,375 -28,491 -370,919 -54,588
Sectiunea dezvoltare 29,807,069 1,003,774 0 0 34,027 2,997,160 83,046 6,094,540 5,190,352 4,555,410 1,144,785 0 8,703,975
56 - Proiecte FENP 2007-2013 0
58 - Proiecte FENP 2014-2020 9,567,833 4,900 206,063 0 1,681,693 7,675,177
70 - Cheltuieli de capital 20,329,514 998,874 34,027 2,791,097 83,046 6,094,540 5,190,352 2,873,717 1,144,785 1,119,076
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SD) -90,278 -90,278
Rulaj la Rulaj la
21,051,197 112.05%
Rulajul Finantari, subventii, transferuri 50,793,268 46,196,159 -4,597,109 90.95%
Total Rulaj Venituri Operationale 225,498,945 241,953,033 16,454,088 107.30%
Rulaj Cheltuieli salarii 49,843,272 65,374,849 15,531,577 131.16%
Rulaj subventii 56,297,740 60,439,333 4,141,593 107.36%
Rulaj stocuri, lucrari, servicii 83,588,451 101,651,966 18,063,515 121.61%
2,368,465 107.43%
Total Rulaj Cheltuieli Operationale 221,604,027 261,709,177 40,105,150 118.10%
155
Sold la:
31.12.2018 31.12.2019
0 1 2 3=2-1 4=2/1*100
TOTAL ACTIVE, din care: 2,477,568,781 2,530,355,625 52,786,844 102.13%
Active fixe necorporale 1,045,592 920,763 -124,829 88.06%
Titluri de participare 23,126,686 23,196,126 69,440 100.30%
Creante necurente 10,964,981 26,024,704 15,059,723 237.34%
Stocuri 59,886,773 38,801,216 -21,085,557 64.79%
Creanţe curente 202,289,242 156,955,689 -45,333,553 77.59%
Conturi la trezorerie, casa, alte valori 25339239 5215767 -20,123,472 20.58%
Dobanda de incasat, alte valori, avansuri de trezorerie 624361 832318 207,957 133.31%
Conturi la instituţii de credit 252,561 424,410 171,849 168.04%
Cheltuieli in avans 4,445,694 38,149 -4,407,545 0.86%
TOTAL DATORII, din care: 297,445,645 193,133,105 -104,312,540 64.93%
Total datorii curente, din care: 213,496,626 104,935,759 -108,560,867 49.15%
Datorii comerciale, avansuri 146,349,141 51,350,563 -94,998,578 35.09%
Datorii către bugete 57,788,084 50,060,785 -7,727,299 86.63%
Datorii din operatiuni cu FEN 132366 0 -132,366 0.00%
Imprumuturi pe termen scurt 0 0 0 #DIV/0!
Salarii angajaţi si alte drepturi cuvenite altor categorii 8,072,271 3,158,909 -4,913,362 39.13%
Venituri in avans si provizioane 1154764 365502 -789,262 31.65%
ACTIVE NETE = Total Active - Total Datorii 2,180,123,136 2,337,222,520 157,099,384 107.21%
Rezerve, fonduri 2,058,149,346 2,150,810,484 92,661,138 104.50%
Rezultatul reportat (ct.117-sold creditor) 229,135,734 209,831,948 -19,303,786 91.58%
Rezultat patrimonial (ct.121-sold debitor) 107,161,944 23,419,912 -83,742,032 21.85%
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2,180,123,136 2,337,222,520 -10,384,680 107.21%
156
Cheltuieli 236,454,400 36,583,762 294,882 2,804,901 9,871,747 22,390,058 4,985,293 33,799,229 47,830,883 22,762,263 10,890,197 6,373,964 37,867,221
10 - Cheltuieli de personal 55,684,382 19,683,432 171,471 7,358,672 128,924 4,634,667 1,524,253 14,736,413 3,910,267 556,137 2,980,146
20 - Bunuri si servicii 78,193,347 4,826,851 123,411 20,000 2,466,744 14,389,012 250,626 10,913,723 1,234,193 7,207,489 10,007,595 153,661 26,600,042
30 - Dobanzi 2,784,901 2,784,901
40 - Subventii 14,241,241 6,220,303 8,020,938
50 - Fonduri de rezerva 0
51 - Transferuri intre unitati 19,851,092 100,000 17,656,612 2,094,480
59 - Alte cheltuieli 2,030,564 1,267,927 577,024 132,393 53,220 0
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SF) -392,468 -247,962 -5,565 -98,726 -40,215
Sectiunea dezvoltare 24,272,036 2,600,161 0 0 46,331 4,752,632 0 3,127,617 4,952,425 8,160,095 326,465 0 306,310
56 - Proiecte FENP 2007-2013 0
58 - Proiecte FENP 2014-2020 10,261,342 891,204 2,641,558 87,380 6,613,032 28,168
70 - Cheltuieli de capital 14,104,619 1,708,957 46,331 2,111,074 0 3,040,237 5,046,165 1,547,248 326,465 278,142
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SD) -93,925 -93,740 -185
Rulaj la Rulaj la
15,685,312 108.01%
Rulajul Finantari, subventii, transferuri 46,196,159 60,378,468 14,182,309 130.70%
Total Rulaj Venituri Operationale 241,953,033 271,820,654 29,867,621 112.34%
Rulaj Cheltuieli salarii 65,374,849 66,270,279 895,430 101.37%
Rulaj subventii 60,439,333 71,459,277 11,019,944 118.23%
Rulaj stocuri, lucrari, servicii 101,651,966 99,608,324 -2,043,642 97.99%
19,037,329 155.59%
Total Rulaj Cheltuieli Operationale 261,709,177 290,618,238 28,909,061 111.05%
157
Sold la:
31.12.2019 31.12.2020
0 1 2 3=2-1 4=2/1*100
TOTAL ACTIVE, din care: 2,530,355,625 2,663,119,920 132,764,295 105.25%
Active fixe necorporale 920,763 2,227,290 1,306,527 241.90%
Titluri de participare 23,196,126 23,124,703 -71,423 99.69%
Creante necurente 26,024,704 28,279,813 2,255,109 108.67%
Stocuri 38,801,216 38,292,355 -508,861 98.69%
Creanţe curente 156,955,689 151,453,211 -5,502,478 96.49%
Conturi la trezorerie, casa, alte valori 5215767 7859160 2,643,393 150.68%
Dobanda de incasat, alte valori, avansuri de trezorerie 832318 593491 -238,827 71.31%
Conturi la instituţii de credit 424,410 774,913 350,503 182.59%
Cheltuieli in avans 38,149 101,406 63,257 265.82%
TOTAL DATORII, din care: 193,133,105 254,515,790 61,382,685 131.78%
Total datorii curente, din care: 104,935,759 142,664,045 37,728,286 135.95%
Datorii comerciale, avansuri 51,350,563 92,446,867 41,096,304 180.03%
Datorii către bugete 50,060,785 46,402,948 -3,657,837 92.69%
Datorii din operatiuni cu FEN 0 104447 104,447 #DIV/0!
Imprumuturi pe termen scurt 0 0 #DIV/0!
Salarii angajaţi si alte drepturi cuvenite altor categorii 3,158,909 3,428,661 269,752 108.54%
Venituri in avans si provizioane 365502 281122 -84,380 76.91%
ACTIVE NETE = Total Active - Total Datorii 2,337,222,520 2,408,604,130 71,381,610 103.05%
Rezerve, fonduri 2,150,810,484 2,259,534,924 108,724,440 105.06%
Rezultatul reportat (ct.117-sold creditor) 209,831,948 171,575,776 -38,256,172 81.77%
Rezultat patrimonial (ct.121-sold debitor) 23,419,912 22,506,570 -913,342 96.10%
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2,337,222,520 2,408,604,130 69,554,926 103.05%
158
Din situațiile financiare ale municipalității reiese faptul că instituția are un trend crescător al
întregului patrimoniu, fapt care o face atractivă pentru contractarea de împrumuturi.
Pentru o prognoză mai realistă în perioada 2021-2030 se ia în considerare bugetul anului 2021
la partea de venituri, mai puțin sumele din subvenții de la bugetul de stat și de la UE, la care aceste
estimări sunt mai mici, coroborate cu cheltuielile.
Totodată ținem cont de gradul de îndatorare pentru împrumuturile actuale și de situația raportată
pe site, conform legislației, referitoare la rambursări, dobânzi și comisioane.
159
U.A.T. RAMNICU VALCEA
Prognoză buget 2021-2030
Executie buget local *1) Executie buget local *1) Executie buget local *1)
DENUMIREA INDICA TORILOR 31.XII.2018 31.XII.2019 31.XII.2020
Nr.
crt. Buget local 2021 Buget local 2022 Buget local 2023 Buget local 2024 Buget local 2025 Buget local 2026 Buget local 2027 Buget local 2028 Buget local 2029 Buget local 2030
0 A 1 2 3
VENITURI PROPRII *2) 146,015,062 159,533,121 178,516,804 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910 213,249,910
Venituri TOTALE 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,102 281,141,404
01.02 Impozit pe profit de la agentii economici 538,479 347,849 796,477 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000 970,000
o3.02 Impozit pe venit 383,261 356,148 287,348 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000 325,000
o4.02 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 64,911,409 86,149,936 106,998,977 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000 132,660,000
o7.02 Impozite si taxe pe proprietate 43,153,536 37,742,852 37,475,333 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000 37,925,000
11.02 Sume defalcate din TVA 44,126,349 44,659,295 35,672,853 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220 57,930,220
12.02 Alte impozite si taxe generale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15.02 Taxe pe servicii specifice 69,564 93,184 25,463 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000
16.02 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii
bunurilor sau pe desfasurarea de activitati 13,243,075 12,640,942 11,832,888 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410 14,100,410
18.02 Alte impozite si taxe fiscale 535,900 568,337 543,313 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000
1 30.02 Venituri din proprietate 5,734,989 4,477,803 6,066,795 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000 8,150,000
33.02 Venituri din prestari de servicii si alte activitati 6,288,601 7,311,845 7,155,496 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000 7,675,000
34.02 Venituri din taxe administrative, eliberari permise 139,684 97,039 96,419 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000 103,000
35.02 Amenzi, penalitati si confiscari 6,308,935 4,453,594 3,628,650 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500 4,201,500
36.02 Diverse venituri 4,707,629 5,293,592 3,609,645 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000 6,510,000
37.02 Transferuri voluntare, altele decat subventiile 206,200 338,700 56,800 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000 41,000
39.02 Venituri din valorificarea unor bunuri 28,574 160,344 2,105,532 764,817 1,010,231 1,293,527 1,022,858 1,108,872 1,141,752 1,091,161 1,113,928 1,115,614 1,106,901
40,02 Operatiuni financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
42.02 Subventii de la bugetul de stat 2,496,362 7,100,856 10,080,289 6,559,169 7,913,438 8,184,299 7,552,302 7,883,346 7,873,316 7,769,655 7,842,105 7,828,359 7,813,373
43.02 Subventii de la alte administratii 0 1,221,778 815,658 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000 1,000,000

platilor efectuate si prefinantari - 2007-2013 35,291 -1,380,699 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
46.02 Alte sume primite de la UE 6,080,951 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

platilor efectuate si prefinantari - 2014-2020 13,003 7,156,605 12,392,813 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000
2 Limita de indatorare 30% din Venituri proprii 43,804,519 47,859,936 53,555,041 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973 63,974,973
3 Serviciul anual al datoriei publice locale *3) 6,457,637 10,816,733 11,258,254 13,365,000 15,592,000 16,077,000 12,303,000 9,489,000 7,999,000 7,643,000 6,252,000 3,936,000 3,145,000
4 Rambursare 5,251,061 8,131,769 8,453,353 9,711,000 11,899,000 13,461,000 10,331,000 7,996,000 6,875,000 6,875,000 5,833,000 3,750,000 3,125,000
5 Dobanzi 1,178,576 2,660,964 2,784,901 3,639,000 3,683,000 2,611,000 1,971,000 1,493,000 1,124,000 768,000 419,000 186,000 20,000
6 Comisioane 28,000 24,000 20,000 15,000 10,000 5,000 1,000 0 0 0 0 0 0
Gradul de indatorare (%) (serviciul anual al
7 datoriei/venituri proprii x 100) 4.42% 6.78% 6.31% 6.27% 7.31% 7.54% 5.77% 4.45% 3.75% 3.58% 2.93% 1.85% 1.47%
160
Se observă că și cu această prognoză gradul de îndatorare este foarte mic.

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Venituri 199,001,792.00 218,790,000.00 239,640,749.00 294,545,115.67 296,144,798.89 296,698,955.19 295,796,289.91 296,213,348.00 296,236,197.70 296,081,945.20 281,177,163.63 281,165,102.18 281,141,403.67
Excedentul anului precedent 21,254,258.78 12,170,586.27 1,597,930.56 4784280
Total 220,256,050.78 230,960,586.27 241,238,679.56 299,329,395.67 296,144,798.89 296,698,955.19 295,796,289.91 296,213,348.00 296,236,197.70 296,081,945.20 281,177,163.63 281,165,102.18 281,141,403.67
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Cheltuieli 208,085,459 229,362,657 236,454,400 265,550,000 277,082,000 278,572,000 274,802,000 271,989,000 270,499,000 270,143,000 253,752,000 251,436,000 250,645,000
Sectiunea functionare 174,073,948 199,555,588 212,182,364 225,550,000 236,082,000 236,572,000 232,802,000 229,989,000 228,499,000 228,143,000 226,752,000 224,436,000 223,645,000
10 - Cheltuieli de personal 43,134,837 52,797,589 55,684,382 60,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000 62,000,000
20 - Bunuri si servicii 69,179,608 78,419,993 78,193,347 80,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000 82,000,000
30 - Dobanzi 1,178,576 2,660,964 2,784,901 3,639,000 3,683,000 2,611,000 1,971,000 1,493,000 1,124,000 768,000 419,000 186,000 20,000
40 - Subventii 13,917,201 9,869,207 14,241,241 15,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000 16,000,000
50 - Fonduri de rezerva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
51 - Transferuri intre unitati 13,219,807 20,592,949 19,851,092 21,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000 22,000,000
55 - Alte transferuri 5,799,486 4,031,870 5,208,836 6,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000 7,000,000
57 - Asistenta sociala 18,962,598 22,945,555 26,127,116 28,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000 29,000,000
59 - Alte cheltuieli 3,795,998 1,107,646 2,030,564 2,200,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000 2,500,000
81.02 - Rambursari de credite 5,251,061 8,131,769 8,453,353 9,711,000 11,899,000 13,461,000 10,331,000 7,996,000 6,875,000 6,875,000 5,833,000 3,750,000 3,125,000
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SF) -365,224 -1,001,954 -392,468
Sectiunea dezvoltare 34,011,511 29,807,069 24,272,036 40,000,000 41,000,000 42,000,000 42,000,000 42,000,000 42,000,000 42,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000
56 - Proiecte FENP 2007-2013 1,023,245 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
58 - Proiecte FENP 2014-2020 16,641 9,567,833 10,261,342 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 0 0 0
70 - Cheltuieli de capital 33,054,133 20,329,514 14,104,619 25,000,000 26,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000
85.01 - Recuperari din anii precedenti (SD) -82,508 -90,278 -93,925 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Excedent 12,170,592 1,597,929 4,784,280 33,779,396 19,062,799 18,126,955 20,994,290 24,224,348 25,737,198 25,938,945 27,425,164 29,729,102 30,496,404
Din estimările făcute pentru partea de cheltuieli, fără să luăm în calcul un nou împrumut, reiese că în fiecare
an bugetul ar fi excedentar (cashflow anual).
Cashflow cumulat perioada 2021-2030 este 255.514.600 lei
161
Analiza procentuală a excedentului raportat la Serviciul anual al datoriei publice:

