Strategia energetică a României 2019-2030,

cu perspectiva anului 2050

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................................................5
INTRODUCERE ....................................................................................................................................6
I. VIZIUNEA STRATEGIEI ENERGETICE...............................................................................................8
II. OBIECTIVELE STRATEGICE FUNDAMENTALE ..................................................................................9
II.1. Energie curată și eficiență energetică....................................................................................9
II.2. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii...........................9
II.3. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice .....................................9
II.4. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive...............................................9
II.5. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică ...............................................................9
II.6. Creșterea calității învățământului și inovării în domeniul energiei și formarea continuă a resursei
umane............................................................................................................................................9
II.7. România, furnizor regional de securitate energetică ............................................................ 10
II.8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea
resurselor energetice primare naționale......................................................................................... 10
III. PROGRAMUL DE INVESTIȚII STRATEGICE DE INTERES NAȚIONAL .............................................. 11
III.1. Finalizarea grupurilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă ..................................................................... 11
III.2. Realizarea unui grup energetic nou, de 600 MW la Rovinari ................................................ 12
III.3. Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești .............. 12
III.4. Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole.................................................................. 13
IV. CONTEXTUL ACTUAL .............................................................................................................. 14
IV.1. Contextul global................................................................................................................. 14
IV.2. Contextul european – Uniunea Energetică.......................................................................... 15
IV.3. Contextul regional: Europa Centrală și de Est și Bazinul Mării Negre ..................................... 17
IV.3.1. Interconectarea rețelelor de transport al energiei ........................................................ 17
IV.3.2. Geopolitica regională.................................................................................................. 19
IV.4. Sistemul energetic național: starea actuală.......................................................................... 19
IV.4.1. Resursele energetice primare ...................................................................................... 19
IV.4.2. Rafinarea și produsele petroliere ................................................................................. 23
IV.4.3. Piața internă de gaze naturale, transportul, înmagazinarea și distribuția....................... 23
IV.4.4. Energie electrică......................................................................................................... 25
IV.4.5. Eficiență energetică, energie termică și cogenerare ...................................................... 26

Pagină 2 din 62
 IV.4.6. Energie termică și cogenerare ..................................................................................... 27
IV.4.7. Campionii regionali ai domeniului energetic românesc ................................................. 27
V. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE ........................................... 30
VI. EVOLUȚIA SECTOARELOR ENERGETICE NAȚIONALE PÂNĂ ÎN ANUL 2030................................... 34
VI.1. Consumul de energie ......................................................................................................... 34
VI.1.1. Cererea de energie pe sectoare de activitate................................................................ 34
VI.1.2. Mixul energiei primare................................................................................................ 34
VI.1.3. Consumul de energie finală ......................................................................................... 36
VI.2. Resurse energetice primare: producție internă și importuri ................................................. 36
VI.2.1. Țiței ........................................................................................................................... 36
VI.2.2. Gaze naturale ............................................................................................................. 36
VI.2.3. Cărbune ..................................................................................................................... 37
VI.2.4. Hidroenergie .............................................................................................................. 37
VI.2.5. Energie eoliană şi solară.............................................................................................. 39
VI.2.6. Biomasă cu destinație energetică ................................................................................ 40
VI.2.7. Deșeuri cu destinație energetică ..................................................................................... 41
VI.2.8. Energia geotermală..................................................................................................... 41
VI.2.9. Importuri nete de resurse energetice........................................................................... 41
VI.3. Energie electrică ................................................................................................................ 42
VI.3.1. Cererea de energie electrică........................................................................................ 42
VI.3.2. Capacitatea instalată și producția de energie electrică .................................................. 42
VI.3.3. Importul și exportul de energie electrică ...................................................................... 45
VI.3.4. Concluzii cu privire la mixul optim al energiei electrice în anul 2030 .............................. 45
VI.4. Încălzirea.......................................................................................................................... 47
VI.4.1. Încălzirea prin sisteme de alimentare centralizată cu energie termică............................ 47
VI.4.2. Încălzirea distribuită cu gaze naturale .......................................................................... 47
VI.4.3. Încălzirea cu lemn de foc............................................................................................. 48
VI.4.4. Încălzirea cu energie electrică și din surse alternative de energie................................... 49
VI.4.5. Încălzirea în sectorul serviciilor și instituțiilor publice .................................................... 49
VI.5. Mobilitatea. Componenta energetica in sectorul transporturilor ....................................... 49
VI.6. Eficiența energetică ........................................................................................................... 51
VI.6.1. Evoluția intensității energetice .................................................................................... 51

Pagină 3 din 62
 VI.6.2. Eficiența energetică a clădirilor.................................................................................... 51
VI.6.3. Randamentul centralelor termoelectrice și consumul propriu tehnologic....................... 52
VI.6.4. Eficiența energetică în industrie .................................................................................. 52
VI.6.5. Investiții în sectorul energetic...................................................................................... 52
VI.6.6. Investiții în sectorul petrolier....................................................................................... 53
VI.6.7. Investiții în sectorul energiei electrice .......................................................................... 54
VI.6.8. Investiții în sectorul energiei termice ........................................................................... 55
VI.6.9. Asigurarea resurselor financiare pentru derularea programelor de investiții .................. 55
VII. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI ENERGETIC ROMÂNESC ÎNTRE 2030 ȘI 2050.............................. 56
ACTUALIZAREA PERIODICĂ A STRATEGIEI ENERGETICE ................................................................ 61
Abrevieri .......................................................................................................................................... 62

Pagină 4 din 62
CUVÂNT ÎNAINTE

„Dezvoltarea și creșterea competitivității economiei României, creșterea calității

vieții și grija pentru mediul înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea și
modernizarea sistemului energetic.” Aceasta este fraza care deschide proiectul
Strategiei Energetice a României, acesta este conceptul pe care este construit acest
document programatic, iar principalul beneficiar al implementării Strategiei
Energetice va fi consumatorul.

România are imperioasă nevoie de repere de dezvoltare pragmatice, iar viziunea

Strategiei Energetice este de creștere a sectorului energetic românesc. Dezvoltarea
sectorului energetic presupune, pe de-o parte, politici energetice coerente și clare, iar pe de altă parte - investiții.
Creșterea economiei Românești înseamnă, di n perspectiva sectorului energetic, construirea de noi capacități de
producție a energiei; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de
energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export.

Strategia Energetică nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic. Strategia Energetică propune ținte
concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care România își va menține poziția de producător de
energie în regiune și de actor activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.

Dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de
interes naţional. Aceste investiţii, care vor produce modificări de substanţă și vor dinamiza întregul sector, sunt
repere fixe şi obligatorii în programarea strategică. Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții
strategice de interes naţional următoarele obiective:
1. Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
2. Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița -Lăpuștești;
3. Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
4. Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

De asemenea, Strategia Energetică fundamentează poziționarea României în raport cu propunerile de reformă a

pieței europene de energie, iar un loc important este destinat analizei contextului european și politicilor de creare
a Uniunii Energetice din care vom face parte.

Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic, mai sigur și
mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și diversificat și avem
determinarea de a face din România un furnizor de securitate ener getică în regiune.

Anton Anton,
Ministrul Energiei

Pagină 5 din 62
INTRODUCERE
Dezvoltarea și creșterea competitivității economiei
României, creșterea calității vieții și grija pentru mediul
înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea și
modernizarea sistemului energetic.
Româ ni a a re res urs el e neces a re creș teri i s i s temul ui
energetic, iar a ces ta trebui e s ă fi e pregă ti t s ă s us ți nă
dezvol tarea i ndus tri ei ș i a a gri cul turi i , a economi ei în
a ns amblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții a tâ t
în mediul urba n, câ t ș i în medi ul rura l . Aces te res urs e
trebui e valorificate pentru a trece di ntr-o pa ra di gmă a
a ș teptării, într-una proactivă și cura joa s ă de dezvol ta re,
res pectâ nd, des i gur, pri nci pi ul dura bi l i tă ți i .
„Strategia Energetică a României 2019-2030, cu
perspectiva anului 2050” es te un document progra ma ti c
ca re defi neș te vi zi unea ș i s ta bi l eș te obi ecti vel e
fundamentale ale procesului de dezvol ta re a s ectorul ui
energetic. De a s emenea , documentul i ndi că reperel e
na ți ona l e, europene ș i gl oba l e ca re i nfl uențea ză ș i
determină politicile ș i deciziile di n domeni ul energeti c.
Viziunea Strategiei Energetice a României (Cap. I) este de
creștere a sectorului energetic în condiții de
sustenabilitate. Dezvol ta rea s ectorul ui energeti c es te
pa rte a procesului de dezvol ta re a Româ ni ei . Creș tere a
s i s temul ui energeti c îns ea mnă : cons trui rea de noi
ca pa cități; retehnologizarea și modernizarea capacită ți l or
de producți e, tra ns port ș i di s tri buți e de energi e;
încura ja rea creș teri i cons umul ui i ntern în condi ți i de
efi ciență energetică; export. Sistemul energetic național va
fi a s tfel ma i puterni c, ma i s i gur ș i ma i s ta bi l .
Stra tegi a Energeti că a re opt obiective strategice
fundamentale (Cap. II) ca re s tructurează întregul demers
de a naliză ș i pl a ni fi ca re pentru peri oa da 2019-2030 ș i
ori zontul de timp al a nului 2050. Real i za rea obi ecti vel or
pres upune o a bordare echilibrată a dezvoltării s ectorul ui
energetic național atât din pers pecti va regl ementă ri l or
na ți onale și europene, câ t ș i di n cea a chel tui el i l or de
i nves ti ți i .
Obiectivele Strategiei Energetice sunt:
1. Energie curată și eficiență energetică;
2. Asigurarea accesului la energie electrică și
termică pentru toți consumatorii;
3. Protecția consumatorului vulnerabil și
reducerea sărăciei energetice;
4. Piețe de energie competitive, baza unei
economii competitive;
5. Modernizarea sistemului de guvernanță
energetică;
6. Creșterea calității învățământului în domeniul
energiei și formarea continuă a resursei umane;
7. România, furnizor regional de securitate
energetică;
8. Creșterea aportului energetic al României pe
piețele regionale și europene prin valorificarea
resurselor energetice primare naționale.
Obi ectivele strategice vor fi îndepli ni te în mod s i mul ta n
pri ntr-un set de obiective operaționale ce au s ubsumate o
s eri e de a cți uni pri ori ta re concrete. (Cap. V)
Conform vi ziunii și celor opt obiective funda menta l e a l e
Stra tegiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic este
di rect proporți ona l ă cu rea l i za rea unor proi ecte de
i nves ti ţi i s tra tegi ce de i nteres na ţi ona l (Cap. III).
Aces te investiţii vor produce modificări de substanţă și vo r
di namiza întregul sector. Investiţiile strategice de i nteres
na ţi onal sunt repere fi xe şi obl i ga tori i în progra ma rea
s tra tegi că ; toa te cel el a l te mă s uri neces a re pentru
a ti ngerea obiectivelor strategi ce vor fi opera ți ona l i za te
pl ecând de l a premisa realizări i proi ectel or de i nves ti ţi i
s tra tegi ce de i nteres na ți ona l .
Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate
investiții strategice de interes naţional următoarele
obiective:
1. Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE
Cernavodă;
2. Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin
Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
3. Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
4. Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-
Măgurele-Nicopole.
Rea lizarea obiectivelor strategice presupune o ri guroa s ă
a ncorare în rea l i ta tea s ectorul ui e nergeti c, cu o bună
înțel egere a contextului internațional și a tendi nțel or de
ordi n tehnol ogi c, economi c ș i geopol i ti c (Cap. IV).
În Stra tegia Energeti că , un l oc i mporta nt es te des ti na t
a na lizei contextului europea n ș i pol i ti ci l or de crea re a
Uni uni i Energeti ce (Cap. IV.2). Stra tegi a ori entea ză ș i
funda mentea ză pozi ți ona rea Româ ni ei în ra port cu
propunerile de reformă a pieței europene de energi e ș i
prezi ntă , pri n obi ecti vel e opera ți ona l e ș i a cți uni l e
Pagină 6 din 62
pri ori tare, opțiunile strategi ce de i ntervenți e a s ta tul ui
româ n în s ectorul energeti c.
În a cela ș i ti mp, di n pers pecti va pol i ti ci l or energeti ce
regi ona l e, Stra tegi a rei terea ză i mporta nța
i nterconectărilor în construcție din Europa Centra l ă ș i de
Es t. Aces tea contribuie l a dezvoltarea piețelor de energi e
şi a mecanismelor regionale de securitate energeti că ca re
vor funcți ona după regulile comune ale UE (Cap. IV.3.1). La
a cest ca pitol, trebuie menționat faptul că i nterconecta rea
s i s temel or de tra ns port ga ze na tura l e ș i de energi e
el ectrică ale Româ ni ei cu cel e a l e Republ i ci i Mol dova
reprezintă un obiectiv s trategic al guvernel or cel or două
ță ri . De asemenea, este important de subliniat faptul că, în
a cest context, Româ ni a s e poa te evi denți a ca furni zor
regi ona l de s ecuri ta te energeti că (Cap.IV.3.2).
Defi nirea vi ziunii și a obiectivelor fundamentale, precum și
s ta bilirea investițiilor s trategice de i nteres naţional au l ua t
în cons i dera re resursele energetice ale țării, precum ș i
fa ptul că Româ ni a a re un mix energetic echilibrat și
diversificat (Cap.IV.4).

PERIOADA DE ASIGURARE
RESURSE PRODUCTIE ANUALA CU RESURSE SI REZERVE
RESURSE REZERVE
PURTATOARE DE ESTIMATA
ENERGIE RESURSE REZERVE
PRIMARA Milioane Milioane Milioane Milioane Milioane Milioane
ANI ANI
Tone1) Tep Tone1) Tep Tone1) Tep
LIGNIT 690 124 290 52 25 4.5 28 12
HUILA 232 85 83 30 0.8 0.3 290 104
TITEI 229.2 52.6 3.4 67.4 15.5
GAZE NATURALE 726.8 153 10.5 69.2 14.6
URANIU2)
1)
exclusiv gaze naturale exprimate in Miliarde m 3
2)
date cu regim special disponibile in anexa clasificata

Stra tegia Energetică s ta bi l eș te fa ptul că România își va
menține poziția de producător de energie în regiune și va
avea un rol activ și important în gestionarea situațiilor de
stres la nivel regional.
În a nul 2016, a fos t rea l i za t un s tudi u compl ex de
modelare macroeconomică, cu simularea și compararea a
numeroase s cenarii de dezvoltare. Pentru a nul 2030 (Cap.
VI), rezul ta tel e model ă ri i în Scena ri ul Opti m a l es
(coroborând datele a nul ui 2017, obi ecti vel e Stra tegi ei
Energetice și obiectivele de inves ti ți i s tra tegi ce) a ra tă o
creș tere a producției de energie din surse nuclea re de l a
17,4 TWh în 2030, l a 23,2 TWh în 2035. O creș tere l a 29
TWh va fi înregi s tra tă pe tota l s urs e regenera bi l e,
reprezentând o pondere de 37,6% di n totalul s urs el or de
energie primară ca re vor a lcătui mi xul energeti c în a nul
2030. Energi a produsă din că rbune va înregi s tra 15,8TWh
ș i va a vea o pondere de 20,6%. O creș tere de 1,9% va
înregistra producția de energie electrică din hi droca rburi ,
cca . 14,5 TWh.

Stra tegia analizează și perspecti va s i s temul ui energeti c s unt rel eva nte di n punct de vedere a l vi zi uni i ș i
na ți ona l pentru a nul 2050 (Cap. VII). Proi ecți i l e a nul ui obi ectivel or funda menta l e a l e dezvol tă ri i s i s temul ui
2050, chi a r dacă au un gra d ma i ma re de i ncerti tudi ne, energeti c a s uma te pri n Stra tegi e .

Pagină 7 din 62
 I. VIZIUNEA STRATEGIEI ENERGETICE
Pe fondul dezvol tă ri i i ndus tri a l e na ți ona l e i ntens
energofage din perioada de di na i nte de 1990, s ectorul
energetic românesc a fost s upus unei ma ri pres i uni de
dezvol tare. Vi ziunea de dezvoltare a s ectorul ui energeti c
s e ba za pe conceptul i ndependenţei energeti ce şi s e
a corda prioritate descoperiri i ș i va l ori fi că ri i de res urs e
energetice pe teritoriul naţional. De asemenea, s e i ns i s ta
pe a similarea şi dezvoltarea de tehnologi i propri i pentru
expl oatarea resurselor și s e dezvoltau continuu ca pa ci tă ţi
de producţi e.
Ma re pa rte din ca pacităţile energetice au fos t dezvol ta te
i ntegra t cu a l te obi ecti ve i ndus tri a l e. Pl a tformel e
i ndustriale au fost realizate incl uzâ nd propri i l e centra l e
el ectrice care a sigurau atât o parte di n energi a el ectri că
necesară lor, cât și a gentul termic; a cestea erau i ntegra te
i ncl usiv cu sistemele de a limentare cu energi e termi că a
cons uma tori l or ca s ni ci .
Tot în a cea perioadă, ca rezultat a l cererii mari de energie,
a u fost dezvoltate masiv exploatările de resurse energetice
pri ma re: expl oa tă ri mi ni ere, câ mpuri de extra cţi e,
a mena jă ri hi droenergeti ce .
Infra structura de tra nsport a energi ei a fos t dezvol ta tă
conform a celorași pri nci pi i . Li ni i l e şi s ta ţi i l e el ectri ce,
conductele de tra nsport, punctele terminus ale acestora şi
s ta ţiile aferente, precum şi o parte din căile ferate, au fos t
dezvol tate pentru a se asigura a l i menta rea obi ecti vel or
i ndus tri a l e.
În cei 28 de a ni s curș i di n a nul 1990, energeti ca
româ nea s că a fos t pus ă în s i tua ți a de a fa ce fa ţă
s chi mbărilor economice care au marcat România, cele mai
mul te fi i nd ca ra cteri za te de res trâ ngerea genera l ă a
a cti vi tă ţi l or economi ce cons uma toa re de energi e.
În prezent, res urs el e energeti ce pri ma re, deri va tel e
a cestora şi produsele finale cele mai va loroa s e - energi a
el ectri că , energi a termi că s a u combus ti bi l i i - s unt
cons i dera te bunuri cu va l oa re de ma rfă ca re s unt
tra nza cţionate atât pe piaţa naţi ona l ă , câ t şi pe pi eţel e
regi ona l ă , europe a nă s a u gl oba l ă .
Pri n a derarea României la Uniunea Europeană, conceptul
i ndependenţei energeti ce a fos t compl eta t şi , trepta t,
înl ocuit cu cel a l s ecuri tă ţi i energeti ce. Întreg s ectorul
energeti c româ nes c a fos t pus în fa ța tra nzi ţi ei de l a
dezi dera tul i ndependenţei energeti ce , l a condi ţi i l e
pi eţel or de s chi mb l i ber.
As tfel, pri nci pa l a provoca re pentru s ectorul energeti c
cons tă în reconfigurarea activităţilor pentru a putea fa ce
fa ţă competi ţi ei de pi a ță .
Di n 1990 şi până în prezent, râ nd pe rând, au fos t închi s e
ma i multe ca pacităţi de exploatare a resurselor energetice
pri ma re, precum şi de producere a energi ei el ectri ce şi
termi ce. Moti vel e pri nci pa l e a l a ces tor închi deri s unt
l egate de reducerea generală a a ctivi tă ţi i economi ce, de
gra dul redus de rentabilitate s au de neadaptarea l a noi l e
norme de medi u.
Deşi o parte din activităţile din domeniu a u fost privatizate
s a u conces i ona te unor i nves ti tori pri va ţi , o pa rte
îns emna tă s e a fl ă în conti nua re în co ntrol ul s ta tul ui .
Di n a ceastă perspectivă, fără o planificare unitară a întregii
dezvol tări a țării, este posi bi l ca l a s fâ rşi tul a ni l or 2030
s ectorul energeti c româ nes c s ă urmeze trendul de
res trâ ngere ca re a ca ra cteri za t ul ti mi i 28 de a ni .
Viziunea Strategiei Energetice a României este de
creștere a sectorului energetic în condiții de
sustenabilitate. Dezvoltarea sectorului energetic trebuie
privită ca parte a procesului de dezvoltare a României.
Creș tere îns ea mnă : cons trui rea de noi ca pa ci tă ți de
producți e ba za te pe tehnol ogi i de vâ rf nepol ua nte;
retehnol ogi za rea ș i moderni za rea ca pa ci tă ți l or de
producție existente și încadrarea lor în normele de medi u,
tra ns port și distribuție de energi e; încura ja rea creș teri i
cons umului i ntern în condi ți i de efi ci e nță energeti că ;
export. Si stemul energetic național va fi astfel mai sigur ș i
ma i s ta bi l .
Româ ni a a re res urs el e neces a re creș teri i s i s temul ui
energetic, iar a ces ta trebui e s ă fi e pregă ti t s ă s us ți nă
dezvol tarea i ndus tri ei ș i a a gri cul turi i , a economi ei în
a ns amblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții a tâ t
în medi ul urba n, câ t ș i în medi ul rura l .
Viziunea Strategiei Energetice a României se bazează pe
atingerea a opt obiective strategice şi pe implementarea
unui program de investiţii strategice de interes naţional.
 II. OBIECTIVELE STRATEGICE FUNDAMENTALE
Stra tegi a Energeti că a re opt obi ecti ve s tra tegi ce
fundamentale care s tructurează întregul demers de analiză
ș i planificare pentru peri oa da 2019-2030 ș i ori zontul de
ti mp a l anului 2050. Realizarea obiectivel or pres upune o
a bordare echilibra tă a dezvol tă ri i s ectorul ui energeti c
na ți onal, corelată cu valoarea chel tui el i l or de i nves ti ți i .
Obi ectivele strategice vor fi îndeplinite simultan pri ntr-un
s et de obi ecti ve opera ți ona l e ce îns umea ză a cți uni
pri ori tare eșalonate în timp, cu un ca lendar de realizare pe
termen s curt, medi u ș i l ung.
II.1. Energie curată și eficiență
energetică
În evol uția s ectorului energeti c, Româ ni a va urma cel e
ma i bune practici de protecție a mediului, cu res pecta rea
ți ntel or na ți ona l e a s uma te ca s ta t membru UE.
În egală măsură, dezvoltarea sistemului energetic va
asigura eficiența energetică, așa cum este definită în
directivele UE și legislația națională.
II.2. Asigurarea accesului la
energie electrică și termică pentru
toți consumatorii
Obi ecti vul urmă reș te conti nua rea progra mul ui de
el ectri fi ca re, precum ș i dezvol ta rea ș i renta bi l i za rea
s i s temel or de a s i gura re a încă l zi ri i .
Acest obiectiv stabilește ca prioritate finalizarea
electrificării României şi a menţinerii sistemelor de
distribuţie a energiei electrice în strânsă corelaţie cu
dezvoltarea socio-economică.
De a semenea, obiectivul pri veș te neces i ta tea s ta bi l i ri i
pri ncipii l or ca re vor s ta l a ba za modul ui în ca re s e va
a s igura încălzirea în mediul urban, dar şi i mpl ementa rea
unor politici care să s tabilească alternative pentru medi ul
rura l .
II.3. Protecția consumatorului
vulnerabil și reducerea sărăciei
energetice
Accesibilitatea prețului este una dintre principalele
provocări ale sistemului energetic și este o
responsabilitate strategică.
Pol i ticile de dezvoltare și a da pta rea corectă a ni vel ul ui
a s istenței sociale în domeniul energiei, mai ales în zonel e
s ă race, vor a s i gura o protecți e rea l ă a cons uma tori l or
vul nera bi l i .
II.4. Piețe de energie competitive,
baza unei economii competitive
Si s temul energeti c trebui e s ă funcți oneze pe b a za
meca nismelor pieței l ibere, rolul principal al s tatului fi i nd
cel de elaborator de politici, de reglementa tor, de ga ra nt
a l s ta bi l i tă ți i s i s temul ui energeti c ș i de i nves ti tor.
II.5. Modernizarea sistemului de
guvernanță energetică
Sta tul deține un dublu rol în s ectorul energeti c: pe de -o
pa rte, este legiuitor, reglementator ș i i mpl ementa tor de
pol itici energetice, i ar pe de al tă pa rte es te deți nă tor ș i
a dministrator de active s au acționa r s emni fi ca ti v a tâ t în
s egmentele de monopol natural (tra nsportul și distri buți a
de energie electri că ș i ga z na tura l ), câ t ș i în producți e.
Într-un sistem de piață, statul are rolul esențial de a rbi tru
ș i de reglementator al piețelor. În a cest s ens, este neces a r
un ca dru l egi s l a ti v ș i de regl ementa re tra ns pa rent,
coerent, echi ta bi l ș i s ta bi l .
Ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească
managementul companiilor la care deține participații.
Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se
eficientizeze, să se profesionalizeze și să se modernizeze.
Profesionalizarea managementului și depolitizarea
numirilor în companiile controlate de stat împreună cu
supravegherea fără ingerințe a actului de adiministrare
constituie, în special în sectorul energetic, imperative
strategice.
II.6. Creșterea calității
învățământului și inovării în
domeniul energiei și formarea
continuă a resursei umane
Sectorul energeti c s e confruntă cu o l i ps ă a cută de
profesioniști. Persona l ul ca l i fi ca t es te în bună mă s ură
îmbă trânit, i ar o parte a personalului ca lificat a cti v a a l es
s ă pl ece di n Româ ni a .
Pagină 9 din 62
Forma rea și perfecționarea continuă a unui energeti ci a n,
i ndiferent de l ocul său de muncă s a u de ti pul s tudi i l or
a bs olvite, este una compl exă . Creș terea numă rul ui de
profesioniști în domeniul energi ei pres upune creș terea
ca l ității și atractivități i învă ță mâ ntul ui de s peci a l i ta te.
Dezvol tarea şi cul ti va rea competenţel or şi a bi l i tă ţi l or
energeti ci eni l or îns ea mnă dezvol ta rea pa chetel or
educaționale s pecifice l a toa te ni vel uri l e: l i cee ș i ș col i
profesionale publice și în sistem dual, formare continuă l a
l ocul muncă , progra me moderne de l i cență ș i ma s ter,
precum ș i ș col i doctora l e în domeni u.
Inova rea ba za tă pe cerceta re ș ti i nți fi că ș i dezvol ta re
tehnologică necesită încurajarea și dezvol ta rea centrel or
de excel ență în domeni ul energi ei , în pa rti cul a r a l
energiilor regenerabi l e, ca pa bi l e s ă derul eze proi ecte
compl exe cu tematică definită de evoluțiile preconizate ale
s ectorului energetic, oferind a s tfel know-how robus t în
vederea asigurării performa nțel or opti me pentru n oi l e
i nvestiții, respectiv pentru exploatarea și retehnologizarea
echi pa mentel or exi s tente.
Succesul implementării viziunii și obiectivelor Strategiei
Energetice a României este direct proporțional cu
investiția în calitatea învățământului și formării în
domeniul energiei, precum și în inovare bazată pe
cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.
II.7. România, furnizor regional de
securitate energetică
Româ nia are un scor al ri scului de s ecuri ta te energeti că
s uperior mediei OCDE și ma i bun decâ t a l veci ni l or s ă i .
Contextul i nternațional a ctual al piețelor de energi e es te
ma rca t de volatilitate, i ar evoluția tehnologiilor poate avea
efecte di s rupti ve pe pi ețel e de energi e.
În acest context, există premisele ca, prin dezvoltarea
sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea
resurselor și de stabilitatea dată de maturitatea
tehnologiilor tradiționale, România să își consolideze
statutul de furnizor regional de securitate energetică.
II.8. Creșterea aportului energetic
al României pe piețele regionale și
europene prin valorificarea
resurselor energetice primare
naționale
Obi ectivul exprimă vi ziunea de dezvolta re a Româ ni ei în
contextul regional ș i european ș i dori nța de a fi un a ctor
pri nci pa l a l UE în a ces t domeni u.
Româ ni a pa rti ci pă l a un a mpl u proces de i ntegra re a
pi ețel or de energi e l a ni vel ul UE, a vâ nd ca efect
concurența tot ma i des chi s ă pe pi ețel e energeti ce.
Româ ni a a re res urs el e energeti ce pri ma re neces a re,
a ces tea trebui e va l ori fi ca te coerent, în condi ți i de
renta bi l i ta te, concomi tent cu creș terea gra dul ui de
i nterconecti vi ta te.
Acest obiectiv va fi atins printr-un program de dezvoltare
a obiectivelor strategice de interes național.
Pagină 10 din 62
 III. PROGRAMUL DE INVESTIȚII STRATEGICE DE INTERES
NAȚIONAL
Conform vi ziunii și a celor opt obiective fundamentale a l e
Stra tegiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic este
di rect proporți ona l ă cu rea l i za rea unor proi ecte de
i nves ti ţi i s tra tegi ce de i nteres n a ţi ona l .
Aceste investiţii vor produce modificări de substanţă și
vor dinamiza întregul sector. Investiţiile strategice de
interes naţional sunt repere fixe şi obligatorii în
programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare
pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi
operaționalizate plecând de la premisa realizării
proiectelor de investiţii strategice de interes național.
Pri n Stra tegi a Energeti că a Româ ni ei , urmă toa rel e
obi ective sunt considerate investiții strategi ce de i nteres
na ţi ona l :
o fi nalizarea Grupurilor 3 ș i 4 de la CNE Cernavodă;
o rea l i za rea Hi drocentra l ei cu Acumul a re pri n
Pompa j de l a Ta rni ța -Lă puș teș ti ;
o rea lizarea Grupului de 600 MW de l a Rovi na ri ;
o rea l i za rea Compl exul ui Hi drotehni c Turnu -
Mă gurel e-Ni copol e.
III.1. Finalizarea grupurilor 3 şi 4
la CNE Cernavodă
Energia nucleară, s ursă de energi e cu emi s i i redus e de
ca rbon, are o pondere semnificativă în total ul producţi ei
na ți onale de energie electrică - ci rca 18% -, ș i reprezintă o
componentă de bază a mi xul ui energeti c di n Româ ni a .
Energia nucleară din România este s usţinută de resurs e ș i
i nfrastructură i nternă ce acoperă întreg cicl ul des chi s de
combustibil nuclear; practic, România are un gra d ri di ca t
de i ndependenţă în producerea de energi e nucl ea ră .
Ana l izele privind necesitatea îndepl i ni ri i obi ecti vel or şi
ţi ntelor de mediu şi s ecuri ta te energeti că , s i gura nţă în
a provi ziona re şi di vers i fi ca rea s urs el or pentru un mi x
energetic echilibrat, care s ă a s i gure un preț a l energi ei
s uporta bi l pentru cons uma tori , rel evă că Proi e ctul
Uni tă ţilor 3 şi 4 de l a CNE Cernavodă reprezintă una dintre
s ol uțiile optime de a coperire a deficitului de ca pacitate de
producţie de energie el ectri că previ zi ona t pentru 2028-
2035 ca urma re a a tingerii duratei limită de operare a ma i
mul tor ca pa ci tă ţi exi s tente.
Proi ectul Unităților 3 ș i 4 de l a CNE Cerna vodă prevede
fi nalizarea ș i punerea în funcțiune a două unităţi nucl ea re
de ti p CANDU 6, fi ecare cu o putere i nstala tă de 720 MW,
un grup urmâ nd a fi pus în funcți une pâ nă în 2030.
Mă ri rea capacităţii de producţie a CNE Cernavodă este, de
a s emenea, o măsură i nvestiţională s usținută de obiecti vul
de s ecuri ta te energeti că a Româ ni ei . Rea l i za rea
obi ectivului de investiții va asigura un a port s upl i menta r
de energie în sistemul energetic de circa 11 TWh, precum
ș i o creştere a puteri i i ns ta l a te cu 1.440 MW.
Ţi nâ nd cont de caracteristica de opera re a CNE, a cea s tă
putere va avea un gra d ri di ca t de di s poni bi l i ta te şi va
permi te asigurarea acoperirii bazei curbelor de producţi e
şi cons um a energiei din SEN. Efectele sistemi ce ce s e vor
înregi s tra după rea l i za rea a ces tor două grupuri vor fi
urmă toa rel e:
o creşterea ca pa ci tă ţi i de producţi e a SEN cu
efecte pozitive asupra s ecurităţii energetice pri n
a s igurarea aportului energeti c a l Româ ni ei pe
pi eţel e regi ona l e;
o i ns ta l a rea unor grupuri noi cu efi ci enţă şi
fi a bilitate ridicată, fa pt ce va ri di ca i ndi ca tori i
gl obali de eficienţă şi fiabilitate ai sistemul ui de
producţi e;
o s urpl us ul de putere şi energi e în s i s tem va
permi te retra gerea tempora ră di n opera re a
a l tor ca pa ci tă ţi pentru moderni ză ri şi
retehnologizări sau închiderea acelor ca pa ci tă ţi
l a ca re a ces tea nu s e jus ti fi că ;
o tra nzi ţi a că tre un s ector energeti c cu emi s i i
redus e de ga ze cu efect de s eră ;
o pă s trarea capacitaţilor de producţie pe teritoriul
na ţi ona l a a cti vi tă ţi l or renta bi l e di n s fera
expl oa tă ri i rezervel or de ura ni u, a cel or de
proces a re şi producere a combus ti bi l ul ui
nucl ea r, a vâ nd i mpl i ca ţi i pozi ti ve şi a s upra
ges tionării problemel or s oci a l e di n domeni ul
mi neri tul ui energeti c;
o recuperarea investiţiilor realizate în construcţiile
a ferente Grupurilor 3 şi 4 de l a CNE Cerna voda ;
Pagină 11 din 62
 o va l orificarea rezervei de a pă grea cons ti tui tă în
a ni i precedenţi pentru operarea CNE Cerna vodă
cu 4 grupuri opera ţi ona l e;
o a s igurarea unei participări vi zi bi l e a i ndus tri ei
nucl ea re ori zonta l e di n Româ ni a (i ngi neri e,
proi ectare, fabrica rea de echi pa mente etc) ș i
creș terea numă rul ui de l ocuri de muncă
(cca 19.000).
III.2. Realizarea unui grup
energetic nou, de 600 MW la
Rovinari
As tă zi, capacitatea netă instalată și disponibilă (inclusiv cea
rezerva tă pentru s ervi ci i de s i s tem) în centra l e
termoelectrice pe bază de lignit și de hui l ă es te de 3300
MW.
Competitivitatea cărbunelui în mixul de energi e el ectri că
depi nde de:
1. ra nda mentul fi ecă rui grup, des tul de s că zut
pentru ca pa ci tă ți l e exi s tente;
2. cos tul lignitului livra t centralei, s ituat la un ni vel
rel a ti v ri di ca t;
3. prețul certi fi ca tel or de emi s i i EU ETS.
Pentru a -și păstra locul în mixul energiei el ectri ce, cos tul
l i gni tul ui trebui e s ă fi e câ t ma i s că zut, i a r cons umul
propri u tehnologic al grupurilor energetice trebuie redus .
Noi l e capacități pe bază de lignit trebuie să aibă parametri
s upra-critici, eficiență ridicată, flexi bi l i ta te în opera re ș i
emi s i i s peci fi ce de GES s că zute.
Proi ecți i l e de preț pentru energi a el ectri că ș i pentru
certi ficatele ETS indică păstrarea competitivi tății lignitul ui
în mi xul de energie electrică, la un nivel asemănă tor cel ui
di n prezent, cel puți n pâ nă în a nul 2025.
O i mportanță deos ebi tă va a vea l i gni tul în a s i gura rea
a decvanței SEN în situații de stres, precum perioa del e de
s ecetă prel ungi tă s a u de ger puterni c.
Dura ta de vi ață rămasă a grupurilor existente va depi nde
de mă sura în ca re reușesc s ă rămână competitive în mi xul
energiei electrice și s ă îș i îndepl i nea s că obl i ga ți i l e de
medi u.
Pe termen lung, rolul lignitului în mixul energeti c poa te fi
pă s trat prin dezvoltarea de noi ca pa ci tă ți , prevă zute cu
tehnologie de ca ptare, tra ns port ș i s toca re geol ogi că a
CO2 (CSC).
Rezultatele modelării indică fezabilitatea, începând cu anul
2020, a proi ectelor pentru noi centrale termoel ectri ce pe
ba ză de lignit cu parametri supracritici, i ar din a nul 2035 -
cu condi ția ca acestea să fie prevă zute cu tehnol ogi a de
ca pta re, tra ns port ș i s toca re geol ogi că a CO2 (CSC).
Modelarea a rată că ar putea fi construită o ca pa ci ta te pe
ba ză de lignit prevăzută cu CSC cupri ns ă între 600 MW ș i
1000 MW.
As tfel construcția unei ca pacități s upracri ti ce pe ba ză de
l i gnit de 600 MW, ca re s ă i ntre în producți e după a nul
2020, ș i că rei a s ă -i poa tă fi a dă uga tă o ca pa ci ta te de
ca pta re și s tocare a CO2 începând din 2035, es te nu numai
necesară, dar ș i obligatorie pentru asigurarea compozi ți ei
mi xul ui energeti c cu un cos t opti m l a ni vel s i s temi c.
Grupul va utiliza ligni tul furni za t di n ca ri erel e a fl a te în
i medi a ta veci nă ta te a obi ecti vul ui de i nves ti ți i .
Benefi ci i ma croeconomi ce:
o a cces ul la tehnologii mode rne într-o i nves ti ţi e
energetică de a proa pe un mi l i a rd de e uro, în
condi ţiile în care de 25 de a ni nu s -a u ma i fă cut
i nvestiţii în s ectorul termoenergeti c româ nes c;
o a cces ul la management modern ș i s us tena bi l
pri vi nd protecți a medi ul ui ;
o cons olidarea pieței na ți ona l e de energi e ș i a
mi xul ui energetic diversificat pri n va l ori fi ca rea
s uperi oa ră a res urs el or energeti ce pri ma re;
o s ti mularea investițiilor i nterne pri n a s i gura rea
di n Români a a unor pă rţi de echi pa mente s i
ma teri a l e;
o crea rea de l ocuri de muncă pe peri oa da
i mpl ementă ri i proi ectul ui (cca 4.000).
III.3. Realizarea Centralei
Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița-Lăpuștești
În condiţi i l e în ca re, l a ori zontul a nul ui 2030, în mi xul
tehnologic din sistemul de producţie al energi ei el ectri ce
di n România va creşte ponderea s ectorul ui nucl ea r şi a
energiei din surse regenerabile, sunt neces a re ca pa ci tă ţi
ca re s ă asigure flexibilitatea s istemului el ectroenergeti c.
Prin realizarea celor două grupuri nucleare noi și
menținerea unui trend crescător al capacităţilor de
producţie din surse regenerabile cu caracter intermitent,
construcția unei centrală de mare capacitate cu
acumulare prin pompaj este obligatorie pentru
stabilitatea sistemului electroenergetic.
La ni velul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii
pentru s toca rea energi ei , da r a ces tea nu a u, în a ces t
moment, suficientă ma turi ta te tehnol ogi că pentru a fi
i mplementate. Pri n urmare, es te obl i ga tori e rea l i za rea
unei ca pacităţi de s tocare cu puterea de ci rca 1.000 MW în
CHEAP Ta rni ța -Lă puș teș ti ca re s ă poa tă i nterveni în
echi librarea sistemului pe dura te cupri ns e între 4-6 ore.
Pagină 12 din 62
III.4. Complexul Hidrotehnic Turnu
Măgurele-Nicopole
Amena jarea ra ţională a cursurilor de a pă nu s e fa ce doa r
di n perspecti va obţi neri i energi ei el ectri ce. O da tă cu
fol osinţa energetică, amenajarea trebuie să permită şi a lte
uti l izări ca de exemplu: protecţia împotriva inundaţi i l or şi
tra nzi tarea în siguranţă a viiturilor, asigurarea apei pentru
a gri cul tură şi i ndus tri e, a condi ţi i l or de na vi ga ţi e şi
dezvol ta rea i nfra s tructuri l or portua re, dezvol ta rea
treceri l or ruti ere şi ferovi a re pes te curs uri l e de a pă ,
des ecări şi redări în circuitul a gricol a l unor terenuri etc.
Unul dintre proiectele hidrotehnice cu folosinţe compl exe
şi cu un ma re potenţial de a genera dezvoltare economi că
regi onală este Complexul Hi drotehni c Turnu -Mă gurel e-
Ni copole. Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului
Dună rea pe sectorul a va l de Porţi l e de Fi er I şi II, pâ nă
i medi a t în a va l de confl uenţa cu râ ul Ol t, în ca drul
cooperării între guvernele din România, Bulgaria şi Serbi a .
Compl exul va produce, în medie, o energie de a proximati v
2.200 GWh/a n, contri bui nd s emni fi ca ti v l a creș terea
s ta tutului României de furnizor de securitate energetică în
regi une.
Pri n rea lizarea acestui obiectiv de i nves ti ți i , vor fi crea te
condi ți i ma i bune pentru na vi ga ți a pe Dună re pri n
reducerea cheltuielilor pentru dragare, scurtarea l ungi mi i
şenalului navi gabil, îmbunătăţirea exploatării porturi l or şi
el iminarea inconvenienţelor de navigaţie în s i tua ţi i l e de
debi te mi ci
.
De a s emenea , s e va a s i gura a l i menta rea cu a pă a
l oca lităţilor ri verane, acestea nemaifiind dependente de
ni velul a pei Dunării. Ca urmare a funcţionă ri i conti nue şi
control ate a sistemului de drena j s e va s ta bi l i za pâ nza
frea tică în lunca Dunării , fă câ nd pos i bi l ă rea l i za rea de
i ri ga ţi i gra vi ta ţi ona l e ca re vor duce l a creşterea
s emni fi ca ti vă a producţi ei a gri col e.
De a semenea, proiectul include realizarea unei noi l egături
ruti ere şi de cale ferată între Români a şi Bul ga ri a , pes te
ba ra j fiind prevăzută o şosea cu patru benzi de circulaţie şi
o ca l e fera tă dubl ă .
Proi ectul se adresează autori tă ţi l or ca re a dmi ni s trea ză
domeniile transporturilor, produceri i energi ei el ectri ce,
ges ti uni i a pel or, da r şi comuni tă ţi l or l oca l e ri vera ne
fl uvi ului Dunărea şi , din acest motiv, modul de realizare a l
a ces tei i nves ti ţi i a neces i ta t o deci zi e l a ni vel
guverna menta l . Guvernul Româ ni ei a a proba t pri n
Hotă râ rea nr. 643 di n 23.08.2018 i ncl uderea proi ectul ui
Compl exului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole în lista
de proi ecte s tra tegi ce de i nves ti ţi i ca re urmea ză a fi
pregă tite şi atribuite în parteneriat publi c-pri va t de că tre
Comi s i a Na ţi ona l ă de Stra tegi e şi Prognoză .
Pagină 13 din 62
 IV. CONTEXTUL ACTUAL
IV.1. Contextul global
Pi ețele internaționale de energie se a flă într-o s chi mba re
di na mi că ș i compl exă pe ma i mul te di mens i uni :
tehnologică, cl imatică, geopolitică și economică. Româ ni a
trebui e să anticipeze și să s e poziționeze față de tendințele
de pe piețele internaționale, precum și față de reașezări l e
geopolitice care influențează pa rteneri a tel e s tra tegi ce.
Transformări tehnologice
Mul ti plele dezvoltări tehnologice, sus ți nute de prețuri l e
rel a tiv ma ri ale energiei după anul 2000 ș i de subvenții de
l a bugetele publice, a u dus în ul ti mi i a ni l a o producți e
cres cută de energie. Pe piețele europene, i nfl uența te de
pol iti ci l e de efi ci ență energeti că , a a vut l oc o uș oa ră
s că dere a cererii de energie, dar ș i o diversificare a ofertei.
Tehnologia extracției hidrocarburilor „de ș i s t” a dus l a o
ră s turnare a ierarhiei mondiale a producătorilor de țiței ș i
ga ze naturale. Scă derea s pecta cul oa s ă a cos turi l or de
producție a energiei din SRE, promisiunea s tocării energiei
el ectrice la scară comercială în următorii a ni , emergența
el ectromobilități i , progres ul s i s temel or de ges ti une a
cons umului de energie și digitalizarea constituie provocă ri
l a a dres a pa ra di gmei convenți ona l e de producți e,
tra ns port ș i cons um a l energi ei .
Planificatorii de politici energetice și decidenții
companiilor din sector operează într-un mediu de noi
oportunități și extrem de dinamic.
Tra ns formarea s ectorului energiei electrice a re l oc în ri tm
a ccel erat, prin extinderea ponderii SRE și pri n „revol uți a ”
di gitală, ce constă în dezvoltarea de rețele i ntel i gente cu
coordonare în timp real și cu comuni ca re în dubl u s ens ,
s us ținute de creșterea capacității de a naliză și tra nsmitere
a vol umelor mari de date, cu optimizarea cons umul ui de
energie. Ponderea crescândă a producției de energi e di n
s urs e eoliene și fotovoltaice ri dică probl ema a decva nței
SEN ș i a regulil or de funcți ona re a pi ețel or de energi e
el ectri că . Pe termen l ung, creș terea producţi ei
des centralizate de energie electrică poate duce la un gra d
s porit de reziliență, prin reorganizarea întregului s istem de
tra ns port şi di s tri buți e, în condi ţi i l e a pa ri ți ei
cons uma tori l or a cti vi (pros uma tor) şi a ma turi ză ri i
ca pa ci tă ți l or de s toca re a energi ei el ectri ce.
Atenuarea schimbărilor climatice
Pol i ticile cl imatice și de medi u, centra te pe di mi nua rea
emi siilor de GES ș i pe schimbarea a ti tudi ni l or s oci a l e în
fa voa rea „energiilor curate” constituie un al doi l ea fa ctor
determi na nt, ca re model ea ză comporta mentul
i nvestițional și ti parele de consum în s ectorul energeti c.
Acordul de l a Pa ri s di n 2015 ș i pol i ti ci l e europene de
prevenire a schimbărilor climatice contribuie la reali za rea
unui sistem energetic sustenabil. Potrivit IEA, în anul 2040,
ma joritatea SRE vor fi competitive fără s cheme de s pri ji n
dedicate; tehnologia fotovoltaică va a vea o scădere medie
de cos t de 40-70% până în 2040, i a r tehnol ogi a eol i a nă
offs hore va a vea cos turi medi i cu cel puți n 10-25% ma i
mi ci (IEA 2016b, 24).
Ra portul Energie, schimbări climatice și medi u a l IEA di n
noi embri e 2016 (IEA 2016a ) prezi ntă o l i s tă de mă s uri
pentru reducerea emisiilor de GES în sectorul energetic, cu
s copul l imitării încălzi ri i gl oba l e l a cel mul t 2°C fa ță de
ni velul preindus tri a l , pri ntre ca re: creș terea efi ci enței
energeti ce; i ntroducerea unui preț gl oba l a l pol uă ri i
(pentru CO2); crea rea unui s et gl oba l de i ndi ca tori a i
deca rbonă ri i ; creș terea ca pa ci tă ți i guvernel or de a
i mpl ementa proces ul de tra nzi ți e energeti că .
Transformări economice
Evol uția prețului petrolului influențează consumul gl oba l
de energie și evoluția fluxurilor comerciale ș i investiționale
l a nivel mondial. Reducerea prețului a ces tui a în urmă cu
doi a ni a dus l a scăderea prețul ui ga zel or na tura l e ș i a
energiei electrice, fapt favorabil pentru cons uma tori , da r
ca re erodează capacitatea producătorilor de energi e de a
i nvesti în proiecte de i mportanță strategică. Pri n efect de
domi no, ieftinirea a fectează și profitabilitatea investiți i l or
în SRE ș i în efi ci ență energeti că , precum ș i ri tmul de
creș tere al utilizării autovehiculelor cu propulsie electri că .
Cu toa te a ces tea , a tra cti vi ta tea SRE ră mâ ne rel a ti v
ri di cată, atât timp câ t costul tehnologiilor SRE continuă s ă
s ca dă .
Comerțul internațional cu gaz este din ce în ce mai i ntens ,
pri n creșterea ponderii gazelor na tura l e l i chefi a t (GNL);
pâ nă în 2020, s e va dezvol ta s ubs ta nți a l ca pa ci ta tea
termi nalelor de lichefiere, în s peci a l în Aus tra l i a ș i SUA.
Prețul ga zului s e stabilește tot mai mult la nivel gl oba l , cu
mi ci diferențe regionale, i ar o pondere tot mai ma re es te
da tă de piețele s pot, în detri mentul i ndexă ri i l a prețul
petrol ul ui , a l prețuri l or regl ementa te etc.
Pe mă s ură ce unitățile de producere a energi ei nucl ea re
fi nalizate în a nii 1970-80 a jung la s fârșitul duratei de vi a ță
în 2030-40, în numeroa s e s ta te s e pune probl ema
retehnologizării/extinderii duratei de vi a ță s a u înl ocui ri i
a cestor ca pacităț cu a lte tehnologiii. Presiunea de a li mi ta
s chi mbările climatice va încuraja toate formele de energi e
fă ră emi s i i de GES.
Pagină 14 din 62
IV.2. Contextul european –
Uniunea Energetică
Pachetul de propuneri de reformă „Energie Curată pentru
Toți”
Pe pa rcursul a nului 2016, CE a prezentat două pachete de
propuneri de reformă a politicilor europene în domeni ul
energiei, anticipate în 2015 pri n Strategia-cadru a Uni uni i
Energetice. Aceste pachete s unt definitorii pentru sectorul
energetic european, și i mpl i ci t pentru cel româ nes c, în
peri oada 2020-2030, fi ind menite să a ccel ereze tra nzi ți a
energeti că în UE.
În l una i ul i e 2016, a fos t publ i ca t un pri m pa chet de
propuneri, cu privire la: reducerea emi s i i l or non-ETS în
fi ecare s tat membru pentru perioada 2021-2030 (România
a re a loca tă o cotă de reducere de 2%), conta bi l i za rea
emi s i i l or de GES rezul ta te di n uti l i za rea terenuri l or,
s chi mbarea destinației terenurilor și silvicultură, precum și
o comuni ca re pri vi nd o s tra tegi e europea nă pentru
deca rbona rea s ectorul ui tra ns porturi l or.
La 30 noi embrie 2016, CE a prezentat al doile a pa chet de
reformă , i nti tul a t „Energi e Cura tă pentru Toți ”, ca re
i ncl ude o s eri e de propuneri l egi s l a ti ve de ma re
i mporta nță :
o a ctua lizarea directivelor privind SRE (CE 2016b),
a di recti vei pri vi nd efi ci ența energeti că (CE
2016c) ș i a di recti vei pri vi nd performa nța
energeti că a cl ă di ri l or (CE 2016d);
o un nou design al pieței unice de energie electrică
(CE 2016e), ce presupune a ctualizarea directi vei
s i regul a mentul ui cu pri vi re l a regul i l e de
funcți onare a pieței, a regul a mentul ui pri vi nd
Agenția pentru Cooperarea la nivel europea n a
a utori tă ți l or de Regl ementa re în domeni ul
Energi ei (ACER), precum ș i a regula mentul ui cu
pri vi re la gestiunea riscurilor în sectorul energiei
el ectri ce;
o un nou regul a ment cu pri vi re l a Guverna nța
Uni uni i Energeti ce (CE 2016f), meni t s ă
i ntegreze, să simplifice și să coordoneze mai bine
di a l ogul s ta tel or membre cu CE ș i a cți uni l e
s ta tel or membre în vederea rea l i ză ri i
obi ecti vel or Uni uni i Energeti ce;
o noi reglementări ș i deci zi i a l e CE, precum ș i o
s eri e de recomandări cu privire la eco-design (CE
2016g), ce vi zea ză cu precă dere efi ci ența
energetică și etichetarea echipamentelor pentru
încă l zi re ș i ră ci re, precum ș i norme pentru
procedurile generale de verificare a res pectă ri i
s ta ndardelor de eco-design de că tre producători.
Stra tegi a ori entea ză ș i funda mentea ză pozi ți ona rea
Româ niei în raport cu a ceste propuneri de reformă a pieței
europene de energie. Strategia prezintă, pri n obi ecti vel e
opera ționale ș i acțiunile prioritare, opțiunile s trategi ce de
i ntervenți e a s ta tul ui româ n în s ectorul energeti c.
Premisele realizării Uniunii Energetice
Securitate și diplomație energetică în cadrul UE
Încă din anul 2000, CE a asociat securitatea energetică a
UE cu asigurarea disponibilității fizice neîntrerupte a
produselor energetice, la preț accesibil și urmărind
dezvoltarea durabilă.
Pri ntre a cțiunile prioritare propuse de Strategia europeană
a s ecuri tă ți i energeti ce s e numă ră :
o cons truirea unei piețe i nterne a energiei complet
i ntegra te;
o di versificarea s urselor externe de a provizi ona re
ș i a i nfra s tructuri i conexe;
o modera rea cereri i de energi e ș i creș terea
producți ei de energi e în UE;
o cons ol i da rea meca ni s mel or de creș tere a
ni velului de s ecuritate, s ol i da ri ta te, încredere
între s tate, precum și protejarea i nfra s tructuri i
s tra tegi ce/cri ti ce;
o coordonarea politicilor energetice na ți ona l e ș i
tra ns miterea unui mes a j uni ta r în di pl oma ți a
energeti că externă .
La ns at în februa ri e 2015, proi ectul Uni uni i Energeti ce
urmă reș te s ă crea s că gra dul de i ntegra re în s ectorul
energeti c pri n coordona rea s ta tel or membre în ci nci
domenii interdependente, a șa-numiții “piloni ” a i Uni uni i
Energetice: securitate energetică, solidaritate și încredere;
pi a ță europeană a energiei pe deplin i ntegrată; contribuția
efi cienței energeti ce l a modera rea cereri i de energi e;
deca rbona rea economi ei ; cerceta rea , i nova rea ș i
competi ti vi ta tea .
UE es te un i mportant finanțator al proiectelor energeti ce,
în s pecial a l cel or ca re vi zea ză genera rea de „energi e
cura tă ” şi i nterconecta rea pi ețel or energeti ce.
Româ ni a benefi ci a ză de fi na nța re europea nă pentru
proi ectul BRUA, gazoduct cu un tra seu de 528 km pe ruta
Bul garia-România-Ungaria-Austria. Da tori tă i mporta nței
s a le pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de
Sud-Est, BRUA a re pri ori ta te l a ni vel europea n şi es te
fi na nța t, în pri mă fa ză , cu 179 mi l €, pri n i ntermedi ul
Connecti ng Europe Fa ci l i ty (CE 2016h).
Politici europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră
UE îș i a sumă un rol de lider în comba terea s chi mbă ri l or
cl i ma ti ce a tâ t pri n s pri ji ni rea a corduri l or gl oba l e în
domeni ul cl i mei , câ t şi pri n pol i ti ci l e s a l e cl i ma ti ce.
Pagină 15 din 62
O di mensiune a dipl oma ți ei energeti ce europene es te
di plomația mediului, în special în contextul formă ri i unui
regi m i nterna ți ona l a l pol i ti ci l or cl i ma ti ce pe ba za
Acordul ui de la Pa ris. Obi ecti vul gl oba l pe termen l ung
conveni t l a Pa ri s în 2015 es te l i mi ta rea creș teri i
temperaturii medii globale l a 2°C, compa ra ti v cu ni vel ul
prei ndus tri a l .
UE şi -a dovedit leaders hi p-ul pri n a s uma rea unor ți nte
a mbițioase de reducere a emisiilor de GES, de creș tere a
cotei de SRE în s tructura cons umul ui de energi e ș i de
efi ciență energetică. Aș a -numi ta contri buți e i ndi ca ti vă
determinată național a UE în cadrul Acordului de l a Pa ri s
coi ncide, în fapt, cu țintele 40/27/27 s tabili te pri n Ca drul
europea n pentru pol i ti ca pri vi nd cl i ma ș i energi a în
peri oada 2020-2030, cu opți unea de a creș te a mbi ți a în
ceea ce privește eficiența energeti că de l a 27 l a 30%. UE
a re a mbiția de a reduce până în 2050 emi s i i l e de GES cu
80-95% fa ță de nivelul a nul ui 1990, ți ntel e fi i nd de 40%
pentru 2030 ș i de 60% pentru 2040.
Pentru s egmentul non-ETS, reducerea propus ă es te de
30% pâ nă în 2030 fa ță de a nul 2005, ți ntă ca re va fi
rea l i za tă de s ta tel e membre în mod col ecti v.
Eficiența energetică, prioritatea principală a noului pachet
de reformă
Propunerea CE pentru a ctualizarea directivei cu pri vi re l a
efi ciența energetică (CE 2016c) este de creștere a țintei de
reducere a cererii de energie primară la 32,5%. Prevederile
a rti colului 7 a l directivei sunt extinse până în 2030, dar lasă
fl exibilita te depl i nă fi ecă rui s ta t membru în a l egerea
mă s urilor pri n care sunt îndeplinite obligațiile de reducere
a cereri i de energi e.
Propunerea CE de revi zui re a di recti vei cu pri vi re l a
performanța energetică a clădirilor (CE 2016d) urmă reș te
deca rbonarea segmentului cl ă di ri l or pâ nă în 2050, p ri n
crea rea unei perspective pe termen l ung pentru investiții și
creș terea ri tmul ui de renova re a cl ă di ri l or. Di recti va
prevede utilizarea noilor tehnologii în „clădiri i nteligente”,
pentru a îmbunătăți managementul energetic al a ces tora .
Pri n promova rea i ns ta l ă ri i de s ta ți i de reîncă rca re a
a utovehiculelor electrice în anumite tipuri de cl ă di ri noi ,
di rectiva contribuie și la dezvol ta rea el ectromobi l i tă ți i .
Contra ctel e de Performa nță Energeti că vor deveni un
i ns trument ma i efi ci ent în promova rea efi ci enței
energetice a cl ădirilor pri n creș terea tra ns pa renței ș i a
a cces ul ui l a know-how.
CE a l a ns a t, de a s emenea , pl a nul de l ucru 2016-2019
pentru ecodesign (CE 2016g), ca re va i ntroduce s tanda rde
de eficiență energetică pentru noi categorii de produs e ș i
va muta a ccentul de pe eficiența energeti că pe des i gn în
s pi ri tul economi ei ci rcul a re.
În ceea ce privește fi na nța rea i nves ti ți i l or în efi ci ența
energetică, cu cost inițial ri dicat și recuperare a i nvesti ți ei
pe termen l ung, CE i ntroduce i ni ți a ti va „Fi na nța re
i nteligentă pentru clădiri i nteligente”, ce porneș te de l a
pri ncipalele instrumente financiare europene, cu mă s uri
s peci fi ce ca re pot debl oca 10 ml d . euro fi na nța re
s upl i menta ră a proi ectel or de efi ci ență energeti că .
Promovarea energiei din surse regenerabile
Propunerea CE pentru a ctua l i za rea di recti vei de
promova re a SRE (CE 2016b) prevede ș a s e di recți i de
a cți une. Pri ma dintre ele propune pri nci pi i genera l e de
urma t a tunci când statel e membre defi nes c pol i ti ci de
s pri ji n pentru SRE, cu res pecta rea p ri nci pi i l or de
tra ns parență, eficiență economi că ș i ba za te în câ t ma i
ma re măsură pe mecanismele pieței competi ti ve. Aces te
el emente s unt reuni te în Stra tegi e, s ub pri nci pi ul
neutra l i tă ți i tehnol ogi ce.
A doua di recți e de a cți une a duce în pri m pl a n SRE în
s egmentul de cerere pentru încă l zi re ș i ră ci re (SRE-IR),
prezentâ nd opți uni pentru s ta tel e membre pentru a
a ti nge, l a nivel național, un ritm de creștere a ponderii SRE
în cererea totală de energie pentru încă l zi re ș i ră ci re cu
1,3% a nua l pâ nă în 2030. De a s emenea , di recti va
i ntenționează să asigure a ccesul terților l a rețel el e SACET
pentru noi producători ca re utilizea ză SRE (cu precă dere
bi omasă, biogaz ș i energi e geoterma l ă , da r a r putea fi
l ua te în cons i dera re ș i pompe de că l dură ).
A trei a direcție de a cțiune urmărește creș terea ponderi i
SRE ș i a combustibili l or cu conți nut s că zut de ca rbon în
s ectorul tra nsporturilor – i nclusiv bi ocombustibili avansați,
hi drogen, combus ti bi l i produș i di n deș euri ș i SRE-E.
A pa tra di recți e promovea ză o ma i bună i nforma re a
cons umatorilor cu pri vire la SRE. De asemenea , Di recti va
ga ra ntea ză dreptul cons uma tori l or i ndi vi dua l i ș i a l
comunităților l oca l e de a deveni pros uma tor ș i de a fi
remunera ți pentru energi a l i vra tă în rețea .
A ci ncea direcție de a cțiune prevede întărirea standardelor
de s ustenabilita te pentru energi a produs ă pe ba ză de
bi oma s ă – i ncl us i v ga ra nți a evi tă ri i defri ș ă ri l or ș i a
degra dă ri i ha bi ta tel or, precum ș i ceri nța ca emi s i i l e
a ferente de GES s ă fi e conta bi l i za te în mod ri guros .
A ș a sea direcție de a cțiune vi zează a s i gura rea rea l i ză ri i
ți ntei colective de 32% pentru ponderea SRE în cons umul
fi na l brut de energi e l a ni vel europea n în 2030, cu
efi ci enti za rea cos turi l or.
Noul model al pieței de energie electrică
Propunerea CE cu pri vire la regulile comune de funcționare
a pi eței i nterne de energie electrică (CE 2016e) a duce cel e
Pagină 16 din 62
ma i s ubstanțiale modificări cuprinse în pachetul „Energi e
Cura tă pentru Toți”. Pri n a ceastă propunere, CE defineș te
pri ncipiile generale și detaliile tehnice ale organizării pieței
de energi e el ectri că , cu s peci fi ca rea drepturi l or ș i
res ponsabilităților tuturor tipurilor de participanți la piață .
În ceea ce privește piața angro de energie el ectri că , noul
model prevede, in principal, înl ă tura rea pl a foa nel or de
preț, a rmonizarea regulilor de dispecerizare pentru toa te
ti purile de ca pacități, i nclusiv SRE i ntermitente, reducerea
s i tuațiilor de congestie a i nfrastructurii de i nterconecta re
tra ns frontalieră a rețelelor electrice di n s ta tel e membre
pri ntr-o mai bună coordonare între operatorii de transport
ș i de s i s tem, res pecti v pri n i nves ti ți i în proi ecte de
îmbună tă ți re a fl uxuri l or, o ma i bună remunera re a
pa rti cipării consumatorilor de energie electrică la piața de
echi l i bra re pri n ges ti unea cereri i .
Pentru pi ețele cu a mănuntul de energi e el ectri că , noul
model prevede o ma i bună i nforma re ș i o s pori re a
drepturi l or cons uma tori l or, i ncl us i v pri n înl es ni rea
condi țiilor de participare l a piața de energie el ectri că di n
rol ul de prosumator, garantarea dreptului de a participa la
pi a ța de echi l i bra re, i ndi vi dua l s a u pri n pl a tforme de
centra lizare, încurajându-se a stfel managementul a cti v a l
propri ului consum. Nevoile consumatorilor vulnerabil i vor
fi a coperite prin păstrarea ta rifului s ocial s au pri n mă s uri
a l ternative adecvate de protecție s ocială ș i de creș tere a
efi ci enței energeti ce.
Noul model al pi eței prevede crea rea unei enti tă ți de
coordonare a a ctivității operatorilor rețelelor de distribuție
l a nivel european (asemănătoare ENTSO-E), cu atribuți i în
i ntegrarea SRE, producția distribuită de energie el ectri că ,
s toca rea energi ei el ectri ce, s i s teme i ntel i gente de
mă s ura re ș i control a l cons umul ui etc.
De a s emenea , noul model a l pi eței a re în vedere
îmbunătățirea ca pacității de gestiune a ri s curi l or l a ni vel
regi onal, in principal prin dezvol ta rea unei metodol ogi i
comune pentru a naliza riscurilor și a modului de prevenire
ș i pregă ti re a s i tua ți i l or de cri ză , res pecti v pentru
ges tionarea a ces tor s i tua ți i a tunci câ nd a ces tea a pa r.
O provoca re o constituie i mplementa rea Regul a mentul
(UE) 2015/1222 a l Comi s i ei de s ta bi l i re a unor l i ni i
di rectoare privind a locarea ca pa ci tă ți l or ș i ges ti ona rea
congestiil or, ca re s ta bi l eşte l i ni i di rectoa re deta l i a te
pri vi nd alocarea ca pacităților i nterzona l e ș i ges ti ona rea
congestiilor, vi zând astfel cuplările uni ce a l e pi ețel or de
energie pentru ziua următoare și ale piețelor i ntra zi l ni ce,
în pl a n europea n.
Guvernanța Uniunii Energetice
Pentru gestionarea eficientă a tuturor a spectelor ce ți n de
cel e cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice și de corelarea
a cestora cu alte domeni i propunerea CE pentru un nou
regul ament cu pri vire la guvernanța Uniunii Energetice (CE
2016f) a re i n vedere crea rea unui ca dru coerent,
s i mplificat și i ntegrat de reglementare și dialog între CE ș i
pă rți l e i nteres a te.
Pri nci palul i ns trument i ntrodus pri n a ces t regul a ment
urmea ză să fi e Planul Na țional Integrat pentru Energi e ș i
Cl i mă (PNIESC), ca re înl ocui eș te numeroa s e obl i ga ți i ,
uneori redundante, de ra portare l a nivel na ți ona l – s unt
i ntegrate 31 de obligații de ra portare și suprimate a l te 23.
Sta tel e membre urmea ză s ă tri mi tă pri mul dra ft a l
propri ului PNIESC în a nul 2018, pe baza unei s peci fi ca ți i
deta l i a te de cupri ns defi ni tă pri n regul a ment.
IV.3. Contextul regional: Europa
Centrală și de Est și Bazinul Mării
Negre
IV.3.1. Interconectarea rețelelor de
transport al energiei
Interconectările în construcție ale Europei Centrale și de
Est contribuie la dezvoltarea piețelor de energie şi a unor
mecanisme regionale de securitate energetică care vor
funcționa după regulile comune ale UE. Cooperarea
regională este o soluție eficientă la crizele aprovizionării
cu energie.
În regi une, fa ță de Europa de Ves t, i nterconectă ri l e,
ca pa ci tă ți l e moderne de înma ga zi na re a ga zul ui ,
i ns tituțiile, regulile de funcți ona re a pi eței ș i ca l i ta tea
i nfra s tructuri i s unt încă în curs de dezvol ta re.
UE ș i -a definit ca obiective finalizarea și funcţionarea pieţei
i nterne a energiei electrice și a comerţului tra nsfrontal i er,
precum ș i a s i gura rea unei ges ti onă ri opti me, a unei
expl oatări coordonate ș i a unei evoluţii tehnice sănătoa s e
a reţel ei europene de tra ns port de energi e el ectri că .
La ni velul asociației europene a operatorilor de tra ns port
ș i de s istem (ENTSO-E) s e elaborează un plan de dezvoltare
a reţelei electrice pe zece a ni ș i cupri nde o eva l ua re cu
pri vi re la a decva nța s i s temul ui el ectroenerge ti c pa n-
european, l a fi eca re doi a ni . Aces t pl a n a re în vedere
modelul integrat a l reţelei electrice europene, elabora rea
de s cena ri i şi de eva l ua re a rezi l i enţei s i s temul ui .
În ca drul ENTSO-E au fost create şase grupuri regiona l e în
ca drul că rora s e a na l i zea ză şi s e fi na l i zea ză pl a nul
europea n de dezvol ta re a rețel ei .
Pagină 17 din 62