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 202
Serviciul anual al datoriei publice locale *3) 6,457,637 10,816,733 11,258,254 13,365,000 15,592,000 16,077,000 12,303,000 9,489,000 7,999,000 7,643,000 6,252,000 3,936,00
Excedent 12,170,592 1,597,929 4,784,280 33,779,396 19,062,799 18,126,955 20,994,290 24,224,348 25,737,198 25,938,945 27,425,164 29,729,10
Excedent raportat la Serviciul anual al datoriei publice 188.47% 14.77% 42.50% 252.75% 122.26% 112.75% 170.64% 255.29% 321.76% 339.38% 438.66% 755.31%
Concluzie: excedentul acoperă împrumuturile existente și se pot contracta și alte împrumuturi.
Analiza procentuală a cheltuielilor de capital raportate la venituri totale:

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029
Venituri totale 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,102
Cheltuieli de capital 33,054,133 20,329,514 14,104,619 25,000,000 26,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000 27,000,000
Cheltuieli de capital raportate la venituri totale 16.61% 9.29% 5.89% 8.49% 8.78% 9.10% 9.13% 9.12% 9.11% 9.12% 9.60% 9.60%
Concluzie: suficiente venituri pentru toate tipurile de cheltuieli ale municipalității
Analiza procentuală a excedentului (SF+SD) raportat la venituri totale:
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 202
Venituri totale 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,10
Excedent 12,170,592 1,597,929 4,784,280 33,779,396 19,062,799 18,126,955 20,994,290 24,224,348 25,737,198 25,938,945 27,425,164 29,729,10
Excedent (SF+SD) raportat la venituri totale 6.12% 0.73% 2.00% 11.47% 6.44% 6.11% 7.10% 8.18% 8.69% 8.76% 9.75% 10.57%
162
Analiza procentuală a excedentului (secțiunii funcționare) raportat la venituri totale:

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Venituri totale 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,102 281,141,404
Excedent (excedentul sectiunii functionare) 16,067,463 4,636,828 2,007,293 45,630,130 35,098,130 34,608,130 38,378,130 41,191,130 42,681,130 43,037,130 44,428,130 46,744,130 47,535,130
Excedent (Sectiunea functionare) raportat la venituri totale 8.07% 2.12% 0.84% 15.49% 11.85% 11.66% 12.97% 13.91% 14.41% 14.54% 15.80% 16.63% 16.91%
Datoria totală raportată la venituri totale

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Venituri totale 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,102 281,141,404
Datoria totală 6,457,637 10,816,733 11,258,254 13,365,000 15,592,000 16,077,000 12,303,000 9,489,000 7,999,000 7,643,000 6,252,000 3,936,000 3,145,000
Datoria totală raportată la venituri totale 3.25% 4.94% 4.70% 4.54% 5.26% 5.42% 4.16% 3.20% 2.70% 2.58% 2.22% 1.40% 1.12%
Diferența între grad de îndatorare calculat conform normelor și Datoria totală raportată la venituri totale:
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Venituri totale 199,001,792 218,790,000 239,640,749 294,545,116 296,144,799 296,698,955 295,796,290 296,213,348 296,236,198 296,081,945 281,177,164 281,165,102 281,141,404
Datoria totală 6,457,637 10,816,733 11,258,254 13,365,000 15,592,000 16,077,000 12,303,000 9,489,000 7,999,000 7,643,000 6,252,000 3,936,000 3,145,000
Datoria totală raportată la venituri totale 3.25% 4.94% 4.70% 4.54% 5.26% 5.42% 4.16% 3.20% 2.70% 2.58% 2.22% 1.40% 1.12%
Gradul de indatorare (%) (serviciul anual al datoriei/venituri
proprii x 100) 4.42% 6.78% 6.31% 6.27% 7.31% 7.54% 5.77% 4.45% 3.75% 3.58% 2.93% 1.85% 1.47%
Diferența între grad de îndatorare calculat conform normelor
și Datoria totală raportată la venituri totale 1.18% 1.84% 1.61% 1.73% 2.05% 2.12% 1.61% 1.25% 1.05% 1.00% 0.71% 0.45% 0.36%
În concluzie, conform situațiilor financiare realizate anterior, rezultă faptul că municipalitatea are un trend
crescător al întregului patrimoniu, fapt care o face atractivă pentru contractarea de împrumuturi.
Astfel că, proiectele vizate pentru următoarea perioadă de programare, prezentate în Anexa 2, reprezintă
măsuri viabile care susțin dezvoltarea sustenabilă a Municipiului
163
ANEXA 2 – PLAN DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG
Descriere proiect Părți interesate Valoare

Nr. Măsuri de eficiență Sursa de
estimată Perioada de aplicare
Crt. energetică finanțare
(RON)
ILUMINAT PUBLIC
Prin implementarea acestui proiect se
Reabilitare iluminat public în propun lucrări în domeniul iluminatului
24.905.743,67
Municipiul Râmnicu Vâlcea, public și realizarea unei canalizații
lei POR 05.02.2019-31.06.2022
1 inclusiv realizarea unei subterane noi aferente rețelelor Primăria și cetățenii
canalizații subterane noi electrice și de telecomunicații. Municipiului Râmnicu
aferente rețelelor electrice și Vâlcea
de telecomunicații
CLĂDIRI PUBLICE
Proiectul propune:
- Înlocuirea tâmplăriei de pe casa
scării, care are o singură foaie
de geam.
Reabilitare termică internat și - Etanșarea tâmplăriei exterioare
2 cantină la Colegiul Național duble de lemn.
"Mircea cel Bătrân" - Izolarea suplimentară a
planșeului sub pod în afara
mansardei (minim 15 cm). Primăria și cetățenii
- Izolarea suplimentară a Municipiului Râmnicu 3.676.232,90
pereților exteriori, inclusiv Vâlcea lei POR 25.04.2018- 30.04.2022
164
soclu și atic/racord pod (minim

10 cm) de la sala de Festivități
și sala de sport din corpul
principal.
- Separare contorizare energie
termică la nivel de clădire.
- Dotarea sălii de sport Capela cu
instalații de ventilare pentru
asigurarea calității aerului și
etanșarea și izolarea
acoperișului sălii de sport
Capela.
Proiectul propune:
- Modernizarea instalației
interioare de încălzire, care are
un grad de murdărie mare și
care poate înfunda radiatoarele Primăria și cetățenii
Reabilitare termică Colegiul
noi de oțel, montate în Municipiului Râmnicu 29.03.2018-30.08.2021
3 Național de Informatică POR
proporție de 100%. Vâlcea 5.617.781,38
"Matei Basarab"
- Montarea de dispozitive de lei
echilibrare hidraulică la baza
coloanelor de încălzire.
- Dotarea clădirii cu instalație de
apă caldă de consum.
Proiectul propune:
- Izolarea suplimentară a
pereților exteriori, inclusiv
Reabilitare termică Școala
4 soclu/racordul la pod – corp
Gimnazială I.G. Duca
școală + sala de sport.
- Reparația acoperișului tip
șarpantă al clădirii școlii. 04.04.2018-31.03.2021
165
- Dotarea clădirii de școală și a Primăria și cetățenii 2.137.061,45 POR

sălii de sport, cu instalație de Municipiului Râmnicu lei
apă caldă de consum. Vâlcea
- Montarea de dispozitive de
coloanelor de încălzire – corp
școală + sală de sport.
Proiectul propune:
care poate înfunda radiatoarele Primăria și cetățenii
Lucrări de reabilitare, 5,080,317.96
noi de oțel, montate în Municipiului Râmnicu POR
5 modernizare și dotare Școala lei 08.07.2019-30.04.2022
proporție de 100%. Vâlcea
Gimnazială nr. 13
Proiectul propune:
care poate înfunda radiatoarele Primăria și cetățenii 7.399.908,12 15.04.2020-30.04.2022
Reabilitare și modernizare
noi de oțel, montate în Municipiului Râmnicu lei POR
6 Liceu Tehnologic "General
proporție de 100%. Vâlcea
Magheru"
166
Proiectul propune finalizarea

modernizării instalației interioare de
încălzire prin înlocuirea corpurilor de
fontă existente – 63% cu corpuri noi de Primăria și cetățenii 15.04.2020-06.05.2022
încălzire în paralel cu modernizarea Municipiului Râmnicu
Reabilitare, modernizare și 3.354.568,73
instalației interioare de încălzire, care Vâlcea POR
7 dotare Grădiniță cu program lei
prezintă un grad ridicat de colmatare.
prelungit Ostroveni 1
De asemenea proiectul propune
montarea de dispozitive de echilibrare
hidraulică la baza coloanelor de
încălzire din incinta Grădiniței cu
program prelungit Ostroveni.
Proiectul urmărește:
- înlocuirea/modernizarea
instalației electrice: pentru
distribuție energie electrică,
iluminatul de siguranță și normal
în interior, protecție împotriva Primăria și cetățenii
electrocutării, protecție Municipiului Râmnicu
paratrăsnet, instalații de forță Vâlcea
Lucrări de reabilitare,
pentru utilaje si echipamente. 4.805.381,64
8 modernizare și dotare Școala POR 2022 - 2027
- Montarea instalației de detecție, lei
Gimnazială Nr.4
semnalizare și alarmare la
incendiu cu amplasare în
cancelarie.
- Înlocuirea instalației termice în
școală, cu montare vană generală
termostatată;
- Extinderea rețelei de internet
(wireless), înlocuire și
167
modernizare sistem de
supraveghere video;
- Sala de festivități se va transforma
în sala de mese pentru programul
after school;
- Dotarea laboratoarelor de chimie,
IT, biologie, fizică;
- Refacerea și modernizarea aleilor,
pavajelor, spațiilor verzi;
- Montarea sistemului de iluminat
în curtea școlii;
- Amenajarea suprafeței sintetice,
împrejmuire și dotare teren de
sport cu porți handbal, coșuri
baschet;
- Realizarea unor facilități pentru
colectarea selectivă a deșeurilor.
Proiectul se bazează pe 3 scopuri
principale și anume:
- Modernizarea clădirii școlii; Primăria și cetățenii
Lucrări de reabilitare, - Modernizarea sălii de sport; Municipiului Râmnicu 4.191.386,47
9 modernizare și dotare Școala - Amenajări exterioare. Vâlcea POR 2022 - 2027
lei
Gimnazială nr. 10
Se vor realiza următoarele lucrări:

Lucrări de reabilitare, A. CLĂDIRE ȘCOALĂ
modernizare și dotare Școala - Modernizare și dotare săli de 5.588.301,42
10 POR 2022 - 2027
Gimnazială Anton Pann clasă. Primăria și lei
- Lucrări de modernizare privind cetățenii Municipiului
lucrările de arhitectură. Râmnicu Vâlcea
168
- Înlocuire instalație termică în

școală, cu montare vană generală
termostatată.
- Instalație de climatizare în
școală.
- Extindere rețea de wireless.
- Înlocuire și modernizare sistem
de supraveghere video.
- Lucrări în vederea obținerii
autorizației de securitate la incendiu.
- Lucrări și dotări în sala de
festivități.
- Modernizare laborator fonic.
- Montare lift.
- Extindere clădire în scopul
amenajării de săli de clasa pentru
clasele pregătitoare și pentru
desfășurarea programului After School.
- Dotări Săli de Clasă, Laborator
Chimie, I.T., Laborator Fonic.
B. SALA DE SPORT
Modernizare și dotare sală de sport :
- Înlocuire instalație de iluminat,
- Lucrări de modernizare
interior și exterior, la vestiare
și grupuri sanitare,
- Dotare cu panouri de baschet
mobile, set volei, porți
handbal, spaliere, saltele,
aparate de gimnastică, etc
169
- Lucrări la acoperișul terasă

(eliminare infiltrații de apă);
- Lucrări de reparații la
acoperișul sălii de sport,
inclusiv accesoriile (jgheaburi,
burlane, etc);
C. AMENAJARI EXTERIOARE:
Lucrări de amenajări exterioare:
- Refacere alei și pavaje în curtea
școlii,
- Refacere și modernizare spații
verzi,
- Montare sistem de iluminat în
curtea școlii,
- Menajare teren de sport cu
suprafață sintetică și
împrejmuirea acestuia,
- Amenajare pistă de atletism,
- Facilități pentru colectare
selectivă a deșeurilor,
- Dotări la terenul de sport (porți
handbal, coșuri de baschet, etc)
Se vor realiza următoarele lucrări:
A. CLĂDIRE ȘCOALĂ
- Modernizare și dotare săli de
clasă.
4.809.227,58
11 - Lucrări de modernizare privind POR 2022 - 2027
lei
lucrările de arhitectură.
- Înlocuire instalație termică în
școală, cu montare vană
generală termostatată.
170
- Instalație de climatizare în
școală.
- Extindere rețea de wireless.
- Înlocuire și modernizare sistem
de supraveghere video.
Lucrări de reabilitare, - Lucrări în vederea obținerii Primăria și cetățenii
modernizare și dotare Școala autorizației de securitate la Municipiului Râmnicu
Gimnazială Take Ionescu incendiu. Vâlcea
- Lucrări și dotări în sala de
festivități.
- Modernizare laborator fonic.
- Montare lift.
- Extindere clădire în scopul
amenajării de săli de clasa
pentru clasele pregătitoare și
pentru desfășurarea
programului After School.
- Dotări Săli de Clasă, Laborator
Chimie, I.T., Laborator Fonic.
B. SALA DE SPORT
Modernizare și dotare sală de sport :
- Înlocuire instalație de iluminat,
- Lucrări de modernizare interior
și exterior, la vestiare și grupuri
sanitare,
- Dotare cu panouri de baschet
mobile, set volei, porți handbal,
spaliere, saltele, aparate de
gimnastică, etc
- Lucrări la acoperișul terasă
(eliminare infiltrații de apă);
171
- Lucrări de reparații la
acoperișul sălii de sport,
inclusiv accesoriile (jgheaburi,
burlane, etc);
C. AMENAJARI EXTERIOARE:
Lucrări de amenajări exterioare:
- Refacere alei și pavaje în curtea
școlii,
- Refacere și modernizare spații
verzi,
- Montare sistem de iluminat în
curtea școlii,
- Amenajare teren de sport cu
suprafață sintetică și
împrejmuirea acestuia,
- Amenajare pistă de atletism,
- Facilități pentru colectare
selectivă a deșeurilor,
- Dotări la terenul de sport (porți
handbal, coșuri de baschet,
etc).
Se propun următoarele lucrări de
intervenție:
– Refacerea hidroizolației la Primăria și cetățenii
fundații pe exteriorul clădirii, Municipiului Râmnicu
după care se vor reface Vâlcea 5.692.199,57
12 POR 2022 - 2027
trotuarelor de protecție; lei
– În zonele pereților unde se
prezintă fisuri se vor efectua
cămășuiri locale cu plasa
sudată;
172
–Refacerea tencuielilor
degradate, la pereți si tavane,
unde este cazul;
– Îmbunătățirea calității
Liceul Antim Ivireanu – termofizice a anvelopei
Reabilitare termică clădirii;
– Reabilitarea si modernizarea
instalațiilor existente.
– Ignifugarea elementelor din
lemn ale șarpantei;
DESCRIEREA PRINCIPALELOR
LUCRĂRI DE INTERVENȚIE
PROPUSE LA INTERNAT:
– Înlocuirea straturilor existente
de la terasa necirculabilă
(hidroizolație, termoizolație,
șape,etc);
– Refacere hidroizolației la
fundații pe exteriorul clădirii,
după care se vor reface
trotuarelor de protecție;
– În zonele pereților unde se
prezintă fisuri, se vor efectua
camasuiri locale cu plasa
sudată;
– Refacerea tencuielilor
degradate, la pereți și tavane,
unde este cazul;
– Îmbunătățirea calității
termofizice a anvelopei
clădirii;
173
– Reabilitarea și modernizarea
instalațiilor existente;
– Realizarea unui acoperiș de tip
șarpantă din lemn.
Proiectul propune:
- Îmbunătățirea izolației termice
a anvelopei clădirii (pereți
exteriori, ferestre, tâmplărie,
planșeu peste ultimul nivel,
planșeu peste subsol), a
șarpantelor și învelitoarelor,
inclusiv măsuri de consolidare
Reabilitare clădiri publice a clădirii;
- Introducerea, reabilitarea și
modernizarea, după caz, a
instalațiilor pentru prepararea,
distribuția și utilizarea
13 agentului termic pentru - POR 2022 - 2027
încălzire și a apei calde
menajere, a sistemelor de
ventilare și climatizare, a
sistemelor de ventilare
mecanică cu recuperarea
căldurii, inclusiv sisteme de Primăria și cetățenii
răcire pasivă, precum și Municipiului Râmnicu
achiziționarea și instalarea Vâlcea
echipamentelor aferente și
racordarea la sistemele de
încălzire centralizată, după caz;
- Utilizarea surselor regenerabile
de energie, pentru asigurarea
174
necesarului de energie a
clădirii;
- Implementarea sistemelor de
management energetic având
ca scop îmbunătățirea
eficienței energetice și
monitorizarea consumurilor de
energie (ex. Achiziționarea,
instalarea, întreținerea și
exploatarea sistemelor
inteligente pentru gestionarea
și monitorizarea oricărui tip de
energie pentru asigurarea
condiţiilor de confort interior);
- Înlocuirea corpurilor de
iluminat fluorescent și
incandescent cu corpuri de
iluminat cu eficiență energetică
ridicată și durată mare de viață,
cu respectarea normelor şi
reglementărilor tehnice;
Proiectul urmărește lucrări de
conservare, reabilitare și restaurare.
Primăria și cetățenii
Municipiului Râmnicu
14 Reabilitare Casa Olănescu Vâlcea 1.200.000 euro POR 2022 - 2027
175
Proiectul urmărește să realizeze

- Lucrări de reabilitare;
- Lucrări de modernizare;
Reabilitare, - Activități de extindere;
modernizare şi - Dotarea infrastructurii cu Primăria și cetățenii
dotare Grădinița echipamente performante; Municipiului Râmnicu
15 cu program - Echiparea infrastructurii Vâlcea 800.000 lei POR 2022 - 2027
prelungit educaționale, respectiv
Ostroveni 3 modernizarea și dotarea
acesteia prin achiziționarea de
echipamente și materiale
pentru sălile de clase, cabinete,
bucătăria grădiniței, etc.
Proiectul propune valorificarea
patrimoniului cultural, crearea și
modernizarea infrastructurilor conexe. Primăria și cetățenii
Clădire Filarmonica “Ion Municipiului Râmnicu
16 Dumitrescu” Vâlcea 12.000.000 lei POR 2022 - 2027
Programul propune izolarea

suplimentară a planșeului sub pod –
minim 15 cm și montare automatizare
Reabilitare fosta Grădinița pentru reglarea temperaturii interioare, Primăria și cetățenii
17 Nr. 7 în funcție de programul de lucru al Municipiului Râmnicu - POR 2022 - 2027
instituției. Vâlcea
176
- Montarea automatizării pentru
reglarea temperaturii
Reabilitare Grădinița cu interioare, în funcție de Primăria și cetățenii
program prelungit Nord 1 programul de lucru al Municipiului Râmnicu
instituției. Vâlcea
18 - POR 2022 - 2027
- Reechilibrarea instalației
interioare de încălzire –
circulație defectuoasă care
conduce la nerespectarea
temperaturii de confort în toate
încăperile.
Reabilitare - Spălarea chimică a instalației Primăria și cetățenii
Grădinița cu program interioare de încălzire. Municipiului Râmnicu
19 prelungit Ostroveni 2 - Montarea de dispozitive de Vâlcea - POR 2022 - 2027
Reabilitare - Montarea de dispozitive de Primăria și cetățenii
Grădinița cu program echilibrare hidraulică la baza Municipiului Râmnicu
20 - POR 2022 - 2027
prelungit Dumbrava coloanelor de încălzire. Vâlcea
Minunată - Izolarea rețelei de distribuție,
amplasată în subsol.
Reabilitarea termică a pereților exteriori, inclusiv Primăria și cetățenii
21 Grădiniței Nord 2 soclu și atic / racord pod – Municipiului Râmnicu - POR 2022 - 2027
minim 10 cm. Vâlcea
- Spălarea chimică a instalației
de încălzire
177
- Repararea acoperișului podului
Reabilitarea termică a și izolarea termică
Grădiniței cu program suplimentară a planșeul de sub Primăria și cetățenii
prelungit Traian pod – minim 15 cm Municipiului Râmnicu
- Izolarea suplimentară a Vâlcea
22 - POR 2022 - 2027
pereților exteriori, inclusiv
soclu și atic / racord pod –
minim 10 cm
Modernizarea termică a Proiectul urmărește montarea Primăria și cetățenii
Grădiniței cu program dispozitivelor pentru reglarea Municipiului Râmnicu
23 - POR 2022 - 2027
prelungit Lizuca temperaturii interioare, în funcție de Vâlcea
programul de lucru al instituției.
pereților exterior, inclusive
soclu și atic / record pod –
24 - POR 2022 - 2027
Reabilitarea minim 10 cm. Primăria și cetățenii
Colegiului Economic - Izolarea suplimentară a Municipiului Râmnicu
Râmnicu Vâlcea planșeului sub pod în afara Vâlcea
mansardei - minim 15 cm.
178
- Izolarea rețelei de distribuție

din subsolul clădirii.
Modernizarea termică a Proiectul propune montarea de Primăria și cetățenii

25 Colegiului Național ,,Al. dispozitive de echilibrare hidraulică la Municipiului Râmnicu - POR 2022 - 2027
Lahovari’’ baza coloanelor de încălzire în incinta Vâlcea
Corpului B.
Proiectul propune:
- Izolarea termică suplimentară a
planșeului terasă – Atelier
școală + sală de sport + internet
Reabilitarea + corp 2 + spălătorie.
Colegiului Tehnic Energetic - Montarea de dispozitive de
coloanelor de încălzire –
Atelier Școală + Corp principal
+ sală de sport + internet + corp
26 școală 2 + cantina + internet 2. - POR 2022 - 2027
planșeului sub pod în afara
mansardei – minim 15 cm –
corp principal + internet 2.
- Izolarea suplimentară a Primăria și cetățenii
pereților exterior, inclusiv Municipiului Râmnicu
soclu și atic / record pod – Vâlcea
minim 10 cm – Corp principal
+ internet + corp școală 2 +
cantina + internet 2 +spălătorie.
179
- Finalizarea modernizării
instalației interioare de
încălzire prin înlocuirea
corpurilor de fontă existente –
80% - din corpul principal +
internet + corp școală 2, cu
corpuri noi de încălzire, în
paralel cu modernizarea
încălzire care prezintă un grad
ridicat de colmatare.
Proiectul propune:
Reabilitarea - Realizarea de lucrări de Primăria și cetățenii
Colegiului de Silvicultură și echilibrare hidraulică a Municipiului Râmnicu
Protecția Mediului instalației de distribuție de la Vâlcea
punctul termic local la
consumatori, pentru realizarea
parametrilor de presiune și
temperatură ale agentului – în
colaborare cu CET Govora SA.
27 - POR 2022 - 2027
energetice la tâmplăria
exterioară – școală + internat
fete + internat (casă scării + ușă
acces) + atelier școală (ușă
metalică acces)
- Reparare acoperiș corp școală
+ internat fete + sală de sport +
cantină.
planșeului sub pod – minim 15
180
cm – școală + internat fete +

atelier școală + internat +
cantină.
minim 10cm – școală + internat
fete.
- Spălarea chimică a instalației
interioară de încălzire corp
școală + internat fete.
termică la nivel de clădire
- Izolarea rețelei de distribuție
energie termică din curtea
școlii.
Proiectul propune:
- Modernizarea energetică a
tâmplăriei exterioare – atelier
școală, sală de sport (finalizate Primăria și cetățenii
+ internat. Municipiului Râmnicu
- Izolarea suplimentară a Vâlcea
28 cm – internat. - POR 2022 - 2027
minim 10 cm – atelier școală +
internet.
Reabilitarea - Finalizarea modernizării
181
Liceului Tehnologic încălzire prin înlocuirea

Ferdinand I corpurilor de fontă existente
din internat + corp principal
liceu + atelier școală cu corpuri
noi de încălzire, în paralel cu
modernizarea instalației
interioare de încălzire, care
prezintă un grad ridicat de
colmatare.
liceu + internat + sala de sport
+ atelier școală.
Proiectul propune:
- Modernizarea energetică a
tâmplăriei exterioare – internat
+ atelier școală.
pereților exterioari, inclusive
soclu și atic/record pod –
minim 10 cm - internat + atelier
29 școală. - POR 2022 - 2027
- Montarea de dispozitive de Primăria și cetățenii
echilibrare hidraulică la baza Municipiului Râmnicu
coloanelor de încălzire – Vâlcea
Reabilitarea Liceului de Arte internat + corp liceu + atelier
,,Victor Giuleanu’’ școală.
- Măsuri administrative de
ocupare integrală a locuitorilor
de internat de la 3 și 4, care în
182
momentul de față sunt

alimentate cu energie termică,
cu toate că nu sunt ocupate.
- Repararea și modernizarea
instalației sanitare – atelier
școală.
termică la nivel de clădire.
Proiectul propune:
- Finalizarea mansardării sau
Reabilitarea conservarea investiției, până la
Liceului Tehnologic Căpitan încasarea finanțării necesare
Nicolae Pleșoianu continuării lucrărilor de la
MEC – corp principal.
instalației interioare de Primăria și cetățenii
încălzire prin înlocuirea Municipiului Râmnicu
corpurilor de fontă existente – Vâlcea
50% - corp principal liceu cu
30 corpuri noi de încălzire – 50% - POR 2022 - 2027
stadiu actual.
principal.
interioare, în funcție de
programul de lucru al instituției
– pentru cele 2 corpuri de pe
Morilor.
183
Proiectul propune:
reglarea temperaturii Primăria și cetățenii
Reabilitare interioare, în funcție de Municipiului Râmnicu
31 Seminar Teologic „Sf. programul de lucru al Vâlcea - POR 2022 - 2027
Nicolae” instituției.
cm.
Proiectul propune:
Reabilitare Școală generală cm – școală + sală de sport Primăria și cetățenii
32 Spiru Haret - Montarea automatizării pentru Municipiului Râmnicu - POR 2022 - 2027
reglarea temperaturii Vâlcea
programul de lucru al instituției
– școală + sală de sport.
Proiectul propune:
Reabilitare soclu/racordul la pod – grosime
Școala generală nr. 5 minimă 10 cm – clădire
principală + sală de sport +
33 corp nou + ateliere. - POR 2022 - 2027
- Spălare chimică a instalației Primăria și cetățenii
interioare de încălzire – clădire Municipiului Râmnicu
principală + sală de sport + Vâlcea
corp nou + ateliere.
- Repararea acoperișului și a
podului, precum și izolarea
184
termică suplimentară a
planșeului de sub pod – minim
15 cm – clădire principală +
sală de sport + corp nou +
ateliere.
coloanelor de încălzire –
clădire principală + sală de
sport + ateliere.
Proiectul propune:
planșeului de sub pod – minim Primăria și cetățenii
Reabilitare 15 cm. Municipiului Râmnicu
34 Școala și Grădinița Goranu - Montarea automatizării pentru Vâlcea - POR 2022 - 2027
programul de lucru al
instituției.
Proiectul propune:
Reabilitare planșeului de sub pod – minim Primăria și cetățenii
Școala Nouă Goranu 15 cm Municipiului Râmnicu
35 - Montarea automatizării pentru Vâlcea - POR 2022 - 2027
programul de lucru al
instituției.
185
Prin implementarea acestui proiect

se urmărește repararea acoperişului
şi izolarea suplimentară a planşeului
sub pod cu un strat de izolaţie, cu
grosimea de minim 15 cm – corp B1,
B2
• Izolarea suplimentară a planşeului
sub pod cu un strat de izolaţie cu
grosimea de minim 15 cm – corp A Primăria și cetățenii
• Izolarea mansardei din corpul B2 Municipiului Râmnicu
şi dotarea cu instalaţie interioară de
Vâlcea
încălzire
• Izolarea suplimentară a planşeului
terasă cu un strat de izolaţie cu
Primăria Municipiului grosimea de minim 15 cm – corp C
Râmnicu Vâlcea - sediu • Izolarea suplimentară a pereţilor
36 exteriori, inclusiv soclu şi - POR 2022 - 2027
atic/racord pod, grosime minimă 10
cm – Corp B1, B2, C
• Montare robinet cu cap termostat
pentru instalaţia interioară de
încălzire, corpurile A, B1, B2, C
• Montare automatizare pentru
reglarea temperaturii interioare în
funcţie de programul de lucru al
instituţiei – corp B1, B2, C
• Finalizare înlocuire corpuri statice
din fontă în corpurile de clădire A
(60%), B1 (28%), B2 (80%)
• Înlocuire reţea interioară veche cu
instalaţie din cupru sau
polipropilenă din corpurile A, B1,
B2 pentru prevenirea defectării
186
surselor de producere energie

termică din corpul A
• Dotarea cu apă caldă de consum a
tuturor clădirilor.
CLĂDIRI REZIDENȚIALE
- Izolarea termică a pereților
exteriori ai blocului
- Înlocuirea ferestrelor întregului
bloc și a ușilor exterioare
existente cu unele superioare
calitativ, care izola mai bine
fiecare încăpere
- Termo-hidroizolarea Primăria și cetățenii 02.08.2018-31.01.2021
Reabilitarea termică a
acoperișurilor sau a terasei / Municipiului Râmnicu 7,299,117.02
blocurilor de locuințe din
termoizolarea planșeului de Vâlcea
37 Municipiul Râmnicu Vâlcea: POR
peste subsol, în cazul în care
Bloc B2, Bloc A6, Bloc N4,
prin proiectarea blocului sunt
Bloc N5, Bloc 9
prevăzute apartamente la parter
- Demontarea instalațiilor și
echipamentelor aflate pe
fațadele și terasa blocului de
locuințe, precum și remontarea
acestora după efectuarea
lucrărilor de izolare termică
- Lucrări de refacere a finisajelor
anvelopei.
Reabilitarea termică a Proiectul urmărește:
38 blocurilor de locuințe în - Izolarea termică a pereților POR
Municipiul Râmnicu Vâlcea: exteriori ai blocului
187
Bloc 2, Bloc 2A, Bloc 3, - Înlocuirea ferestrelor întregului