Fig. 1 – Regiunile ENTSO-E (sursa: ENTSO-E)
Regul a mentul (UE) nr. 347/2013 a l Pa rl a mentul ui
European și al Consiliului privind liniile di rectoa re pentru
i nfrastructura energetică transeuropeană, propune un s et
de mă suri pentru a tingerea obiectivelor UE în domeniu, ca:
i ntegra rea şi funcţi ona rea pi eţei i nterne a energi ei ,
a s igura rea s ecuri tă ţi i energeti ce a UE, promova rea şi
dezvol tarea eficienţei energetice şi a energi ei di n s urs e
regenera bi l e şi promova rea i nterconectă ri i reţel e l or
energeti ce.
Regul a mentul (UE) nr. 347/2013 a i denti fi ca t, pentru
peri oada 2020 şi după, un numă r de 12 (două s prezece)
cori doa re şi domeni i tra ns europene pri ori ta re ca re
a coperă reţelele de energie electrică şi de gaze, precum şi
i nfrastructura de tra nsport a petrol ul ui şi di oxi dul ui de
ca rbon.
Româ nia face pa rte di n cori dorul pri ori ta r nr. 3 pri vi nd
energia electrică: „Interconexiuni nord-sud privind energia
el ectrică din Europa Centra l ă şi di n Europa de Sud-Es t”
(„NSI Ea st Electricity”): i nterconexi uni şi l i ni i i nterne în
di recţiile nord-sud şi es t-ves t pentru fi na l i za rea pi eţei
i nterne şi pentru integrarea producţiei provenite din surse
regenerabile. State membre i mplicate: Bulgaria, Republica
Cehă , Germania, Greci a , Croa ţi a , Ita l i a , Ci pru, Unga ri a ,
Aus tri a , Pol oni a , Româ ni a , Sl oveni a , Sl ova ci a .
Tra ns electri ca SA es te i mpl i ca tă în ma i mul te proi ecte
i ncl use pe l i s ta proi ectel or de i nteres comun l a ni vel
europea n, ca re s unt menți ona te ma i jos .
Proiectul 138 „Black Sea Corridor”
Proi ectul „Bl a ck Sea Corri dor” fa ce pa rte di n cori dorul
pri ori tar privi nd energia electri că : „Interconexi uni nord -
s ud privind energia electri că di n Europa Centra l ă şi di n
Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”) și a re rol ul de a
cons olida coridorul de tra nsport al energiei electri ce de -a
l ungul coastei Mă ri i Negre (Româ ni a -Bul ga ri a ) ș i între
coa s tă ș i res tul Europei .
Aces t proi ect contri bui e s emni fi ca ti v, pri n creşterea
ca pa cităţii de interconexiune dintre România și Bulgaria şi
pri n întărirea infrastructuri i ca re va s us ţi ne tra ns portul
fl uxurilor de putere între coa s ta Mă ri i Negre şi coa s ta
Mă ri i Nordului/ Ocea nul ui Atl a nti c, l a i mpl ementa rea
pri ori tă ţi l or s tra tegi ce a l e Uni uni i Europene pri vi nd
i nfra s tructura energeti că tra ns europea nă , condi ţi e
obl i ga tori e pentru rea l i za rea obi ecti vel or pol i ti ci i în
domeni ul energi ei şi cl i mei .
De a semenea, prin i ntermedi ul i mpl ementă ri i a ces tui
proi ect se va realiza consolidarea i ntegrării pieței regionale
ș i europene de energie, l ucru ca re va permi te creș terea
s chi mburilor din zonă. Dezvoltarea s urselor regenera bi l e
de energi e cu ca ra cter i ntermi tent va fi pos i bi l ă pri n
ca pa citatea rețelei de a tra nsporta energi a produs ă di n
s urs e regenera bi l e di n Sud -Es tul Europei pâ nă l a
pri ncipal el e centre de cons um ș i s i turi de depozi ta re
l oca lizate în centrul Europei ș i res pecti v nordul Europei .
Componentel e proi ectul ui s unt urmă toa rel e:
o LEA nouă 400 kV d.c. între s ta ți i l e exi s tente
Cerna vodă ș i Stâlpu, cu un ci rcuit i ntrare/ieșire în
s ta ți a 400 kV Gura Ia l omi ței .
o LEA nouă 400 kV d.c. (cu un ci rcuit echipat) între
s ta ți i l e exi s tente Smâ rda n ș i Guti na ș ;
o Exti nderea s ta ți ei 220/110 kV Stâ l pu pri n
cons trui rea s ta ți ei 400/110 kV.
Proiectul 144 „Mid Continental East Corridor”
Proi ectul „Mid Continental Ea s t Corri dor” fa ce pa rte di n
cori dorul pri ori ta r pri vi nd energi a el ectri că :
„Interconexiuni nord-s ud pri vi nd energi a el ectri că di n
Europa Centra l ă şi di n Europa de Sud -Es t („NSI Ea s t
El ectri city”) ș i conduce la creșterea capacități i de s chi mb
pe gra nițele dintre România – Ungaria – Serbia; intensifică
cori dorul european nord-sud dinspre nord-es tul Europei
s pre Sud-Estul Europei prin România, permiţând integrarea
ma i puternică a pieţelor şi creşterea securităţii alimentări i
cons umul ui în zona de Sud-es t a Europei .
Componentel e proi ectul ui s unt urmă toa rel e:
o LEA nouă 400 kV d.c. între s ta ți i l e exi s tente
Reș i ța (Româ ni a ) ș i Pa ncevo (Serbi a ).
o LEA nouă 400 kV s .c. s ta ți a exi s tentă 400 kV
Porți l e de Fi er ș i noua s ta ți e 400 kV Reș i ța .
o trecerea l a 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reș i ța -
Ti mi ș oa ra -Să că l a z-Ara d
o exti nderea s ta ți ei 220/110 kV Reș i ța pri n
cons truirea stați ei noi 400/220/110 kV Reș i ța .
o înl ocui rea s ta ți ei 220/110 kV Ti mi ș oa ra pri n
cons trui rea s ta ți ei noi 400/220/110 kV.
Ca pa citatea reală de interconectare depinde atât de starea
rețel ei electrice i nterne ș i de i nterconexi une, câ t ș i de
s ta rea rețel el or de tra ns port di n s ta tel e veci ne.
Pagină 18 din 62
În prezent, România are o capacitate de interconexiune
de 7 %, iar pentru anul 2020 se estimează o creștere la
peste 9 %, fiind mai aproape de obiectivul de 10 %.
În ce pri veşte a tingerea obiectivului de interconecta re de
15% pentru a nul 2030, s e intenționează ca a ces t obi ecti v
s ă fi e îndeplinit în principal prin i mplementarea PCI -uri l or
şi res pecti v pri n rea l i za rea cel orl a l te proi ecte de
dezvol tare a rețelei electrice de transport i ncluse în Planul
de Dezvol ta re a RET peri oa da 2018 – 2027.
Trebuie dezvoltate mecanisme de coordonare a planificării
şi fi na nță ri i proi ectel or regi ona l e de i nfra s tructură
energetică. România trebuie să aibă o prezență a cti vă în
di plomația energetică intra-comunitară, în coordona re cu
ță ri le Europei Centrale si de Est, cu s tructură a sis temel or
energeti ce a s emă nă toa re.
În a fară de i nterconectările cu Ungaria, Bulgaria și Serbi a ,
Româ nia trebuie s ă dezvol te i nterconectă ri ș i cu ță ri l e
veci ne di n a fa ra UE (Republ i ca Mol dova , Ucra i na ).
Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale și
de energie electrică ale României cu cele ale Republicii
Moldova reprezintă un obiectiv strategic al guvernelor
celor două țări.
IV.3.2. Geopolitica regională
Ca ța ră de fronti eră a UE, Româ ni a es te di rect expus ă
creș terii tensiunilor geopol i ti ce în Ba zi nul Mă ri i Negre.
În același timp, România se poate evidenția ca furnizor
regional de securitate energetică.
Fl uxul de gaze naturale dinspre Româ ni a a r a juta ță ri ca
Republica Moldova și Bulgaria s ă -şi reducă dependența
exces ivă de o sursă unică, iar producătorii din Români a a r
pri mi un impuls de a investi în prelungirea duratei de viață
a ză că mi ntel or exi s tente ș i în dezvol ta rea de noi
ză că mi nte.
Pri n modernizarea ca pacităților de înmagazina re de ga ze
na turale și prin s isteme de echilibrare și de rezervă pentru
energia el ectri că , Româ ni a poa te a duce o contri buți e
i mportantă și profitabilă l a pi a ța regi ona l ă a s ervi ci i l or
tehnol ogi ce de s i s tem.
IV.4. Sistemul energetic național:
starea actuală
IV.4.1. Resursele energetice primare
România are un mix energetic echilibrat și diversificat.
Pri nci palele resurse de energi e pri ma ră a u fos t, în a nul
2017, 34.291,4* mi i tep, di n ca re 21.303,5 mi i tep di n
producție i nternă ș i 12.987,9 mi i tep di n i mport, a vâ nd
urmă toa rea s tructură :
o că rbune: 5.164,7 mi i tep (4.654,6 producți e
i nternă ș i 510,1 i mport) – 15% di n mi x;
o ți ței : 11.175,9 mi i tep (3.421,7 producție internă
ș i 7.754,2 i mport) – 32,6% di n mi x;
o ga ze naturale: 9.282,1 mi i tep (8.337,7 producție
i nternă ș i 944,4 i mport) – 27% di n mi x;
o energi e hi droel ectri că , energi e nucl ea ro -
el ectrică, solară şi energie electri că di n i mport:
5.203,8 mi i tep (4.889,5 producți e i nternă ș i
314,3 i mport) – 15,2% di n mi x;
o produse petroliere din i mport: 2.985,8 mi i tep –
8,7% di n mi x.
*Sursa Institutul Național de Statistică
Țiței și gaze naturale
În prezent, în Româ ni a , s e expl oa tea ză cca . 400 de
ză că mi nte de ți ței ș i ga ze na tura l e, di n ca re:
o OMV Petrom operea ză ma i mul t de 200 de
ză că minte comerciale de ţi ţei ș i gaze natural e în
Româ ni a . În Ma rea Nea gră , OMV Petrom
operea ză pe ș a pte pl a tforme fi xe ;
o Romga z îşi desfăşoară a ctivitatea, ca unic ti tul a r
de a cord petrolier, pe 8 perimetre de explora re,
dezvol ta re, expl oa ta re.
Pentru a lte 39 de ză că mi nte a u fos t închei a te a corduri
petrol i ere de dezvol ta re -expl oa ta re ș i expl oa ta re
petrolieră, a vând ca ti tulari diverse companii. Ma jorita tea
a ces tor ză că mi nte s unt ma ture, a vâ nd o dura tă de
expl oa ta re de pes te 25-30 a ni .
Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţi ţei şi ga ze
na tura l e s e pot ma jora pri n i mpl ementa rea de noi
tehnol ogi i ca re s ă conducă l a creşterea gra dul ui de
recuperare în zăcăminte şi prin implementarea proiectelor
pentru explorarea de a dâncime şi a zonel or offs hore di n
pl a tforma conti nenta l ă a Mă ri i Negre.
Țiței
În 2017, producția i nternă de ți ței a acoperit aproape 32%
di n cerere. Declinul producției medii a nuale a fost de 2% în
ul ti mii cinci ani, fiind limitat prin i nvestiții în fora rea unor
noi s onde, repuneri în producți e, recupera re s ecunda ră
etc. Rezervele dovedite de ți ței a le României s e vor epuiza
în ci rca 16 a ni l a un cons um d e 3,4 mi l i oa ne t/a n.
Gaze naturale
Ga zele natura l e a u o pondere de a proxi ma ti v 30% di n
cons umul i ntern de energie primară. Cota l or i mporta ntă
s e explică prin disponibilitatea relativ ri dicată a resurs el or
a utohtone, pri n i mpa ctul redus a s upra medi ul ui
înconjurător ș i prin ca pa ci ta tea de a echi l i bra energi a
el ectrică produs ă di n SRE i ntermi tente. I nfra s tructura
Pagină 19 din 62
exi s tentă de extra cție, tra nsport, înmagazinare s ubtera nă
ș i di s tri buți e es te exti ns ă pe întreg teri tori ul ță ri i .
Pi a ța de ga ze naturale este a vantajată de poziția favorabilă
a Româ niei fa ță de ca pacitățile de tra nsport în regi une şi
de posibilitatea de i nterconectare a SNT cu s i s temel e de
tra ns port central europene ș i cu res urs el e de ga ze di n
Ba zi nul Ca spic, din estul Mă rii Mediterane și di n Ori entul
Mi jl oci u, pri n Cori dorul Sudi c.
În 2017, cons umul total de gaze na tura l e a fos t de 129,7
TWh, di n ca re producţi a i nternă a a coperi t 89,4%, i a r
i mportul 10,6%. Structura consumului: consum ca snic - cca
33,4 TWh (25,73%), producă tori de energi e el ectri că ș i
termi ca – cca . 35,4TWh (27,27%), i ndustria chi mi că – cca .
12,9 TWh (9,93%), s ectorul comerci a l – cca . 8,5 TWH
(6,59%) .
Cărbune
Că rbunele este res urs a energeti că pri ma ră de ba ză în
componența mi xul ui energeti c, fi i nd un combus ti bi l
s tra tegic în susținerea s ecurității energeti ce na ți ona l e ș i
regi onale. În perioadele meteorologice extreme, că rbunele
s tă l a baza rezilienței a l i mentă ri i cu energi e ș i a bunei
funcți onă ri a Si s temul ui Energeti c Na ti ona l (SEN),
a coperind o treime di n neces a rul de energi e el ectri că .
RESURSE
RESURSE REZERVE
PURTATOARE DE
ENERGIE
PRIMARA Milioane Milioane Milioane Milioane
Tone1) Tep Tone1)
LIGNIT 690 124 290
HUILA 232 85 83
TITEI 229.2 52.6
GAZE NATURALE 726.8 153
URANIU2)
1)
exclusiv gaze naturale exprimate in Miliarde m 3
2)
date cu regim special disponibile in anexa clasificata
Uraniu
Româ ni a di s pune de un ci cl u des chi s compl et a l
combustibilului nuclea r, dezvol ta t pe ba za tehnol ogi ei
ca na diene de ti p CANDU. Dioxidul de uraniu (UO2), utilizat
pentru fa bri ca rea combus ti bi l ul ui nucl ea r neces a r
rea ctoa rel or 1 ș i 2 de l a Cerna vodă , es te pro dus ul
proces ă ri i ș i ra fi nă ri i ura ni ul ui extra s di n producți a
i ndi genă .
Compa nia Națională a Uraniului a intrat într-un proces de
res tructura re, urmâ nd ca , în pa ra l el cu proces ul de
închi dere a minei Crucea (județul Suceava), să expl oa teze
noi ză căminte în condiții de eficiență. Pâ nă la deschiderea
ș i exploa ta rea unor noi ză că mi nte de ura ni u i ndi gen,
Res ursele de lignit din România sunt esti ma te l a 690 mi l .
tone [124 mi l. tep], di n ca re expl oa ta bi l e în peri metre
concesionate 290 mi l . tone [52 mi l . tep]. La un cons um
medi u al resurselor de 4.5 mi l. tep/an, gradul de asigura re
cu res urse de lignit este de 28 a ni în condi ți i l e în ca re în
urmă torii 25 de ani consumul va ră mâne constant și nu vor
ma i fi pus e în va l oa re a l te ză că mi nte de l i gni t.
Puterea ca lorifică medie a lignitului exploatat în Româ ni a
es te de 1.800 kcal/kg. Deoarece zăcământul de l i gni t di n
Ol teni a es te forma t di n 1-8 s tra turi de că rbune
expl oatabile, va lorificarea superioară a a ces tora i mpune
a doptarea urgentă a unor reglementări ca re să ga ra nteze
expl oatarea ra ţională în condiţii de siguranţă ș i efi ci ență ,
cu pi erderi mi ni me.
Res ursele de huilă din România cunoscute s unt de 232 mil.
tone [85 mi l . tep] di n ca re expl oa ta bi l e în peri metre
conces i ona te 83 mi l . tone [30 mi l . tep]. La un cons um
medi u al rezervelor de 0.3 mil. tep/an gradul de asi gura re
cu res urse de huila este de 104 a ni dar exploatarea a cestei
res urs e energeti ce pri ma re es te condi ți ona tă de
feza bi l i ta tea economi că a expl oa tă ri l or.
Puterea ca lorifică medie a huilei expl oa ta te în Româ ni a
es te de 3.650 kca l /kg.
Situaţia resurselor naţionale de energie primară (sursa: ANRM)
PERIOADA DE ASIGURARE
PRODUCTIE ANUALA CU RESURSE SI REZERVE
ESTIMATA
RESURSE REZERVE
Milioane Milioane
ANI ANI
Tep Tone1) Tep
52 25 4.5 28 12
30 0.8 0.3 290 104
3.4 67.4 15.5
10.5 69.2 14.6
opera torul centra l ei nucl ea re de l a Cerna vodă ,
Nucl earelectrica SA, a chiziționează materia primă a tâ t de
pe pi ața internă , câ t ș i de pe pi a ța externă în vederea
fa bri că ri i combus ti bi l ul ui nucl ea r.
Rezervele de minereu existente s i expl oa ta bi l e a s i gură
cererea de urani u na tura l pentru funcți ona rea a două
uni tă ţi nucl ea r-el ectri ce pe toa tă dura ta de opera re .
Sursele regenerabile de energie
Româ nia dispune de resurse bogate și va riate de energi e
regenerabilă: biomasă, hidroenergie, potențial geoterma l ,
res pectiv pentru energie eoliană și fotovol ta i că . Aces tea
s unt distribui te pe întreg teri tori ul ță ri i ș i vor putea fi
expl oa ta te pe s ca ră ma i l a rgă pe mă s ură ce ra portul
Pagină 20 din 62
performanță-preț al tehnologiilor s e va îmbună tă ți , pri n
ma turi zarea noilor generații de echipamente ș i i ns ta l a ți i
a ferente.
Potențialul hidroenergetic este uti l i za t în bună mă s ură ,
deș i exi s tă pos i bi l i ta tea de a conti nua a mena ja rea
hi droenergeti că a curs uri l or pri nci pa l e de a pă , cu
res pectarea bunelor practici de protecție a biodiversității și
ecos i s temel or.
În ul timii șase ani, România a a va ns a t în uti l i za rea unei
pă rți importante a potențialului energetic eolia n ș i s ol a r.
Hidroenergia
Româ nia beneficiază de un potenţial ri dicat a l res urs el or
hi droenergetice. Dintr-un total a l potenţi a l ul ui teoreti c
l i niar de aproxima ti v 70,0 TWh/a n, potenţi a l ul teoreti c
l i niar a l cursurilor de a pă interioa re es te de a proxi ma ti v
51,6 TWh/a n, i ar cel a l Dunării (doar partea româ nea s că )
es te eva l ua t l a cca .18,4 TWh/a n.
Schemele de a menajare complexă a râ urilor i nterioare şi a
Dună rii a u fost elaborate începând din perioada i nterbelică
şi a u fost definitivate, în ma re pa rte, pâ nă în a nul 1990.
Aces tea a u fos t gâ ndi te pentru a permi te fol os i nţe
compl exe: hi droenergi e, na vi ga ţi e, regul a ri za rea
mul tianuală sau sezonieră a s tocuri l or de a pă , pentru a
permi te a l i menta rea cu a pă s a u i ri ga ţi i , i ndus tri e şi
popul a ţi e, precum şi pentru a tenua rea vi i turi l or şi
tra nzi tarea l or în siguranţă l a nivelul albiilor. Schemel e de
a menajare a u fost parţial puse în operă conform a ces tor
fol osinţe complexe până în 1990, da r o parte s emnificativă
s unt încă în stadiul de proiect s a u a u l ucră ri începute şi
nefi na l i za te.
Conform s chemelor de a mena ja re compl exă concepute
îna i nte de 1990, potenţi a l ul hi droenergeti c te hni c
a menajabil este de cca . 40,5 TWh/a n, di n ca re cca . 11,6
TWh/a n revi n Dunării, iar pe râ uri l e i nteri oa re s e poa te
va l orifica un potenţial cca . 24,9 TWh/an pri n centra l e cu
puteri i ns ta l a te ma i ma ri de 3,6 MW, i a r res tul de 4,0
TWh/a n în centrale mai mici. Aceste s cheme de amenajare
a u fos t proi ecta te pentru a va l ori fi ca potenţi a l ul
hi droenergetic la cote ri dicate, fiind bazate pe concentră ri
de că deri şi debite, realizabile prin lucrări de deri va re a l e
curs urilor de apă şi pe i nstalarea în centrale a unor debi te
ca re depăşeau de 3-4 ori debi tel e modul di n s ecţi uni l e
a menajate, chiar şi în cazul s chemel or cu l a curi mi ci de
a cumula re, cu un gra d de regul a ri za re cel mul t zi l ni c-
s ă ptă mâ na l .
După anul 1990, dar mai a les după anul aderării Români ei
l a Uniunea Europea nă , uti l i za rea res urs el or de a pă a
trebui t s ă ţi nă cont de pol i ti ci l e promova te pentru
protecţia mediului. În domeni ul hi droenergeti c, a ces te
pol itici de mediu a u a vut i mpact asupra modului în ca re se
poa te va l ori fi ca potenţi a l ul na tura l , în pri n ci pa l pri n
conjuga rea a două mă s uri : a dopta rea unor ni vel e
s uperi oa re pentru debi tel e de s ervi tute/ecol ogi ce şi
s ta bilirea arealelor i ncluse în reţeaua Na tura 2000. Pra cti c,
în a nul 2018, fa ţă de anul 1990, s -a u di mi nua t s tocuri l e
a nuale de apă utile cu ci rca 20% şi au fost blocate cele mai
feza bile amplasamente pentru proi ecte noi ca urma re a
i ns tituirii a realel or Na tura 2000, ca re ocupă ci rca 22,5%
di n s upra fa ţa tuturor ba zi nel or hi drogra fi ce.
Es ti mările a ctuale privind potenţi a l ul tehni co -economi c
a menajabil, diminuat în urma acestor reglementări pentru
protecţi a medi ul ui , a ra tă că , fa ţă de cei 40,5 TWh/a n
energie estimată în 1990, în a nul 2018 potenţialul tehnico-
economi c a mena ja bi l s -a redus l a ci rca 27,10 TWh.
S.P.E.E.H. Hi droelectrica S.A., compani e că rei a s ta tul i -a
concesionat bunuri l e propri eta te publ i că în domeni ul
producerii energiei electrice în centrale hi droel ectri ce în
s copul expl oa tă ri i , rea bi l i tă ri i , moderni ză ri i ,
retehnologizării precum ș i cons trui ri i de noi a mena jă ri
hi droenergeti ce operea ză centra l e ca re conform
documenta ți i l or tehni ce îns umea ză 17,46 TWh/a n.
Aproxi mativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor
mi crohidrocentralelor deţinute de alţi operatori, în ma rea
l or ma jori ta te pri va ţi . Aceşti a a u i nves ti t în proi ecte
hi droenergetice de mică anvergură, în special în peri oa da
2010-2016, fi i nd stimulaţi prin s chema de s pri ji n a Legi i
220/2008.
La ni velul anului 2018, restul de potenţial hi droenergeti c
tehnic ca re a r mai putea fi a mena ja t în Roma ni a es te
a preci a t ca fi i nd de cca . 10,30 TWh/a n.
Un a s pect extrem de i mporta nt în ceea ce pri veşte
a cti vi tatea i nves ti ţi ona l ă în domeni ul hi droenergeti c
cons tă în fa ptul că proi ectel e hi droenergeti ce de
a nvergură începute înainte de a nul 1990 şi nefi na l i za te
pâ nă în 2018 a u folosi nţe compl exe. Pentru fi na l i za rea
a ces tora s unt neces a re a na l i ze tehni co -economi ce
compl exe ca re vor s ta l a ba za deci zi i l or de rea l i za re a
a ces tora .
Energia eoliană
Pri n poziţia sa geografică România s e află la l imita estică a
ci rcul aţiei a tmosferice generată în bazinul Atlanti cul ui de
Nord, ca re s e manifestă cu o intensitate s uficient de ma re
pentru a permite va lorificarea energetică doar la altitudini
ma ri pe cres tel e Ca rpa ţi l or. Ci rcul a ţi a a tmos feri că
genera tă în zona Mă ri i Negre şi a Câ mpi ei Rus e, în
conjunctură cu cea nord-a tl a nti că oferă pos i bi l i tă ţi de
va l orificare energetică în arealul Dobrogei, Bărăganul ui şi
a l Mol dovei . De a s emenea , pe a rea l e res trâ ns e s e
ma ni fes ta ci rcul a ţi i a tmos feri ce l oca l e ca re permi t
va l orificarea economică prin proiecte de parcuri eoliene de
a nvergură redus ă .
Pagină 21 din 62
Un s tudiu sistematic de i nventariere a potenţialului eolia n
teoretic pentru întreg teritoriul na ţi ona l s -a rea l i za t de
că tre ICEMENERG în a nul 2006 şi a oferi t o va l oa re a
potenţialului de a proximati v 23 TWh/a n pri n i ns ta l a rea
unor ca pa ci tă ţi cu puterea tota l ă de cca . 14.000 MW.
Potenţialul eolian, determinat în a nul 2006, trebuie a justat
ţi nâ nd cont de institui rea ul teri oa ră a a ri i l or proteja te
Na tura 2000 precum şi de cul oa rel e de zbor pentru
populaţiile de păsări sălbatice, elemente ca re diminuea ză
opți unile de dezvoltare a unor noi proi ecte în regi unea
Dobrogei .
Pentru o ma i bună a preciere a potențialului eoli a n tehni c
a menajabil, pot fi l uate în considerare va riantele s tudi a te
în ca drul proi ectel or de pa rcuri eol i ene dezvol ta te în
peri oada a nilor 2009 – 2016 pri n ca re practic s-au cercetat
toa te nişele disponibile pentru a s tfel de dezvol tă ri pri n
cons idera rea l i mi tă ri l or de medi u a ctua l e. Proi ectel e
a na lizate în perioada de ti mp menţi ona tă îns umea ză o
putere tota l ă de ci rca 5.280 MW a vâ nd o energi e de
proi ect de 10,23 TWh/a n. Di n toa te a ces te proi ecte
s tudiate, la sfârşitul anului 2016 era u fi na l i za te proi ecte
îns umâ nd o putere de 2.953 MW şi ca re îns umea ză o
energie de proi ect de ci rca 6,21 TWh/a n. În a nul 2016,
ţi nâ nd cont de condiţiile s peci fi ce a l e a nul ui res pecti v,
centra l el e eol i ene di n Româ ni a a u produs 6,52 TWh,
va l oare ca re se înscrie în jurul valorii energi ei de proi ect.
Inves ti ţi i l e pentru dezvol ta rea pa rcuri l or eol i ene în
Româ nia au fost încurajate în perioada 2009 – 2016 pri ntr-
o s chemă de s prijin utilizând a cordarea de certificate verzi,
conform Legi i 220/2008.
Pri nci pala cauză pentru ca re potenţialul tehnic, de circa de
10.23 TWh/a n, este va lorificat în prezent doa r în procent
de 60,7% cons tă în a decva nța s i s temul ui energeti c
na ţi onal ca re nu poa te prel ua s urs el e de producţi e cu
ca ra cter discontinuu nepredictibil. Din a ces t moti v, ori ce
eventua l ă dezvol ta re a ca pa ci tă ţi l or eol i ene trebui e
rea l i za tă în pa ra l el cu a l te dezvol tă ri ca re s ă a s i gure
s ervi ci i l e de echi l i bra re în s i s tem. După închi derea
a cces ului la schema de sprijin a Legii 220/2008, l a sfârşitul
a nului 2016, nu s -au mai înregistrat investiţii noi în parcuri
eol iene. Acest lucru denotă fa ptul că , fă ră o s chemă de
s pri jin, a ctualul nivel tehnologic al turbinel or nu permi te
va l orificarea rentabilă a potenţialul eolian din majorita tea
a mplasamentelor, ţinând cont şi de preţurile înregi s tra te
di n peri oa da 2017- 2018.
Energia solară
Energia s olară poate fi va lorificată în scop energetic fie sub
formă de căldură, ca re poate fi folosită pentru prepara rea
a pei calde mena jere şi încă l zi rea cl ă di ri l or, fi e pentru
producţia de energi e el ectri că în s i s teme fotovol ta i ce.
Repa rtiţia energiei s olare pe teritoriul naţional este rela ti v
uni formă cu va l ori cupri ns e în tre 1.100 şi 1.450
kWh/mp/an. Valorile minime s e înregi s trea ză în zonel e
depresi ona re, i a r va l ori l e ma xi me în Dobrogea , es tul
Bă ră ga nul ui şi s udul Ol teni ei .
Corel at cu modul de dezvoltare a l ocui nţel or s a u a a l tor
cl ă di ri di n i nteri orul l oca l i tă ţi l or, co nform s tudi ul ui
ICEMENERG 2006, a r putea fi utilizaţi captatori sol a ri cu o
s upra fa ţă de 34.000 mp ca re s ă producă o energi e de
61.200 TJ/a n. Ma turi za rea tehnol ogi i l or de ca pta re şi
experienţa utilizatoril or a ctua l i di n Româ ni a cond uc în
prezent l a ideea că a ceastă utiliza re poa te fi exti ns ă pe
s ca ră l argă în România, pe perioada întregului an, cel puţin
pentru prepa ra rea a pei ca l de mena jere.
Va l orificarea potenţialului s ol a r în s copul produceri i de
energie electrică prin utili za rea pa nouri l or fotovol ta i ce
permi te, conform a cel ui a ș i s tudi u, i ns ta l a rea unei
ca pa cităţi totale de 4.000 MWp şi producerea unei energii
a nuale de 4,8 TWh. La sfârşitul a nului 2016, era u i nstal a te
în Româ nia parcuri solare cu puterea total ă de 1.360 MW
ca re, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/a n.
În a nul 2016, pa rcurile fotovoltaice din România a u produs
1,67 TWh. Cons truirea de parcuri fotovoltaice a beneficiat
în peri oada 2009-2016 de s chemă de s prijin, conform Legii
220/2008.
Ins titui rea a rea l el or proteja te Na tura 2000, precum şi
res tri cţi ona rea dezvol tă ri i pa rcuri l or fotovol ta i ce pe
s uprafeţe de teren a gricole, l i mi tea ză opţi uni l e pri vi nd
i ns ta l a rea unor noi pa rcuri fotovol ta i ce de ma re
di mens i une doa r pe terenuri l e degra da te s a u
neproducti ve.
Pri nci pala cauză pentru ca re potenţi a l ul s ol a r nu es te
va l orificat l a un grad superior constă în faptul că s i s temul
energetic na ţi ona l nu poa te prel ua va ri a ţi i l e ma ri de
i njecţie de putere genera te de s urs el e fotovol ta i ce în
a bs enţa unor s i s teme de echi l i bra re şi s toca re
di mens i ona te cores punză tor.
Pe de a ltă parte, după închiderea accesului l a s chema de
s pri jin a Legii 220 l a s fârşitul anului 2016, s -a cons ta ta t că
nu s -au mai înregistrat investiţii noi în astfel de ca pa ci tă ţi
de producţie, ca urmare a faptului că tehnol ogi a a ctua l ă
nu a a tins performanţele neces a re pentru a fi re nta bi l ă
fă ră s chemă de s pri ji n.
Biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare
a deşeurilor şi nămolurilor
Potenţialul energetic al biomasei este eval ua t l a un tota l
de 318.000 TJ/a n, a vând un echivalent de 7,6 mi lioane tep.
Da tele cu privire la producția de biomasă s ol i dă prezi ntă
un gra d ma re de i ncerti tudi ne (ci rca 20%), es ti ma rea
centra l ă fi i nd de 42 TWh în 2015.
Pri nci pala formă a bi oma s ei cu des ti na ți e energeti că
produsă în România es te l emnul de foc, a rs în s obe cu
Pagină 22 din 62
efi cienţă redus ă . Cons umul de l emn de foc uti l i za t în
gos podării este estimat la 36 TWh/an. În 2015, producți a
înregistrată de biocarburanți a fost de circa 1,5 TWh ș i cea
de bi oga z de 0,45 TWh.
În a nul 2015, doar 0,7 TWh di n energia electrică produsă la
ni vel naţional a provenit din biomasă, biol i chi de, bi oga z,
deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nă mol uri l or,
în ca pa ci tă ţi îns umâ nd 126 MW putere i ns ta l a tă .
Energia geotermală
Pe teri toriul României au fost i dentificate mai multe a reale
în ca re potenţialul geotermal se estimea ză că a r permi te
a pl i ca ţi i economi ce, pe o zonă exti ns ă în ves tul
Tra ns i l va ni ei şi pe s upra feţe ma i res trâ ns e în nordul
Bucureştiului, la nord de Rm. Vâlcea şi în jurul l oca l i tă ţi i
Ţă ndărei. Cercetările anterioa re a nul ui 1990, a u rel eva t
fa ptul că potenţialul resurselor geotermale cunoscute di n
Româ ni a îns umea ză a proxi ma ti v 7 PJ/a n (cca . 1,67
mi l ioane Gcal/a n). Evi denţel e di n peri oa da 2014-2016,
cons emnează că din tot a cest potenţia l s unt va l ori fi ca te
a nual sub forma de a gent termic sau a pă ca l da între 155
mi i şi 200 mi i Gca l .
Ma re pa rte di ntre puţuri l e pri n ca re s e rea l i zea ză
va l orificare energiei geotermale au fost execute înainte de
1990, fi i nd fi na nța te cu fonduri de l a bugetul de s ta t,
pentru cerceta re geol ogi că .
Cos turi l e a ctua l e pentru s ă pa rea unei s onde de a pă
geotermală ca re sunt similare cu costurile pentru săpa rea
unei s onde de hi droca rburi . În a ces te condi ţi i , pentru
a dâ nci mi l e de pes te 3.000 metri ca re ca ra cteri zea ză
ma jori ta tea res urs el or geoterma l e di n Româ ni a ,
a morti za rea i nves ti ţi i l or pentru uti l i za rea energi ei
geoterma l e depă şeşte 55 a ni ; a s tfel de proi ecte s unt
cons iderate nerentabile. Pri n urmare, parcul de s onde de
producți e de a pă geoterma l ă nu a cres cut.
IV.4.2. Rafinarea și produsele petroliere
Româ nia are o capaci ta te de prel ucra re a ți ței ul ui ma i
ma re decâ t cererea i nternă de produs e petrol i ere.
Ra fi nă ri i l e româ neș ti , ca re a chi zi ți onea ză producți a
na ți onală de țiței și i mportă circa două treimi din neces a r,
a u în prezent o ca pacitate operațională de 12 mi l t/a n. În
ul ti mii ani a avut l oc o scă dere a a cti vi tă ți i i ndi gene de
ra fi nare, atât pe fondul prețului relativ ri dicat al energiei în
UE fa ță de ță rile competitoare non-UE, cât și a l cos turi l or
generate de reglementările europene pri vi nd reducerea
emi s i i l or de CO2 ș i de noxe.
Sectorul de ra finare din Româ ni a es te forma t di n pa tru
ra fi nă ri i opera ţi ona l e: Petrobra zi (deţi nută de OMV
Petrom), Petromi di a şi Vega (deţi nute de Rompetrol ),
Petrotel (deţi nută de Lukoi l ) ca re a u o ca pa ci ta te
opera țională tota l ă de a proxi ma ti v 12 mi l tone pe a n.
În a nul 2017, ra finăriile din România au prelucrat 11,2 mi l .
tone ți ței și a ditivi (livră rile brute interne observa te au fost
11,17 mi l . tone de țiței și aditivi, din ca re 3,52 mi l. tone din
producția i nternă ), rezul tâ nd 5,47 mi l . tone motori nă ;
1,55 mi l . tone benzină și keros en; 0,56 mi l . tone cocs de
petrol ; 0,7 mi l. tone GPL; 0,38 mi l. tone pă cură ; 0,2 mi l .
tone nafta; 0,5 mi l. tone gaze de rafinărie și 0,81 mi l. tone
de a l te produse de ra finărie. Consumul tota l de produs e
petrol i ere a fos t de 9,45 mi l tone.
În a nul 2017 i mportul net de ți ței a fost de 7,75 mi l. tone,
în pri ncipal din Ka zahs ta n ș i Federa ți a Rus ă , da r ș i di n
Azerba idjan, Irak, Li bia ș i Turkmenistan, i ar importurile de
produse petroliere a u fost de cca 2,98 mi l tone. Româ ni a
es te un exporta tor de produs e petrol i ere – conform
da tel or s ta ti s ti ce, în a nul 2017 Româ ni a a exporta t
combustibili petrolieri și lubrifi a nți în va l oa re de 2.285,3
mi l ioane euro (din ca re 943,4 mi l i oa ne euro ca rbura nți
pentru motoa re). (Surs a : INS)
Cererea de produs e petrol i ere depi nde în s peci a l de
evol uția s ectorului tra nsporturilor. În ultimul deceni u, ca
urma re a reglementă ri l or tot ma i s tri cte, tehnol ogi a a
evol ua t că tre motoa re cu a rdere i nternă de efi ci ență
cres cută. În paralel, l a nivel mondial are loc diversi fi ca rea
modului de propulsie a a utovehi cul el or, pri n uti l i za rea
bi ocarburanților, a gazelor naturale și biogazul ui , da r ș i a
energi ei el ectri ce ș i , ma rgi na l , a hi drogenul ui .
IV.4.3. Piața internă de gaze naturale,
transportul, înmagazinarea și distribuția
Piața internă de gaze naturale
Pi a ţa de ga ze na tura l e es te compus ă di n pi a ţa
regl ementată şi piaţa concurenţială, iar tra nzacţiile cu gaze
na tura l e s e fa c a ngro s a u cu a mă nuntul .
Pi a ţa ga zel or na tura l e cupri nde în ceea ce pri veşte
furni za rea ga zel or na tura l e:
o furni zarea gazelor naturale că tre cl ienții ca snici –
furni zare pe piața reglementată – pâ nă l a da ta
de 30 i uni e 2021 (conform Legi i energi ei
el ectrice şi a ga zel or na tura l e nr. 123/2012, cu
modi fi că ri l e ș i compl etă ri l e ul teri oa re);
o furni zarea gazelor na tura l e că tre cl i enți i non -
ca s ni ci – furni za re ca re a fos t compl et
l i beralizată începând cu data de 1 i anuarie 2015.
Transportul, înmagazinarea, distribuția și piața gazelor
naturale
Si s temul Național de Transport (SNT) a fost conceput ca un
s i stem radial-inelar i nterconectat, fiind dezvoltat în jurul şi
a vâ nd drept puncte de plecare ma rile zăcă mi nte de ga ze
na turale din Bazinul Tra nsilvaniei (centrul ţării), Olteni a şi
ul terior Muntenia de Est (sudul ţării). Drept desti na ţi e a u
fos t ma ri i cons uma tori di n zona Pl oi eşti – Bucureşti ,
Pagină 23 din 62
Mol dova , Ol teni a , precum şi pe cei di n zona centra l ă
(Tra ns i l va ni a ) şi de nord a ţă ri i .
Ul terior, fluxurile de gaze natura l e a u s uferi t modi fi că ri
i mporta nte di n ca uza decl i nul ui s urs el or di n Ba zi nul
Tra ns ilvaniei, Mol dova , Ol teni a şi a pa ri ţi ei a l tor s urs e
(i mport, OMV-Petrom, concesionări realizate de terţi etc.),
în condi ţi i l e în ca re i nfra s tructura de tra ns port ga ze
na tura l e a ră ma s a ceea şi .
Si s temul Na ţi ona l de Tra ns port es te reprezenta t de
a ns a mbl ul de conducte ma gi s tra l e, precum şi de
i ns talaţiile, echipamentele şi dotăril e a ferente a ces tora ,
uti l i za te l a pres i uni cupri ns e între 6 ba r şi 40 ba r, cu
excepția tra nsportului internațional (63 ba r) pri n ca re s e
a s igură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele
de producţi e s a u a cel or proveni te di n i mport şi
tra ns portul a ces tora . .
Ca pa citatea tehnică totală a punctel or de i ntra re/i eș i re
în/di n SNT este de 149.034 mi i mc/zi (54,39 ml d mc/an) l a
i ntra re și de 243.225 mi i mc/zi (88,77 ml d mc/an) la ieșire.
Ca pa citatea tehnică totală a punctelor de i nterconecta re
a mplasate pe conductele de tra nsport interna ți ona l es te
de cca 70.000 mi i mc/zi (25,55 ml d mc/an), a tât l a i ntra re
câ t ș i l a i eș i rea di n ța ră .
Acti vi ta tea de tra nsport gaze naturale este desfăşurată de
compa nia Transgaz - opera torul de tra ns port ș i s i s tem.
Tra ns portul gazelor naturale este asi gura t pri n cei pes te
13.300 km de conducte şi ra corduri de a li menta re ga z cu
di a metre cuprinse între 50 mm şi 1.200 mm, l a pres i uni
nomi na l e de 40 ba r.
Acti vi ta tea de tra nsport internaţional gaze na tura l e es te
des făşurată de Tra ns ga z în ba za l i cenţei de opera re a
s i stemului de tra nsport ga ze. În prezent, a cti vi ta tea de
tra ns port internaţional gaze naturale s e desfășoară în zona
de Sud-Est a țării (Dobrogea) unde sectorul româ nes c de
conducte existent între localitățile Isaccea și Negru Vodă ,
s e i nclude în culoarul balcanic de tra nsport i nterna ţi ona l
ga ze naturale din Federa ți a Rus ă s pre Bul ga ri a , Turci a ,
Greci a ș i Ma cedoni a .
SNT es te conectat cu statele vecine, respectiv cu Ucra i na ,
Unga ria, Moldova ș i Bul ga ri a , pri n i ntermedi ul a ci nci
puncte de i nterconecta re tra ns fronta l i eră .
Înmagazinarea gazelor naturale
Înma gazinarea subterană a ga zel or na tura l e a re un rol
ma jor în a sigurarea siguranței în a provi zi ona rea cu ga ze
na tura l e, fa ci l i tâ nd echi l i bra rea ba l a nței cons um -
producți e i nternă - i mport de ga ze na tura l e, pri n
a coperirea vâ rfurilor de consum ca uza te în pri nci pa l de
va ri a ţi i l e de tempera tură , precum şi menţi nerea
ca ra cteri s ti ci l or de funcţi ona re opti mă a s i s temul ui
na ți ona l de tra ns port ga ze na tura l e în s ezonul rece.
Acti vi ta tea de înmagazinare subterană a gazelor na tura l e
es te o a cti vi ta te ta ri fa tă ș i regl ementa tă ș i poa te fi
des fășurată numai de operatori licențiați de că tre ANRE în
a ces t s cop.
Ca pa citatea totală de înmagazi na re a Româ ni ei es te, în
prezent, de cca. 4,5 mi liarde mc/ciclu, din care capacitatea
uti l ă es te de 3,1 ml d. mc/ci cl u (excl us i v în ză că mi nte
depletate); sunt operate şapte depozite de înmagazi na re,
di n ca re şase de către Romgaz, avâ nd ca pacitatea util ă de
2,8 ml d. mc, i ar unul, cu o capacitate totală de 0,3 ml d. mc,
es te opera t de Engi e.
Pentru a sigurarea siguranței în aprovi zi ona re , l egi s l a ți a
na ți onală actuală reglementează nivelul s tocului minim de
ga ze na tura l e ca re trebui e cons ti tui t de că tre fi eca re
furni zor ș i pentru fi eca re s egment de pi a ța .
Înma gazinările s ubtera ne s unt uti l i za te cu predi l ecţi e
pentru:
o a coperirea vâ rfuri l or de cons um şi regi mul ui
fl uctua nt a l cereri i ;
o redresarea operativă a parametrilor funcţi ona l i
a i s istemul ui de tra ns port (pres i uni , debi te);
o control ul l i vră ri l or în s i tua ţi i extreme (opri ri
s urs e, a cci dente, etc.).
Da tori tă s chi mbă ri l or a pă rute pe pi a ţa europea nă a
ga zelor naturale, a liberal i ză ri i pi eţei ga zel or na tura l e,
înma gazinarea s ubterană a gazelor na tura l e va dobâ ndi
noi va lenţe. În noul context, depozitele de înma ga zi na re
vor putea fi utilizate inclusiv pentru optimi za rea preţul ui
ga zel or na tura l e.
Comi s ia Europeană a a doptat, în l una noiembrie 2017 cea
de-a trei a l i s tă de proi ecte -chei e de i nfra s tructură
energetică, care vor contribui l a rea l i za rea obi ecti vel or
energeti ce ș i cl i ma ti ce a l e Europei ș i ca re cons ti tui e
el emente es enți a l e a l e uni uni i energeti ce a UE.
Pri ntre proi ectel e de i nteres promova te de Româ ni a ,
i ncl use pe listă, în s ectorul ga zelor naturale, s e regăsesc ș i
proi ecte de investiţii în scopul creşteri i ca pa ci tă ţi l or de
înma gazina re s ubtera nă a ga zel or na tura l e, res pecti v
proi ectel e promova te de ROMGAZ ș i Depomureș :
o creș terea capacității de înmagazinare subtera nă
a ga zel or na tura l e în depozi tul Să rmă ș el ;
o depozi t de înma ga zi na re ga ze na tura l e
Depomureş.
Înmagazinarea subterană a gazelor naturale reprezintă
un instrument de asigurare a securității energetice
naționale.
Pagină 24 din 62
Ma jora rea ca pacității zilnice de extra cți e, pri n i nves ti ți i
ca re s ă di mi nueze dependența ca pa ci tă ți i zi l ni ce de
extra cți e de presiunea de zăcământ constituie o necesitate
s tri ngentă în domeni ul înma ga zi nă ri i .
Distribuția gazelor naturale
Si s temul de distribuție a gazelor naturale es te forma t di n
ci rca 43.000 km de conducte - di n ca re 39.000 km s unt
opera te de cei doi mari distribui tori , Del ga z Gri d (20.000
km) şi Distrigaz Sud Reţele (19.000 km) - ca re alimentea ză
a proxi mativ 3,5 mi lioane de consumatori. Pe piața gazel or
na turale din România, mai activează a l ți 35 de opera tori
l oca li a i sistemelor de distribuţie, ca re operează cca . 4.000
km de rețea .
IV.4.4. Energie electrică
Consumul de energie electrică
Cons umul total de energie electrică a înregistrat o scădere
s ubs ta nți a l ă de l a 60 TWh în 1990 l a 40 TWh în 1999
(Euros ta t 2016), în pri nci pa l pe fondul contra ctă ri i
a cti vi tății i ndustriale, după ca re a crescut până l a 48 TWh
în 2008.
Cri za economică din 2008-2009 a ca uzat o nouă s cădere a
cons umului, urmată de o revenire gra dua l ă l a 63 TWh în
2017.
Potri vi t datelor Eurostat publicate în i ulie 2016, România a
a vut în 2015 a l ș aselea cel mai mi c preț medi u di n UE a l
energiei electrice pentru consumatorii casnici. Totuși, dată
fi i nd puterea rel a ti v s că zută de cumpă ra re,
s uportabilitatea prețului este o probl emă de pri m ordi n,
ca re duce l a un nivel ri di ca t de s ă ră ci e energeti că . Ma i
mul t, cons umul es te a fecta t s i de fa ptul că a proa pe
100.000 de l ocuințe din România (din ca re o parte nu s unt
l ocui te perma nent) nu s unt conecta te l a rețea ua de
energi e el ectri că ; cel e ma i potri vi te pentru el e fi i nd
s i stemele i zolate de producere s i di s tri buţi e a energi ei .
Exi s tă o rezervă însemnată de îmbunătățire a eficienței în
cons umul brut de energie electrică, date fiind pierderile de
tra ns formare, respectiv cele din rețel el e de tra ns port ș i
di s tribuție. Pe de altă parte, consumul de energie electrică
s e poa te exti nde în s ectoa re noi .
Dezvoltarea economică a țării poate duce la creșterea
consumului de energie electrică atât în industrie,
transporturi, cât și în agricultură.
Producția de energie electrică
Româ nia are un mix diversificat de energie electrică, bazat
în cea mai mare parte pe resursele energeti ce i ndi gene.
O ma re parte a capacităților de generare sunt mai vechi de
30 de a ni, cu un număr rel a ti v redus de ore de opera re
ră ma se până la expirarea duratei tehnice de funcți ona re.
Grupurile vechi sunt frecvent opri te pentru repa ra ți i ș i
mentenanță, unele fiind în conserva re. Există o di ferență
de a proa pe 3.400 MW între puterea brută i ns ta l a tă ș i
puterea brută disponibil ă , di n ca re ci rca 3.000 MW s unt
ca pa ci tă ți pe ba ză de că rbune ș i de ga ze na tura l e.
Di vers i ta tea mi xul ui energeti c a permi s menți nerea
rezi lienței SEN, cu depășirea situațiilor de s tres genera te
de condiții meteorologice extreme. Situația temperaturilor
extreme reprezintă o specificitate a regiunii, câ nd SEN este
s upus vul nerabilităților în asigurarea integrală a acoperi ri i
cereri i de energi e a tâ t pentru cons umul i ntern câ t ș i
pentru export, i n s i tua ți a i n ca re s i s ta tel e veci ne s e
confruntă cu a cei a ș i s i tua ți e.
În a semenea condiții, România se numără pri ntre cel e 14
s ta te membre UE ca re își mențin opțiunea de uti l i za re a
energiei nucleare. În prezent, energi a el ectri că produs ă
pri n fisiune nucleară acoperă circa 18% di n producți a de
energi e el ectri că a ță ri i pri n cel e două uni tă ți de l a
Cerna vodă ; procentul va fi de ci rca 28% în 2035 pri n
rea lizarea celor două noi unități nucleare de la Cernavodă.
Prețul în creștere al certificatelor ETS va pune o pres i une
s upl i menta ră a s upra producă tori l or pe ba ză de
combustibili fosili. Ca pacitățile eficiente pe ba ză de ga ze
na turale a u perspectiva unei pozi ți onă ri competi ti ve în
mi xul energetic, datorită emisiilor relativ reduse de GES ș i
de noxe, precum și flexibilității și ca pacită ți i l or de regl a j
ra pi d. El e s unt ca pa bi l e s ă ofere s ervi ci i de s i s tem ș i
rezervă pentru SRE i ntermi tente.
Pe termen lung, oportunitatea i nstalării de ca pa ci ta ți noi
pe ba ză de cărbune (de o nouă generație tehnol ogi că ) ș i
pe ba ză de gaze naturale va fi data de evol uți a preturi l or
certi ficatelor ETS, de necesitatea constituirii unei rezerve
s tra tegice pentru siguranța SEN, de creș terea cereri i de
energie electrică, a performanței ca pacităților i nstal a te, a
prețurilor tehnologiilor (inclusiv a costurilor de opera re ș i
de mentena nță ) s i a s us tena bi l i tă ți i combus ti bi l i l or
i ndi geni .
Pagină 25 din 62
Hi droenergia constituie principalul tip de SRE. Cen tra l el e
hi droelectrice au un randament ridicat, iar energia stocată
în l a curi de a cumul a re es te di s poni bi l ă a proa pe
i ns tantaneu, ceea ce l e conferă un rol de bază pe pia ța de
echi librare. Cum o mare parte din centralele hidroelectrice
a u fost construite în perioa da 1960-1990, s unt neces a re
i nvestiții în creșterea eficienței. Compania Hi droel ectri ca
a re în curs de realizare, până în 2030, i nves ti ți i tota l e de
pes te 800 mi l €, ca re i ncl ud fi na l i za rea a ci rca 200 MW
ca pa ci tă ți noi .
Puterea i nstalată în centrale eoliene este de a proxi ma ti v
3.000 MW, ni vel considerat a propiat de maximum pentru
funcți onarea în siguranță a SEN, în configurația sa actual ă .
Vol a tilitatea producți ei de energi e în centra l e eol i ene
s ol icită întregul SEN, necesitând reevaluarea neces a rul ui
de s ervi ci i de s i s tem ș i i nves ti ți i cores punză toa re în
centra le de vâ rf, cu regl a j ra pi d şi s i s teme de s toca re.
Puterea i ns ta l a tă în centra l e fotovol ta i ce es te de
a proxi mativ 1.500 MW. Pi a ța de echilibrare este mai puțin
s ol i ci ta tă de va ri a ţi i l e de producţi e în centra l el e
fotovol taice, ca re a u o funcționare mai predicti bi l ă decâ t
de a cel or eol i ene.
Tot în ca tegori a SRE es te i ncl us ă ș i bi oma s ă , i ncl us i v
bi ogazul, care nu depinde de va riații meteorol ogi ce. Da t
fi i nd potențialul lor economic, aceste s urse de energie pot
câ ș ti ga procente în mi xul de energi e el ectri că .
Infrastructura și piața de energie electrică
Opera torul de transport ș i de s i s tem, Tra ns el ectri ca SA
coordonează fluxuril e de putere di n SEN pri n control ul
uni tăților de producție dispecerizabile. Deși dispeceri za re
i mplică costuri suplimentare pentru producă tori , ea fa ce
pos ibilă echilibrarea SEN în situații extreme. Di n puterea
tota l ă brută di s poni bi l ă de a proa pe 20.000 MW, 3.000
MW s unt nedi s peceri za bi l i .
Pl a nul de dezvoltare al rețelei electrice de tra ns port (RET)
(Tra ns el ectri ca 2016b), în concorda nță cu model ul
el a bora t de ENTSO-E l a ni vel europea n, urmă reș te
eva cuarea puterii din zonele de concentra re a SRE că tre
zonele de consum, dezvoltarea regiunilor de pe teri tori ul
Româ niei în care RET este deficitară (de exemplu, regiunea
nord-es t), precum ș i creș terea ca pa ci tă ți i de
i nterconexi une tra ns fronta l i eră .
Pe fondul creș teri i puterni ce a i nves ti ți i l or în SRE
i ntermitente din ultimii ani, echilibrarea pi eței a deveni t
es ențială, cu a tât ma i mul t cu câ t grupuri l e pe ba ză de
că rbune nu pot răspunde ra pi d fl uctua ți i l or vâ ntul ui ș i
ra di a ți ei s ol a re decâ t pe ba ndă îngus tă . Ca tegori i l e
pri ncipale de producători cu ră spuns rapid la cerințel e de
echi librare sunt centralele hidroel ectri ce ș i grupuri l e pe
ba ză de gaze naturale. Echilibrarea pe o pi a ță regi ona l ă
neces i tă ca pa ci ta te s pori ta de i nterconecta re.
Începând din noiembrie 2014, pi ața pentru ziua următoare
(PZU) di n România funcționează în regim cuplat cu piețel e
di n Republica Cehă, Slovacia și Ungaria (cuplarea 4M MC),
pe ba za s ol uți ei de cupl a re pri n preț a regi uni l or.
Româ nia participă activ în ca drul proiectelor regi ona l e ș i
europene dedi ca te creă ri i pi eței uni ce europene de
energi e el ectri că .
Importul și exportul de energie electrică
Di n cele 35 de state membre a l e ENTSO-E, un numă r de
12, între ca re ș i Româ ni a , a u export net de energi e
el ectri că .
România trebuie să-și mențină poziția de producător de
energie în regiune și să-și consolideze rolul de furnizor de
securitate energetică în gestionarea situațiilor de stres la
nivel regional.
Întrucâ t ca pa ci tă ți l e de echi l i bra re ș i rezervă s unt
pl a nificate la nivel național, în multe s tate membre al e UE
va exi s ta un excedent de ca pacitate, a stfel că exportul pe
termen l ung pres upune comp eti ti vi ta te pe pi a ța
europeană. De aceea, pentru sectorul energetic românesc,
a r trebui ca reglementările să evite i mpunerea unor costuri
s uplimentare producătorilor față de competitori i externi .
IV.4.5. Eficiență energetică, energie
termică și cogenerare
Eficiență energetică
Efi ci ența energeti că es te o ca l e di ntre cel e ma i puți n
cos ti sitoare de reducere a emisiilor de GES, de diminuare a
s ă răciei energetice și de creștere a securități i energeti ce.
Ți nta UE de eficiență energetică pentru a nul 2020 es te de
di minuare a cons umul ui de energi e pri ma ră cu 20% în
ra port cu ni vel ul de referi nță s ta bi l i t în 2007 (MDRAP
2015). Pentru Româ ni a , ți nta es te de 19%,
cores punzătoare unei cereri de energi e pri ma ră de 500
TWh în 2020. Pentru 2030, UE îș i propune o reducere
cumul a tă cu cel puți n 27% a cons umul ui de energi e.
Efi ci ența energetică în România s-a îmbunătă ți t conti nuu
în ul ti mii ani. Între 1990 ș i 2013, România a înregistrat cea
ma i ma re ra tă medi e de des creș tere a i ntens i tă ți i
energeti ce di n UE, de 7,4%, pe fondul res tructură ri i
a cti vi tății i ndus tri a l e (ANRE 2016a ). În peri oa da 2007-
2014, s că derea intensității energeti ce ra porta tă l a PIB a
fos t de 27%, obținută inclusiv prin închiderea unor uni tă ți
i ndus tri a l e energo-i ntens i ve.
Creș terea eficienței energetice prin investiții în tehnologi e
es te es enți a l ă pentru întrepri nderi l e cu i ntens i ta te
energetică ridicată, pentru a putea face fa ță concurenței
i nternaționale. Creșterea ra pidă în continuare a efici enței
Pagină 26 din 62
energetice în industrie este mai dificilă , potenți a l ri di ca t
regă sindu-se în prezent în special în creș terea efi ci enței
energeti ce a cl ă di ri l or (rezi denți a l e, bi rouri ș i s pa ți i
comerci a l e).
Încălzirea eficientă a imobilelor
Segmentul clădirilor ș i a l s ervi ci i l or reprezi ntă 40% di n
cons umul total de energie din UE și respecti v ci rca 45% în
Româ nia – în s pecial încălzire și mult ma i puți n ră ci re. La
ni vel ul UE, încă l zi rea rezi denți a l ă reprezi ntă 78% di n
cons umul de energie, în vreme ce ră cirea reprezi ntă doa r
ci rca 1%. Pâ nă în 2050, s e estimează că producția de fri g în
Europa va înregistra o creștere s pectaculoasă ca pondere
în cons umul tota l pentru încă l zi re/ră ci re.
Cererea de energie termică este concentrată în sectoarel e
i ndus tri a l , rezi denți a l ș i a l s ervi ci i l or. În s ectorul
rezi denți a l , pri nci pa l i i fa ctori s unt tempera tura
a tmosferică și nivelul de confort termi c a l l ocui nțel or –
ca re, l a râ ndul său, depinde de puterea de cumpă ra re a
populației, dar și de fa ctori culturali. Un alt fa ctor este da t
de s ta nda rdel e de termoi zol a re a cl ă di ri l or.
Ca urma re a res tructură ri i dra ma ti ce a i ndus tri ei
româ nești din perioada 1992 - 2005, cererea de energi e
termi că în i ndus tri e s -a redus foa rte mul t.
Româ nia are în prezent un total de circa 8,5 mi l l ocui nțe,
di n ca re s unt l ocui te a proxi ma ti v 7,5 mi l i oa ne. Di ntre
a cestea, cca . 4,2 mi lioane sunt locuințe individuale, iar cca.
2,7 mi l ioane de l ocuințe s unt a partamente a mpl a s a te în
bl ocuri de l ocui t (condomi ni u). Doa r 5% di ntre
a pa rtamente s unt moderni za te energeti c pri n i zol a re
termi că. Pe măsură ce comercializarea ma s ei l emnoa s e
es te mai bine reglementată, iar prețurile energiei termi ce
ș i combustibililor s unt liberalizate, costuril e cu încă l zi rea
vor cunoaște o creștere, încurajând i nvestițiile în măsuri de
rea bi l i ta re termi că a l ocui nțel or.
Di n tota l ul l ocui nțel or, numa i cca . 1,2 mi l i oa ne s unt
ra corda te la SACET-uri (cca. 600.000 de a partamente doa r
în București). O trei me din l ocuințele Români ei (a proa pe
2,5 mi l ) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale
de a parta ment, da r ș i s obe cu ra nda me nte extrem de
s că zute (cel puțin 250.000 de l ocui nțe). Aproxi ma ti v 3,5
mi l . l ocuințe (marea majoritate în medi ul rura l ) fol os es c
combustibil solid – ma jorita tea l emne, da r ș i că rbune –
a rs e în s obe cu ra ndament foarte scăzut. Restul l ocuințelor
s unt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină s a u
GPL) s a u energi e el ectri că . Pes te jumă ta te di ntre
l ocuințele din Româ ni a s unt încă l zi te pa rți a l în ti mpul
i erni i .
Acces a rea fondurilor europene (Directiva privind eficiența
energetică, Directiva pri vi nd performa nța energeti că a
cl ă diril or, Di recti va pri vi nd SRE) trebui e i ntens i fi ca tă .
El i minarea pierderilor de energi e termi că di n cl ă di ri va
contri bui substanțial la reducerea facturii de încă l zi re, cu
efectul s că deri i neces a rul ui de fonduri a l oca te
s upl i mentel or pentru l ocui re.
IV.4.6. Energie termică și cogenerare
Îna inte de 1989, s ol uți a de a l i menta re centra l i za tă cu
energie termică (SACET-uri) a loca l i tă ți l or urba ne a fos t
pra cti c generali za tă în Româ ni a . Pes te 60 de a s tfel de
s i steme au fost realizate în a ceea perioadă, în majoritatea
a cestora fiind i nstalate și unități de producere a energiei în
cogenera re.
După 1989, după res tructura rea ș i chi a r di s pa ri ți a
i ndustriei românești, cererea de energie termică a ferentă
a cestor SACET-uri a scăzut an de an și ele a u devenit din ce
în ce ma i i nefi ci ente economi c.
În ul ti mi i a ni , o bună pa rte di ntre ca pa ci tă ți l e de
producere în cogenerare ale SACET-urilor a u fos t retra s e
di n exploatare ș i chiar dezafectate din ca uza imposibilității
fi nanciare de realizare a investițiilor de mediu, dar în unele
ca zuri și datorită neconcorda nței cons tructi ve a a ces tor
grupuri (concepute în s peci a l pentru cogenera re
i ndustrială) cu a ctua l el e ceri nțe a l e pi eței de energi e
termi că .
Di n a ces te moti ve, s i s temel e muni ci pa l e de încă l zi re
(SACET) s -a u confruntat în ultimii 20 de ani cu debra nș ă ri
ma s i ve a l e cons uma tori l or, a ceș ti a a l egâ nd s ol uți i
i ndi vi dua l e de încă l zi re .
Stra tegia UE pentru Încă l zi re ș i Ră ci re (IR) promovea ză
rea lizarea de unități de cogenerare și trigenerare (energi e
el ectri că , încă l zi re ș i ră ci re ). Di n a ces t moti v es te
încura ja tă producerea di s tri bui tă , în l i mi tel e în ca re
a cea s ta s e dovedeș te feza bi l ă economi c.
IV.4.7. Campionii regionali ai domeniului
energetic românesc
Româ nia are un mix energeti c echi l i bra t ș i di vers i fi ca t.
Acea stă realitate este i lustrată i nclusiv de performa nțel e
pri nci pa l el or compa ni i producă toa re de energi e ,
concentrate, fiecare, asupra exploa tă ri i câ te unui ti p de
res ursă energetică prima ră , precum ș i de opera tori i de
tra ns port de energi e el ectri că ș i ga ze na tura l e.
Marile companii în care statul este acționar majoritar
reprezintă coloana vertebrală a Sistemului Energetic
Național. Ținând cont de poziționarea geografică și
strategică a României, precum și de viziunea de
dezvoltare a sectorului energetic, aceste companii au
potențialul de a deveni veritabile campioane regionale.
Contri buția a ces tor ca mpi oni regi ona l i l a s ecuri ta tea
energetică a regiunii s-a vă zut l i mpede în ul ti mi i a ni în
Pagină 27 din 62
peri oadele în ca re s i s temel e energeti ce a l e ță ri l or di n
a cea s tă pa rte a Europei a u fos t a fecta te de condi ți i
meteorologice extreme. Dimensiunea a ces tor compa ni i ,
energia produs ă , l i vra tă ș i , res pecti v, tra ns porta tă a u
a s igurat buna funcționare a Sistemului Energetic Național ,
da r ș i a sistemelor energetice di n ță ri l e veci ne. Sta tutul
Româ niei de furnizor de s ecuritate energetică în regiune se
s us ține în foa rte ma re mă s ură pri n a cti vi ta tea a ces tor
s oci etă ți .
Toa te cel e ș a s e compa ni i a u pl a nuri a mbi ți oa s e de
dezvol tare – fi e că ne referim la noi obiective de investi ți i ,
fi e că ne referim la retehnologizări și modernizări ale unor
obi ecti ve a fl a te în funcți une. Ia r dezvol ta rea nu s e
l i mitează doar l a teritoriul Româ ni ei ; l a 28 ma rti e 2018,
compa ni a EUROTRANSGAZ, înfi i nța tă ș i deți nută de
TRANSGAZ Româ ni a în Republ i ca Mol dova , a s emna t
contra ctul de vînzare-cumpărare a Întrepri nderi i de Sta t
Ves tmol dtra ns ga z di n ța ra veci nă .
Stra tegi a Energeti că s ta bi l eș te l i ni i l e di rectoa re a l e
dezvol tării domeniului energetic; dezvoltarea companii l or
es te o consecință firească a creșterii domeni ul ui a tâ t di n
pers pecti va mi xul ui echi l i bra t de res urs e de ca re
beneficiază România, cât ș i din cel al dimensi uni i a ces tor
ca mpi oa ne regi ona l e di n toa te punctel e de vedere:
energeti c, economi c, fi na nci a r s a u s oci a l .
SPEEH HIDROELECTRICA SA
Hi droelectrica are în expl oa ta re 208 hi drocentra l e cu o
putere i ns ta l a tă tota l ă de 6.444 MW. În a nul 2017,
compa nia a produs peste 14TWh, înregi s trâ nd un profi t
net de 1.360 mi l i oa ne l ei . Hi droel ectri ca es te l i der în
producția de energie electrică ș i pri nci pa l ul furni zor de
s ervi ci i tehnol ogi ce de s i s tem di n Româ ni a .
SPEEH Hi droelectrica SA este deți nută de s ta tu l româ n,
pri n Mi nisterul Energiei (80,06% di n acțiuni) ș i de Fondul
Propri etatea (19,94% di n acțiuni) și s e pregă teș te pentru
l i s ta rea l a burs ă .
Hi droel ectri ca SA a vea , l a fi nel e a nul ui 2017, 3.297
a nga ja ți .
SN NUCLEARELECTRICA SA
SN Nucl earelectri ca SA produce energie electrică, termi că
ș i , de a s emenea , combus ti bi l nucl ea r. În a nul 2017,
producția totală de energie electri că a fos t de 11,5 TWh,
i a r profitul net al companiei a fost de peste 303 mi l i oa ne
l ei .
Compa nia este listată la bursă, iar s tructura acționariatului
s e prezintă a stfel: s tatul român, prin Ministerul Energi ei -
82,48% di n a cți uni , Fondul Propri eta tea - 9,10%, a l ți
a cți ona ri - 8,42%.
Nucl earelectrica a re doua s ucurs a l e, fă ră pers ona l i ta te
juri di că - Sucurs a l a CNE Cerna voda , ca re expl oa tea ză
Uni ta tile 1 ș i 2 de la CNE Cernavodă, precum ș i s ervi ci i l e
a uxi liare, ș i Sucursala FCN Pi testi, întreprindere ca l i fi ca tă
de combus ti bi l nucl ea r.
De a semenea, Nuclea rel ectri ca es te uni cul a cți ona r a l
compa niei de proiect EnergoNucl ea r, pentru rea l i za rea
rea ctoa rel or 3 ș i 4 de l a Cerna vodă .
Numă rul de angajați ai companiei în anul 2017 a fost de
1.975.
SNGN ROMGAZ SA
ROMGAZ es te cel mai mare producător și principal furnizor
de ga ze naturale din România. Compania es te a dmi s ă l a
tra nza cționare din a nul 2013 pe piața Bursei de Valori di n
Bucureș ti ș i a Burs ei di n Londra (LSE).
Acti ona r pri nci pa l es te s ta tul româ n pri n Mi ni s terul
Energi ei cu o pa rti ci pa ți e de 70%.
Producţi a de gaze naturale a s oci etă ţi i a fos t ma i ma re
decâ t cea aferentă a nul ui 2016 cu 22,2%, res pecti v 939
mi l .mc (5.158 mil.mc în 2017 vs 4.219 mi l .mc în 2016). Cu
a ceastă producţie, conform datel or es ti ma te, Romga z a
a vut o cotă de piaţă de 50,53% a livrărilor în consumul de
ga ze provenite din producţia internă şi o cotă de 46,27% a
l i vră ri l or în cons umul tota l a l Româ ni ei .
Soci eta tea a înregi s tra t în a nul 2017 un profi t net de
1.854,7 mi l . l ei .
Numă rul de a nga ja ţi l a s fâ rşi tul a nul ui 2017 a fos t de
6.246.
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA
Compl exul Energetic Ol tenia produce energie el ectri că ș i
termi că pe bază de ligni t. De a s emenea , în obi ectul de
a cti vi ta te a l s oci etă ți i i ntră extra cți a ș i prepa ra rea
l i gni tul ui .
Sta tul român, prin Ministerul Energiei, deți ne 77,15% di n
ca pi talul s ocial al Complexului Energetic Ol teni a . Fondul
Propri eta tea deți ne 21,56%, El ectrocentra l e Grup SA
0.84% i a r Soci eta tea de închi dere ș i Cons erva re Mi ne
0.44%.
În a nul 2017, Compl exul Energeti c Ol teni a a produs 15
TWh energie. În procente, a cea s ta reprezi ntă 24% di n
producţia totală de energie a ţă rii, la o producţi e de 22,5
mi l i oa ne tone că rbune.
Compl exul Energetic Ol teni a a ra porta t pentru 2017, un
profi t net de a proxi ma ti v 181 mi l i oa ne l ei , fa ță de o
Pagină 28 din 62
pi erdere de aproximativ 140 mi li oa ne l ei înregi s tra tă în
2016.
La fi nele anului 2017, Complexul Energetic Oltenia avea
13.281 de a ngajaţi.
SNTGN TRANSGAZ SA
TRANSGAZ este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de
Tra ns port a l gazelor natura l e şi a s i gură îndepl i ni rea în
condi ţi i de efi ci enţă , tra ns pa renţă , s i gura n ţă , a cces
nediscriminatoriu şi competitivitate a s trategiei naţi ona l e
s ta bi l i te pentru tra ns portul i ntern şi i nterna ţi ona l ,
di s pecerizarea ga zelor naturale, cercetarea şi proi ecta rea
în domeniul tra nsportului de gaze naturale, cu respectarea
l egislaţiei şi a s ta nda rdel or na ţi ona l e şi europene de
ca l i ta te, performa nţă , medi u şi dezvol ta re dura bi l ă .
Compa nia este listată l a Burs a de Va l ori di n Bucureș ti .
Sta tul deține, prin Ministerul Economiei, 58,5% din acțiuni,
res tul fiind proprietatea altor persoane juridice sau fi zi ce.
În 2017, ci fra de afaceri a TRANSGAZ a fos t de pes te 1,8
mi l iarde l ei, iar profitul net a depășit suma de 582 milioane
l ei .
Conform Pl anului de Dezvoltare a Sistemului Na ţi ona l de
Tra ns port ga ze na tura l e în peri oa da 2017–2026,
TRANSGAZ ș i-a s tabilit o s eri e de obi ecti ve de i nves ti ți i
ca re vor a vea ca rezultat asigurarea unui gra d a decva t de
i nterconectivitate cu țările veci ne, crea rea unor rute de
tra ns port gaze naturale l a nivel regional pentru transportul
ga zel or na tura l e proveni te di n di vers e noi s urs e de
a provi ziona re. De a s emenea , compa ni a i nves teș te în
i nfrastructura necesară preluării ș i tra ns portul ui ga zel or
na turale din perimetrele off-s hore di n Ma rea Nea gră în
s copul va lorificării a cestora pe piața românească și pe a lte
pi ețe din regiune. TRANSGAZ exti nde i nfra s tructura de
tra ns port ga ze na tura l e pentru îmbună tă ți rea
a provi zionării cu ga ze naturale a unor zone defi ci ta re ș i
contri buie l a crea rea pi eței uni ce i ntegra te l a ni vel ul
Uni uni i Europene .
În a nul 2017, TRANSGAZ a a vut 4628 de a nga ja ți .
CNTEE TRANSELECTRICA SA
TRANSELECTRICA a re misiunea de a a sigura s erviciul public
de tra nsport al energiei electrice simultan cu menți nerea
s i guranței în funcționare a sistemului energetic național, în
condi ții nediscriminatorii de acces pentru toți uti l i za tori i ,
de a pa rticipa a ctiv prin dezvoltarea i nfrastructurii rețel ei
el ectrice de transport l a dezvoltarea durabilă a sistemul ui
energetic național și de a s pri ji ni ș i fa ci l i ta opera rea ș i
i ntegra rea pi ețel or de energi e.
Rol ul-cheie a l TRANSELECTRICA es te cel de opera tor de
tra ns port și de sistem (OTS) la care se adaugă rol uri l e de
a dmi ni s tra tor a l pi eței de echi l i bra re, opera tor de
mă s urare ș i operator de a locare al ca pacităților pe l i ni i l e
de i nterconexi une.
Compa nia este listată la Bursa de Valori Bucureș ti . Sta tul
româ n deți ne, pri n Mi ni s terul Economi ei , 59,68% di n
a cți uni,restul acțiunilor fiind deți nute de a l te pers oa ne
juri di ce ș i fi zi ce.
În 2017, TRANSELECTRICA a înregi s tra t veni turi
opera ți ona l e de pes te 1.8 mi l i a rde l ei .
Numă rul de angajați ai companiei a fost, în 2017, de 2.180.
Pagină 29 din 62
 V. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR
STRATEGICE
Cel e opt obi ecti ve s tra tegi ce a l e s ectorul ui energeti c În corelație cu acțiunile prioritare și pe ba za rezul ta tel or
româ nes c s unt expri ma te concret pri ntr-un s et de a na lizei cantitative, în ca pitolul VII s unt prezenta te ți nte
obi ective opera ți ona l e (OP). La râ ndul l or, obi ecti vel e cua nti fi ca bi l e, pri n ca re s unt îndepl i ni te o pa rte a
opera ționale s unt urmărite prin i ntermediul unor a cți uni a cți uni l or pri ori ta re pentru ori zontul a nul ui 2030.
pri ori ta re (AP).