Bloc A, Bloc 130, Bloc R8 bloc și a ușilor exterioare
bis existente cu unele superioare
fiecare încăpere
- Termo-hidroizolarea
acoperișurilor sau a terasei / Primăria și cetățenii 30.07.2018-30.06.2021
termoizolarea planșeului de Municipiului Râmnicu
peste subsol, în cazul în care Vâlcea 4,445,451.83
lucrări de refacere a finisajelor
anvelopei.
Reabilitare termică a bloc și a ușilor exterioare
blocurilor de locuințe din existente cu unele superioare
39 POR
Municipiul Râmnicu Vâlcea: calitativ, care izola mai bine
S15, S16, 95, H, 13 fiecare încăpere
- Termo-hidroizolarea Primăria și cetățenii
acoperișurilor sau a terasei / Municipiului Râmnicu
termoizolarea planșeului de Vâlcea 7,546,480.27 Finalizat
188

anvelopei.
- Izolarea termică a pereților Primăria și cetățenii 30.10.2018-31.10.2021
exteriori ai blocului Municipiului Râmnicu
- Înlocuirea ferestrelor întregului Vâlcea 21,207,031.98
Reabilitare termică a fiecare încăpere
blocurilor de locuințe din - Termo-hidroizolarea
Municipiul Râmnicu Vâlcea: acoperișurilor sau a terasei /
40 POR
Bl. MV Popescu, Bl. C11, termoizolarea planșeului de
Bl. 10, Bl. 21, Bl. P7, Bl. C3, peste subsol, în cazul în care
Bl. A36/2, Bl. A14 prin proiectarea blocului sunt
189

anvelopei.
fiecare încăpere
41 - Termo-hidroizolarea Primăria și cetățenii
Reabilitare termică a
acoperișurilor sau a terasei / Municipiului Râmnicu 05.04.2019-31.12.2021
termoizolarea planșeului de Vâlcea 11,183,009.82
Municipiul Râmnicu Vâlcea: POR
Bl. 3, Bl. 64, Bl. Filipin, Bl.
D3, Bl. D4
anvelopei.
- Înlocuirea ferestrelor întregului POR
Reabilitarea termică a bloc și a ușilor exterioare
42 blocurilor de locuințe din existente cu unele superioare
Municipiul Râmnicu Vâlcea: 10.10.2018-31.03.2022
190
Bloc 14 B, Bloc 119, Bloc calitativ, care izola mai bine Primăria și cetățenii 9,179,334.22
120, Bloc D 1-8, Bloc B 1-2, fiecare încăpere Municipiului Râmnicu
Bloc 125, Bloc S4 - Termo-hidroizolarea Vâlcea
acoperișurilor sau a terasei /
termoizolarea planșeului de
anvelopei.
43 Reabilitarea termică a calitativ, care izola mai bine
POR
blocurilor de locuințe din fiecare încăpere
Municipiul Râmnicu Vâlcea: - Termo-hidroizolarea Primăria și cetățenii 14.02.2019-31.10.2021
A53, C16, A10, B2, C24 acoperișurilor sau a terasei / Municipiului Râmnicu 11,899,560.71
termoizolarea planșeului de Vâlcea
191
anvelopei.
44 calitativ, care izola mai bine
fiecare încăpere
Reabilitarea termică a
- Termo-hidroizolarea Primăria și cetățenii
acoperișurilor sau a terasei / Municipiului Râmnicu 04.03.2019-31.12.2021
Municipiul Râmnicu Vâlcea:
termoizolarea planșeului de Vâlcea 8,321,385.78
P9, C12, P2, P6, P8 POR
anvelopei.
192
Proiectul propune:
- Lucrări de reabilitare termică a
elementelor de anvelopare a
45 Reabilitare clădiri Primăria și cetățenii
clădirii POR 2022 - 2027
rezidențiale 100 blocuri Municipiului Râmnicu
- Lucrări de reabilitare termica a
Vâlcea
sistemului de încălzire/ a
sistemului de furnizare a apei
calde de consum.
TRANSPORT
Proiectul propune: Primăria și cetățenii
- Îmbunătăţirea calităţii mediului Municipiului Râmnicu
Stații de reîncărcare pentru prin reducerea emisiilor de Vâlcea 1,456,270.05 POR
46 08.11.2019-20.01.2022
vehicule electrice gaze cu efect de seră prin
stimularea utilizării vehiculelor
electrice.
Se propune realizarea unui audit
energetic complex care să evidențieze
măsurile necesare pentru asigurarea Primăria și cetățenii
confortului termic în condiții de Municipiului Râmnicu
Alinierea Parcului auto ETA
consum minim de energie. Pentru Vâlcea 77,726,561.10 POR
47 la cerințele dezvoltării
început, este necesară dotarea tuturor 13.05.2020-31.08.2021
durabile
corpurilor de clădire cu sursă de
încălzire, modernizarea energetică a
anvelopei clădirilor și a instalațiilor
aferente.
Construirea unei artere de Investițiile realizate prin proiect
legătură între bd-ul N. contribuie în mod semnificativ la
Bălcescu și bd-ul Tineretului îmbunătățirea transportului public prin
48 POR 18.12.2019-30.06.2021
spre nord de la intersecția reconfigurarea a două trasee și
acestuia cu strada Gib înființarea unui nou traseu, care
Mihăescu, inclusiv rampele realizează legătura între bd-ul Nicolae 70,212,360.50
193
aferente pasajului suprateran Bălcescu și bd-ul Tineretului spre nord

de pe b-dul T. Vladimirescu de la intersecția acestuia cu strada Gib
și achiziționarea de autobuze Mihăescu, inclusiv rampele aferente
cu combustibili alternativi pasajului suprateran de pe b-dul T.
Vladimirescu, fără să mai tranziteze
zona centrală, aglomerată și zonele cu Primăria și cetățenii
barieră de cale ferată, astfel că se reduc Municipiului Râmnicu
timpii de parcurs prin creșterea vitezei Vâlcea
de deplasare, precum și creșterea
frecvenței mijloacelor de transport
public de călători și implicit creșterea
de pasageri deserviți, astfel transportul
în comun să devină o alternativă viabilă
pentru locuitori. Noile rute vor fi
deservite de către mijloacele de
transport ce se vor achiziționa prin
proiect. Dezvoltarea parcului de
mijloace de transport cu vehicule noi,
nepoluante, cu facilități pentru
persoanele cu mobilitate redusă și
sisteme de supraveghere video (pentru
creșterea gradului de siguranță al
pasagerilor) va oferi oportunități
îmbunătățite noilor pasageri, oferind o
alternativă viabilă și confortabilă
utilizării autoturismelor personale.
194
Prin proiect se urmărește realizarea a

cca. 46,33 km de piste de biciclete
pentru crearea unei rețele funcționale,
interconectate la nivelul Municipiului
Râmnicu Vâlcea, precum și construirea
unor parcări pentru biciclete și crearea Primăria și cetățenii
unor centre inteligente pentru Municipiului Râmnicu
Creșterea mobilității urbane închirierea bicicletelor. De asemenea,
49 pietonale și cicliste în Vâlcea 8.925.000 euro POR 2022 - 2027
se urmărește construirea a trei poduri
Municipiul Râmnicu Vâlcea peste râul Olănești dedicate exclusiv
pietonilor și bicicliștilor.
Astfel, prin investițiile realizate se va
realiza un coridor de mobilitate integrat
care va sprijini circulația bicicliștilor și
pietonilor în Municipiu.
Prin implementarea proiectului se

urmărește:
- Modernizarea infrastructurii
rețelei de transport;
- Achiziționare de vehicule
electrice și ecologice;
- Asigurarea bazei tehnico- Primăria și cetățenii
materiale pentru desfășurarea Municipiului Râmnicu
Introducerea sistemului de
50
transport electric activității de întreținere și Vâlcea 4.500.000 euro POR 2022 - 2027
exploatare, prin achiziționarea
de echipamente și dotări;
- Achiziționare și instalare a
stațiilor electrice de încărcare;
- Program de informare a
populației asupra beneficiilor
introducerii sistemului de
transport electric.
195
Modernizare Proiectul urmărește dezvoltarea

rețele stradale cartiere unei mobilități regionale și locale
periferice (ex.: Colonie Nuci, durabile, reziliente în fața schimbărilor
Troianu, Căzănești, climatice.
51 Stolniceni, Poienari, Primăria și cetățenii POR 2022 - 2027
Aranghel, Buda, Municipiului Râmnicu
Goranu, Copăcelu, etc.) Vâlcea
Proiectul urmărește dezvoltarea unei

Arteră de legătură între mobilități regionale și locale durabile,
Calea lui Traian reziliente în fața schimbărilor
și str. Aurelian climatice. Primăria și cetățenii
52 Sacerdoțeanu Municipiului Râmnicu POR 2022 - 2027
inclusiv pasaj de traversare a Vâlcea
căii ferate
Proiectul urmărește construirea de

intersecții și deviere rețele utilitare în
Arteră de legătură Râmnicu zonă.
Vâlcea – autostrada Pitești- Primăria și cetățenii
53 Sibiu Municipiului Râmnicu 8.000.000 euro POR 2022 - 2027
Vâlcea
196
Arteră de legătură între bdul. Proiectul urmărește dezvoltarea unei

N. Bălcescu cu sens unic mobilități regionale și locale durabile
paralel cu CF Piatra Olt- reziliente în fața schimbărilor
Podul Olt şi bdul. Tudor climatice. Primăria și cetățenii
54 Vladimirescu Municipiului Râmnicu 600.000 lei POR 2022 - 2027
Vâlcea
Amenajare parcări Proiectul urmărește dezvoltarea și

supraterane automatizate promovarea mobilității urbane
cartiere Ostroveni/Nord și sustenabile.
55 Centru în Municipiul Primăria și cetățenii 5.000.000 euro POR 2022 - 2027
Râmnicu Vâlcea Municipiului Râmnicu
Vâlcea
Arteră de legătura între Proiectul urmărește dezvoltarea și

Splaiul Independenței și promovarea mobilității urbane
Strada Corneliu Tamaș, sustenabile. Primăria și cetățenii
56 inclusiv pod peste râul Municipiului Râmnicu POR 2022 - 2027
Olănești Vâlcea
Proiectul urmărește dezvoltarea și

promovarea mobilității urbane
Reabilitarea urbană a Căii lui sustenabile. Primăria și cetățenii
57 Traian – pavaje, spații verzi Municipiului Râmnicu 2.500.000 lei POR 2022 - 2027
piațete etc Vâlcea
197
Proiectul urmărește dezvoltarea și

promovarea mobilității urbane
sustenabile. Primăria și cetățenii
58 Amenajare Alee pietonală Municipiului Râmnicu 200.000 lei POR 2022 - 2027
Gral. Praporgescu Vâlcea
Realizarea unei artere de Proiectul urmărește dezvoltarea unei

circulație în prelungirea mobilități regionale, locale și durabile
infrastructurii realizată pe reziliente în fața schimbărilor climatice.
fostul amplasament al Astfel, investițiile realizate prin proiect
Combinatului de Prelucrare a contribuie în mod semnificativ la
59 Lemnului și construirea unor îmbunătățirea transportului public prin POR 2022 - 2027
noi pasaje de traversare a căii reconfigurarea a două trasee și
ferate Podu Olt – Piatra Olt înființarea unui nou traseu, care Primăria și cetățenii
și a căii ferate Vâlcea – realizează legătura între calea ferată Municipiului Râmnicu
Vâlcele Podu Olt – Piatra Olt și a căii ferate Vâlcea
Vâlcea – Vâlcele.
Proiectul urmărește dezvoltarea unei
Arteră paralelă Calea Ferată mobilități regionale, locale și durabile
Zona Copăcelu – Strada reziliente în fața schimbărilor climatice
Drumul Gării –Strada pentru creșterea numărului de pasageri
Raureni - Zona Calea Ferată și a volumului de mărfuri transportate, Primăria și cetățenii
60 – Strada Depozitelor, precum și îndeplinirea următoarelor Municipiului Râmnicu 500.000 euro POR 2022 - 2027
Crearea unei travesari sau obiective specifice, respectiv creșterea Vâlcea
modernizarea celei existente vitezei de circulație și, implicit,
a căii ferate reducerea duratei de călătorie pe
întreaga secțiune și a numărului de
călători, inclusiv a numărului de turiști.
198
Prin implementarea acestui proiect se

urmărește dezvoltarea unei mobilități
regionale, locale și durabile reziliente în Primăria și cetățenii
fața schimbărilor climatice. Municipiului Râmnicu
Amenajarea parcărilor Vâlcea
61 POR 2022 - 2027
publice cu dispozitive de
încărcare electrică a
autovehiculelor
UTILIZARE SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ

Proiectul urmărește promovarea eficienței
Realizarea unei energetice și reducerea emisiilor de gaze cu
centrale efect de seră, promovarea energiei din surse Primăria și cetățenii 50.000.000
62 termoelectrice în regenerabile și dezvoltarea de sisteme Municipiului Râmnicu POR 2022 - 2027
euro
cogenerare de înaltă inteligente de energie. Vâlcea
eficiență
Proiectul propune:
- Reabilitarea infrastructurii
rutiere existente.
- Finalizarea noii infrastructuri
rutiere.
Amenajare Parc - Reabilitarea utilităților (apă, 15.000.000
63 POR 2022 - 2027
Industrial canal, gaze,cabluri) existente, Primăria și cetățenii euro
inclusiv contorizarea acestora. Municipiului Râmnicu
- Realizarea utilităților pentru Vâlcea
parcelele desemnate pentru
a găzdui infrastructura industrială, i
nclusiv contorizarea acestora.
199
Menținerea indicatorilor de protecție a

mediului în limitele impuse de normativele
U.E. prin atragerea unor afaceri
profitabile care promovează tehnologii
nepoluante și utilizează terenurile
puse la dispoziție în următoarea structura:
50% construcție, 25% căi de acces,
25% spațiu verde.
AGREMENT
Proiectul are ca scop îmbunătățirea
condițiilor de viață ale cetățenilor
Municipiului Râmnicu Vâlcea, prin
modernizarea Parcului Mircea cel Bătrân și
a spațiilor verzi din interiorul acestuia, în
vederea protecției mediului natural,
reducerii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului.
Prin proiect se propun lucrări de plantare de
Reabilitare Parc arbori și arbuști, refacere alei pietonale,
64 3.570.000 euro POR 2022 - 2027
Mircea cel Bătrân amplasare elemente de mobilier urban:
bănci, coșuri de gunoi, locuri de joacă, etc.
De asemenea, se are în vedere realizarea
unui sistem de iluminat inteligent, respectiv
amplasarea unor stâlpi echipați cu
tehnologie LED și senzori sensibili la Primăria și cetățenii
mișcare, dar și la intensitatea luminii Municipiului Râmnicu
ambientale, ce poate fi controlat automat, de Vâlcea
la distanță, precum și un sistem de
200
supraveghere video și o aplicație pe baza

cărora pot fi identificate anumite scenarii
predefinite și care ajută la intervenția
autorităților, acolo unde este
necesar. Totodată, va fi realizat un sistem
inteligent de irigaţii, automatizat și eficient
atât din punct de vedere energetic, cât și al
consumului de apă, dotat cu o stație meteo,
un smart conector, un mecanism
antivandalism și senzori speciali pentru a
sista irigarea în condiții de ploaie sau sol
saturat. Se urmărește, de asemenea,
instalarea unei stații pentru monitorizarea
calității aerului. Prin proiect se urmărește de
asemenea și punerea în valoare a vechiului
zid al centrului istoric care înconjoară parcul
și a monumentelor istorice aflate în incinta
acestuia, precum și crearea tuturor
facilităților pentru organizarea de activități
culturale, îndeosebi cu specific istoric şi
social.
201
Proiectul propune modernizarea,

reamenajarea, extinderea și diversificarea
structurilor de agrement din Municipiul
Râmnicu Vâlcea. Primăria și cetățenii
Amenajare Municipiului Râmnicu
debarcader şi zonă Vâlcea
65 - POR 2022 - 2027
picnic în Municipiul
Râmnicu Vâlcea -
Lacul Hidroelectrica
Proiectul urmărește
– Amenajarea traseelor de
promenadă, jogging, biciclete,
puncte de belleview:
– Execuție puțuri;
Montaj pompe, montaj hidrofoare
sau realizare sisteme complexe,
automatizate, de pompare a apei;
– Realizare sisteme automatizate de
Amenajare parc
udare (instalații pentru irigații Primăria și cetățenii 10.000.000
66 Dealul Capela: trasee POR 2022 - 2027
rezidențiale) grădini; Municipiului Râmnicu euro
promenadă, jogging,
– Instalații de iluminare și alimentare Vâlcea
biciclete, puncte de
cu energie electrică;
belleview
– Rețele de drenuri pentru captarea
excesului de apă din grădină;
– Tăieri, fasonări și toaletări arbori
înalți, uscați, periculoși;
– Decopertare pământ viciat,
colectare și grupare resturi,
încărcare și transport;
202
– Furnizare și manipulare pământ

fertil sau de pădure;
– Execuție alei pietonale din diferite
materiale și texturi: piatră naturală
inierbată sau fixată pe sapă, pavele
autoblocante, pietriș bordurat, etc.;
– Realizare elemente de decor: lacuri,
cascade, cursuri de apă, fântâni
arteziene (împreună cu instalațiile
aferente de pompare, filtrare,
recirculare și golire a apei),
alpinării, ziduri decorative din
piatră naturală, foișoare pergole,
umbrare, îngrădiri, etc.;
– Furnizarea de plante și materiale de
plantare, împreuna cu transportul,
manipularea și plantarea acestora,
izolat sau în grupuri de plante;
– Realizarea de garduri vii și perdele
de plante cățărătoare;
– Gazonare terenuri prin
însămânțaregazon sau
hidroînsămânțare gazon;
– Gazonare prin montaj rulouri de
gazon;
– Furnizare si montaj corpuri pentru
locurile de joacă, mobilier pentru
parcuri și grădini, accesorii diverse
pentru spații verzi;
– Realizare terenuri de sport: fotbal,
tenis, golf, badminton, volei, etc.,
203
atât cu materiale naturale (gazon,

rulouri de gazon, zgura, etc.), cât și
cu materiale sintetice (iarbă
artificială, covoare din regupol,
etc.)
Proiectul propune îmbunătățirea mediului

urban și reconversia funcțională a
terenurilor degradate.
Amenajare Grădină Primăria și cetățenii

67 Botanică zona Islaz Municipiului Râmnicu 25.000.000 lei POR 2022 - 2027
Goranu Vâlcea
204
Proiectul urmărește modernizarea,

reamenajarea, extinderea, diversificarea
structurilor de agrement din Municipiul
Râmnicu Vâlcea. Primăria și cetățenii
Reabilitare sală de Vâlcea
68 3.000.000 euro POR 2022 - 2027
Sport Traian
Proiectul urmărește Primăria și cetățenii

- Reabilitarea suprafeței de joc,
Vâlcea
reproiectarea și refacerea instalației de
nocturnă
- Reabilitarea grupurilor
sanitare existente
- Realizarea de trasee pietonale
Reabilitare, și carosabile care să asigure 15.000.000
69 POR 2022 - 2027
modernizare si dotare conectarea zonei cu zonele euro
complex sportiv adiacente
Municipal Râmnicu - Refacerea tribunelor și
Vâlcea extinderea lor
- Instalare sistem de încălzire
subterană pentru terenul de
fotbal
- Realizare de împrejurimi de
protecție
205
Denumire Reabilitare iluminat public în Municipiul Râmnicu Vâlcea, inclusiv realizarea

proiect Nr. 1 unei canalizații subterane noi aferente rețelelor electrice și de telecomunicații
Localizarea Municipiul Râmnicu Vâlcea și localitățile care intră în alcătuirea acestuia.

proiectului
Durata <12 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului urmărește modernizarea sistemelor de iluminat

proiectului public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat
de energie electrică cu corpuri de iluminat cu surse LED, completarea
sistemului de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED (în
situațiile în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipați cu corpuri
de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncționale), precum și
achiziționarea și instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de
investiții.
Justificarea Nevoia identificată căreia îi răspunde proiectul este îmbunătățirea calității

proiectului mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor
corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficiență energetică
ridicată și poluare luminoasă minimă.
Bugetul 24.905.743,67 lei

estimat
Rezultatele Unul dintre rezultatele așteptate în urma implementării proiectului va fi

așteptate reducerea consumului anual de energie primară în iluminat public (kWH/an),
alături de scăderea anuală a gazelor cu efect de seră cuantificabile la nivelul
Perioada 05.02.2019 - 31.06.2022

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare termică internat și cantină la Colegiul Național "Mircea cel

proiect Nr. 2 Bătrân"
Localizarea Colegiul Național "Mircea cel Bătrân" - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
206
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului urmărește eficientizarea clădirii publice prin

proiectului înlocuirea tâmplăriei de pe casa scării, etanșarea tâmplăriei exterioare duble
de lemn, izolarea suplimentară a planșeului sub pod în afara mansardei (minim
15 cm), izolarea suplimentară a pereților exteriori, inclusiv soclu și atic /
racord pod (minim 10 cm) de la sala de festivități și sala de sport din corpul
principal, separarea contorizării energiei termice la nivel de clădire și dotarea
sălii de sport Capela cu instalații de ventilare pentru asigurarea calității aerului
și etanșarea și izolarea acoperișului.
Justificarea Nevoile identificate cărora le răspunde proiectul sunt creșterea eficienței

proiectului energetice a clădirilor publice și îmbunătățirea calității mediului prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea consumului anual de
energie primară, dar și maximizarea rezultatelor școlare ale elevilor prin
crearea unor condiții optime de studiu.

estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară, alături de reducerea
procentuală a cantității de emisii de echivalent CO2, cuantificabile la nivelul
Perioada 25.04.2018 - 30.04.2022

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare termică Colegiul Național de Informatică "Matei Basarab"

proiect Nr. 3
Localizarea Colegiul Național de Informatică "Matei Basarab" - Municipiul Râmnicu

proiectului Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea instalației interioare de încălzire, montarea de dispozitive de
echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire și dotarea clădirii cu
instalație de apă caldă de consum.
207


estimat

Perioada 29.03.2018 - 30.08.2021

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare termică Școala Gimnazială I.Gh. Duca

proiect Nr. 4
Localizarea Școala Gimnazială I.Gh. Duca - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a pereților exteriori, inclusiv soclul/racordul la pod –
corp școală și sala de sport, reparația acoperișului tip șarpantă al clădirii școlii,
dotarea clădirii de școală și a sălii de sport, cu instalație de apă caldă de
consum, dar și montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza
coloanelor de încălzire – corp școală, plus sală de sport.


estimat
208

Perioada 04.04.2018 - 31.03.2021

estimată de
implementare
Denumire Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială Nr. 13

proiect Nr. 5
Localizarea Școala Gimnazială Nr. 13 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea instalației interioare de încălzire, care are un grad de murdărie
mare și care poate înfunda radiatoarele noi de oțel, montate în proporție de
100%, montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de
încălzire, dar și dotarea clădirii cu instalație de apă caldă de consum.


estimat

Perioada 08.07.2019 - 30.04.2022

estimată de
implementare
209
Denumire Reabilitare și modernizare Liceu Tehnologic "General Magheru"

proiect Nr. 6
Localizarea Liceul Tehnologic "General Magheru" - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea instalației interioare de încălzire, care are un grad de murdărie
mare și care poate înfunda radiatoarele noi de oțel, montate în proporție de
100%, montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de
încălzire, dar și dotarea clădirii cu instalație de apă caldă de consum.


estimat

Perioada 15.04.2020 - 30.04.2022

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare, modernizare și dotare Grădiniță cu program prelungit Ostroveni 1

proiect Nr. 7
Localizarea Grădinița cu program prelungit Ostroveni 1 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului finalizarea modernizării instalației interioare de încălzire prin înlocuirea
corpurilor de fontă existente – 63% cu corpuri noi de încălzire în paralel cu
210
modernizarea instalației interioare de încălzire, care prezintă un grad ridicat

de colmatare. De asemenea proiectul propune montarea de dispozitive de
echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire din incinta Grădiniței cu
program prelungit Ostroveni.


estimat

Perioada 15.04.2020 - 06.05.2022

estimată de
implementare
Denumire Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială Nr.4

proiect Nr. 8
Localizarea Școala Gimnazială Nr.4 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului lucrări de modernizare școala înlocuire/modernizare instalație electrică:
pentru distribuție energie electrică, iluminatul de siguranță si normal în
interior, protecție împotriva electrocutării, protecție paratrăsnet, instalații de
forță pentru utilaje si echipamente; montare instalație de detecție, semnalizare
si alarmare la incendiu cu amplasare în cancelarie; înlocuire instalație termică
în școală, cu montare vană generală termostatată; extindere rețea internet
(wireless), înlocuire și modernizare sistem de supraveghere video; sala de
festivități se va transforma în sala de mese pentru programul after school;
dotarea laboratoarelor de chimie, IT, biologie și fizică; amenajarea si
modernizarea aleilor, pavajelor și spațiilor verzi; montarea unui sistem de
iluminat în curtea școlii; amenajarea unei suprafețe sintetice, împrejmuire și
211
dotare teren de sport cu porți handbal, coșuri baschet; realizare unor facilități
pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Bugetul 4,805,381.64 lei

estimat

Perioada 2022 - 2027

estimată de
implementare
Denumire Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială nr. 10

proiect Nr. 9
Localizarea Școala Gimnazială nr. 10 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea clădirii școlii, modernizarea sălii de sport și amenajări
exterioare.


estimat
212


estimată de
implementare
Denumire Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială Anton Pann

proiect Nr. 10
Localizarea Școala Gimnazială Anton Pann - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului următoarele măsuri: modernizare și dotare săli de clasă, lucrări de modernizare
privind lucrările de arhitectură, înlocuire instalație termică în școală, cu
montare vană generală termostatată, instalație de climatizare, extindere rețea
de wireless, înlocuire și modernizare sistem de supraveghere video, lucrări în
vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, lucrări și dotări în sala
de festivități, modernizare laborator fonic, montare lift, extindere clădire în
scopul amenajării de săli de clasa pentru clasele pregătitoare și pentru
desfășurarea programului After School, dotări Săli de Clasă, Laborator
Chimie, I.T., Laborator Fonic. Prin acest proiect se propune și modernizarea
sălii de sport prin: înlocuire instalație de iluminat, lucrări de modernizare
interior și exterior, la vestiare și grupuri sanitare, dotare cu panouri de baschet
mobile, set volei, porți handbal, spaliere, saltele, aparate de gimnastică, etc,
lucrări la acoperișul terasă (eliminare infiltrații de apă); lucrări de reparații la
acoperișul sălii de sport, inclusiv accesoriile (jgheaburi, burlane, etc), dar și
lucrări pentru amenajarea exterioară.


estimat
213


estimată de
implementare
Denumire Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială Take Ionescu

proiect Nr. 11
Localizarea Școala Gimnazială Take Ionescu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului lucrări de modernizare a clădirii școlii, precum modernizare si dotare săli de
clasă, lucrări de modernizare privind lucrările de arhitectură , înlocuire
instalație termică, cu montare vană generală termostatată, instalație de
climatizare, extindere rețea de wireless, înlocuire și modernizare sistem de
supraveghere video, lucrări în vederea obținerii autorizației de securitate la
incendiu, etc, dar și lucrări cu privire la sala de sport, precum înlocuire
instalație de iluminat, lucrări de modernizare interior și exterior, la vestiare și
grupuri sanitare, dotare cu panouri de baschet mobile, set volei, porți handbal,
spaliere, saltele, aparate de gimnastică, lucrări la acoperișul terasă (eliminare
infiltrații de apă); etc. Amenajările exterioare vor fi și ele propuse prin proiect
prin următoarele măsuri: refacere alei și pavaje în curtea școlii, refacere și
modernizare spații verzi, montare sistem de iluminat în curtea școlii,
amenajare teren de sport cu suprafață sintetică și împrejmuirea acestuia,
amenajare pistă de atletism, facilități pentru colectare selectivă a deșeurilor și
dotări la terenul de sport (porți handbal, coșuri de baschet, etc).


estimat
214


estimată de
implementare
Denumire Liceul Antim Ivireanu – Reabilitare termică

proiect Nr. 12
Localizarea Liceul Antim Ivireanu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului înlocuirea straturilor existente de la terasa necirculabilă (hidroizolație,
termoizolație, șape,etc); refacerea hidroizolației la fundații pe exteriorul
clădirii și, ulterior, refacerea trotuarelor de protecție; refacerea tencuielilor
degradate, la pereți și tavane, unde este cazul; îmbunătățirea calității
termofizice a anvelopei clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor
existente și realizarea unui acoperiș de tip șarpantă din lemn.


estimat


estimată de
implementare
215
Denumire Reabilitare clădiri publice

proiect Nr. 13
Localizarea Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,
tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), a șarpantelor și
învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii; introducerea,
reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea,
distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde
menajere, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare
mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și
achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele
de încălzire centralizată, după caz; utilizarea surselor regenerabile de energie,
pentru asigurarea necesarului de energie a clădirii; implementarea sistemelor
de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și
monitorizarea consumurilor de energie (ex. Achiziționarea, instalarea,
întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și
monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condiţiilor de confort
interior) și înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, cu
respectarea normelor şi reglementărilor tehnice;

Bugetul - lei
estimat

216

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Casa Olănescu

proiect Nr. 14
Localizarea Casa Olănescu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului urmărește restaurarea, protecția, conservarea și

proiectului valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu cultural prin lucrări de
conservare, reabilitare si restaurare. Activitățile propuse vor contribui la
punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu în vederea creșterii numărului
de vizitatori, dar și creșterea competitivității arealului în care este localizat
obiectul de patrimoniu.
Justificarea Scopul şi realizarea activităţilor propuse în proiect contribuie la punerea în

proiectului valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii
numărului de vizitatori, ca urmare a investiţiei realizate și de a contribui la
creșterea competitivității arealului în care sunt localizate. Contribuția
proiectului la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat, respectiv
rolul obiectivului de patrimoniu în dezvoltarea economică a arealului în care
este localizat, precum şi concordanţa cu documentele strategice vor fi
semnificativi îmbunătățiți.
Bugetul 1.200.000 euro

estimat

așteptate creșterea numărului de obiective de patrimoniu
restaurate/protejate/modernizate, dar și creșterea numărului de vizitatori după
intervenția asupra obiectivului de patrimoniu care beneficiază de sprijin față
de numărul inițial de vizitatori. Prin vizitator se înţelege o persoana care
efectuează o vizită în cadrul unui obiectiv de patrimoniu.

estimată de
implementare
217
Denumire Reabilitare, modernizare şi dotare Grădinița cu program prelungit Ostroveni 3

proiect Nr. 15

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului lucrări de reabilitare, lucrări de modernizare, activități de extindere, dotarea
infrastructurii cu echipamente performante și echiparea infrastructurii
educaționale, respectiv modernizarea și dotarea acesteia prin achiziționarea de
echipamente și materiale pentru sălile de clase, cabinete, bucătăria grădiniței,
etc.

Bugetul 800.000 lei

estimat


estimată de
implementare
Denumire Clădire Filarmonica ,,Ion Dumitrescu“

proiect Nr. 16
Localizarea Filarmonica ,,Ion Dumitrescu“ - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
218
Descrierea Implementarea proiectului urmărește restaurarea, protecția, conservarea și

proiectului valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu cultural prin lucrări de
conservare, reabilitare si restaurare. Activitățile propuse vor contribui la
punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu în vederea creșterii numărului
de vizitatori, dar și creșterea competitivității arealului în care este localizat
obiectul de patrimoniu.
Justificarea Scopul şi realizarea activităţilor propuse în proiect contribuie la punerea în

proiectului valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii
numărului de vizitatori, ca urmare a investiţiei realizate și de a contribui la
creșterea competitivității arealului în care sunt localizate. Contribuția
proiectului la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat, respectiv
rolul obiectivului de patrimoniu în dezvoltarea economică a arealului în care
este localizat, precum şi concordanţa cu documentele strategice vor fi
semnificativi îmbunătățiți.
Bugetul 12.000.000 lei euro

estimat

așteptate creșterea numărului de obiective de patrimoniu
restaurate/protejate/modernizate, dar și creșterea numărului de vizitatori după
intervenția asupra obiectivului de patrimoniu care beneficiază de sprijin față
de numărul inițial de vizitatori. Prin vizitator se înţelege o persoana care
efectuează o vizită în cadrul unui obiectiv de patrimoniu.

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare fosta Grădinița Nr. 7

proiect Nr. 17
Localizarea Grădinița Nr. 7 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a planșeului sub pod – minim 15 cm și montare
automatizare pentru reglarea temperaturii interioare, în funcție de programul
de lucru al instituției.
219

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Grădinița cu program prelungit Nord 1

proiect Nr. 18
Localizarea Grădinița cu program prelungit Nord 1 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului montarea automatizării pentru reglarea temperaturii interioare, în funcție de
programul de lucru al instituției și reechilibrarea instalației interioare de
încălzire – circulație defectuoasă care conduce la nerespectarea temperaturii
de confort în toate încăperile.