Tabel – Corespondența între obiectivele strategice fundamentale și obiectivele operaționale

Obiectivele strategice fundamentale la care contribuie

Consumator/ Consumator
Aport Energie
Securitate Competitivitate Guvernanță Acces la vulnerabil/Sărăcie Educație
energetic curată/Mediu
energie energetică

OP1 x x x x x
OP2 x x
OP3 x x
OP4 x x
OP5 x x x x
OP6 x
OP7 x
OP8 x x
OP9 x x x
OP10 x x x
OP11 x x
OP12 x x x
OP13 x x
OP14 x x
OP15 x x
OP16 x
OP17 x x
OP18 x
OP19 x x x
OP20 x x
OP21 x
OP22 x
OP23 x

(OP1) MIX ENERGETIC DIVERSIFICAT ȘI ECHILIBRAT
AP1a : Conti nua rea expl oa tă ri i s us tena bi l e a tuturor
ti puri l or de res urs e energeti ce pri ma re a l e ță ri i .
AP1b: Menți nerea unui pa rc di vers i fi ca t ș i fl exi bi l a l
ca pa cităților de producție de energi e el ectri că conform
mi x-ul ui energeti c a l Româ ni ei .
AP1c: Adopta rea de tehnol ogi i a va ns a te în s ectorul
energeti c, pri n a tra gerea de i nves ti ți i pri va te, pri n
s us ți nerea cercetă ri i ș ti i nți fi ce ș i pri n dezvol ta rea
pa rteneri a tel or s tra tegi ce.
AP1d: Dezvol tarea de capacități de producți e a energi ei
el ectri ce cu emi s i i redus e de GES – nucl ea r, SRE,
hi droenergi e.

Pagină 30 din 62

(OP2) PUNEREA ÎN VALOARE DE NOI ZĂCĂMINTE DE
RESURSE PRIMARE PENTRU MENȚINEREA UNUI NIVEL
SCĂZUT DE DEPENDENȚĂ ENERGETICĂ ȘI PENTRU
SIGURANȚA ÎN FUNCȚIONARE A SEN
AP2a : Un mediu investițional s timulativ pentru explorarea
ș i dezvoltarea de ză căminte de ți ței, gaze naturale și ligni t,
precum ș i pentru creș terea gra dul ui de recupera re di n
ză că mi ntel e ma ture.
AP2b: As i gurarea la timp a infrastructurii necesare pentru
a cces ul la piață a producției din noile ză că mi nte de ga ze
na tura l e.
AP2c: Sta bilirea zonelor de dezvol ta re pentru ca pa ci tă ți
energetice care utilizează surse regenerabi l e de energi e .
(OP3) CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE INTERCONECTARE A
REȚELELOR DE TRANSPORT DE ENERGIE
AP3a : Sta bi l i rea cul oa rel or rețel el or de tra ns port de
energie și instituirea unui cadru speci a l de regl ementă ri
pentru asigurarea terenurilor, a utorizărilor și a ltor mă s uri
neces a re pentru executa rea a ces tora .
AP3b: As i gurarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea
ca pa cităților de interconectare cu fl ux bi di recți ona l ș i a
componentel or a ferente di n s i s temel e na ți ona l e de
tra ns port de energi e.
AP3c: Coordonarea la nivel regional pentru dezvoltarea l a
ti mp, fi nanțarea și exploatarea proiectelor i nternați ona l e
de i nfra s tructură energeti că .
AP3d: Armoni zarea coduri l or de rețea ș i a ta ri fel or de
i ntra re/ieșire în/din sistemele naționa l e de tra ns port d e
energie, în sensul facilitării fluxuril or de energi e l a ni vel
regi ona l .
AP3e: Închi derea inelului de 400 kV în s istemul național de
tra ns port a l energi ei el ectri ce.
AP3f: Rea lizarea unor linii noi ca re să lege capacitățil e noi
de producți e cu punctel e de i nterconecta re.
AP3g: Rea bi l i ta rea s i s temel or de tra ns port a l
hi droca rburi l or.
(OP4) ASIGURAREA CAPACITĂȚII DE STOCARE DE
ENERGIE ȘI A SISTEMELOR DE REZERVĂ
AP4a : Cons tituirea de s tocuri obligatorii de ți ței , produs e
petrol i ere ș i ga ze na tura l e.
AP4b: Dezvol tarea de ca pa ci tă ți de s toca re a energi ei
el ectrice în sisteme hidroelectrice de pompa j; rea l i za rea
CHEAP Ta rni ța -Lă puș teș ti .
AP4c: Dezvol tarea de capacități și mecanisme de i ntegrare
a SRE i ntermi tente în SEN, în s i s teme de a cumul a tori
el ectrici, i ncl us i v mi ci ca pa ci tă ți de s toca re l a l oca ți a
pros uma tor-ul ui .
(OP5) CREȘTEREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC
NAȚIONAL PRIN DIGITALIZARE, REȚELE INTELIGENTE ȘI
PRIN DEZVOLTAREA CATEGORIEI CONSUMATORILOR
ACTIVI (PROSUMATOR)
AP5a : Di gi ta l i za rea s i s temul ui energeti c na ți ona l în
s egmentel e de tra ns port, di s tri buți e ș i cons um.
AP5b: Încura ja rea pros uma tori l or, a tâ t ca s ni ci , câ t ș i
i ndustriali și agricoli, concomitent cu dezvoltarea rețelel or
ș i a contoa rel or i ntel i gente.
AP5c: Integrarea sistemelor de producție di s tri bui tă ș i a
pros uma tori l or în s i s temul el ectroenergeti c.
(OP6) PROTECȚIA INFRASTRUCTURII CRITICE ÎMPOTRIVA
ATACURILOR FIZICE, INFORMATICE ȘI A CALAMITĂȚILOR
AP6a : Impl ementa rea de mă s uri de s ecuri za re fi zi că a
i nfra s tructuri i cri ti ce fa ță de pos i bi l e a cte terori s te.
AP6b: Securi tatea informatică a s i s temel or de control a
rețel elor energetice prin întărirea barierelor de protecți e,
precum ș i pri n coopera re i nterna ți ona l ă .
AP6c: As i gura rea mentena nței ș i a l ucră ri l or de
modernizare a s i s temul ui energeti c în a ns a mbl ul s ă u
pentru menținerea la standarde de siguranță a obiectivelor
cri ti ce (l a curi , di guri , ba ra je etc.).
AP6d: Opera ționalizarea sistemelor de a vertizare/alarmare
a populației și real i za rea exerci ți i l or de a pă ra re ci vi l ă .
(OP7) PARTICIPAREA PROACTIVĂ A ROMÂNIEI LA
INIȚIATIVELE EUROPENE DE DIPLOMAȚIE ENERGETICĂ
AP7a : Pa rti ci parea României l a configurarea mecanismelor
de s olidaritate pentru asigurarea securității energeti ce în
s i tua ți i de cri ză a a provi zi onă ri i cu energi e.
AP7b: Pa rti ci parea Româ ni ei l a s ta di i l e i nci pi ente de
el aborare a documentelor europene cu caracter norma ti v
ș i s trategic, în sensul promovă ri i i nteres el or na ți ona l e.
AP7c: Creș terea ca pacității României de a a trage finanțare
europea nă pentru dezvol ta rea proi ectel or de
i nfrastructură s tra tegi că ș i a progra mel or de efi ci ență
energeti că .
AP7d: Demersuri diplomatice de a dera re a Româ ni ei l a
Orga ni za ți a Economi că de Coopera re ș i Dezvol ta re ș i
i mplicare în activități l e Agenți ei Interna ți ona l e pentru
Energi e.
(OP8) DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR STRATEGICE ALE
ROMÂNIEI PE DIMENSIUNEA ENERGETICĂ
AP8a : Atra gerea i nvestițiilor compa ni i l or energeti ce de
vâ rf în s ectorul energeti c româ nes c.
AP8b: Dezvol ta rea cooperă ri i în domeni ul cercetă ri i
ș ti i nți fi ce ș i a tra ns ferul ui de know-how.
AP8c: Coopera rea cu a utoritățile statelor partenere pentru
creș terea s ecuri tă ți i i nfra s tructuri i .
(OP9) ÎNLOCUIREA, LA ORIZONTUL ANULUI 2030, A
CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE DE ENERGIE ELECTRICĂ
CARE VOR IEȘI DIN EXPLOATARE CU CAPACITĂȚI NOI,
EFICIENTE ȘI CU EMISII REDUSE
AP9a : Investiții în ca pacități noi de genera re a energi ei
el ectrice, sub cons trâ ngerea rea l i ză ri i obi ecti vel or de
s ecuritate energetică, competi ti vi ta te ș i deca rbona re a
s ectorul ui energeti c.
AP9b: As i gurarea unui ca dru de neutrali ta te tehnol ogi că
pentru dezvol ta rea mi xul ui energeti c na ți ona l .
AP9c: As i gura rea meca ni s mel or de fi na nța re pentru
i nves ti ți i l e în ca pa ci tă ți noi de producere a energi ei
Pagină 31 din 62
el ectri ce fă ră emi s i i de GES, în condi ți i de efi ci ență
economi că .
AP9d: As i gura rea meca ni s mel or de fi na nța re pentru
fi nalizarea a mena jă ri l or hi droenergeti ce cu fol os i nțe
compl exe (i ri ga ți i , protecți a împotri va vi i turi l or,
a l i menta rea cu a pă etc).
(OP10) CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE PE ÎNTREG
LANȚUL VALORIC AL SECTORULUI ENERGETIC
AP10a : Defi ni rea cl a ră a conceptul ui de „efi ci ență
energetică” în s ensul în care a cesta cores punde creș teri i
ra nda mentel or ș i reduceri i pi erderi l or, în condi ți i l e
creș teri i economi ce ș i a cons umul ui .
AP10b: Va l orificarea potențialului de eficiență energeti că
în s ectorul clădirilor, prin programe de i zol a re termi că în
s ectorul public, a l blocurilor de l ocuințe și al comunitățil or
a fecta te de s ă ră ci e energeti că .
AP10c: Aborda rea i ntegra tă a s ectorul ui de încă l zi re
centra lizată a clădi ri l or, cu coordona rea proi ectel or de
i nvestiții pe l anțul va loric – producție, transport și consum
efi ci ent a l a gentul ui termi c.
AP10d: Dezvoltarea contorizării inteligente ș i a rețel el or
i ntel i gente.
AP10e: Impl ementa rea de mă s uri de di mi nua re a
pi erderilor tehnice de rețea ș i de combatere a furturilor de
energi e.
(OP11) CREȘTEREA CONCURENȚEI PE PIEȚELE INTERNE DE
ENERGIE
AP11a : Dezvol tarea pieței interne a ga zelor natural e pri n
creș terea vol umel or tra nza cți ona te ș i a l i chi di tă ți i , ș i
cupl area ulterioară a a cesteia la piața europeană a gazelor
na tura l e.
AP11b: Integrarea piețelor de energie româneș ti în pi a ța
uni că europeană a energiei, pentru a crește rolul regi ona l
a l platformel or burs i ere româ neș ti în tra nza cți ona rea
produs el or energeti ce.
(OP12) LIBERALIZAREA PIEȚELOR DE ENERGIE ȘI
INTEGRAREA LOR REGIONALĂ, ASTFEL ÎNCÂT
CONSUMATORUL DE ENERGIE SĂ BENEFICIEZE DE CEL
MAI BUN PREȚ AL ENERGIEI
AP12a : Creș terea gradului de tra nsparență și de lichiditate
a pi ețel or de energi e.
(OP13) EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A
COMPANIILOR ENERGETICE CU CAPITAL DE STAT
AP13a : Îmbună tă ți rea ma na gementul ui compa ni i l or
energetice cu ca pital de s tat în sensul creșteri i va l ori i l or
pe termen mediu și lung, fără cons i derente pol i ti ce s a u
s oci a l e.
AP13b: El i minarea pierderilor în companiile energeti ce cu
ca pi ta l de s ta t.
AP13c: Opti mi zarea economică a portofoliilor de a cti ve ș i
de proi ecte de investiții ale companiilor energetice de s tat.
(OP14) POLITICI ECONOMICE ȘI FISCALE DE STIMULARE A
INVESTIȚIILOR ÎN DEZVOLTAREA INDUSTRIEI
PRODUCĂTOARE DE ECHIPAMENTE PENTRU SRE,
EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI ELECTROMOBILITATE
AP14a : Va l ori fi ca rea res urs el or na ți ona l e de energi e
pri ma ră în câ t ma i ma re mă s ură în economi a i nternă ,
pentru a genera un efect de mul ti pl i ca re economi că .
AP14b: Sus ținerea cercetării științifice și a i nves ti ți i l or în
producția de echipamente și componente pentru tranziți a
energetică – tehnologiile SRE, de eficiență energetică și ale
el ectromobi l i tă ți i .
(OP15) REDUCEREA EMISIILOR DE GES ȘI NOXE ÎN
SECTORUL ENERGETIC
AP15a : Acti vi tă țile curente și proiectel e compa ni i l or di n
s ectorul energetic trebuie să respecte l egislația de medi u
ș i s ă a pl i ce cel e ma i bune pra cti ci i nterna ți ona l e de
protecți e a medi ul ui .
AP15b: Reducerea în continuare a emisiilor de polua nți în
a er, a pă ș i s ol , a ferente s ectorul ui energeti c.
AP15c: Sus ți nerea cercetă ri i ș ti i nți fi ce pentru
deca rbona rea s ectorul ui energeti c.
AP15d: Promova rea combus ti bi l i l or a l terna ti vi .
AP15e: Reducerea vol umului și depozitarea în sigura nță a
deș eurilor ra dioactive la producă tor (CNE Cerna vodă ) ș i
corel area cu „Strategia Națională pe termen mediu și lung
privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear
uzat și a deșeurilor radioactive”.
(OP16) DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SECTORULUI
ENERGETIC NAȚIONAL, CU PROTECȚIA CALITĂȚII
AERULUI, A APEI, A SOLULUI ȘI A BIODIVERSITĂȚII
AP16a : Orga ni zarea de programe de informare și dezbateri
publice privi nd marile proiecte di n energi e, cu l ua rea în
cons i dera re a i nteres el or comuni tă ți l or l oca l e ș i a
i nteres ul ui na ți ona l .
(OP17) PARTICIPAREA ECHITABILĂ LA EFORTUL COLECTIV
AL STATELOR MEMBRE UE DE ATINGERE A ȚINTELOR DE
EFICIENȚĂ ENERGETICĂ, DE SRE ȘI DE REDUCERE A
EMISIILOR GES
AP17a : Îndeplinirea ți ntelor a sumate de Româ ni a pentru
a nul 2020.
AP17b: Pa rti ci pa rea echi ta bi l ă l a rea l i za rea ți ntel or
col ecti ve a l e s ta tel or membre UE pentru 2030, s ub
i mpera ti vel e ga ra ntă ri i s ecuri tă ți i energeti ce ș i a l e
competi ti vi tă ți i pi ețel or de energi e.
AP17c: Pa rti ci parea echitabilă l a rea l i za rea obi ecti vul ui
european de reducere a emisiil or de GES cu 80% fa ță de
a nul 1990 în a nul 2050, res pecti v de l i mi ta re a
s chi mbă ri l or cl i ma ti ce l a 1,5-2°C.
(OP18) SEPARAREA FUNCȚIEI STATULUI DE PROPRIETAR
ȘI ACȚIONAR DE ACEEA DE ARBITRU AL PIEȚEI
ENERGETICE
AP18a : Sepa rarea i nstituționa l ă a a cti vi tă ți i s ta tul ui ca
l egiuitor, reglementator și elaborator de pol i ti ci , pe de o
pa rte, de a ceea de deținător și administrator de a ctive, pe
de a l tă pa rte.
Pagină 32 din 62
(OP19) TRANSPARENTIZAREA ACTULUI ADMINISTRATIV,
SIMPLIFICAREA BIROCRAȚIEI ÎN SECTORUL ENERGETIC
AP19a : Reducerea bi rocra ți ei pri n tra ns pa renti za re,
di gi ta l i za re ș i i ntroducerea „ghi ș eul ui uni c”.
AP19b: Introducerea cel or ma i bune pra cti ci pri vi nd
tra ns parența și responsabilitatea în i ntera cți unea di ntre
cons uma tor ș i s i s temul a dmi ni s tra ti v.
AP19c: Dezvol tarea de mecanisme i nstituționale (precum
a verti zorii de integritate); publicarea de rapoarte periodice
a s upra a chi zi ți i l or publ i ce rea l i za te ș i a tuturor
s pons ori ză ri l or a corda te.
AP19d: El i minarea conflictelor de i nterese în tre i ns ti tuți i
publ i ce ș i compa ni i energeti ce cu ca pi ta l de s ta t.
(OP20) SUSȚINEREA EDUCAȚIEI ȘI PROMOVAREA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE; SECURITATE ȘI SĂNĂTATEÎN
MUNCĂ
AP20a : Dezvol tarea învățământului superior în domeni ul
energiei și armonizarea sa cu nevoile s ectorului energeti c.
Pa rteneriate cu i ndustria energeti că pentru educa ți e ș i
forma re profes i ona l ă .
AP20b: Sus ținerea învățământului medi u profes i ona l în
domeni ul energi ei .
AP20c: Sus ți nerea a cti vi tă ți i de cerceta re ș ti i nți fi că ,
dezvol tare tehnologică ș i inova re în domeni ul energi ei ;
dezvol ta rea de pa rteneri a te cu i ndus tri a energeti că ,
precum ș i cu centrel e uni vers i ta re .
AP20d: Dezvoltarea capacității de atragere a s urs el or de
fi nanțare europene ș i i nterna ți ona l e pentru cerceta re
ș ti ințifică, prin participarea în consorți i i nterna ți ona l e a
i ns ti tutel or de cerceta re – dezvol ta re - i nova re.
AP20e: Progra me de formare continuă pentru specia l i ș ti i
di n a dmi ni s tra ți e a i s ectorul ui energeti c;
AP20f: Ins trui re conti nua pentru preveni rea ri s curi l or
profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea l ucrătoril or,
el i mi na rea fa ctori l or de ri s c şi a cci denta re.
(OP21) ÎMBUNĂTĂȚIREA GUVERNANȚEI CORPORATIVE A
COMPANIILOR CU CAPITAL DE STAT
AP21a : Impl ementa rea normel or pri vi nd guverna nța
corpora tivă a companiilor cu ca pital de stat și i ntroducerea
unor meca ni s me de moni tori za re a performa nței
ma na geri a l e a a ces tor compa ni i .
AP21b: As i gurarea profesiona l i s mul ui ș i tra ns pa renței
proces ului de sel ecți e a echi pei de ma na gement, cu o
publicarea detaliată a cri teriilor de s elecție și a rezultatelor
i ntermedi a re ș i fi na l e.
(OP22) CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA ENERGIE
ELECTRICĂ, ENERGIE TERMICĂ ȘI GAZE NATURALE
AP22a : Îmbunătățirea accesul ui l a s urs e a l terna ti ve de
energi e, pri n dezvol ta rea rețel el or de di s tri buți e.
AP22b: Dezvoltarea, din di vers e s urs e de fi na nța re, de
mi cro-rețelele ș i de s i s teme de genera re di s tri bui tă a
energiei electrice, cu prioritate pentru gos podă ri i l e fă ră
a cces l a energi e el e ctri că .
AP22c: Dezvol tarea de politici publice l a nivelul uni tă ți l or
a dministrative l ocale privind modul de a sigurare a energiei
termi ce pentru comuni tă ți .
AP22d: Dezvol ta rea rețel el or de di s tri buți e a ga zel or
na tura l e l a ni vel ul întregi i ță ri .
(OP23) REDUCEREA GRADULUI DE SĂRĂCIE ENERGETICĂ
ȘI PROTECȚIA CONSUMATORULUI VULNERABIL
AP23a : Rea lizarea de programe publice de i zolare termi că
a i mobi l el or pentru comuni tă ți l e a fecta te de s ă ră ci e
energetică, în s copul reducerii pierderilor de energi e ș i a l
s că deri i chel tui el i l or cu încă l zi rea .
AP23b: Protecți a consumatorului vul nerabil prin a jutoa re
s oci ale a decvate, precum a jutoa rel e pentru încă l zi re ș i
ta ri ful s ocial al energiei electrice, respectiv pri n obligații de
s ervi ci u publ i c.
Pagină 33 din 62
 VI. EVOLUȚIA SECTOARELOR ENERGETICE NAȚIONALE PÂNĂ ÎN
ANUL 2030
VI.1. Consumul de energie
VI.1.1. Cererea de energie pe sectoare de
activitate
Cons umul brut de energi e a l Româ ni ei a s că zut
s emnificativ după 1990, a jungâ nd în 2015 l a 377 TWh (1
Figura 2 – Cererea de energie finală pe sectoare de activitate în 2017 și 2030.
VI.1.2. Mixul energiei primare
România are un mix al resurselor energetice primare în
producția de energie electrică echilibrat și diversificat.
În a nul 2017, ponderea resurselor energeti ce pri ma re în
producți a de energi e el ectri că a a vut urmă toa rea
s tructură : energi a el ectri că produs ă di n
că rbune (lignit ș i huilă) 27,5% (17,3 TWh); energia electrică
produs ă în centra l el e hi droel ectri ce 23%
(14,4TWh); energia electrică produsă în centrala nucl ea ră
de l a Cerna vodă 18,3% (11,5 TWh); energi a el ectri că
produsă pe hidroca rburi (petrol ș i ga z) 17% (10,7TWh);
energi a el ectri că produs ă în i ns ta l a ți i eol i ene ș i
fotovol taice 13.5% (8,5TWh), energia electrică produsă din
bi oma s ă 0,7% (0,4 TWh).
TWh = 0,086 mi l tep), echi va l entul a ci rca 19 MWh per
ca pi ta , i a r cons umul fi na l de energi e a fos t 254 TWh.
Cons umul brut de energi e în a nul 2030 es te es ti ma t s ă
crea s că la 394 TWh, iar cererea de energi e fi na l ă l a 300
TWh. Cons umul resurselor energeti ce ca ma teri e pri mă
urmea ză s ă crea s că cu 35%, în ti mp ce cons umul ș i
pi erderile a ferente sectorul ui energeti c vor s că dea cu 4
TWh.
(Sursa: Primes)
Grupâ nd s urs el e de energi e regenera bi l ă , ponderea
a cestora în structura producției de energie electrică în anul
2017 a fos t de 37,2% (23.4TWh) urma tă de că rbune cu
27,5% (17,3 TWh).
Cons umul mediu brut înregi s tra t în a nul 2017 a fos t de
59,9 TWh di ntr-o producți e de 62,8 TWh, di ferența
cons tâ nd în exportul de energi e el ectri că .
Pentru a nul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Opti m
a l es a rată o creștere a ponderii energiei din surse nucleare
l a 17,4 TWh i ar în 2035 l a 23,2 TWh. O creș tere l a 29TWh
va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând
o pondere de 37,9% di n tota l ul s urs el or de energi e
pri ma ră ce vor a l că tui mi xul energeti c în a nul 2030.
Energia produsă din că rbune va înregistra o ușoară scădere
l a 15,8TWh și va a vea o pondere de 20,6%. O creș tere de
1,9% va înregi s tra producți a de energi e el ectri că di n
hi droca rburi cca . 14,5 TWh.
Pagină 34 din 62
 Figura 3 – Structura mixului energiei primare în 2017 și 2030

PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA 2017-2050 [TWh]