Bugetul - lei
estimat

220


estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Grădinița cu program prelungit Ostroveni 2

proiect Nr. 19

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului spălarea chimică a instalației interioare de încălzire și montarea de dispozitive
de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Grădinița cu program prelungit Dumbrava Minunată

proiect Nr. 20
Localizarea Grădinița cu program prelungit Dumbrava Minunată - Municipiul Râmnicu

proiectului Vâlcea
221
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de
încălzire și izolarea rețelei de distribuție, amplasată în subsol.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea termică a Grădiniței Nord 2

proiect Nr. 21
Localizarea Grădinița Nord 2 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a pereților exteriori, inclusiv soclu și atic/racord pod –
minim 10 cm, spălarea chimică a instalației de încălzire și montarea de
dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire.

222
Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea termică a Grădiniței cu program prelungit Traian

proiect Nr. 22
Localizarea Grădinița cu program prelungit Traian - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului repararea acoperișului podului și izolarea termică suplimentară a planșeul de
sub pod – minim 15 cm, izolarea suplimentară a pereților exteriori, inclusiv
soclu și atic/racord pod – minim 10 cm și montarea de dispozitive de
echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
223
Denumire Modernizarea termică a Grădiniței cu program prelungit Lizuca

proiect Nr. 23
Localizarea Grădinița cu program prelungit Lizuca - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului montarea dispozitivelor pentru reglarea temperaturii interioare, în funcție de
programul de lucru al instituției.

proiectului energetice a clădirilor publice și reducerea consumului anual de energie
primară, dar și maximizarea rezultatelor școlare ale elevilor prin crearea unor
condiții optime de studiu.
Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Grădiniței cu
program prelungit Lizuca.

estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea Colegiului Economic Râmnicu Vâlcea

proiect Nr. 24
Localizarea Colegiul Economic Râmnicu Vâlcea - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a pereților exterior, inclusive soclu și atic / record pod –
minim 10 cm, izolarea suplimentara a planșeului sub pod în afara mansardei -
minim 15 cm, izolarea rețelei de distribuție din subsolul clădirii și montarea
de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire.
224

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Modernizarea termică a Colegiului Național ,,Al. Lahovari’’

proiect Nr. 25
Localizarea Colegiul Național ,,Al. Lahovari’’- Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de
încălzire în incinta Corpului B.

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Colegiului
Național,,Al. Lahovari’’.
225

estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea Colegiului Tehnic Energetic

proiect Nr. 26
Localizarea Colegiul Tehnic Energetic - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea termică suplimentară a planșeului terasă – Atelier școală +sala de
sport + internet + corp 2 +spălătorie, montarea de dispozitive de echilibrare
hidraulică la baza coloanelor de încălzire – Atelier Școală + Corp principal +
sala de sport + internet + corp școală 2 + cantina +internet 2, izolarea
suplimentară a planșeului sub pod în afara mansardei – minim 15 cm – corp
principal + internet 2, izolarea suplimentară a pereților exterior, inclusive
soclu și atic / record pod – minim 10 cm – Corp principal + internet + corp
școală 2 + cantina + internet 2 +spălătorie și finalizarea modernizării
instalației interioare de încălzire prin înlocuirea corpurilor de fontă existente
– 80% - din corpul principal + internet + corp școală 2, cu corpuri noi de
încălzire, în paralel cu modernizarea instalației interioare de încălzire care
prezintă un grad ridicat de colmatare.

Bugetul - lei
estimat

226

estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea Colegiului de Silvicultură și Protecția Mediului

proiect Nr. 27
Localizarea Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului realizarea de lucrări de echilibrare hidraulică a instalației de distribuție de la
punctul termic local la consumatori, pentru realizarea parametrilor de presiune
și temperatură ale agentului – în colaborare cu CET Govora SA, finalizarea
modernizării energetice la tâmplăria exterioară – școală + internat fete +
internat (casă scării + ușă acces) + atelier școală (ușă metalică acces),
repararea acoperișurilor corpurilor școală + internat fete + sală de sport +
cantină, izolarea suplimentară a planșeului sub pod – minim 15 cm – școală +
internat fete + atelier școală + internat + cantină, izolarea suplimentară a
pereților exterior, inclusive soclu și atic / record pod – minim 10cm – școală
+ internat fete, spălarea chimică a instalației interioară de încălzire corp școală
+ internat fete, separare contorizare energie termică la nivel de clădire și
izolarea rețelei de distribuție energie termică din curtea școlii.

Bugetul - lei
estimat

227

estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea Liceului Tehnologic Ferdinand I

proiect Nr. 28
Localizarea Liceul Tehnologic Ferdinand I - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – atelier școală, sală de sport
(finalizate + internat, izolarea suplimentară a planșeului sub pod – minim 15
cm – internat, izolarea suplimentară a pereților exterior, inclusive soclu și atic
/ record pod – minim 10 cm – atelier școală + internet, finalizarea modernizării
instalației interioare de încălzire prin înlocuirea corpurilor de fontă existente
din internat + corp principal liceu + atelier școală cu corpuri noi de încălzire,
în paralel cu modernizarea instalației interioare de încălzire, care prezintă un
grad ridicat de colmatare și montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică
la baza coloanelor de încălzire – corp liceu + internat + sala de sport + atelier
școală.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
228
Denumire Reabilitarea Liceului de Arte ,,Victor Giuleanu’’

proiect Nr. 29
Localizarea Liceul de Arte ,,Victor Giuleanu’’ - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – internat + atelier școală ,
izolarea suplimentară a pereților exterioari, inclusive soclu și atic / record pod
– minim 10 cm - internat +atelier școală, montarea de dispozitive de
echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire – internat + corp liceu +
atelier școală, măsuri administrative de ocupare integrală a locuitorilor de
internat de la 3 și 4, care în momentul de față sunt alimentate cu energie
termică, cu toate că nu sunt ocupate, repararea și modernizarea instalației
sanitare – atelier școală și separarea contorizării energiei termice la nivel de
clădire.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitarea Liceului Tehnologic ,,Căpitan Nicolae Pleșoianu’’

proiect Nr. 30
Localizarea Liceul Tehnologic ,,Căpitan Nicolae Pleșoianu’’- Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
229
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului finalizarea mansardării sau conservarea investiției, până la încasarea finanțării
necesare continuării lucrărilor de la MEC – corp principal, finalizarea
modernizării instalației interioare de încălzire prin înlocuirea corpurilor de
fontă existente – 50% - corp principal liceu cu corpuri noi de încălzire – 50%
stadiu actual, montarea de dispozitive de echilibrare hidraulică la baza
coloanelor de încălzire – corp principal și montarea automatizării pentru
reglarea temperaturii interioare, în funcție de programul de lucru al instituției
– pentru cele 2 corpuri de pe Morilor.

Bugetul - lei
estimat


estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Seminar Teologic „Sf. Nicolae”

proiect Nr. 31
Localizarea Seminar Teologic „Sf. Nicolae” - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

programul de lucru al instituției și izolarea suplimentară a planșeului sub pod
– minim 15 cm.
230

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Seminarului
Teologic ,,Sf. Nicolae”

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Școală Generală Spiru Haret

proiect Nr. 32
Localizarea Școala Generală Spiru Haret - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a planșeului sub pod – minim 15 cm – școală + sală de
sport și montarea automatizării pentru reglarea temperaturii interioare, în
funcție de programul de lucru al instituției – școală + sală de sport.

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Școlii Generale
Spiru Haret.
231

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Școala Generală Nr. 5

proiect Nr. 33
Localizarea Școala Generală Nr. 5 - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului izolarea suplimentară a pereților exterior, inclusive soclu/racordul la pod –
grosime minimă 10 cm – clădire principală + sală de sport + corp nou +
ateliere, spălare chimică a instalației interioare de încălzire – clădire principală
+ sală de sport + corp nou + ateliere, repararea acoperișului și a podului,
precum și izolarea termică suplimentară a planșeului de sub pod – minim 15
cm – clădire principală + sală de sport + corp nou + ateliere, montarea de
dispozitive de echilibrare hidraulică la baza coloanelor de încălzire – clădire
principală + sală de sport + ateliere.

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Școlii Generale Nr.
5.

estimată de
implementare
232
Denumire Reabilitare Școala și Grădinița Goranu

proiect Nr. 34
Localizarea Școala și Grădinița Goranu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

– minim 15 cm.

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară a Școlii și Grădiniței
Goranu.

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Școala Nouă Goranu

proiect Nr. 35
Localizarea Școala Nouă Goranu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

– minim 15 cm.
233

Bugetul - lei
estimat

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară.

estimată de
implementare
Denumire Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea - sediu

proiect Nr. 36

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Prin implementarea acestui proiect se urmărește repararea acoperişului şi

proiectului izolarea suplimentară a planşeului sub pod cu un strat de izolaţie, cu grosimea
de minim 15 cm – corp B1, B2
• Izolarea suplimentară a planşeului sub pod cu un strat de izolaţie cu grosimea
de minim 15 cm – corp A
• Izolarea mansardei din corpul B2 şi dotarea cu instalaţie interioară de
încălzire
• Izolarea suplimentară a planşeului terasă cu un strat de izolaţie cu grosimea
de minim 15 cm – corp C
• Izolarea suplimentară a pereţilor exteriori, inclusiv soclu şi atic/racord pod,
grosime minimă 10 cm – Corp B1, B2, C
• Montare robinet cu cap termostat pentru instalaţia interioară de încălzire,
corpurile A, B1, B2, C
• Montare automatizare pentru reglarea temperaturii interioare în funcţie de
programul de lucru al instituţiei – corp B1, B2, C
234
• Finalizare înlocuire corpuri statice din fontă în corpurile de clădire A (60%),

B1 (28%), B2 (80%)
• Înlocuire reţea interioară veche cu instalaţie din cupru sau polipropilenă din
corpurile A, B1, B2 pentru prevenirea defectării surselor de producere energie
termică din corpul A
• Dotarea cu apă caldă de consum a tuturor clădirilor.

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea consumului anual de
energie primară.
Bugetul -
estimat
Rezultatele Unul dintre rezultatele așteptate în urma implementării proiectului este

așteptate reprezentat de reducerea procentuală a consumului de energie primară, alături
de reducerea procentuală a cantității de emisii de echivalent CO2,
cuantificabile la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Râmnicu Vâlcea:

proiect Nr. 37 Bloc B2, Bloc A6, Bloc N4, Bloc N5, Bloc 9
Localizarea Clădirile rezidențiale Bloc B2, Bloc A6, Bloc N4, Bloc N5, Bloc 9 din
proiectului Municipiul Râmnicu Vâlcea
Durata <30 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului propune izolarea termică a pereților exteriori ai

proiectului blocului; înlocuirea ferestrelor întregului bloc și a ușilor exterioare existente
cu unele superioare calitativ, care izola mai bine fiecare încăpere; termo-
hidroizolarea acoperișurilor sau a terasei / termoizolarea planșeului de peste
subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente
la parter; Demontarea instalațiilor și echipamentelor aflate pe fațadele și terasa
235
blocului de locuințe, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor

de izolare termică; lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

proiectului energetice a clădirilor rezidențiale și îmbunătățirea calității mediului prin
energie primară, dar și crearea unor condiții optime de trai.
Bugetul
estimat
7,299,117.02
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
așteptate comunităţii locale prin creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale,
contribuind astfel la reducerea consumului de energie dar şi la ameliorarea
aspectul urbanistic al oraşului. Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării
inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor
reprezintă una dintre priorităţile de investiţii la nivel naţional. Implementarea
măsurilor de eficienţă energetică la blocurile de locuinţe conduce la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei prin creşterea nivelului de
confort interior, scăderea consumurilor şi a costurilor pentru încălzire,
diminuarea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi
consumul de energie din Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Perioada
estimată de
02.08.2018 – 31.01.2021
implementare
Denumire Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în Municipiul Râmnicu Vâlcea:

proiect Nr. 38 Bloc 2, Bloc 2A, Bloc 3, Bloc A, Bloc 130, Bloc R8 bis
Localizarea Clădirile rezidențiale Bloc 2, Bloc 2A, Bloc 3, Bloc A, Bloc 130, Bloc R8 bis
proiectului din Municipiul Râmnicu Vâlcea
Durata <30 luni.

proiectului

la parter; demontarea instalațiilor și echipamentelor aflate pe fațadele și terasa
236

de izolare termică lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

proiectului energetice a clădirilor rezidențiale și îmbunătățirea calității mediului prin
Bugetul 4,445,451.83
estimat
Perioada
estimată de
30.07.2018 – 30.06.2021
implementare
Denumire Reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Râmnicu Vâlcea:

proiect Nr. 39 S15, S16, 95, H, 13
Localizarea Clădirile rezidențiale, blocurile S15, S16, 95, H, 13 din Municipiul Râmnicu
proiectului Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

237


Bugetul
estimat
7,546,480.27
Perioada Finalizat
estimată de
implementare

proiect Nr. 40 Bl. MV Popescu, Bl. C11, Bl. 10, Bl. 21, Bl. P7, Bl. C3, Bl. A36/2, Bl. A14
Localizarea Clădirile rezidențiale, Bl. MV Popescu, Bl. C11, Bl. 10, Bl. 21, Bl. P7, Bl. C3,
proiectului Bl. A36/2, Bl. A14 din Municipiul Râmnicu Vâlcea
Durata <30 luni.

proiectului

238


Bugetul
estimat
21,207,031.98
Perioada 30.10.2018 – 31.10.2021

estimată de
implementare

proiect Nr. 41 Bl. 3, Bl. 64, Bl. Filipin, Bl. D3, Bl. D4
Localizarea Clădirile rezidențiale, Bl. 3, Bl. 64, Bl. Filipin, Bl. D3, Bl. D4 din Municipiul
proiectului Râmnicu Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

239


Bugetul
estimat
11,183,009.82
Perioada 05.04.2019 – 31.12.2021

estimată de
implementare

proiect Nr. 42 Bloc 14 B, Bloc 119, Bloc 120, Bloc D 1-8, Bloc B 1-2, Bloc 125, Bloc S4
Localizarea Clădirile rezidențiale, Bloc 14 B, Bloc 119, Bloc 120, Bloc D 1-8, Bloc B 1-2, Bloc
proiectului 125, Bloc S4 din Municipiul Râmnicu Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

240


Bugetul
estimat
9,179,334.22
Perioada 05.04.2019 – 31.12.2021

estimată de
implementare

proiect Nr. 43 A53, C16, A10, B2, C24
Localizarea Clădirile rezidențiale, Bloc A53, C16, A10, B2, C24 din Municipiul Râmnicu
proiectului Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

241


Bugetul
estimat
11,899,560.71
Perioada
estimată de
14.02.2019 – 31.10.2021
implementare

proiect Nr. 44 P9, C12, P2, P6, P8
Localizarea Clădirile rezidențiale, Bloc P9, C12, P2, P6, P8 din Municipiul Râmnicu
proiectului Vâlcea
Durata <24 luni.

proiectului

242


Bugetul
estimat
8,321,385.78
Perioada
estimată de
04.03.2019 – 31.12.2021
implementare
Denumire Reabilitare clădiri rezidențiale 100 blocuri

proiect Nr. 45
Localizarea Clădirile rezidențiale, 100 de blocuri din Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului propune lucrări de reabilitare termică a elementelor

proiectului de anvelopare a clădirii; lucrări de reabilitare termica a sistemului de încălzire/
a sistemului de furnizare a apei calde de consum.

243

Bugetul
estimat
-
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice

proiect Nr. 46
Localizarea Stațiile de reîncărcare pentru vehicule din Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <30 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului propune îmbunătăţirea calităţii mediului prin

proiectului reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin stimularea utilizării
vehiculelor electrice.
Justificarea Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă principalul deziderat

proiectului al Uniunii Europene și, din acest motiv, promovarea infrastructurii de
transport nepoluante constituie o preocupare importantă la nivelul
Municipiului.
Bugetul
estimat
244
1,456,270.05
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează îmbunătăţirea calității mediului

așteptate înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind
astfel la reducerea consumului de energie dar şi la ameliorarea aspectul
urbanistic al oraşului având ca scop diminuarea emisiilor poluante generate de
producerea, transportul şi consumul de energie din Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Perioada
estimată de
08.11.2019 – 20.01.2022
implementare
Denumire Alinierea Parcului auto ETA la cerințele dezvoltării durabile

proiect Nr. 47
Localizarea Parcul Auto ETA din Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <12 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului propune realizarea unui audit energetic complex

proiectului care să evidențieze măsurile necesare pentru asigurarea confortului termic în
condiții de consum minim de energie. Pentru început, este necesară dotarea
tuturor corpurilor de clădire cu sursă de încălzire, modernizarea energetică a
anvelopei clădirilor și a instalațiilor aferente.
Justificarea Nevoia identificată căreia îi răspunde proiectul este îmbunătățirea calității

proiectului mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor
corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficiență energetică
ridicată și poluare luminoasă minimă.
Bugetul
estimat
77,726,561.10
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează îmbunătăţirea calității mediului

așteptate înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind
astfel la reducerea consumului de energie dar şi la ameliorarea aspectul
urbanistic al oraşului având ca scop diminuarea emisiilor poluante generate de
producerea, transportul şi consumul de energie din Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
245
Perioada
estimată de
13.05.2020 – 31.08.2021
implementare
Denumire Construirea unei artere de legătură între bd-ul N. Bălcescu și bd-ul Tineretului
proiect Nr. 48 spre nord de la intersecția acestuia cu strada Gib Mihăescu, inclusiv rampele
aferente pasajului suprateran de pe b-dul T. Vladimirescu și achiziționarea de
autobuze cu combustibili alternativi

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Investițiile realizate prin proiect contribuie în mod semnificativ la

proiectului îmbunătățirea transportului public prin reconfigurarea a două trasee și
înființarea unui nou traseu, care realizează legătura între bd-ul Nicolae
Bălcescu și bd-ul Tineretului spre nord de la intersecția acestuia cu strada Gib
Mihăescu, inclusiv rampele aferente pasajului suprateran de pe b-dul T.
Vladimirescu, fără să mai tranziteze zona centrală, aglomerată și zonele cu
barieră de cale ferată, astfel că se reduc timpii de parcurs prin creșterea vitezei
de deplasare, precum și creșterea frecvenței mijloacelor de transport public de
călători și implicit creșterea de pasageri deserviți, astfel transportul în comun
să devină o alternativă viabilă pentru locuitori. Noile rute vor fi deservite de
către mijloacele de transport ce se vor achiziționa prin proiect. Dezvoltarea
parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilități
pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video
(pentru creșterea gradului de siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități
îmbunătățite noilor pasageri, oferind o alternativă viabilă și confortabilă
utilizării autoturismelor personale.

proiectului accesibilității și îmbunătățirea transportului public în Municipiul Râmnicu
Vâlcea
Bugetul
estimat
70,212,360.50
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează creșterea accesibilității și

așteptate îmbunătățirea transportului public și a mijloacelor de transport nemotorizate,
246
astfel încât aceasta să ofere o alternativă reală la folosirea autoturismelor

personale. Noile rute vor fi deservite de către mijloacele de transport ce se vor
achiziționa prin proiect. Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu
vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă
și sisteme de supraveghere video pentru creșterea gradului de siguranță al
pasagerilor) va oferi îmbunătățiri noilor pasageri, oferind o alternativă viabilă
și confortabilă utilizării autoturismelor personale din Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Perioada
estimată de
18.12.2019 – 30.06.2021
implementare
Denumire Creșterea mobilității urbane pietonale și cicliste în Municipiul Râmnicu

proiect Nr. 4 Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Prin proiect se urmărește realizarea a cca. 46,33 km de piste de biciclete pentru
proiectului crearea unei rețele funcționale, interconectate la nivelul Municipiului
Râmnicu Vâlcea, precum și construirea unor parcări pentru biciclete și crearea
unor centre inteligente pentru închirierea bicicletelor. De asemenea, se
urmărește construirea a trei poduri peste râul Olănești dedicate exclusiv
pietonilor și bicicliștilor.
Astfel, prin investițiile realizate se va realiza un coridor de mobilitate integrat
care va sprijini circulația bicicliștilor și pietonilor în Municipiu.

proiectului accesibilității și îmbunătățirea transportului public și nivelului de trai în
Municipiul Râmnicu Vâlcea
Bugetul
estimat
8.925.000 euro
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează creșterea accesibilității și

așteptate îmbunătățirea transportului public și a mijloacelor de transport nemotorizate,
astfel încât aceasta să ofere o alternativă reală la folosirea autoturismelor
247
personale. Noile rute vor fi deservite de către mijloacele de transport ce se vor

achiziționa prin proiect. Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu
vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă
și sisteme de supraveghere video pentru creșterea gradului de siguranță al
pasagerilor) va oferi îmbunătățiri noilor pasageri, oferind o alternativă viabilă
și confortabilă utilizării autoturismelor personale din Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire
Introducerea sistemului de transport electric
proiect Nr. 50

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Prin implementarea proiectului se urmărește modernizarea infrastructurii

proiectului rețelei de transport; achiziționare de vehicule electrice și ecologice; asigurarea
bazei tehnico-materiale pentru desfășurarea activității de întreținere și
exploatare, prin achiziționarea de echipamente și dotări; achiziționare și
instalare a stațiilor electrice de încărcare; program de informare a populației
asupra beneficiilor introducerii sistemului de transport electric.
Justificarea Datorită calităților deosebite ale energiei electrice în ce privește producerea,

proiectului transportul și distribuția, cât și multiplelor posibilități de utilizare a acesteia,
ea este indispensabilă dezvoltării economice și civilizației moderne, revoluției
tehnico-știintifice contemporane îmbunătățirii nivelului de trai al oamenilor.
În toate domeniile vieții economice și sociale, electricitatea produce profunde
transformări pe linia progresului și civilizației, prin modificarea proceselor
tehnologice, mecanizarea și automatizarea în toate domeniile activității
omenești.
Bugetul
4.500.000 euro
estimat
Rezultatele Proiectele din această categorie vizează modernizarea infrastructurii rețelei de

așteptate transport prin achiziționarea de vehicule electrice și ecologice, inclusiv
248
achiziționarea și instalarea stațiilor de reîncărcare electrică a autoturismelor

din Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Modernizare rețele stradale cartiere periferice (ex.: Colonie Nuci, Troianu,
proiect Nr. 51 Căzănești, Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăcelu, etc.)

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Prin implementarea proiectului se urmărește dezvoltarea unei mobilități

proiectului regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice.

proiectului energetice rețelelor stradale și îmbunătățirea calității mediului prin reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea consumului anual de energie
primară, privind sporirea gradului de siguranță pe timpul nopții, cât și a
circulației rutiere pe drumurile comunale.
Bugetul
-
estimat

așteptate transport și a mobilității regionale din Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Arteră de legătură între Calea lui Traian și str. Aurelian Sacerdoțeanu inclusiv
proiect Nr. 52 pasaj de traversare a căii ferate

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
249
Descrierea Proiectul urmărește dezvoltarea unei mobilități regionale și locale durabile,

proiectului reziliente în fața schimbărilor climatice.

Vâlcea
Bugetul
-
estimat

așteptate transport și a mobilității regionale din Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Arteră de legătură Râmnicu Vâlcea – autostrada Pitești-Sibiu

proiect Nr. 53
Localizarea Municipiul Râmnicu Vâlcea și orașele/teritoriile din vecinătate

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Proiectul urmărește construirea de intersecții și deviere rețele utilitare în zonă.

proiectului

Vâlcea și înafara acestuia.
Bugetul
8.000.000 euro
estimat

așteptate transport și a mobilității regionale din Municipiului Râmnicu Vâlcea și
orașele/teritoriile din vecinătate
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
250
Denumire Arteră de legătură între bdul. N. Bălcescu cu sens unic paralel cu CF Piatra
proiect Nr. 54 Olt-Podul Olt şi bdul. Tudor Vladimirescu

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Proiectul urmărește dezvoltarea unei mobilități regionale și locale durabile

proiectului reziliente în fața schimbărilor climatice.

Vâlcea
Bugetul
600.000 euro
estimat

așteptate transport și a mobilității regionale din Municipiului Râmnicu Vâlcea
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Amenajare parcări supraterane automatizate cartiere Ostroveni/Nord și Centru

proiect Nr. 55 în Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Proiectul urmărește dezvoltarea și promovarea mobilității urbane sustenabile.

proiectului

proiectului accesibilității și îmbunătățirea transportului public și privat în Municipiul
Râmnicu Vâlcea
Bugetul
5.000.000 euro
estimat
251
Rezultatele Nevoile identificate cărora le răspunde proiectul sunt creșterea eficienței

așteptate accesibilității și îmbunătățirea transportului public în Municipiul Râmnicu
Vâlcea. Parcarea reprezintă o parte integrantă a transportului public și a rețelei
de drumuri, întrucât, amenajarea acestora constituie un factor important in
eficientizarea și accesibilitatea transportului.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Arteră de legătura între Splaiul Independenței și Strada Corneliu Tamaș,

proiect Nr. 56 inclusiv pod peste râul Olănești

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului

Râmnicu Vâlcea
Bugetul
-
estimat

Vâlcea. Investițiile realizate prin proiect contribuie în mod semnificativ la
îmbunătățirea transportului public prin reconfigurarea a două trasee și
înființarea unui nou traseu, care realizează legătura între Splaiul Independenței
și strada Cornelius Tamaș.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Reabilitarea urbană a Căii lui Traian – pavaje, spații verzi piațete etc
proiect Nr. 57
252

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului
Justificarea Proiectul are ca scop asigurarea și îmbunătățirea factorilor de mediu și a

proiectului condițiilor de viață în mediul urban, contribuind și la aspectul urbanistic al
Municipiului.
Bugetul
2.500.000 lei
estimat
Rezultatele Unul dintre rezultatele așteptate în urma implementării proiectului va fi un

așteptate număr crescut de spații verzi reabilitate în zona Căii lui Traian.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Amenajare Alee pietonală Gral. Praporgescu

proiect Nr. 58

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului

proiectului
Justificarea Proiectul are ca scop asigurarea și îmbunătățirea factorilor de mediu și a

proiectului condițiilor de viață în mediul urban, contribuind și la aspectul urbanistic al
Municipiului.
Bugetul
200.000 lei
estimat
253
Rezultatele Unul dintre rezultatele așteptate, în urma implementării proiectului, va fi

așteptate numărul crescut de spații verzi reabilitate. Un alt rezultat este reprezentat de
amenajarea aleii pietonale, în zona Gral. Praporgescu.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Realizarea unei artere de circulație în prelungirea infrastructurii realizată pe

proiect Nr. 59 fostul amplasament al Combinatului de Prelucrare a Lemnului și construirea
unor noi pasaje de traversare a căii ferate Podu Olt – Piatra Olt și a căii ferate
Vâlcea – Vâlcele

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Proiectul urmărește dezvoltarea unei mobilități regionale, locale și durabile

proiectului reziliente în fața schimbărilor climatice. Astfel, investițiile realizate prin
proiect contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea transportului public
prin reconfigurarea a două trasee și înființarea unui nou traseu, care realizează
legătura între calea ferată Podu Olt – Piatra Olt și a căii ferate Vâlcea –
Vâlcele.

Râmnicu Vâlcea
Bugetul
-
estimat

Vâlcea. Investițiile realizate prin proiect contribuie în mod semnificativ la
îmbunătățirea transportului public prin reconfigurarea a două trasee și
înființarea unui nou traseu mult mai eficient în Municipiu
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
254
Denumire Arteră paralelă Calea Ferată Zona Copăcelu – Strada Drumul Gării –Strada
proiect Nr. 60 Raureni - Zona Calea Ferată – Strada Depozitelor, Crearea unei travesari sau
modernizarea celei existente a căii ferate

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Proiectul urmărește dezvoltarea unei mobilități regionale, locale și durabile

proiectului reziliente în fața schimbărilor climatice pentru creșterea numărului de pasageri
și a volumului de mărfuri transportate, precum și îndeplinirea următoarelor
obiective specifice, respectiv creșterea vitezei de circulație și, implicit,
reducerea duratei de călătorie pe întreaga secțiune și a numărului de călători,
inclusiv a numărului de turiști.

Râmnicu Vâlcea
Bugetul
500.000 euro
estimat
Rezultatele Unul dintre rezultatele așteptate în urma implementării proiectului sunt

așteptate creșterea eficienței accesibilității și îmbunătățirea transportului public în
Municipiul Râmnicu Vâlcea. Investițiile realizate prin proiect contribuie în
mod semnificativ la îmbunătățirea transportului public prin reconfigurarea a
două trasee și înființarea unui nou traseu mult mai eficient în Municipiu
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Amenajarea parcărilor publice cu dispozitive de încărcare electrică a

proiect Nr. 61 autovehiculelor

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
255
Descrierea Prin implementarea acestui proiect se urmărește dezvoltarea unei mobilități

proiectului regionale, locale și durabile reziliente în fața schimbărilor climatice.

Râmnicu Vâlcea.
Bugetul
500.000 euro
estimat

Vâlcea. Parcarea reprezintă o parte integrantă a transportului public și a rețelei
de drumuri, întrucât, amenajarea acestora constituie un factor important in
eficientizarea și accesibilitatea transportului.
Perioada
estimată de
2022 - 2027
implementare
Denumire Realizarea unei centrale termoelectrice în cogenerare de înaltă eficiență

proiect Nr. 62

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului urmărește promovarea eficienței energetice și

proiectului reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea energiei din surse
regenerabile și dezvoltarea de sisteme inteligente de energie. Se aproximează
că această centrală va genera aproximativ 80 MW energie electrică, plus
necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al Municipiului Râmnicu
Vâlcea de până la 20 MWt/oră. Centrala de producere combinată a energiei
electrice și termice va funcționa cu gaze naturale drept combustibil principal.

proiectului energetice a clădirilor publice și rezidențiale, dar și îmbunătățirea calității
mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea
consumului anual de energie primară.

estimat
256
Rezultatele Două dintre rezultatele așteptate, în urma implementării proiectului, vor fi

așteptate reducerea procentuală a consumului de energie primară și reducerea
procentuală a cantității de emisii de echivalent CO₂, cuantificabile la nivelul

estimată de
implementare
Denumire Amenajare Parc Industrial

proiect Nr. 63

proiectului
Durata <24 luni.

proiectului
Descrierea Implementarea proiectului urmărește reabilitarea infrastructurii rutiere

proiectului existente, finalizarea noii infrastructuri rutiere, reabilitarea utilităților (apă,
canal, gaze,cabluri) existente, iclusiv contorizarea acestora și realizarea
utilităților pentru parcelele desemnate pentru a găzdui infrastructura
industrială, inclusiv contorizarea acestora.
Justificarea Nevoile identificate cărora le răspunde proiectul sunt susținerea activităților

proiectului economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de
valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, în regim
de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al
zonei.

estimat

așteptate stimularea investițiilor, astfel încât investitorii de pe raza Municipiului
Râmnicu Vâlcea, și nu numai, să fie stimulați și atrași. În urma înființării unui
parc industrial vor fi disponibile și numeroase locuri de muncă, care vor crește
veniturile locuitorilor Municipiului și localităților învecinate.

estimată de
implementare
257
Denumire Reabilitare Parc Mircea cel Bătrân

proiect Nr. 64
Localizarea Parc Mircea cel Bătrân - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <12 luni.