2017 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
PRODUCTIA DE ENERGIE PE TIP DE SURSĂ [TWh] 63 69 72 77 83 84 85 86
Nuclear 11.5 11.5 11.4 17.4 23.2 23.2 23.2 23.2
Apă 14.4 15.8 17.5 17.6 17.6 17.6 17.6 17.6
Eolian & solar 8.5 8.8 9.6 10.5 11.4 12.3 13.1 14.0
Carbune 17.3 17.5 17.8 15.8 14.9 14.9 14.9 14.9
Petrol 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4
Gaz 10.2 14.0 14.5 14.5 14.5 15.0 15.0 15.0
Biomasă 0.4 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9
PONDEREA RESURSELOR ENERGETICE IN PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRICA 2017-2050 [%]
Nuclear [%] 18.3 16.7 15.8 22.5 28.0 27.5 27.2 26.9
Apă [%] 23.0 22.9 24.3 22.8 21.2 20.9 20.7 20.5
Eolian & solar [%] 13.5 12.7 13.3 13.6 13.7 14.6 15.4 16.3
Cărbune [%] 27.5 25.4 24.7 20.5 18.0 17.7 17.5 17.3
Petrol [%] 0.7 0.6 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5 0.5
Gaz [%] 16.3 20.3 20.1 18.8 17.5 17.8 17.6 17.4
Biomasă [%] 0.7 1.3 1.2 1.1 1.1 1.0 1.0 1.0
Pagină 35 din 62

VI.1.3. Consumul de energie finală
Ana l iza consumului de energie finală în 2017 (în tota l 254
TWh) pe ti puri de consum energeti c a duce în pri m pl a n
necesarul de încălzire și ră cire, estimat l a 97 TWh (39%) –
di n ca re 76 TWh în gos podă ri i ș i 21 TWh în s ectorul
s ervi ciilor. Urmează, în ordine descrescătoare, consumul în
proces el e i ndus tri a l e (48 TWh) ș i în tra ns portul de
pers oane (48 TWh). Restul consumului energetic i ndustrial
es te de 27 TWh de energie finală, i ar transportul de ma rfă
cons umă echi va l entul a 17 TWh. Echi pa mentel e
el ectronice ș i electrocasnice utilizate de gos podă ri i ș i în
s ervi cii consumă 13 TWh (din care 10 TWh consum casnic).
În fi ne, consumul specific sectorului agricol este de 4 TWh.
Cons umul pentru încălzire urmea ză s ă s ca dă uș or, pri n
creș terea efi ci enței energeti ce.
VI.2. Resurse energetice primare:
producție internă și importuri
În domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de ţiţei și
ga ze natura l e, în ul ti mul deceni u s -a pus a ccentul pe
efectuarea programelor de lucrări geol ogi ce s i geofi zi ce
pentru des coperi rea de noi rezerve şi dezvol ta rea
rezervelor existente în vederea s us ţi neri i producţi ei şi
a s igurarea de că tre concesionari, prin programe proprii de
i nvestiţii, a nivelurilor de producţie prevăzute în acordurile
petroliere. Realizarea nivelurilor prognozate ale producţiei
a fos t posibi l ă pri n i mpl ementa rea unor progra me de
moderni za re şi retehnol ogi za re a vâ nd drept s cop
ma xi mizarea va lorii portofoliilor existente, îmbună tă ți rea
ra tel or de recupera re economi ca a rezervel or s i
mi nimizarea i mpactului declinului na tura l a l producți ei .
Pers pectivele privind evidenţierea de noi rezerve probabile
şi posibile sunt condiţionate de investiţiile care s e vor fa ce
în domeni ul expl oră ri i geol ogi ce s i geofi zi ce de
conces i ona ri i ca re a cti vea ză pe teri tori ul Româ ni ei ,
precum şi de rezul ta tel e obți nute de că tre a ceș ti a în
proces ul de expl ora re, în s ens ul i denti fi că ri i de noi
ză că mi nte.
Pe termen scurt și mediu, în vederea creș teri i rezervel or
s i gure de țiței ș i ga ze na tura l e, Româ ni a trebui e s ă -ș i
a s ume ca pri ori ta te promova rea /încura ja rea
concesionarilor de a i nvesti în tehnologii care s ă conducă
l a creș terea gra dul ui de recupera re di n ză că mi ntel e
exi s tente, iar pe termen l ung, în dezvoltarea proiectelor de
expl orare atât în aria producției convenționale cât și a celei
neconvenți ona l e.
Ci cl uri l e i nves ti ți ona l e în expl ora rea ș i producți a de
hi droca rburi , s unt de l ungă dura tă , i a r ca drul de
regl ementare trebuie să confere o perspectivă pe termen
l ung. Di n a ces t moti v, es te de i mporta nță s tra tegi că
dezvol tarea unui cadru de reglementare predictibil, s ta bi l
ș i a da pta t s i tua ți ei i nterna ți ona l e, corel a t cu ti pul ș i
potențialul de dezvoltare a l diferitelor ti puri de ză căminte,
pentru menținerea competitivității i ndus tri ei petrol i ere
na ți ona l e.
VI.2.1. Țiței
Prețul s că zut a l petrol ul ui înregi s tra t pe pi a ța
i nternațională în peri oa da 2015 – 2016, a redus dra s ti c
i nvestițiile în explorare ș i dezvoltare de noi zăcămi nte, i a r
efectul s -a res i mți t di n pl i n ș i în Româ ni a .
Preţuri le pe piaţa petrolului a u crescut constant începâ nd
di n a nul 2017, preţul petrol ul ui Brent a jungâ nd l a
jumă ta tea l uni i ma i 2018 l a recordul ul ti mi l or a ni –
res pecti v 80 USD/ba ri l .
La s fâ rșitul l unii mai 2018, petrolul Brent se tra nzacţiona la
75,38 USD/baril, în timp ce preţul petrolului future se situa
l a 66,72 USD/ba ri l .
Producți a de ți ței di n Româ ni a s e a fl ă pe o pa ntă
des cendentă , cu un ni vel de înl ocui re a rezervel or
s ubuni ta r, di n ca uza gra dul ui ri di ca t de depl eta re a l
ză că mi ntel or. Creș terea gra dul ui de recupera re es te
pos ibilă, însă eforturile investiți ona l e del oc ne gl i ja bi l e,
neces i tă pa chete de mă s uri economi ce ș i fi s ca l e
s ti mul a ti ve.
Rezul ta tel e model ă ri i efectua te în a nul 2016 i ndi că
înjumă tă ți rea producți ei i nterne de ți ței , pâ nă l a
a proxi mativ 2 mi l. de tone în 2030. Creș terea dependenței
de i mporturi nu poate fi evitată pe termen medi u ș i l ung
decâ t prin încurajarea activi tății de explorare și producți e ,
precum ș i pri n creș terea efi ci enței cons umul ui de
combus ti bi l i fos i l i .
Pol i ticile UE de utilizare și de promovare a utilizării, într-un
gra d câ t mai mare, a combustibililor a lternativi vor a tenua
i mpactul dependenței de i mporturi a pi eței de ți ței ș i
produse petroliere din România. Acest proces va fi posi bi l
în mă s ura în ca re dezvol ta rea i nfra s tructuri i a ferente
producerii ș i uti l i ză ri i combus ti bi l i l or a l tern a ti vi va fi
rea lizată în ra port direct cu competitivitatea a ces tora pe
pi a ța combus ti bi l i l or.
VI.2.2. Gaze naturale
Producți a de gaze naturale s-a s tabilizat în ul ti mi i a ni , ca
urma re a i nvestiții l or în prel ungi rea dura tei de vi a ță a
ză că mintelor existente și a dezvoltării unora noi . În 2017,
producția i nternă a asigura t 89,4% di n cons umul i ntern ,
i mportul a jungâ nd l a 10,60%.
Pagină 36 din 62
Res ursele suplimentare de ga ze naturale din ză că mi ntel e
ons hore și offshore s unt prevă zute în mi xul energeti c a l
Româ niei în toate scenariile, cu excepția celui i mproba bi l
de menți nere îndel unga tă a prețuri l or joa s e, ca re nu
jus ti fi că o conti nua re a i nves ti ți ei .
Expl oatarea resurselor de hidrocarburi din Ma rea Nea gră
va a vea o contri buți e ma joră l a a s i gura rea s ecuri tă ți i
energetice a României. Nivelurile ca ntitative cumulate di n
producția convenți ona l ă ons hore ș i offs hore pot a vea
potențialul de a fi excedentare față de nivel ul es ti ma t în
prezent a l cereri i de pe pi a ța i nternă , rel a ti v l i ni a r.
Româ ni a îș i propune creș terea cons umul ui de ga ze
na turale în industria internă și exportul unor produse finite
ca re uti l i zea ză ca ma teri e pri mă ș i ga zel e na tura l e.
VI.2.3. Cărbune
Producți a de lignit și huilă în România depi nde di rect de
cererea na ți ona l ă de res urs e energeti ce pri ma re în
s ectorul de producere a energi ei el ectri ce ș i de
res urs el e/rezervel e de ca re di s pune Româ ni a .
Rol ul cărbunelui în mixul de energie electri că va depi nde
de competitivitatea prețului materiei prime, cu i nfl uență
di rectă în prețul energi ei produs e di n a ce a s tă res urs ă
energeti că pri ma ră .
Producți a de lignit energetic s e reali zea ză în pri nci pa l în
ba zi nul minier al Ol teniei într-un numă r de 15 peri metre
mi niere în ca re, prin ca pacitățile de producție instalate, s e
poa te realiza o producție flexibilă între 20 ș i 30 mi l i oa ne
tone/an. Resursele de lignit s unt epuizabile, i ar în actualele
peri metre termenul de concesiune a cordat prin licențe de
expl oa ta re a depă ș i t pri ma jumă ta te. As i gura rea
necesarului de lignit pe ntru funcți ona rea în condi ți i de
efi ciență economică a centralelor el ectri ce s e va rea l i za
pri n i denti fi ca rea ș i des chi derea unor noi peri metre
mi ni ere numa i în condi ți i de efi ci ență economi că .
Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice ș i
termi ce va fi as i gura t di n producți a mi nel or Vul ca n ș i
Li vezeni compl eta t cu neces a rul di n i mport, pâ nă l a
reconfigurarea ca pacităților termoenergetice nerenta bi l e
de pe hui l ă pe a l tă res urs ă energeti că pri ma ră ma i
efi ci entă .
VI.2.4. Hidroenergie
Pri n a plicarea gra duală a politicilor prevăzute de strategie,
pâ nă în a nul 2030, ca pa ci ta tea i ns ta l a tă în centra l el e
hi droelectrice din România va creşte, faţă de anul 2018, cu
ci rca 750 MW. Centra l ele ca re vor a sigura a ceastă creştere
de ca pa ci ta te i ns ta l a tă vor a s i gura o producţi e
s uplimentară de energie de circa 1,8 TWh/an. Ţinând cont
de fa ptul că a mplasamentele cele mai favorabile din punct
de vedere hidroenergetic a u fos t deja a mena ja te, noi l e
proi ecte vor a vea indicatori de rentabilitate a inves ti ţi i l or
ma i reduşi şi vor trebui să fie dezvoltate pentru a asigura şi
a l te benefi ci i decâ t energi a (ex. preveni rea vi i turi l or,
a l i menta rea cu a pă , i ri ga ţi i etc).
Deşi se va înregistra o creştere a ca pacităţii i nstalate pâ nă
în 2030, producţia totală de energie care s e va înregistra în
hi drocentra l el e di n Româ ni a s e va pă s tra l a va l ori
a propi a te cel or di n 2018, a di că de ci rca 17,6 TWh/a n,
întrucâ t s e vor i mpl ementa toa te normel e cupri ns e în
pol iticile europene pri vi nd protecţi a medi ul ui . Fa ţă de
s i tuaţia reglementată din anul 2018, diminuarea s tocurilor
de a pă uti l e ce pot fi turbi na te, ca urma re a ma joră ri i
debitelor de servitute/ecologi ce, va cores punde în a nul
2030 unei producţi i nerea l i za te de ci rca 2 TWh/a n.
Evol uţia s ectorului hidroenergetic pentru peri oa da 2019-
2030 s e va rea l i za în urmă toa rel e coordona te:
1. a rmoni za rea cu pol i ti ci l e europene pri vi nd
protecţi a medi ul ui ;
2. pl a nificarea i ntegrată a valorificării resurselor de
a pă şi reluarea implicării financiare a s ta tul ui în
proi ectel e hi droenergeti ce cu fol os i nţe
compl exe;
3. i nves ti ţi i noi şi moderni za rea centra l el or
exi s tente; menţi nerea unui gra d ri di ca t de
s i gura nţă în expl oa ta re.
Aces te coordona te de evol uţi e s unt a ti ns e pri n
i mplementarea unor politici energetice specifice după cum
urmea ză :
Dezvoltarea de microhidrocentrale cu centrale pe
derivație
Întrucâ t s-a constatat că acest tip de centrale pot a vea un
i mpact negativ semnificativ a supra s tării ecologice a apelor
curgă toare, până în anul 2030 realizarea de noi proiecte de
a ces t ti p nu va benefi ci a de s us ți nere.
Autori tățile competente de mediu și cele responsabi l e de
a dministrarea apelor vor i nstitui norme specifice prin ca re
vor fi definite și reglementate condițiile privind re ali za rea
ș i expl oa ta rea a ces tui ti p de centra l e hi droel ectri ce.
Armonizarea cu politicile europene privind protecţia
mediului
Întrucâ t centralele hidroelectri ce mari sunt şi vor ră mâ ne
un el ement de bază pentru securitatea SEN, în modul de
i mplementare a politicilor de mediu se va ţi ne s ea ma de
a ces t rol .
Debitele ecologice
Pentru a menajările hidroenergeti ce ma ri , trecerea că tre
s ta ndardele mai ridicate privi nd debitele ecol ogi ce s e va
rea l i za gra dua l pâ nă în a nul 2030, pri n trei eta pe de
a jus tare, pentru a se a junge la conformarea cu stadardel e
Pagină 37 din 62
medi i europene în domeni u. Pentru a mena jă ri l e
hi droenergeti ce de mi că a nvergură , con forma rea cu
s ta ndardele medii europene s e va rea l i za pâ nă în a nul
2025.
Pasajele pentru migrarea faunei acvatice
Lucră ri l e de ca pta re a a pei a ferente a mena jă ri l or
hi droenergeti ce trebui e s ă a s i gure ci rcul a ţi a fa unei
a cva ti ce. Pri n identificarea unor soluţiile fezabile, pâ nă în
a nul 2030 l ucră ri l e de ba ra re a a l bi i l or na tura l e vor fi
echi pa te cu a s tfel de s i s teme.
Arealele Natura 2000
Pentru s tabilirea modului de reglementare al amenajărilor
hi droenergetice care a u l ucră ri în a rea l el e Na tura 2000
(s a u i nfluenţează a ceste areale), s unt în exploatare, în curs
de construire sau în fază de proiect şi deţin a utori za ţi i de
cons truire valabile, s e vor a pli ca urmă toa rel e pri nci pi i :
o în a realel e Na tura 2000, nu s e vor ma i rea l i za noi
proi ecte hidroenergetice de a mpl oa re, cu excepţi a
cel or ca re au obţinut aprobările necesare până în anul
2018. Doa r pentru asigurarea alimentării cu energie a
comunităţilor i zolate ca re nu a u a cces l a rețel el e de
di s tri buţi e a energi ei el ectri ce, cu res pecta rea
pri nci pi i l or cons erva ţi oni s te a ccepta bi l e pentru
a realele Natura 2000 s e vor ma i putea realiza centrale
hi droelectrice cu ca pa ci tă ţi i ns ta l a te de pâ nă în 1
MW, ca re s ă alimenteze reţele în sistem i ns ul a ri za t;
o în funcţi e de stadiul de i mplementare a proiectelor cu
l ucră ri în curs şi cu a utorizaţii de construire va l a bi l e,
ti tul a ri i i nves ti ţi i l or împreună cu a utori tă ţi l e
competente pentru protecţia mediului, precum şi cu
cel e pentru gos podă ri rea a pel or, vor i denti fi ca
s ol uţi i l e feza bi l e pentru a da pta rea proi ectel or
hi droenergetice astfel încât impactul asupra mediului
s ă fi e câ t ma i redus ;
o pentru a menajările hidroenergetice în funcţi une, cu
oca zi a a ctua l i ză ri i a utori za ţi i l or de medi u şi
gos podărirea a pelor, s e vor i mpune progres i v, între
2020 şi 2030 toa te mă s uri l e neces a re pentru
mi ni mi za rea i mpa ctul ui a s upra medi ul ui .
Planificarea integrată a valorificării resurselor de apă şi
reluarea implicării financiare a statului în proiectele
hidroenergetice cu folosinţe complexe
Amena jările hidroenergetice cu folos i nţe compl exe s unt
proi ecte ca re produc efecte l a ni vel l oca l şi regi ona l .
Rea lizarea şi exploatarea a cestor amenajări, ca re în a fa ră
de energia electrică a duc şi a l te benefi ci i s oci a l e, va fi
s us ţinută în continuare, până în anul 2030. În acest s ens în
peri oada 2019-2025 vor fi promovate o serie de politici de
dezvol ta re economi că pri n ca re s ă s e a s i gure:
o s i mpl i fi ca rea proceduri l or de a s oci ere între
compa niile cu capi ta l de s ta t, a utori tă ţi l e publ i ce
l oca le şi investitorii priva ţi ca re doresc s ă dezvolte sau
s ă fi nalizeze proiecte hi droenergeti ce cu fol os i nţe
compl exe;
o pa rti ciparea statului la i nvestiţii prin alocări bugetare,
pentru a cele obiecte a l e s chemel or de a mena ja re
ca re în fi na l s e vor regă s i în domeni ul publ i c a l
s ta tul ui ;
o s ta bilirea unui regim fiscal special precum şi ta xa rea
di ferenţi a tă în ceea ce pri veşte uti l i za rea a pei ;
o s uporta rea cos turi l or s ervi ci i l or a s i gura te de
a menajările hidroenergetice cu folosințe complexe de
că tre beneficiarii reali ai a cestora pri n contri buţi i l a
cos turi l e de întreţi nere şi opera re a a ces tor
a mena jă ri .
Investiţii noi şi modernizarea centralelor existente;
menţinerea unui grad ridicat de siguranţă în exploatare
Dezvoltarea sistemului energetic înseamnă, în primul
rând, creşterea capacităţii de producţie.
Ţi nâ nd cont de potenţialul tehnic amenajabil, până în anul
2030 vor fi fi nalizate proiectele ca re în anul 2018 s e a flă în
execuţi e, îns umâ nd o putere de ci rca 500 MW. De
a s emenea se vor i niţia şi alte proi ecte noi , a tâ t de că tre
i nves ti tori pri va ţi câ t şi de că tre compa ni a cu ca pi ta l
ma jori ta r de s ta t Hi droel ectri ca .
Pentru ca pacităţile aflate în operare, eşalonat, pe mă s ură
ce dura tel e uti l i ză ri i norma l e vor fi a ti ns e, toa te
echi pa mentel e şi cons trucţi i l e vor fi moderni za te.
Pri n fa ptul că produc energi e el ectri că , da r a s i gură şi
s ervi cii de sistem, a menajă ri l e hi droenergeti ce s unt un
fa ctor-cheie pentru as i gura rea s ecuri tă ți i energeti ce a
Româ niei. Pri n urmare, este vi tal ca a ceste ca pacităţi s ă fie
expl oatate a vând o s ta re tehni că cores punză toa re. Î n
peri oada 2019 – 2020 s e vor promova pol i ti ci s peci fi ce
ca re vor vi za :
o eva l ua rea s tă ri i tehni ce a cons trucţi i l or,
echi pamentelor precum şi a modul ui în ca re s e
des fă şoa ră a cti vi tă ţi l e de mentena nţă şi
urmă ri rea comportă ri i cons trucţi i l or;
o revi zui rea regl ementă ri l or, normel or şi
norma ti vel or tehni ce pri vi nd a cti vi tă ţi l e de
urmă ri re a comportă ri i cons trucţi i l or şi de
moni tori za re a echi pa mentel or;
o a ctua l i za rea regl ementă ri l or, normel or şi
pres cripţiilor privitoare la proiectarea l ucră ri l or
de repa ra ţi i , pentru a cores punde s ol uţi i l or
tehni ce moderne;
o a ctua l i za rea regl ementă ri l or şi normel or
pri vi toa re l a l ucră ri l e de moderni za re şi
retehnol ogi za re;
o i mplementarea şi menţinerea în s tare conformă
de funcţionare a tuturor sistemelor de avertizare
şi i ntervenţie în caz de calami tă ţi provoca te de
a va ri erea cons trucţi i l or hi drotehni ce.
Pagină 38 din 62
Pâ nă în a nul 2020, s chemel e de a mena ja re
hi droenergeti că a vâ nd fol os i nţe compl exe, a fl a te în
portofol i ul de dezvol ta re a l Hi droel ectri ca , vor fi
redi mensionate conform niveluri l or a ctua l e a l e a ces tor
fol osinţe complexe şi vor fi finalizate până în anul 2030, în
ba za politicilor de planificare i ntegrată şi prin participa rea
s ta tul ui în a s i gura rea fi na nţă ri i .
Recuperarea fondurilor bugetare, angajate de sta t pentru
fi nanţarea a cestora, se va realiza prin s tabilirea unui ni vel
cores punză tor a l redevenţei pe ca re s ta tul o percepe
Hi droelectrica pentru utilizarea întregului pachet de bunuri
a pa rţi nâ nd domeni ul ui publ i c conces i ona t.
VI.2.5. Energie eoliană şi solară
Fa ţă de totalul capacităţilor instalate în a nul 2018 pentru
producţia de energie electrică, la nivelul a nului 2030 s e va
înregistra o creştere a ca pa ci tă ţi l or eol i ene pâ nă l a o
putere de 3.300 MW şi a cel or fotovol ta i ce de pâ nă l a
2.250 MW.
Cores punzător a cestor ca pacităţi i ns ta l a te, în a nul 2030,
energia medi e a nua l ă furni za tă în s i s temul energeti c
na ţi onal din surse eoliene va fi de cca . 8,4 TWh i ar cea di n
s urs e fotovol ta i ce de cca . 2,1 TWh/a n.
În a nul 2030, di n puterea tota l ă i ns ta l a tă a s i s temel or
fotovol ta i ce, 750 MW vor fi rea l i za te s ub forma unor
ca pa cităţi distribuite deţinute de prosumator de energi e.
Pentru a tingerea în anul 2030 a gra dului de dezvol ta re a l
va l orificării a cestor resurse regenerabile de energie, s unt
es enţi a l e promova rea unor pol i ti ci vi zâ nd:
1. rea lizarea capacităţilor de stocare a energi ei şi
dezvol ta rea reţel ei de tra ns port;
2. decl ararea unor zone de dezvol ta re energeti că
uti l izând surs e regenera bi l e, pentru proi ecte
ma ri și a sigurarea conectări i l a rețea pri n gri ja
Tra ns el ectri ca ;
3. a s igurarea condiţiilor ca re să permită înlocui rea
ca pa ci tă ţi l or l a s fâ rşi tul ci cl ul ui de vi a ţă ;
4. dezvol ta rea de ca pa ci tă ţi mi ci , di s tri bui te şi
încura ja rea pros uma tori l or.
Realizarea capacităţilor de stocare a energiei
dezvoltarea reţelei de transport
Creşterea participării s urselor regenerabile până la nivel ul
prevă zut a fi a tins în a nul 2030 s e va putea realiza doa r în
condi ţiile în care simultan în sistemul energetic naţional se
vor dezvol ta şi s ol uţi i l e de s toca re a energi ei ca re s ă
a s igure ci cluri de încărcare/descărcare cu durate mai mari
de 6-8 ore şi o putere totală de 1.000 MW. Pentru a ceasta,
ţi nâ nd cont de rea l i tă ţi l e tehnol ogi ce di n a nul 2018,
s tra tegia prevede ca Centrala Hidroelectrică cu Acumulare
pri n Pompaj Ta rniţa-Lăpuşteşti să fie asumată ca i nvestiţie
s tra tegică de i nteres na ţi ona l . Pentru a s e putea crea
premi sele creşterii capacităţii de producere a energiei di n
s urs e eoliene şi solare es te neces a r ca a ces t proi ect s ă
dema reze până în a nul 2025, i ar l a nivelul a nul ui 2030 s ă
fi e în funcţi une l a întrea ga ca pa ci ta te.
Pe mă s ură ce gradul de maturitate al a l tor tehnol ogi i de
convers ie şi stocare a energi ei va permi te uti l i za rea l or
comerci a l ă , după a nul 2025 s e va putea a na l i za
pos ibilitatea unei ponderi ma i ma ri a ca pa ci tă ţi l or di n
s urs e regenera bi l e l a un ni vel cores punză tor cel ui de
i mplementare a sol uţi i l or de s toca re ba za te pe a ces te
tehnologii. Întrucât estimările actuale privind dezvol ta rea
a cestor tehnologii indică faptul că a ces tea s e vor putea
i mpl ementa s ub forma unor ca pa ci tă ţi de s toca re
di s tri bui te şi a vâ nd vol um redus , după a nul 2025 s e
prevede i nstituirea obligaţiei ca producă tori i de energi e
di n s urse eol i ene şi fotovol ta i ce di s peceri za bi l i s ă -şi
rea l i zeze compens a rea dezechi l i brel or.
În vederea creşterii participării producători l or româ ni de
energie pe pieţele regionale europene, se prevede ca până
în a nul 2025 s ă fie finalizată închiderea i nelului principal de
tra ns port prin linii de 400 kV şi realizarea unor noi puncte
de i nterconectare cu reţelele din zona a diacentă României.
Declararea unor zone de dezvoltare energetică utilizând
surse regenerabile
Repa rtiţia potenţialului eol i a n permi te va l ori fi ca rea cu
performa nţe economi ce ri di ca te doa r pentru câ teva
regi uni ale ţă rii. În a ceste regiuni s e ajunge la concentrarea
ca pa ci tă ţi l or de eol i ene ca re provoa că , zona l , o
s upraîncărcarea şi o depăși rea a ca pa ci tă ţi i reţel ei de
tra ns port şi di s tri buţi e a energi ei . În ceea ce pri veşte
protecţi a medi ul ui , în dezvol ta rea de pâ nă a cum s -a
cons tatat că a acţionat ca factor limitativ în dezvoltarea de
noi parcuri proximitatea cu arealele Natura 2000 precum
şi s uprapunerea cu culoarel e de mi gra ţi i a l e a vi fa unei .
Deşi potenţi a l ul s ol a r es te ca ra cteri za t de o oa reca re
uni formi ta te, dezvol ta rea proi ectel or s ol a re de ma re
ca pa cita te a fos t l i mi ta tă pri n regl ementă ri l e pri vi nd
uti l izarea terenurilor agricole şi prin ca pacitatea l imitată a
reţel el or el ectri ce.
Pâ nă în anul 2025, s e vor elabora s tudi i ca re s ă permi tă
şi
i ns tituirea a cel puţin zece zone de dezvoltare a centralelor
eol iene şi fotovoltaice pe teritoriul naţional, fiecă rei zone
fi i ndu-i stabilită del i mi ta rea şi ca pa ci ta tea ma xi mă ce
poa te fi ins ta l a tă . În a ces te zone de dezvol ta re s e vor
i ns ti tui proceduri s i mpl i fi ca te pentru a utori za rea
l ucră rilor, pentru ra cordarea l a s i s tem precum şi pentru
a utori za rea l or după punerea în funcţi une.
Pagină 39 din 62
Asigurarea condiţiilor care să permită înlocuirea
echipamentelor la sfârşitul ciclului de viaţă
Ma rea majoritate a parcurilor fotovoltaice sau eoliene di n
Româ nia au fost realizate şi puse în funcţiune în peri oa da
2010-2016. Pentru că dura ta de vi a ţă a pri nci pa l el or
echi pamente din a ceste centrale el ectri ce es te de 20-30
a ni , începând cu a nul 2030 o pa rte di ntre a ces tea vor fi
s upuse înlocuirii. Din a cest moti v, între 2025 şi 2030 va fi
necesară promova rea unor pol i ti ci energeti ce ca re s ă
permi tă opera tori l or ca re deţi n şi expl oa tea ză a ces te
centra l e s ă fa că înl ocui ri l e neces a re.
După anul 2025 s e va stabili, printr-un complex de pol i ti ci
cupri nzând bonificaţii de natură fiscală în ca drul s chemelor
de s prijin de care operatorii benefi ci a ză , cu obl i ga ţi a ca
a ceştia să provi zi oneze res urs el e fi n a nci a re neces a re