proiectului
Descrierea Prin proiect se propun lucrări de plantare de arbori și arbuști, refacere alei
proiectului pietonale, amplasare elemente de mobilier urban: bănci, coșuri de gunoi,
locuri de joacă, etc. De asemenea, se are în vedere realizarea unui sistem de
iluminat inteligent, respectiv amplasarea unor stâlpi echipați cu tehnologie
LED și senzori sensibili la mișcare, dar și la intensitatea luminii ambientale,
ce poate fi controlat automat, de la distanță, precum și un sistem de
supraveghere video și o aplicație pe baza cărora pot fi identificate anumite
scenarii predefinite și care ajută la intervenția autorităților, acolo unde este
necesar. Totodată, va fi realizat un sistem inteligent de irigaţii, automatizat și
eficient atât din punct de vedere energetic, cât și al consumului de apă, dotat
cu o stație meteo, un smart conector, un mecanism antivandalism și senzori
speciali pentru a sista irigarea în condiții de ploaie sau sol saturat. Se
urmărește, de asemenea, instalarea unei stații pentru monitorizarea calității
aerului. Prin proiect se urmărește de asemenea și punerea în valoare a
vechiului zid al centrului istoric care înconjoară parcul și a monumentelor
istorice aflate în incinta acestuia, precum și crearea tuturor facilităților pentru
organizarea de activități culturale, îndeosebi cu specific istoric şi social.
Justificarea Proiectul are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor

proiectului Municipiului Râmnicu Vâlcea, prin modernizarea Parcului Mircea cel Bătrân
și a spațiilor verzi din interiorul acestuia, în vederea protecției mediului
natural, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a
zgomotului.

estimat

așteptate îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor Municipiului Râmnicu
Vâlcea.

estimată de
implementare
258
Denumire Amenajare debarcader şi zonă picnic în Municipiul Râmnicu Vâlcea - Lacul

proiect Nr. 65 Hidroelectrica
Localizarea Lacul Hidroelectrica - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <18 luni.

proiectului
Descrierea Prin proiect se propune modernizarea, reamenajarea, extinderea,

proiectului diversificarea structurilor de agrement din Municipiul Râmnicu Vâlcea, astfel
Minicipiul dar și localitățile învecinate vor beneficia de debarcadere cu
ambarcaţiuni ce vor putea fi folosite în scop turistic şi nu numai. Se vor realiza
amenajări specifice funcţiunii de agrement, fiind prevăzut un modul de grătar
şi picnic pe care se vor amplasa foişoare, prevăzute cu mese şi banchete din
lemn, modul loc de joacă pentru copii, dar şi un modul debarcader pentru
ambarcaţiuni de agrement.
Justificarea Proiectul are ca scop crearea și un alt gen de loc de agrement în Municipiul
proiectului Râmnicu Vâlcea, având în vedere că nu exista o astfel de facilitate care să
răspundă doleanțelor cetățenilor Municipiului.
Bugetul - euro
estimat

așteptate îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor Municipiului Râmnicu
Vâlcea și facilitarea exploatării turistice a zonei.

estimată de
implementare
Denumire Amenajare parc Dealul Capela: trasee promenadă, jogging, biciclete, puncte
proiect Nr. 66 de belleview
Localizarea Dealul Capela - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <18 luni.

proiectului
Descrierea Prin proiect se propune amenajarea traseelor de promenadă, jogging, biciclete,

proiectului puncte de belleview, montaj pompe, montaj hidrofoare sau realizare sisteme
complexe, automatizate, de pompare a apei, sisteme automatizate de udare
259
(instalații pentru irigații rezidențiale) grădini, instalații de iluminare și

alimentare cu energie electrică, rețele de drenuri pentru captarea excesului de
apă din grădină, tăieri, fasonări și toaletări arbori înalți, uscați, periculoși,
decopertare pământ viciat, colectare și grupare resturi, încărcare și transport;
furnizare și manipulare pământ fertil sau de pădure; execuție alei pietonale din
diferite materiale și texturi: piatră naturală inierbată sau fixată pe sapă, pavele
autoblocante, pietriș bordurat, etc.; realizare elemente de decor: lacuri,
cascade, cursuri de apă, fântâni arteziene (împreună cu instalațiile aferente de
pompare, filtrare, recirculare și golire a apei), alpinării, ziduri decorative din
piatră naturală, foișoare pergole, umbrare, îngrădiri, etc., furnizarea de plante
și materiale de plantare, împreuna cu transportul, manipularea și plantarea
acestora, izolat sau în grupuri de plante; realizarea de garduri vii și perdele de
plante cățărătoare; gazonare terenuri prin însămânțaregazon sau
hidroînsămânțare gazon; gazonare prin montaj rulouri de gazon; furnizare si
montaj corpuri pentru locurile de joacă, mobilier pentru parcuri și grădini,
accesorii diverse pentru spații verzi și realizare terenuri de sport: fotbal, tenis,
golf, badminton, volei, etc., atât cu materiale naturale (gazon, rulouri de
gazon, zgura, etc.), cât și cu materiale sintetice (iarbă artificială, covoare din
regupol, etc.)
Justificarea Proiectul are ca scop asigurarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a

proiectului condiţiilor de viaţă în mediul urban, contribuind şi la înfrumuseţarea
aspectului urbanistic al Municipiului.

estimat

așteptate numărul crescut de spații verzi create (mp) și nivelul crescut de satisfacție al
locuitorilor Municipiului cu privire la posibilitățile de recreere în aer liber.

estimată de
implementare
Denumire Amenajare Grădină Botanică zona Islaz Goranu

proiect Nr. 67
Localizarea zona Islaz Goranu - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <18 luni.

proiectului
260
Descrierea Prin proiect se propune îmbunătățirea mediului urban și reconversia

proiectului funcțională a terenurilor degradate.
Justificarea Proiectul are ca scop asigurarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a

proiectului condiţiilor de viaţă în mediul urban, contribuind şi la înfrumuseţarea
aspectului urbanistic al Municipiului.
Bugetul 25.000.000 lei

estimat

așteptate numărul crescut de spații verzi create (mp) și nivelul crescut de satisfacție al
locuitorilor Municipiului cu privire la posibilitățile de recreere în aer liber.
coPerioada 2022 - 2027

estimată de
implementare
Denumire Reabilitare Sală de Sport Traian

proiect Nr. 68
Localizarea Sala de Sport Traian - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <12 luni.

proiectului

proiectului diversificarea structurilor de agrement din Municipiul Râmnicu Vâlcea.
Justificarea Proiectul are ca scop creşterea gradului de participare la activități sportive prin
proiectului reabilitarea, modernizarea şi dotarea sălii de sport Traian.

estimat

așteptate numărul crescut de cetățeni care vor beneficia de facilitățile sălii de sport și
nivelul crescut de satisfacție al locuitorilor Municipiului cu privire la
posibilitățile de recreere a timpului liber.

estimată de
implementare
261
Denumire Reabilitare, modernizare si dotare complex sportiv Municipal Râmnicu

proiect Nr. 69 Vâlcea
Localizarea Complex sportiv - Municipiul Râmnicu Vâlcea

proiectului
Durata <12 luni.

proiectului

proiectului diversificarea structurilor de agrement din Municipiul Râmnicu Vâlcea.
Justificarea Proiectul are ca scop creşterea gradului de participare la activități sportive prin
proiectului reabilitarea, modernizarea şi dotarea complexului sportiv Municipal Râmnicu
Vâlcea.

estimat

așteptate numărul crescut de cetățeni care vor beneficia de facilitățile sălii de sport și
nivelul crescut de satisfacție al locuitorilor Municipiului cu privire la
posibilitățile de recreere a timpului liber.

estimată de
implementare
262
ANEXA 3 – PLAN DE FINANȚARE
Nr. Crt. Program de finanțare Denumirea obiectivului de investiții/ programului de Valoarea maximă Intensitatea
finanțare eligibilă a proiectului sprijinului financiar
1 Programul Operațional Regional Obiectivul Specific 3.1. Operațiunea A – Clădiri 5.000.000 € 60%
Creșterea eficienței rezidențiale
energetice în clădirile
Operațiunea B – Clădiri 25.000.000 € 98%
rezidențiale, clădirile
publice
publice și sistemele de
iluminat public, îndeosebi a Operațiunea C – Iluminat 5.000.000 € 98%
celor care înregistrează public
consumuri energetice mari
Obiectivul Specific 3.2 Reducerea emisiilor de carbon 25.000.000 € 98%

în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană
durabilă
Obiectivul Specific 4.1 Reducerea emisiilor de carbon 20.000.000 € 98%

în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe
planurile de mobilitate urbană durabilă
263
Obiectivul Specific 4.2 Reconversia și 5.000.000 € 98%

refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate,
vacante sau neutilizate din muncipiile reședință de județ
Obiectivul Specific 5.1 Impulsionarea dezvoltării locale 5.000.000 € 98%

prin conservarea, protejarea și valorificarea
patrimoniului cultural și a identității culturale.
Obiectivul Specific 8.1 Creşterea accesibilităţii 2.300.000 € 98%

serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel
secundar
Obiectivul Specific 8.3 Creșterea gradului de acoperire 950.000 € 98%

cu servicii sociale
2 Programul Operațional Obiectivul Specific 3.1 Dezvoltarea infrastructurii de Nu există plafoane 98%
Infrastructură Mare management integrat al deșeurilor valorice privind
dimensiunea proiectelor.
Obiectivul Specific 7.1 Dezvoltarea infrastructurii de 20.000.000 € 98%

termoficare
3 Administrația Fondului pentru Programul privind creșterea eficienței energetice a 5.000.000 lei 80%-100%
Mediu infrastructurii de iluminat public
264
Programul privind creșterea eficienței energetice și 10.000.000 lei 90%-100%

gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu
destinație de unități de învățământ
Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect 3.000.000 lei 80%-100%

de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii
pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct
de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule
electrice în localităţi
265
ANEXA 4
CE Comisia Europeană
UE Uniunea Europeană
PNIESC Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice PNIESC Planul Național Integrat în domeniul
Energiei și Schimbărilor Climatice
ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
DG Energy Directoratul General de Energie
GES Gaze cu efect de seră
PAED Planul de Energie Durabilă
PAEDC Planul de Acțiune privind Energia Durabilă şi Clima
COM Convenția primarilor
UAT Unități Administrativ-Teritoriale
POR Programul Operațional Regional
SEN Sistemul Energetic Național
GPL Gaz petrolier lichefiat
Gcal Gigacalorie
266
INSSE Institutul Naţional de Statistică
EPG Energy Policy Group
PNAER Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală
PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență
SER Surse de energie regenerabilă
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
PATJ Planul de amenajare a teritoriului judeţean
CEE Centrală electrică eoliană
CFV Celule fotovoltaice
GJ Gigajoule
GW Gigawatt
GWh Gigawatt - oră
kWh Kilowatt - oră
MJ Megajoule
MW Megawatt
267
MW(el) Megawatt (capacitate electrica instalata)
MW(t) Megawatt (capacitate termica instalata)
Tep Tona echivalent petrol
IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change
CET Centrală Electrică de Termoficare
TEN-T Trans-European Transport Network
SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică
SDD Strategie de Dezvoltare Durabilă
PMUD Planul de Mobilitate Urbană Durabilă
PAASC Plan de Adaptare la Schimbările Climatice
WG1/AR6 Working Group I / Sixth Assessment Report
WG1/AR5 Working Group I / Fifth Assessment Report
AMOC Atlantic meridional overturning circulation
COP Conference of the Parties
CMP Conference of the Parties serving as the meeting of the Parties to the Kyoto Protocol
INDCs Intended Nationally Determined Contributions
268
EU-ETS Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii
AEM Agenţia Europeană de Mediu
CSR Responsabilitate Socială Corporativă
MCI Maintenance Construction Industrielle
LED Light Emitting Diodes
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
NDC Contribuții Determinate la Nivel Național
IEA Agenția Internațională pentru Energie
269

Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă Și Climă Al Municipiului Râmnicu Vâlcea - Forma Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă Și Climă Al Municipiului Râmnicu Vâlcea - Forma Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELABORAT DE:

FINACON INTERNATIONAL CONSULTING

4.6 Rețeaua de utilități ....................................................................................................... 70

6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE ....................................................................................................... 122

1.1. Scopul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă

PAEDC presupune aplicarea unor măsuri care să asigure o eficientizare a utilizării

Aceste măsuri înseamnă:

în condițile respectării Contribuțiilor Determinate la Nivel Național (NDC). În aceste condiții se

De altfel, Planul este un instrument operațional extrem de avantajos, deoarece:

De asemenea, în PAEDC, în Municipiul Râmnicu Vâlcea sunt identificate și principalele

În cazul Municipiului Râmnicu Vâlcea, scopul Planului de Acțiune pentru Energie

În urma aprobării de către autoritățile administrației publice locale, Planul de Acțiune

1.2. Obiectivele Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă

Obiectivul principal al Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă este

Viziunea și ținta propuse au trasabilitate și aplicabilitate pe domeniile mari de acțiune

• Dobândirea securității energetice prin accesarea la nivel local a unei infrastructuri

• Planificarea și dezvoltarea urbană sustenabilă, care să aibă în vedere reducerea nevoii

❖ care să adapteze structurile urbane, implicând alocarea resurselor umane

❖ care să mobilizeze societatea civilă pentru a participa la derularea Planului,

De asemenea, cetățenii, companiile și alte părți interesate vor fi informate în ceea ce

obiectivelor stabilite în cadrul domeniilor de interes: ocupare, inovare, schimbări climatice,

❖ atingerea și chiar depășirea obiectivului Uniunii Europene care propune reducerea

Metodologia utilizată de Finacon International Consulting S.R.L. pentru realizarea

❖ Analizei documentelor relevante existente la nivel local, regional sau național

❖ Analizei contextului actual (național, european și internațional) din punct de

Inventarul de Bază al Emisiilor este instrumentul de evaluare energetică, bazat pe

2. CADRUL EUROPEAN CURENT ȘI VIZIUNEA PENTRU VIITOR

❖ nevoia tot mai mare de energie determinată de explozia demografică, creșterea

❖ amplificarea dependenței economiilor lumii de resursele energetice;

❖ distribuirea neuniformă a surselor de energie clasică – acest deficit de resurse

De asemenea, existența doar în anumite zone a acestor surse de energie și faptul că

2.1. Energia și schimbările climatice în context internațional

❖ nivelul emisiilor de bioxid de carbon și al altor gaze cu efecte asemănătoare - redus

❖ sprijin material și asistență tehnică națiunilor în curs de dezvoltare pentru

❖ dezvoltarea tehnologiilor mai puțin poluante;

❖ informații despre cuantumul emisiilor de gaze cu efect de seră și estimarea

❖ opinia publică trebuie informată asupra modificărilor de climă și a efectelor

❖ publicul trebuie antrenat la elaborarea măsurilor de minimizare a acestor efecte;

❖ grupul special care să ajute la transferul de fonduri și tehnologii, să sprijine

„Problema schimbărilor climatice și ceea ce facem în acest sens ne va caracteriza pe noi,

❖ creșterea nivelului mărilor – topirea ghețarilor;

❖ modificarea climei – încălzirea globală;

❖ accentuarea extremelor meteorologice – furtuni, uragane, cicloane;

❖ creșterea intensității vântului – 350 km/oră;

• Nu există niciun dubiu că influența umană a încălzit atmosfera, oceanele și

În intervalul 2011-2020, temperatura de suprafață la nivel global a fost cu aproximativ

• Unele schimbări pe termen lung sunt deja permanentizate, indiferent ce am face.

Pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, cu o

Metodele de eliminare a carbonului au potențialul de a elimina CO 2 rezidual din

2.2. Politici și initiative internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice

❖ în Japonia, emisiile rămân neschimbate în perioada 2005-2012, dar au crescut față

de progresele tehnologice (exploatarea offshore foarte departe de țărm, îmbunătățirea tehnicilor

2.3. Politicile Uniunii Europene privind schimbările climatice și energia

Combaterea schimbărilor climatice este o prioritate cheie a Comisiei Europene. Deși

❖ ponderea producției de energie din surse regenerabile să reprezinte 20% din

❖ îmbunătățirea eficienței energetice cu 20%.

❖ ponderea energiei din surse regenerabile în raport cu consumul final de energie a

❖ intensitatea energetică a economiei UE s-a redus cu 24% în perioada 1995-2011, în

❖ intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de economia UE a scăzut cu

2.4. Cadru de acțiune pentru 2030

Pentru ca investitorii să poată beneficia de siguranță juridică și pentru că statele membre

❖ cel puțin o îmbunătățire de 27 % a eficienței energetice.

Emisiile cu efect de seră - o reducere cu cel puțin 40 %