pentru a pregăti centralele pentru un nou ci cl u de vi a ţă .
Dezvoltarea de capacităţi mici, distribuite. Prosumatorul
Noi s cheme de s prijin pentru s ti mul a rea i nves ti ţi i l or în
domeniul energiilor regenerabi l e vor a pă rea după a nul
2020 doa r pentru ca pa ci tă ți de genera re a energi ei
el ectrice dezvoltate de către consuma tori ca re, în ca drul
s chi mbului bidirecțional de energie electrică cu reţelele de
di s tri buţi e, vor fi cons i dera ţi pros uma tori .
Se s ta bileşte limita ma ximă a puterii i nstalate în sistemel e
s ol are ale pros uma tori l or l a 750 MW, putere ca re va fi
a ti ns ă pâ nă în a nul 2030.
Noua directivă a ctualizată de promovare a SRE (CE 2016b)
propune garantarea dreptului consumatorilor individuali și
a comunităților l ocale sau i ndustriali şi agricoli de a deveni
pros umatori ș i de a fi remunerați pentru energia livra tă în
rețea , precum și alte mecanisme ca re înl es nes c a cea s tă
tra nzi ție. Pâ nă în anul 2030, promovarea a cestei politici se
va a s igura prin i mplementarea unor măsuri de garantare a
prel uării energiei şi de va lorificare a a cesteia prin a plicarea
unei s cheme de ti p feed-in-tariff, pri n a cces a rea unor
progra me de fi nanțare pentru realizarea i nvestiţiilor, pri n
cons tituirea unor fonduri de ga ra nta re ca re s ă permi tă
pa rti ciparea instituţiilor de credi t l a fi na nţă ri , precum şi
pri n regl ementă ri fi s ca l e ca re permi t compens a rea
tra nza cţiilor în dublu s ens între prosuma tor şi opera tori i
de di stribuţi e. Doa r pentru cons uma tori i ca s ni ci s e va
a s igura s prijin pentru finanţarea investiţiilor, astfel încât să
poa tă deveni pros uma tori .
Noi l e capacităţi de producţie care vor putea benefi ci a de
s cheme de s pri ji n trebui e s ă nu p roducă conges ti i în
reţel el e de di s tri buţi e şi tra ns port ca re l e vor prel ua
energia şi din a ces t moti v puterea ma xi mă în regi m de
furni zare în reţea trebuie să fie egală cu puterea ma xi mă
a probată pentru ra cordarea consumatorului care urmează
a deveni prosumator. Operatorii de distribuţi e precum şi
opera torul de tra nsport, pot i nstitui în funcţie de gradul de
încă rca re şi topol ogi a reţel el or, l i mi te ma i mi ci a l e
puterilor i ns ta l a te, precum şi l i mi ta ma xi mă a puteri i
i ns ta l a te tota l e pentru înfi i nţa rea pros uma tori l or.
În ca drul progra mel or de dezvol ta re s ectori a l ă s e va
a s igura s prijin pentru asigurarea componentei energeti ce
pentru a gri cul tură şi i ndus tri e. Energi a neces a ră
funcţi onării sistemelor de i ri ga ţi i noi , moderni za te s a u
rea bi l i ta rea a ces tora s e poa te a s i gura di n s urs e
regenerabile, putând fi instalate în a ces t s ens ca pa ci tă ţi
noi ca re vor debita energia în reţea pentru perioa del e de
ti mp în ca re nu s e înregi s trea ză cons um propri u .
Pros umatorul i ndustrial va beneficia de a cces pri ori ta r l a
reţea , pentru a dezvolta propriile ca pacităţi de producţi e
de energie din surse regenerabi l e, di mens i ona te a s tfel
încâ t, pe termen lung, consumul l or propriu să fi e ega l cu
ca pa ci ta tea de producere a energi ei .
Pentru regl ementa rea s chi mbul ui de energi e di ntre
pros umatorii a gricoli şi cei i ndus tri a l i cu reţea ua , s e va
i ns titui, până în a nul 2022, un meca ni s m de ti p feed-in
tariff.
Opera torii de tra nsport și de di s tri buți e vor conti nua s ă
modernizeze și să dezvolte rețelele electrice în concept de
rețel e inteligente, a pte să faciliteze i nteracți unea în ti mp
rea l cu pros uma tor-ul .
VI.2.6. Biomasă cu destinație energetică
Pâ nă în anul 2030, consumului de lemn de foc va înregistra
o reducere cu ci rca 20% faţă de nivelul a nul ui 2018. Cum
l emnul de foc a re cea ma i ri di ca tă pondere în ca drul
bi omasei s cădere, urmare a reducerii consumului de l emn
de foc, l a orizontul anului 2030 consumul total de res urs e
energetice provenind din biomas ă va s că dea l a pâ nă l a
va l oa rea de 39 TWh.
Pâ nă în 2030, cons umul de bi oca rbura nți va a vea o
creştere la va loa rea de 4,1 TWh/a n, va l oa re s ufi ci entă
pentru a tingerea ți ntei na ți ona l e pentru 2020, de 10%
pondere SRE în sectorul tra nsporturi. Biogazul va înregistra
o creştere ra pidă, pâ nă l a o producți e de 3.500 GWh în
2030, pe fondul dezvoltă ri i s ectorul ui a gri col ș i , în ma i
mi că măsură, al modernizării stațiilor de tra ta re a a pel or
uza te.
Pâ nă în anul 2030 vor fi dezvoltate mi ci centrale el ectri ce
a l imentate exclusiv cu bi omasă, biolichide, biogaz, deşeuri
şi ga ze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor, pâ nă s e
va a junge ca astfel de centra l e s ă a i bă o putere tota l a
i ns tala tă de 139 MW. Ca za nel e unora di ntre centra l e
termoelectrice actuale vor fi a da pta te pentru a permi te
a rderea unui adaos de biomasă. În total în a nul 2030, pri n
a rderea biomasei se va a s i gura o producţi e de energ i e
el ectri că de 0,,9 TWh.
Pagină 40 din 62
Pâ nă în anul 2020 vor fi elaborate reglementări compl ete
pri vi nd utilizarea biomasei pentru producerea de energi e
el ectrică astfel încât să se previ nă utilizarea neraţiona l ă a
a ces tei res urs e.
VI.2.7. Deșeuri cu destinație energetică
Româ nia produce pes te 8,0 mi l i oa ne tone de deș euri
muni cipale anual, din ca re continuă să depozi teze pes te
90%.
Conform normel or Europene în vi goa re, rezul ta te di n
Di recti va 2008/98/EC, ș i a pri nci pi ul ui de economi e
ci rcul ară, 55% din a ceste deșeuri, adică fracția reci cl a bi l ă
(25%) ș i fra cți a umed-orga ni că (30%), trebui e s a fi e
recupera te ma teri a l (nu i nci nera te ).
Di n fra cți a umed-orga ni că s e poa te obți ne :
o ga z - ca re poa te fi i njecta t în rețea ua de ga ze
na tura l e exi s tentă ;
o GNC (Ga z Na tura l Compri ma t), fol os i t pentru
vehi cul el e ca re funcți onea ză pe a ces t ti p de
combus ti bi l .
Res tul de 45%, a dică fracția uscată (20%) ș i fra cți a us ca t-
orga ni că (25%), es te un deș eu ca re , proces a t
cores punzător, devine un combustibil alternativ ca re poate
a ti nge va l ori a l e puteri i ca l ori fi ce de pâ nă l a de 2 ori
va l oa rea puteri i ca l ori fi ce a l i gni tul ui .
Fra cți a us ca tă ș i fra cți a us ca t-orga ni că s e combi nă în
vederea obținerii unui combustibil sol i d a l terna ti v (CSS -
Combus ti bi l Sol i d Secunda r).
Conform a celorași norme Europene, deșeurile cu va l oa re
energetică trebuie să îndepl i nea s că a numi te norme de
ca l itate pentru a putea fi considerat combustibil a lternati v
nepol ua nt.
Combus ti bi l ul s ol i d s ecunda r (CSS) es te defi ni t ca o
a l ternativa vi a bi l a pri vi nd „înl ocui rea combus ti bi l i l or
convenționali pentru atingerea obi ecti vel or de medi u s i
economice cu s copul de a contribui la reducerea emisi i l or
pol uante, inclusiv emisiile de gaze ca re a fectează cl ima , l a
creș terea utilizării s urselor energetice regenerabile pri ntr-
o uti l i za re dura bi l ă în s copuri energeti ce".
Di rectiva Europeană 2008/98/EC a cceptă folosi rea CSS ca
ș i combus ti bi l în urmă toa rel e s i tua ți i :
o termocentrale cu funcționare pe cărbune cu grupuri
cu puteri uni ta re ma i ma ri de 50 MW;
o fa bri ci de ci ment cu ca pacități de producție mai mari
de 500 t/zi cl i ncher.
Uni unea Europea nă cons i deră ca „neutre” emi s i i l e
provenite de la termocentralel e ca re fol os es c CSS drept
combustibil adăugat în locul celor fosili, reducând în a ces t
fel emi s i i l e de CO2.
Fol osirea CSS va a vea și benefi ci i economi ce i medi a te,
reducâ nd fa ctura pl ă ti tă de a genți i economi ci pentru
Certi fi ca tel e de CO2.
VI.2.8. Energia geotermală
Ţi nâ nd cont de potenţialul ridicat a l resursei geotermale în
a realele în care acesta a fost i dentificat, până în a nul 2030
s e va extinde valorificarea mai ridica tă în s peci a l pentru
a s i gura rea încă l zi ri i , pentru prepa ra rea a pei ca l de
mena jere şi pentru activităţi recreative sau balneare. Doa r
o mi că parte din forajele rea l i za te a nteri or a nul ui 1990
pentru cercetare geologică în care s-a i denti fi ca t res urs a
geotermală s unt uti l i za te pentru va l ori fi ca rea a ces tei
res urs e. Pâ nă în a nul 2020, s e vor i ni ţi a progra me de
eva l uare a stării tehnice a a cestor foraje astfel încâ t s ă s e
s ta bil ea s că da că pot fi fol os i te în s copul va l ori fi că ri i
energiei geotermale. De asemenea, până în a nul 2020 s e
va a ctua liza cadrul de regl ementă ri a s tfel încâ t a ces te
fora je s ă poa tă fi va l ori fi ca te de că tre i nves ti tori .
VI.2.9. Importuri nete de resurse
energetice
Româ nia este exportator de energie electri că ș i produs e
petrol i ere, da r în a cel a ș i ti mp i mportă cca . 69% di n
cons umul de ți ței, 10,6% din consumul de gaze na tura l e,
mi ci ca ntită ți de hui l ă (cca . 3%) ș i mi nereu de ura ni u.
Ți nâ nd cont de exporturile de produse petrol i ere, gra dul
de dependență de i mporturi de ți ței pentru a coperi rea
cons umul ui i ntern es te de ci rca 50%.
În 2017, i mportul de res urs e energeti ce pri ma re a
reprezenta t 37,8% di n tota l ul res urs el or de energi e
pri ma ră .
Ga zele din producția națională joacă în conti nua re un rol
i mportant în unele ță ri din Regiunea Coridorul ui Sudi c, în
s pecial în România, unde a coperi rea cereri i a nua l e di n
producția na ți ona l ă a fos t de 89,4% în 2017 ș i es te de
a ș teptat să fie 104% în 2026, Croa ți a (52% în 2017 ș i 14%
în 2026), Bul ga ri a (2% în 2017 ș i 35% în 2026), Aus tri a
(15% în 2017 ș i 2026), Italia (12% în 2017 ș i 14% în 2026) și
Unga ri a (19% în 2017 ș i 9% în 2026).
Pe termen mediu, România va fi în continuare princi pa l ul
producă tor în regi une, pri ntre ță ri l e ca re a u deja o
producție națională, cu 46% din producția regiunii urma tă
îndea proa pe de Ita l i a cu 41%.
Informa ți i l e pri vi nd producți a i ndi genă a UE a u fos t
col ectate de la operatorii de transport și de s i s tem (TSO).
Producți a i ndi genă a UE va conti nua s ă s ca dă în mod
s emnificativ în urmă tori i 20 de a ni . Acea s tă s că dere a r
putea fi ușor atenua tă pri n dezvol ta rea de câ mpuri de
producție în sectorul românesc al Mă rii Negre ș i în Ci pru.
Pagină 41 din 62
Producți a totală a r putea scădea cu mai mult de 60% până
în 2040 s a u chiar mai mult, dacă în final dezvoltă ri l e non -
FID nu vor fi pus e în funcți une.
Într-un asemenea mediu de piață, România are, prin
oportunitățile oferite și prin poziţia sa geografică,
posibilitatea de a deveni un hub regional de
echilibrare/tranzacționare care să contribuie semnificativ
atât la asigurarea/fluidizarea comerțului transfrontalier
cu gaze naturale, cât și a securității energetice a Europei.
VI.3. Energie electrică
VI.3.1. Cererea de energie electrică
Cererea de energie electrică depi nde de ri tmul creș teri i
economice, de ni vel ul de tra i , de evol uți a s ectoa rel or
i ndus tri a l e cu potenți a l de dezvol ta re, res pecti v de
pers pectivele utilizării energiei electrice în noi s egmente
de consum, precum încălzire, ră cire, electromobilitate etc.
Scena riile presupun o creștere susținută a nivelului de tra i
– deci a consumului ca s ni c – ș i a a cti vi tă ți i în i ndus tri a
Figura 7 – Disponibilitatea parcului existent de capacități în perioada 2017-2030 (nu includ rezerva).
(Sursa: Ministerul Energiei, pe baza datelor Transelectrica, ANRE și raportări ale companiilor)
Energia nucleară
Energi a nucl ea ră es te o opți une s tra tegi că pentru
Româ nia. Realizarea la ti mp a prelungirii duratei de viață a
Uni tă ții 1 de la Cernavodă va mobiliza experti za nucl ea ră
di n România. În perioada retehnologizării Uni tă ți i 1, va fi
necesară asigurarea energiei din surse a lternative s a u di n
i mport. Din a cest motiv, a r putea fi justi fi ca tă a mâ na rea
retra gerii definitive din uz a unor ca pacități de că rbune sau
ga ze.
prel ucră toa re, da r rezul ta tel e model ă ri i nu i ndi că
modi ficări de s ubs ta nță l a ni vel s i s temi c cu pri vi re l a
încă l zirea electri că ș i electromobilitate. Rezultatele pentru
2030 s unt i nfluențate de stadiul i nci pi ent în ca re s e a fl ă
a ceste tehnologii în România și de i nerția inerentă în fa ța
s chi mbării. Este preconizată îns ă o creș tere s us ți nută a
cereri i finale de energi e el ectri că , de l a ci rca 60 TWh în
prezent pâ nă l a 73 TWh în 2030.
VI.3.2. Capacitatea instalată și producția
de energie electrică
România își propune să rămână un exportator net
important de energie electrică în regiune.
Pâ nă în a nul 2030, es te de a ș tepta t retra gerea di n
funcți une a ca pacităţilor pe bază de gaz natural ș i cărbune
ca re s e a flă la s fârşitul ci cl ul ui de vi a ţă şi l a ca re nu s e
jus ti fică modernizarea, pentru a se încadra în standardel e
de emisii. Pe măsură ce ca pacitățile vechi s unt retra s e în
rezervă sau dezafectate, sunt neces a re noi ca pa ci tă ți în
l ocul l or.
Exti nderea ca pacităților nucleare la Cernavodă reprezi ntă
o deci zie strategică. Proiectul a două noi unități va uti l i za
în bună măsură i nfras tructura exi s tentă ș i va va l ori fi ca
rezervele însemnate de a pă grea produsă în Româ ni a . În
pl us, va asigura continui ta tea ș i dezvol ta rea experti zei
româ neș ti în s ectorul nucl ea r, precum ș i premi s el e
reîntregi ri i ci cl ul ui nucl ea r compl et în Româ ni a .
Pagină 42 din 62
Proi ectul Unităților 3 ș i 4 de l a Cerna vodă es te cel ma i
ma re proiect potențial în România în următoarele decenii .
Luând în calcul aceste considerente, rezultatele modelării
cantitative arată oportunitatea extinderii capacităților
nucleare din România. Strategia prevede realizarea a
două reactoare noi, în condiții de eficiență economică și
de respectare a condiționalităților tehnice și de mediu
convenite la nivel european.
Gazele naturale
Figura 8 – Evoluția capacităților nete disponibile pe bază de gaz natural (cu și fără cogenerare).
(Sursa: PRIMES, pe baza datelor de intrare validate de Ministerul Energiei)
În l ocul ca pacităților vechi care vor fi retrase în rezervă sau
deza fectate în vi itorul a propiat, s unt necesare i nvesti ți i în
noi ca pa ci tă ți , o pa rte fi i nd des ti na te funcți onă ri i în
cogenerare în l ocalitățile cu SACET funcți ona l : Bucureș ti ,
Cons ta nța, Galați și altele. Este cuprinsă a ici ș i înl ocui rea
ca pa cităților de la Iernut. Cos tul i nves ti ți ei es te rel a ti v
redus, s ub 1.000 €/kW putere i ns ta l a tă , a s tfel încâ t s e
poa te a sigura finanțarea chiar în condiții de cost ridi ca t a l
ca pi talului, i a r turbi nel e s unt efi ci ente ș i fl exi bi l e, cu
cos turi de mentena nță rel a ti v redus e.
Pentru a evita creșterea semnificativă a dependenței de
importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse
și prin rute alternative, este necesară dezvoltarea
zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea
Neagră. Aceasta este o condiție sine-qua-non pentru a
putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice.
Româ nia dispune de o ca pacitate netă i nstalată pe bază de
ga z na tura l de ci rca 3.650 MW, di n ca re 1.750 cu
cogenerare de energie termică și electrică. 450 MW s e află
în rezervă , iar a lți 1.150 MW s e a propie de sfârșitul duratei
norma te de vi ață, urmând a fi retrași din uz pâ nă în a nul
2023. O ca pa ci ta te nouă de 400 MW es te în curs de
rea l i za re l a Iernut.
Cărbunele
Româ nia deține în prezent 3.300 MW de ca pa ci ta te netă
i ns talată și di s poni bi l ă (i ncl us i v cel e rezerva te pentru
s ervi cii de sistem) în centrale termoel ectri ce pe b a ză de
l i gni t ș i de hui l ă , a l te ca pa ci tă ți fi i nd în curs de
retehnol ogi za re.
Toa te grupurile pe bază de l ignit a u fost puse în funcți une
în peri oada 1970-1990, i ar cele ma i vechi s e a propi e de
s fâ rșitul duratei de viață, fiind neces a re fi e i nve s ti ți i de
retehnologizare pentru extinderea duratelor de vi a ță a l e
echi pamentelor existente, fie înlocuirea lor cu grupuri noi ,
pri n i nvestiții mai ma ri . Competi ti vi ta tea că rbunel ui în
mi xul de energie electrică va depinde de: (1) ra ndamentul
fi ecă rui grup, des tul de s că zut pentru ca pa ci tă ți l e
exi s tente; (2) costul lignitului livra t centralei , s i tua t l a un
ni vel relativ ri dicat; (3) prețul ce rtifi ca tel or de emi s i i EU
ETS.
Pagină 43 din 62
 Figura 9 – Evoluția capacităților nete disponibile pe bază de cărbune
(Sursa: PRIMES, pe baza datelor de intrare validate de Ministerul Energiei)
Noi ca pacități pe bază de lignit trebuie să a i bă pa ra metri
s upra-critici, eficiență ridicată, flexi bi l i ta te în opera re ș i
emi s i i s peci fi ce de GES s că zute.
Menți nerea ca pa ci tă ți l or pe ba ză de că rbune i mpune
efi cientizarea activității în a cest s ector pe întregul lanțul de
producere, inclusiv i mplementarea de tehnol ogi i ca re s ă
a s igure un nivel al emisiilor corespunză tor ceri nțel or di n
l egi s l a ți a de medi u.
Pe termen lung, rolul lignitului în mixul energeti c poa te fi
pă s trat prin dezvoltarea de noi ca pa ci tă ți , prevă zute cu
tehnologie de ca ptare, tra ns port ș i s toca re geol ogi că a
CO2 (CSC).
După 2030, competi ti vi ta tea l i gni tul ui es te di fi ci l de
eva l uat pentru grupuri l e vechi , depi nzâ nd i ncl us i v de
ma teri a l i za rea proi ectel or noi .
Din rațiuni de securitate energetică, lignitul rămâne, în
continuare, o parte semnificativă din mixul energiei
electrice și în anul 2030.
Și ma i i mporta nt va fi rol ul l i gni tul ui în a s i g ura rea
a decvanței SEN în situații de stres, precum perioa del e de
s ecetă prel ungi tă s a u de ger puterni c.
Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepția grupului 3, vor fi
retra s e, cu perspecti ve foa rte redus e de a fi reporni te.
Rezervele de huilă din România sunt imposibil de exploatat
i n condi ți i de efi ci ență economi că , ceea ce fa ce
i mprobabilă construi rea unor grupuri noi în l ocul cel or
retra s e.
Hidroenergia
Stra tegi a prevede o creș tere uș oa ră a ca pa ci tă ți i
hi droenergetice prin finalizarea proiectel or a fl a te în curs
de rea lizare. Rolul esențial jucat de hidroenergie pe pi a ța
de echilibrare va trebui întă ri t pri n rea l i za rea l a ti mp a
l ucră ri l or de mentena nță ș i retehnol ogi za re.
Ca pa citățile hidroelectrice pot asigura servi cii tehnologi ce
de s istem (STS), cu va riații ale producției i ns ta nta nee de
pâ nă l a 4.500 MW în 24 de ore.
Hi droelectrica va di s pune de un buget de i nves ti ți i de
pes te 800 mi l € pâ nă în 2020 pentru l ucră ri de
modernizare şi retehnologizare la centralele care se află în
prezent în expl oa ta re.
Investiţiile necesare pentru finalizarea până în anul 2030 a
a menajă ri l or hi droenergeti ce cu fol os i nţă compl exă ,
opti mizate conform cerinţelor actuale, se ri dică la ci rca 2,5
mi l i a rde euro, ca re vor fi a s i gura te a tâ t de că tre
Hi droel ectri ca câ t şi de a l te compa ni i şi a utori tă ţi
benefi ci a re a l e a ces tor fol os i nţe compl exe.
În anul 2030, puterea totală instalată în centralele
hidroelectrice din România va ajunge la 7.490 MW, faţă
de 6.741 MW în anul 2018. Urmare a acestei creşteri de
capacitate instalată, în anul 2030 producţia de energie
electrică în hidrocentrale va creşte de la 16,55 TWh în
anul 2018, până la valoarea de 17,60 TWh.
Sursele regenerabile de energie electrică (SRE-E)
Evol uţi a tehnol ogi că conduce l a s că derea cos turi l or
echi pa mentel or di n domeni ul eol i a n şi fotovol ta i c,
des chiderea unor noi perspective pentru prosumator, da r
şi i mplementarea unor politici de s ta bi l i re a unui ca drul
s pecial de regl ementa re pentru zonel e de dezvol ta re
energeti că vor fa ce ca , pâ nă în a nul 2030, ponderea
tehnol ogi i l or regenera bi l e s ă crea s că uşor fă ră a fi
necesară o s chemă financiară de spri ji n (a s i mi l a tă unui
a jutor de s tat). Pe de altă parte, ponderea tehnol ogi i l or
regenerabile în sistemul energetic va fi mai mare da că vor
exi s ta tehnol ogi i de s toca re a energi ei .
În domeniul eolian, în anul 2030 vor fi prezente în s i s tem
ca pa cităţi cu o putere instalată totală de cca. 4.300 MW ce
vor a s i gura o producţi e de cca . 11 TWh. Noi l e pa rcuri
eol iene vor fi realizate în i nteriorul zonelor de dezvol ta re
energeti că ce vor fi decl a ra te.
Ca pa cităţile fotovoltaice urmează a fi dezvolta te a tâ t s ub
forma unor parcuri solare de ca pacitate medi e, rea l i za te
Pagină 44 din 62
pe terenuri degra da te s a u s l a b producti ve, câ t şi s ub
forma unor ca pacitaţi mici dispers a te rea l i za te de că tre
cons umatorii de energie care pot s ă fa că tra nzi ţi a că tre
pros umator. Până în a nul 2030, s istemele fotovoltai ce vor
a ti nge o putere tota l ă i ns ta l a tă de cca . 3.100 MWp (o
producţi e de cca . 5 TWh/a n).
Schemel e de s us ți nere vor fi ori enta te doa r că tre
ca pa ci tă ţi l e dezvol ta te de pros uma tori .
Se preconizează ca în a nul 2030 s ă fi e în funcţiune centrale
ca re s e vor a limenta exclusiv cu biomasă, bi ol i chi de, s a u
deşeuri cu o ca pa ci ta te tota l ă de 139 MW.
Producţi a tota l ă de energi e el ectri că obţi nută pri n
va l orificarea biomasei este estimată în anul 2030 l a circa 2
TWh.
Investiţiile totale ca re se vor înregistra pâ nă în a nul 2030
pentru realizarea de centra l e noi s a u a da pta rea cel or
exi s tente se situează în jurul va lorii de 280 milioa ne euro.
Aces te investiţii vor fi asigurate de că tre opera tori i ca re
doresc s ă valorifi ce a cea s tă res urs ă energeti că rel a ti v
i eftină în proiecte noi s au de către deţinătorii de capacităţi
termoelectrice care doresc să-şi diminueze cos turi l e pri n
VI.3.4. Concluzii cu privire la mixul optim
al energiei electrice în anul 2030
Româ nia deține un mix a l energiei el ectri ce echi l i bra t ș i
di versificat. În el se regăs es c toa te ti puri l e de s urs e de
energi e pri ma ră di s poni bi l e în Româ ni a l a cos turi
competi ti ve.
uti l izarea unui mix de combustibil cupri nzâ nd şi res urs e
pri ma re regenera bi l e.
VI.3.3. Importul și exportul de energie
electrică
Atâ t i s toria schimburilor tra nsfrontaliere din ultimii ani, cât
şi s i mulările de pi a ţă l a ni vel regi ona l şi europea n a u
i ndicat faptul că în ba l a nţa SEN domi nă tendi nţa s pre
export. Exi stă însă şi s itua ţi i de i mport, determi na te de
s i tua ţi a energeti că a s i s temel or di n regi une.
Rezul ta tel e model ă ri i a ra tă că Româ ni a va ră mâ ne
exporta tor net de energie electrică. Un factor s emnifica ti v
de i mpa ct a s upra ni vel ul ui exporturi l or nete es te
rea l i za rea proi ectel or s tra tegi ce de i nteres na ți ona l .
Proi ectel e menți ona te vor mă ri exporturi l e nete de
energie electrică de la a proximativ 3 – 7 TWh în ul timii trei
a ni (în a nul 2017, s oldul de export a fost de aproxi ma ti v 3
TWh, i a r în anul 2015 s oldul a fost de aproximati v 7 TWh),
l a 11 TWh a nua l .
Astfel, România va rămâne un furnizor important de
energie electrică și de reziliență în regiune.
Figura 10 – Exportul net de energie electrică (Sursa: PRIMES)
Di n cons i derente de s ecuri ta te energeti că , s tra tegi a
cons fințeș te l ocul combus ti bi l i l or tra di ți ona l i în mi x:
hi droenergie, energie nucleară, că rbune și gaze na tura l e.
Rol ul relativ al ga zelor naturale ș i a l că rbunel ui în mi xul
energi ei el ectri ce după 2025 va depi nde de prețul
certi ficatelor de emi s i i ETS. Proi ecți i l e curente a ra tă o
creș tere susținută a costului emisi i l or pâ nă l a 40 €/tonă
CO2 echi valent în 2030, pentru a facilita atingerea țintel or
de decarbonare. La acest preț ETS, ga zel e na tura l e s unt
Pagină 45 din 62
 Fă ră dubl a rea producți ei de energi e nucl ea ră , mi xul
energiei electrice va include ca nti tă ți ma i ma ri de ga ze
na tura l e ș i de că rbune.

Ca pa cități noi pe bază de SRE intermitente vor continua s ă

competitive în mix față de lignit la un nivel a l prețul ui de
19 €/MWh. Da că prețul ETS rămâne ma i s că zut decâ t s e
es timea ză în prezent, exi s tă pos i bi l i ta tea menți neri i
prel ungite a cărbunelui în mixul energiei electrice, întrucât
es te improbabilă păstrarea prețului ga zel or na tura l e pe
termen l ung s ub 15 €/MWh.
s e dezvolte fără scheme de s prijin. Un factor determi na nt
pentru vi abi l i ta tea proi ectel or de SRE es te a cces ul l a
fi nanțare cu costuri scăzute de ca pi ta l . Pri n meca ni s me
a decvate de s prijin, utilizarea biogazului și a deșeuri l or va
creș te ușor, cu precădere în ca pacități de cogenera re, cu
res pecta rea s ta nda rdel or de medi u.

Figura 11 – Mixul producției de energie electrică în 2017 și 2030 (Scenariul Optim)

Figura 12 – Evoluția producției nete de energie electrică – energie nucleară, regenerabile, cărbune și hidrocarburi

Pagină 46 din 62
VI.4. Încălzirea
VI.4.1. Încălzirea prin sisteme de
alimentare centralizată cu energie termică
Ra portul României din anul 2015 a s upra i mpl ementă ri i
Di recti vei pri vi nd efi ci ența energeti că (2012/27/UE)
prezi ntă un s cena ri u de referi nță ș i pa tru s cena ri i
a l ternative de dezvol ta re a s i s temel or muni ci pa l e de
a l imentare centralizată cu energie termică (SACET) până în
2030. Va l oarea totală a i nves ti ți i l or în rețel e în a cea s tă
peri oa dă va ri a ză între 1,3 ș i 2,6 ml d €, în funcți e de
ca pa citatea de a asigura sursele de finanțare, ș i a re drept
s cop i nvers a rea tendi nței a ctua l e de debra nș a re a
a pa rta mentel or de l a SACET.
După a nul 2020, toa te s cena ri i l e prevă d o reveni re a
numă rului de a partamente conectate la SACET, ca urma re
a creș terii prețului l a gaze naturale la consumatorii ca snici,
res pecti v a rea bi l i tă ri i rețel el or ș i creș teri i ca l i tă ți i
s ervi ciilor în tot mai multe localități cu SACET funcți ona l e
Figura 14 – Încălzirea prin SACET – număr locuințe și cererea totală de agent termic.
Numă rul apartamentelor conectate la SACET în 2030 es te
es timat la 1,25 mi l. apartamente, a dică revenirea la nivelul
di n prezent după o s că dere în a ni i urmă tori . As tfel ,
s cenariul optim presupune investiții de aproximativ 4 ml d .
euro în rețele, ca zane de a pă fi erbi nte ș i noi grupuri în
cogenerare pe bază de gaz natural, în l ocul celor a junse l a
ca pă tul duratei de vi ață ș i care nu sunt în conformita te cu
obl igațiile de medi u. Pri n l ucră ri l e de moderni za re, s e
reduc di ferențel e de preț a l a gentul ui termi c di ntre
l oca lități , refl ectâ nd opera rea în condi ți i de efi ci ență
economică a unor s isteme moderne, eficiente, cu pierderi
redus e.
Combus tibilul principal pentru asigurarea agentului termic
în SACET es te gazul natural, doar câteva l ocalități utilizând
l i gnit, huilă s a u bi oma s ă . Si tua ți a es te de a ș tepta t s ă
pers iste până în 2030.Es te de așteptat ca noile a nsambluri
Exi s tă exempl e de bune pra cti ci , precum Ia ș i , Ora dea ,
Focș ani, Buzău ș.a.m.d. O bună ges ti une a s i s temul ui ș i
s ta bi l i rea prețuri l or a gentul ui termi c s ub ni vel ul
a l terna ti vei – ga ze na tura l e uti l i za te în centra l e de
a pa rtament – poate a trage în s i s tem noi l e a ns a mbl uri
rezi dențiale construite în ulti mi i 10 a ni , cres câ nd a s tfel
efi ci ența în expl oa ta re a SACET-uri l or.
În perspectiva anului 2030, ți ntele de reabilitare termică a
bl ocurilor de locuințe în orașele cu SACET pot determina o
s că dere considerabilă a cererii de agent termic. De a ceea ,
l ucră rile de reabilitare și redi mens i ona re a rețel el or de
termofi ca re ș i di mens i ona rea noi l or centra l e de
cogenerare trebuie coordonate, anticipând evoluția curbei
de cons um. As tfel , cererea de a gent termi c es te de
a ș teptat să scadă pentru același numă r de a pa rta mente
conecta te la SACET. Această tendință poate fi a tenuată de
creș terea veni turi l or popul a ți ei , ca re va determi na o
creș tere a suprafețelor l ocuite ș i un grad de confort s pori t
dori t de popul a ți e.
(Sursa: PRIMES)
rezi denți a l e de l ux, s ă a pel eze ș i l a s ol uți a încă l zi ri i
el ectri ce, ma i s cumpă da r ma i conforta bi l ă .
VI.4.2. Încălzirea distribuită cu gaze
naturale
Centra lele termice i ndividuale pe bază de gaze naturale a u
cres cut considerabil în populari ta te în ul ti mi i 20 de a ni ,
fi i nd prefera te de gos podă ri i l e ră ma s e fă ră încă l zi re
centra l i za tă , fi e pri n fa l i mentul SACET l a ca re era u
bra nșate, fie prin debranșare voluntară. De a s emenea , o
bună parte a l ocuințelor noi , a tâ t ca s e câ t ș i bl ocuri de
l ocuințe, aleg centrala termică pe bază de ga ze na tura l e.
În prezent, exi s tă în Româ ni a ma i mul t de 2,2 mi l
gos podării cu centrale termice i ndividuale, majori ta tea în
Pagină 47 din 62
medi ul urban. Deș i a s tfel de centra l e pot a s i gura fă ră
probl eme confortul termic a l întregii l ocui nțe în s ezonul
rece, o pa rte a gospodă ri i l or optea ză pentru încă l zi rea
pa rți ală a locuinței, din rațiuni economice – în s pecial cel e
cu l ocuințe indivi duale, unde costuril e cu încă l zi rea s unt
ma i ma ri .
Gos podăriile ce utilizează gaze naturale pentru încă l zi re,
da r ca re nu dețin centrale termice i ndividuale, di s pun fi e
de convectoare pe ba ză de ga ze na tura l e, fi e de s obe
tra di ționale de teracotă. În mediul urban și semi -urba n, o
pra cti că obișnuită es te uti l i za rea , în pa ra l el , a ga zel or
na turale și a lemnului de foc în sobele de tera cotă . Pes te
250.000 de gos podă ri i fol os es c a s tfel de i ns ta l a ți i de
încă l zi re.
Ga zele naturale vor ră mâne combustibilul preferat pentru
încă l zire în mediul urban în România, cel puțin până în anul
2030. Ma jori ta tea l ocui nțel or noi , ca re urmea ză a fi
cons truite până în 2030, vor a dopta gazele naturale pentru
încă l zire, în defavoarea SACET, a bi oma s ei ș i a energi ei
el ectrice (pompe de căldură). În plus, o parte a l ocuințel or
Figura 15 – Încălzirea locuințelor cu gaz natural și cererea totală de gaz (fără gătit și încălzirea apei).
Prețul ga zelor naturale pentru gospodării este de aștepta t
s ă crea s că de l a 42 €/MWh în prezent l a 55 €/MWh în
2030. Modelarea prevede o creștere a nivelului de tra i a l
gos podăriilor, într-un ritm cel puțin egal cu cel a l creș teri i
prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică
nu va creș te di n pri ci na prețul ui ga zel or na tura l e.
VI.4.3. Încălzirea cu lemn de foc
Aproxi mativ 90% di n gospodăriile din mediul rura l ș i 15%
di n cele din mediul urban s e încă l zes c preponderent cu
l emn de foc, în s obe i neficiente, cu a rdere incompletă, fără
fi l tre de particul e. Încă l zi rea l ocui nței es te, de obi cei ,
pa rți ală, iar confortul termic scăzut. Este vorba, în total, de
a proxi mativ 3,5 mi l locuințe, la ca re se a daugă câteva zeci
exi s tente urmează să treacă de la SACET sau încălzi rea pe
ba ză de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale.
Tra nzi ția este de a șteptat să aibă l oc în speci a l în medi ul
urba n și semi-urban, cu a cces la rețeaua de di s tri buți e a
ga zelor naturale, chiar dacă va continua extinderea rețelei
ș i în medi ul rura l .
În a nul 2030, proi ecți i l e a ra tă că a proa pe 3,2 mi l
gos podării vor utiliza în pri nci pa l ga ze na tura l e pentru
încă l zi re. Cons umul tota l de ga ze na tura l e pentru
încă l zirea directă a l ocuințelor este de așteptat s ă crea s că
uș or în următorii ani, i nfluența t de urmă tori i fa ctori : (1)
creș terea numărului de locuințe ce utilizează în pri nci pa l
ga ze naturale pentru încăl zi re cu 700.000; (2) creș terea
confortului termic în l ocuințele încălzite cu gaze na tura l e,
concomitent cu creșterea nivelul ui de tra i ; (3) s că derea
cons umul ui pri n creș terea efi ci enței energeti ce a
l ocuințelor, determinată i nclusiv de liberalizarea prețului la
ga ze naturale și de creșterea treptată a prețului pe piețele
i nterna ți ona l e.
(Sursa: PRIMES)
de mi i de l ocuințe din zonele mini ere, încă l zi te di rect cu
că rbune.
Pâ nă în 2030, rezultatele modelării i ndică o tra nziție că tre
încă l zi rea pe ba ză de ga z na tura l în medi ul urba n,
renunțându-se treptat la încălzirea cu l emn sau că rbune în
s obe i neficiente di n moti ve de pol ua re a a erul ui ș i de
confort termic. În mediul rural, fără măsuri s upl i menta re
de s prijin, tra nziția către încălzirea cu ga ze va a vea loc mult
ma i încet, în localitățile cu rețea de distri buți e a ga zel or.
Cererea de l emn de foc va i ntra pe o pantă descendentă ș i
ca efect al i zolării te rmice a locuințel or di n medi ul rura l .
Un numă r tot mai mare de gospodării, în specia l l ocui nțe
noi , vor a dopta i nstalații eficiente de încălzire pe ba ză de
bi omasă , cu a rdere compl etă ș i fă ră emi s i i pol ua nte.
Acea stă tra nziție că tre forme de încălzire mai efi ci ente ș i
Pagină 48 din 62
ma i ecol ogi ce cu bi oma s ă s e va fa ce s i mți tă tot ma i
puterni c în urmă tori i a ni ș i va conti nua ș i după 2030.
Avâ nd în vedere fa ptul că ma s a l emnoa s ă neces a ră
încă l zirii populației a s căzut semnifica ti v, a u fos t i ni ți a te
demersurile pentru aprobarea Progra mul ui Na ti ona l de
Ga ze Naturale prin care urmează a fi exti ns e rețel el e de
di s tribuție a gazelor naturale. Finanță ri l e s e vor fa ce di n
fonduri de l a bugetul de s ta t, bugete l oca l e, fonduri
nera mbursabile, din fonduri ale operatorilor de distribuție
precum s i a l te s urs e l ega l cons ti tui te (s urs a MDRAP).
Scopul principal al promovă ri i ș i a probă ri i Progra mul ui
Na ți onal de Gaze Naturale constă în sprijinirea popul a ți ei
pri n a sigurarea i nfrastructurii necesare distribuției gazel or
na turale în vederea încălziri i l ocui nțel or ș i cons erva rea
ma s ei lemnoase existente, precum ș i protejarea mediul ui
înconjură tor. Benefi ci a ri i progra mul ui vor fi uni tă ți l e
a dmi ni s tra ti v-teri tori a l e, membre a l e As oci a ți i l o r de
dezvol ta re i nter-comuni ta ră , precum ș i uni tă ți l e
a dmi ni s tra ti v teri tori a l e.
VI.4.4. Încălzirea cu energie electrică și
din surse alternative de energie
Prețul s căzut al gazelor naturale în raport cu cel al energiei
el ectrice face ca încălzirea electrică a locuințelor s ă nu fi e
economică în România, situație ce nu este de a ș tepta t s ă
s e s chi mbe în mod funda menta l pâ nă în 2030. Totuș i ,
vâ rfuri le de consum al energi ei el ectri ce în Româ ni a s e
înregistrează iarna, în peri oa del e geroa s e, ca urma re a
uti l izării i ntens i ve a ca l ori ferel or el ectri ce. Pres i unea
s că zută din rețeaua învechită de tra nsport și dis tri buți e a
ga zel or na tura l e , ce pune probl eme în s peci a l în
peri oadele cu temperaturi s că zute, expl i că neces i ta tea
încă l zi ri i el ectri ce pentru s curte peri oa de de ti mp.
Încă lzirea cu preponderență pe bază de energie electrică în
Româ nia are potențial în s pecial în l ocuințele i ndi vi dua l e
di n mediul semi-urban și cel rura l , a col o unde s e poa te
jus ti fica economic i nvestiția în pompe de că ldură a er-s ol ,
cu efi ciență energetică ridicată. Însoțită de acumul a toa re
de că l dură, încăl zi rea cu pompe de că l dură a r putea fi
feza bilă prin utilizarea energiei electrice produs e în gol ul
de noapte, reprezentând ș i o formă de stocare a energi ei
el ectri ce.
Conti nuarea pe termen l ung a progra mul ui Ca s a Verde
Pl us ar încuraja dezvoltarea unei pi ețe na ți ona l e pentru
pompe de că l dură .
Energia geotermală a re un potențial relativ s căzut la nivel
na ți onal, însă a r putea a coperi o pa rte cons i dera bi l ă a
cereri i de energie pentru încă l zi re în unel e l oca l i tă ți –
i ncl usiv în București, cu a limentare din s urs e geoterma l e
de Bucureș ti .
O bună parte a locuințelor i ndividuale di n Româ ni a ș i -a r
putea a sigura o pa rte a neces a rul ui de a pă ca l dă pri n
uti l izarea panourilor solare termice. Pătrunderea l or es te
un proces de dura tă ca re neces i tă conti nua rea ș i
exti nderea progra mul ui Ca s a Verde Pl us .
VI.4.5. Încălzirea în sectorul serviciilor și
instituțiilor publice
Cea ma i ma re pa rte a i ns ti tuți i l or publ i ce (cl ă di ri
a dministrative, ș coli, spitale etc.) și a clădi ri l or de bi rouri
uti l izează pentru încălzire ga ze natura l e. Se rema rcă ș i o
cotă s emnificativă a încălzirii ș i răcirii pe bază de pompe de
că l dură a er-aer, ce uti l i zea ză energi a el ectri că (32% în
2015). Ponderea energiei electri ce în încălzi rea cl ă di ri l or
de bi rouri este de așteptat s ă ră mâ nă rel a ti v cons ta ntă .
Ni vel ul de confort termic în cl ădirile de birouri este ri dicat,
nefi i nd a nti ci pa tă o creș tere cons i dera bi l ă a cereri i .
Exi s tă, însă, instituții publ i ce, în s peci a l ș col i în medi ul
rura l , cu sisteme de încălzire deficitare, de obicei pe ba ză
de l emn de foc. Pentru a cestea s unt necesare inves ti ți i în
i ns talații moderne pe bază de biomasă s a u, în funcți e de
a cces ul la rețeaua de distribuție, în asigurarea încălzi ri i cu
ga ze naturale. Soluționarea acestor probl eme trebui e s ă
fi e o prioritate pentru a utori tă ți l e l oca l e, da r nu a re un
i mpa ct s i s temi c a s upra cereri i de energi e. Creș terea
efi cienței energetice a cl ădirilor de birouri ș i a i nstituți i l or
publice, în s pecial prin rea bi l i ta re termi că , va duce l a o
s că dere uș oa ră a cereri i .
VI.5. Mobilitatea. Componenta
energetica in sectorul transporturilor
Rezultatele pentru 2030 nu indică modificări de substa nță
în ceea priveș te uti l i za rea combus ti bi l i l or a l terna ti vi ,
întrucâ t a ceastă tra nziție este de dura tă . Româ ni a , pri n
vechi mea parcului său a uto, se află cu a proa pe 10 a ni în
urma s tatelor dezvoltate și va recupera doar parția l a ces t
deca l a j în urmă tori i a ni .
Pentru 2030, rezul ta tel e model ă ri i i ndi că o creș tere
cons iderabilă a parcului auto în România , pâ nă l a 356 de
a utoturisme la 1000 l ocui tori , fă ră îns ă a a ti nge medi a
europeană. Creșterea nivelului de trai va duce la creșterea
trepta tă a ponderii a utoturismelor noi în totalul cel or nou
înma triculate, astfel încât vechimea medi e a pa rcul ui va
s că dea .
Da te fiind vechimea parcului a uto din România, ponderea
ma re a mașinilor rul a te între cel e nou înma tri cul a te ș i
prețul mediu relativ s căzut al celor a chiziționate, Strategi a
nu întrevede o pătrundere puternică a mobilității electrice
pâ nă în 2030. Model ul PRIMES es ti mea ză pa rcul
a utoturismel or el ectri ce l a 30.000 în 2025 ș i 126.000 în
2030. Totoda tă, numărul mașinilor pe bază de hidrogen a r
putea depă ș i 10000.
Pagină 49 din 62
Pol ua rea a erul ui ca uza tă de a utoturi s me va s că dea
cons iderabi l , ca urma re a s ta nda rdel or tot ma i s tri cte
că rora l i se conformează generațiile noi. As tfel, rezultatele
deta liate a le modelării arată că emisiile totale de particule
vor s că dea cu 25%, cel e de noxe cu 45%, i a r cel e de
monoxi d de ca rbon (CO) cu 70%.
Parcul de autovehicule de transport marfă și persoane
Pentru 2030, Stra tegi a es ti mea ză creș terea uș oa ră a
pa rcului de a utobuze ș i a cel ui de mi crobuze l a 24.000,
res pectiv 33.000 de unități. O mi că pa rte a mi crobuzel or
vor a vea propulsie hibridă sau electrică. O creștere ra pi dă
es te de așteptat pentru parcul autovehiculel or de ma rfă ,
cu 45% pâ nă l a 1,12 mi l , di ntre ca re 560.000 de ma re
tona j. În 2030, 30% di n parcul de a utoutilitare de mic tonaj
(s ub 3,5 tone) urmează s ă a i bă motoa re cu tehnol ogi e
hi bridă, ca re reduc poluarea l a vi teze mi ci , în s peci a l în
medi ul urban. Al te 10% dintre a utoutilitarele de mic tona j
a r urma s ă fie hibride cu baterie, complet electrice s a u cu
propul s i e pe ba ză de hi drogen s a u GPL. Di ntre
a utovehi cul el e de ma rfă de ma re tona j, a proxi ma ti v
50.000 a r putea a vea motoare hibride, iar 25.000 a r uti liza
ga zul na tura l compri ma t (GNC).
Cos turi l e nevă zute a l e pol uă ri i a erul ui a s oci a te
tra ns portului rutier de mare tonaj s e vor înjumătă ți , l a 95
mi l € în 2030.
Transportul feroviar
Tra ns portul feroviar (i nclusiv metroul și tra nsportul urba n
de că lători cu tramvaiul) este mai eficient energetic și ma i
puți n poluant decât cel rutier, fiind încurajat a tâ t l a ni vel
european, câ t și în stra tegi i l e de dezvol ta re dura bi l ă a
Româ ni ei .
În prea jma a nul ui 2030, pri n l ucră ri s ubs ta nți a l e de
modernizare a infrastructurii feroviare, este de așteptat ca
di s tanța parcursă (numărul de va gon-km) pe ca l ea fera tă
s ă crea s că cu ci rca 50%
As tfel, în timp ce mobi l i ta tea că l ă tori l or în tra ns portul
ruti er este estimată să crească cu 35%, cea în tra ns portul
ferovi ar va crește cu 40%. Volumul de ma rfă tra ns porta t
pe ș osele va crește cu 60%, în ti mp ce tra nsportul ferovi a r
de ma rfă va înregistra o creștere de 65% (indicatorul tone-
km). Rezul ta tul es te o creș tere uș oa ră a ponderi i
tra ns portului feroviar în mobilitatea totală: de la 5 l a 6% în
mobi l i ta tea că l ă tori l or ș i de l a 39 l a 40% în vol umul
tra ns porta t de ma rfă .
Aproa pe întreaga creștere a a ctivi tății în sectorul ferovi a r
va fi preluată de l ocomotive electrice, cererea de motorină
urmâ nd s ă rămâ nă a proa pe cons ta ntă , l a a proxi ma ti v
120000 tep, cu creș terea la 10% a ponderii biodiesel -ul ui .
Cererea de energi e el ectri că în tra ns portul ferovi a r va
creș te de l a 1080 GWh în 2015 l a 1860 GWh în 2030. Un
s egment al tra nsportului feroviar este tra ns portul urba n
de că lători cu metroul ș i tra mva i ul . În conformi ta te cu
Stra tegia de dezvoltare a metroului din Bucureș ti , pentru
peri oada 2019-2030 s e preconizează o creștere a a ctivității
cu cca 60%, ceea ce determi na un cons um es ti ma t de
energi e el ectri ca i n a nul 2030 de 285GWh. Pri n
compa rație, cererea de energi e el ectri că în tra ns portul
ruti er este estimată să crească de l a 0 l a 500 GWh în 2030,
ceea ce îns ea mnă că tra ns portul ferovi a r va domi na
creș terea cereri i de energi e el ectri că în s ectorul
tra ns porturi l or pâ nă în 2030.
Transportul aerian și cel fluvial
Tra ns portul aerian cu originea sau destinați a în Româ ni a
urmea ză s ă înregi s treze un ri tm ri di ca t de creș tere în
peri oada a na l i za tă , compa ra t cu ni vel ul prezent, mul t
i nferior s tatelor occi dentale. Astfel, es te de a ș tepta t cel
puți n o dublare a traficului aerian până în 2030, creș terea
efi cienței energetice a noi l or genera ți i de a vi oa ne ș i o
creș tere cu 70% a cererii de kerosen, l a peste 400.000 tep
Creș terea es te es ti ma tă l a a proxi ma ti v 60% pentru
di s tanțe scurte (sub 500 km), l a 70% pentru distanțe medii
(între 500 ș i 2500 km) ș i la 75% pentru distanțe mari (peste
2500 km).
Es te puțin probabilă pătrunderea notabilă a ca rbura nți l or
a l ternativi în tra nsportul a eri a n îna i nte de 2030. As tfel ,
creș terea emisiilor de CO2 ca uzată de traficul a eri a n es te
es timată tot la 70%, până l a un ni vel de 1,2 mi l . t CO2 i n
2030. Emi s iile curselor i nterne a l e Româ ni ei reprezi ntă
doa r ci rca 10% din total. Emisiile a ferente traficului aeri a n
ș i ma ritim internațional sunt contabilizate separat, l a nivel
european și mondial. Impactul poluării a erul ui pri n tra fi c
a erian este asociat în special emisiilor de noxe, ce urmează
s ă crească cu aproximativ 40% – ma i puțin decât creșterea
cereri i de carburant. Ponderea emisiilor de noxe ca uza te
de tra ns portul a eri a n în tota l ul emi s i i l or de noxe în
s ectorul tra nsporturi va crește de l a 7% în 2015 l a 16% în
2030. Cos turi le nevăzute aferente poluării a erului cauza te
de tra nsportul aerian vor creș te, la rândul l or, de l a 80 l a
110 mi l € în 2030.
Tra ns portul fluvia l în Româ ni a cores punde a proa pe în
întregi me tra nsportului pe Dunăre ș i pe ca na l ul Dună re -
Ma rea Neagră. Transportul fluvial de pasageri este l i mi ta t
l a Delta Dunării, la tra versarea fluviului cu bacul și l a va s e
de croa zieră. Ma i dezvol ta t es te tra ns portul fl uvi a l de
ma rfă . Rezultatele modelării estimează o creș tere cu 35%
a vol umului de marfă transportat pe Dunăre, cu o creștere
a ferentă a cereri i de energi e es ti ma tă l a 40%, ceea ce
poa te fi jus ti fi ca t de o creș tere a exporturi l or ș i
i ntens i fi ca rea tra fi cul ui în a monte.
Cons umul de motorină pentru tra ficul de marfă pe Dunăre
a r urma s ă crească de la 37.000 tep la 45.000 tep, întrucât
Scena riul Optim prevede o pondere de 9% în cons umul
Pagină 50 din 62
tota l pentru gazul natura l , res pecti v creș terea l a 10% a
ponderii biodiesel-ului în mixul de motorină. CE urmă rește
reducerea emisiilor poluante aferente tra ficului fl uvi a l în
Europa prin introducerea combustibililor a l terna ti vi , GNL
fi i nd s ol uți a cea ma i a va nta joa s ă .
Mixul de energie în sectorul transporturi
Creș terea economică și a nivel ul ui de tra i , în pa ra l el cu
creș terea calității i nfra s tructuri i de tra ns port, i nduc un
ri tm ra pi d de creș tere a mobi l i tă ți i în Româ ni a , cu
a proxi mativ o treime pentru tra nsportul de pasageri ș i cu
două trei mi pentru cel de ma rfă pâ nă în 2030.
Cons umul total de energi e în tra ns porturi va creș te cu
16%, de l a 5,55 mi l tep, l a 6,45 mi l . tep, l i mi ta t de
creș terea efi ci enței energeti ce a a utovehi cul el or ș i a
a vi oa nel or. Cererea de energi e va creș te cu 10% în
tra ns portul de călători (de la 4,1 l a 4,5 mi l tep) și cu 40% în
tra ns portul ma rfă (de l a 1,4 l a 1,9 mi l tep). 73% di n
creș terea tota l ă a cereri i de ca rbura nți es te a s oci a tă
tra fi cului rutier, care va cons uma 5,7 mi l tep în 2030, cu
18% di n creștere asociată tra ficului aerian. Cea ma i ma re
creș tere a cereri i de ca rbura nți va veni di n pa rtea
a utocamioanelor – 460000 tep, puțin peste jumă ta te di n
tota l ul creș teri i cereri i în tra ns porturi .
În ceea ce privește cererea de energi e în tra ns porturi pe
ti puri de ca rbura nt pâ nă în 2030, model a rea i ndi că o
s că dere a cererii de benzină cu 20%, de l a 1,44 l a 1,14 mi l
tep, în ti mp ce consumul de motorină va crește cu 13%, de
l a 3,5 l a 4 mil tep. Consumul total de benzină ș i motori nă
a r urma s ă crea s că cu cel mul t 4%.
Creș terea totală a cererii de combustibili petrolieri, inclusiv
keros en și GPL, a r urma să fi e de 7%. În tota l , ponderea
combustibililor petrolieri în tota l ul cereri i de energi e în
tra ns porturi a r urma să s cadă de la 94,6% în 2015 l a 87,2%
în 2030 – s uma ponderilor pentru motorină (62%), benzină
(18%), keros en (6%) ș i GPL (1%).
Ponderea combustibililor a lternati vi în tota l ul cereri i de
energie pentru transport va creș te de l a 5,4% în 2015 l a
12,8% în 2030. Cei 12,8%, echi va l entul energeti c a 9600
GWh, reprezi ntă s uma ponderi l or de 8,1% pentru
bi ocarburanți, 3,1% pentru energia electrică , 1,5% pentru
ga zul na tura l ș i 0,1% pentru hi drogen. As tfel , es te de
a ș teptat o creștere de 2,5 ori a cererii de biocarburanți , l a
520.000 tep; o creș tere de 2,2 ori a cereri i de energi e
el ectrică, la aproape 2400 GWh; ș i o creș tere a proa pe l a
fel de mare a cererii de gaz natural, până s pre 1100 GWh.
Emi s iile de CO2 a ferente sectorului tra nsporturi urmea ză
s ă a tingă a proape 17,4 mi l t CO2 în 2030, o creș tere cu 9%
fa ță de 2015. Pol uarea a erul ui ș i emi s i i l e a l tor ga ze cu
efect de seră vor s cădea însă considerabil: cu 25% cel e de
pa rti cule, cu 37% cel e de noxe, cu 40% cel e de CO ș i cu
45% cel e de oxizi de sul f. Model ul PRIMES ca l cul ea ză o
s că dere cu o treime a costurilor nevăzute a sociate poluării
a erul ui ca uza te de tra ns porturi , l a 780 mi l € în 2030.
Tendința descendentă se va pă s tra ș i în peri oa da 2030-
2050, a s tfel încât costul va a junge l a 410 mi l € în 2050, o
trei me di n cel înregi s tra t în 2015.
VI.6. Eficiența energetică
Efi ci ența energetică este adesea ca racteriza tă , fi gura t, ca
fi i nd forma cea mai va loroasă de energie, dat fi i nd fa ptul
că reduce costurile și i mpactul nega ti v a s upra medi ul ui
înconjură tor a s oci a t cu cons umul de energi e, da r ș i
dependența de i mporturi de energie. Potenți a l ul cel ma i
ri di cat de creștere a eficienței energeti ce în Româ ni a s e
regă s eș te în încă l zi rea cl ă di ri l or, în tra ns forma re a
res urs el or energeti ce pri ma re în energi e el ectri că în
centra l e termoel ectri ce, în tra ns portul ș i di s tri buți a
energi ei el ectri ce ș i a ga zel or na tura l e , res pecti v în
tra ns porturi ș i în i ndus tri e.
VI.6.1. Evoluția intensității energetice
Pri nci palul i ndica tor a l efi ci enței energeti ce l a ni vel ul
economiei naționale, intensitatea energetică , ra portea ză
cons umul brut de energie l a uni ta tea de produs i ntern
brut. Da tel e pentru 2015 a ra tă pentru Româ ni a o
i ntensitate energetică de 218 tep/mi l €2013, cu 75% ma i
ma re decât media europeană. Raportat însă la puterea de
cumpă rare, i ntensitatea energetică a României se situează
uș or s ub media europeană, cu toate că sectorul indus tri a l
ocupă o pondere în economie pes te medi a europea nă .
Ni vel ul i ntens i tă ți i energe ti ce cores punde s tructuri i
economiei naționale și competitivi tății ei. Pri nci pa l a ca l e
de reducere a va l ori i i ntens i tă ți i energeti ce cons tă în
dezvol tarea prioritară a ramurilor economi ce cu va l oa re
a dă ugată ri dicată. Este, de asemenea, neces a ră i zol a rea
termi că a imobilelor, pentru a a s i gura s uporta bi l i ta tea
cos turilor cu încălzirea în condi ți i l e creă ri i pi eței uni ce
europene a energiei și a creșteri i gl oba l e a prețuri l or l a
energi e de l a ni vel ul redus di n prezent.
Pentru a nul 2030, în condi ți i de creș te re economi că
s us ți nută , model ul PRIMES es ti mea ză o s că dere a
i ntensității energetice pentru România cu 30%, pâ nă la 153
tep/mil €2013. Aces t nivel ar urma să fie cu 65% mai ma re
decâ t media europeană, decalajul fi i nd di fi ci l de redus ,
deoa rece s ta tel e membre UE a u ți nte a mbi ți oa s e de
efi ci ență energeti că .
VI.6.2. Eficiența energetică a clădirilor
Cons umul de energi e pentru încă l zi rea ș i ră ci rea
l ocuințelor es te es ti ma t pe ba za s pa ți ul ui de încă l zi t,
a proxi ma t pri n s upra fa ța tota l ă a l ocui nțel or (m 2); a
neces a rul ui de energi e pentru încă l zi rea uni tă ți i de
s upra fa ță (kWh/ m 2), ca re depi nde, l a râ ndul s ă u, de
Pagină 51 din 62
ca l itatea i zol ă ri i termi ce a l ocui nței ș i de numă rul de
gra de-zile (temperatura exterioară); și a faptului că mul te
l ocui nțe di n Româ ni a s unt încă l zi te doa r pa rți a l
(tempera tura în i nteri or).
Supra fața cel or a proxi ma ti v 7,47 mi l l ocui nțe ocupa te
perma nent în România în 2015 este estimată l a 350 mil m2
(medie a s upra feței uti l e de 47 m 2), di n ca re a proa pe
jumă ta te s unt l ocui nțe încă l zi te pa rți a l . Tendi nța de
îmbă trânire a populației va conduce la s căderea uș oa ră a
numă rului gospodăriilor, până la 7,14 mi l l ocuințe ocupate
perma nent în 2030. Suprafața utilă a locuințelor este îns ă
de a șteptat s ă crea s că cu a proa pe 40%, l a 490 mi l . m 2;
media s uprafeței utile va a tinge 68 m 2/gospodărie în 2030,
în creș tere cu a proa pe 50% fa ță de 2015.
Efi ci ența în tra nsformare crește prin a doptarea s ol uți i l or
efi ciente de încălzire, precum centrale termi ce moderne,
s obe de teracotă înlocuite cu centrale termice pe ba ză de
ga z na tural sau pompe de căldură a doptate pe s ca ră ma i
l a rgă etc. O parte a aces tor i nves ti ți i s e recuperea ză în
s curt ti mp, făcând obiectul de a ctivitate al companiil or de
s ervi ci i energeti ce de ti p ESCO.
VI.6.3. Randamentul centralelor
termoelectrice și consumul propriu
tehnologic
Centra lele termoelectrice din România, construite în mare
pa rte în peri oa da 1960-1990, a u un ra nda ment medi u
rel a tiv s căzut al tra nsformării energiei primare în energi e
el ectrică, de până l a 35% . Trebuie precizat că randamentul
de proi ect a l a ces tor grupuri a fos t de 36 – 37 %,
compa rabil cu cel a l a l tor grupuri s i mi l a re rea l i za te în
a ceeași perioadă în alte ță ri din Europa și din l ume. Astfel ,
în 2017, pentru o producție brută de energie el ectri că de
29 TWh în centrale termoelectrice, s-au uti l i za t că rbune,
ga z na tural și păcură (în cantități nes emni fi ca ti ve) cu un
conți nut energetic de 86 TWh. Centralele cu cogenerare au
va l orificat s uplimentar 18 TWh s ub formă de agent termi c
pentru încă l zi re ș i /s a u a bur i ndus tri a l , a s tfel încâ t
pi erderi l e de tra ns forma re a u fos t de doa r 39 TWh.
Uti l izarea frecventă a centralelor termoelectri ce pe pi a ța
de echi l i bra re – ș i nu în regi m de ba ză cum a u fos t
proi ectate – presupune funcționarea l a s a rci ni pa rți a l e,
creș teri ș i s că deri de putere ș i chi a r opri ri /porni ri
frecvente, manevre ce reduc s emni fi ca ti v ra nda mentul
a ces tora .
În ul timii ani a u deveni t a cces i bi l e ș i pentru Româ ni a
ca pa ci tă ți de producți e de puteri uni ta re ma i mi ci cu
a ces te tehnol ogi i cu ra nda mente s uperi oa re. SC
El ectrocentrale București a pus în funcțiune în 2008 pri mul
grup energeti c în ci cl u combi na t cu cogenera re de 200
MW, OMV Petrom a re în exploatare un ci clu combi na t de
840 MW, i a r ROMGAZ derulează o i nvestiție pentru un a l t
ci cl u combinat. Și Complexul Energeti c Ol ten i a încea rcă
rea lizarea unui parteneriat cu un investi tor s tră i n pentru
rea lizarea unui grup energetic pe lignit de cca . 600 MW cu
pa ra metri supracri ti ci . Aces ta es te un proi ect s tra tegi c
pentru România și este necesară găs i rea unei s ol uți i de
fi nanțare de rezervă (cu s prijinul statului) pentru situația în
ca re pa rteneri a tul publ i c-pri va t a fl a t în proces de
negoci ere nu s e va ma teri a l i za în a ces t a n.
Es te i mporta nt ca pa rcul de ca pa ci tă ți pe ba ză de ga z
na tura l , ce pot a s i gura ș i echi l i bra rea producți ei
i ntermitente din SRE, să aibă ra ndamente ri dicate i ncl us i v
l a va riații frecvente ș i ra pi de de putere, pri n uti l i za rea
tehnologiilor de ultimă oră disponibile l a cos t rezona bi l .
Efi ci entizarea parcului de centrale termoelectrice va duce
l a s căderea cererii de energie primară necesară as i gură ri i
cons umului fi na l de energi e el ectri că ș i l a o reducere
s emni fi ca ti vă a emi s i i l or de ga ze cu efect de s eră .
Centra lele termoelectrice cu tehnologii vechi au avut inițial
un cons um propriu tehnologic ri dicat (pes te 11 %). După
1989, pri n l ucrările de modernizare ca re s -a u rea l i za t l a
ma rea ma jori ta te a grupuri l or energeti ce ră ma s e în
funcți une, cons umul propri u tehnol ogi c a l
termocentralelor s -a redus s ub 10 % În 2015, cons umul
propri u tehnologic total al centra l e l or termoel ectri ce cu
condensație și în cogenerare a fos t de a proxi ma ti v 5250
GWh. Cons umul propri u tehnol ogi c va s că dea pri n
înl ocuirea centra l el or vechi ș i i nefi ci ente, a tunci câ nd
a jung l a ca pă tul dura tei de vi a ță di n punct de vedere
tehnic s au economic. Rezultatele model ă ri i pentru a nul
2030 es ti mea ză cons umul propri u tehnol ogi c l a 4650
GWh, în s că dere cu 11% fa ță de nivelul din 2015, pe fondul
s că derii producției brute de e nergie electri că în centra l e
termoelectrice dar și a uti l i ză ri i l or s p ori te pe pi a ța de
echi l i bra re.
VI.6.4. Eficiența energetică în industrie
Efi ci ența energeti că a i ndus tri ei ra porta tă l a va l oa rea
a dă uga tă brută cres cus e, în 2015, cu 23% fa ță de a nul
2000, i a r rezul ta tel e model ă ri i es ti mea ză o creș tere
s uplimentară cu 20% pâ nă în 2030. Mă suri a di ți ona l e de
efi ciență energetică devin fezabile economic prin creșterea
prețurilor energiei, a jutate și de sumele disponibile pentru
progra me de efi ci enti za re pri n progra me europene ș i
guverna menta l e.
VI.6.5. Investiții în sectorul energetic
Româ nia are nevoie de i nvestiții s ubsta nți a l e în s ectorul
energetic în următoarele decenii, în primul râ nd pentru a
a s igura continuitatea în aprovizionare a cons uma tori l or,
da r ș i pentru a participa l a tranziția energetică globală ș i a
s e număra pri ntre benefi ci a ri i proces ul ui compl ex de
tra ns formare a sectorului energetic în spiri tul dezvol tă ri i
dura bi l e.
Pagină 52 din 62
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România
este un furnizor de securitate energetică în regiune şi în
Europa şi are potenţialul de a-şi întări acest rol,
contribuind activ prin politica şi programele sale la
atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul
energetic.
VI.6.6. Investiții în sectorul petrolier
Da t fi ind necesarul de i nvestiţii al Româ ni ei în domeni ul
energetic, poziţia geogra fi că fa vora bi l ă , i nfra s tructura
exi s tentă, disponibilitatea şi i nteresul manifestat, România
poa te juca un rol i mportant în piaţa energetică europeană.
Rel a ns a rea i nves ti ţi i l or în s ectorul de expl ora re şi
producţi e precum şi în i nfra s tructura de tra ns port ș i
s toca re pentru valorificarea rezervel or de ga ze na tura l e
es te esenți a l ă . Fi na l i za rea i nterconectă ri i s i s temul ui
na ţi onal de tra ns port ga ze cu cel e a l e ţă ri l or veci ne şi
i ntegrarea pieţei româneşti de gaze în pi a ţa europea nă ,
precum ș i regândirea rolului depozitelor de înmaga zi na re
s ubterană reprezintă factori i mporta nți de di mi nua re a
ri s curilor l ega te de s ecuri ta tea a provi zi onă ri i cu ga ze
na tura l e
Ţi ţeiul şi , în s pecial, gazele naturale joa că şi vor juca şi în
vi i tor un rol important pe piaţa i nternă de energie. Factorii
ca re i mpun ponderea ga zel or na tura l e în ba l a nţa de
energi e pri ma ră a Româ ni ei :
o exi s tenţa resurselor industriale de gaze natural e
l a ni vel uri rel a ti v ri di ca te;
o i nfrastructura existentă de extra cţi e, tra ns port,
înma gazinare subterană şi distribuţi e a ga zel or
na tura l e exti ns ă pe întreg teri tori ul ţă ri i ;
o compa rativ cu ceilalţi combustibili fosil i , ga zel e
na tura l e a u cel ma i redus i mpa ct a s upra
medi ul ui înconjură tor;
o pozi ţia favora bi l ă a Româ ni ei în s i s temul de
tra ns port internaţional din Europa Centrală şi de
Es t;
o pos ibil i ta tea de i nterconecta re a Si s temul ui
Na ţi onal de Tra nsport gaze naturale cu s istemul
ves t-european şi la resursel e de ga ze di n zona
Mă ri i Ca s pi ce şi Ori entul Mi jl oci u.
În a cest context, Guvernul României a cordă o i mporta nţă
deosebită încurajării investiţiilor în vederea descoperirii de
noi rezerve de hidrocarburi şi creşterii ra tei de înl ocui re a
rezervel or.
În s ectorul petrol i er eforturi l e i nves ti ţi ona l e s unt
îndrepta te, cu precă dere, în urmă toa rel e di recţi i :
o cerceta re geol ogi că s i geofi zi că pentru
des coperi rea de noi rezerve de ţi ţei şi ga ze
na turale, maximizarea ratelor de recupera re, în
condi ți i de ra nda ment economi c precum s i
ra ţi ona l i za rea portofol i ul ui ;
o dezvol ta rea ca pa ci tă ţi i de înma ga zi na re
s ubtera nă a ga zel or na tura l e;
o menţi nerea capacităţii de transport şi creşterea
s i gura nţei în expl oa ta rea conductel or de
tra ns port;
o dezvol tarea sistemelor na ţi ona l e de tra ns po rt
ţi ţei şi ga ze na tura l e ;
o i nterconectă ri bi di recți ona l e a l e Si s temul ui
Na ţi onal de Tra nsport gaze naturale cu s istemele
a di a cente di n ţă ri l e veci ne ;
o rea bilitarea sistemelor de dis tri buţi e ga ze pri n
înl ocuirea conductelor corodate din oţel (a vâ nd
dura ta de vi aţă încheiată sau un gra d ri di ca t de
uzură ), în principal cu conducte din pol i eti l enă ;
o protecţi a medi ul ui înconjură tor.
Pers pectivele privind evidenţierea de noi rezerve probabile
şi posibile sunt condiţionate de investiţiile ce s e vor fa ce în
domeniul explorării geologice ș i geofizice de concesionari i
producă tori i a utohtoni şi de compa ni i l e s tră i ne ce
a cti vează pe teritoriul României, precum şi de gra dul de
reuşi tă al sondelor de explorare, în sensul evidenţi eri i de
noi ză că mi nte.
Pe termen scurt și mediu, în vederea creș teri i rezervel or
s i gure de țiței ș i ga ze na tura l e, Româ ni a trebui e s ă -ș i
a s ume ca prioritate investiții în tehnologii care s ă conducă
l a creș terea gra dul ui de recupera re di n ză că mi ntel e
exi s tente, iar pe termen l ung, în dezvoltarea proiectelor de
expl orare a zonel or de a dâ nci me (s ub 3000 m), a cel or
ons hore cu geologie complicată ș i a zăcămintelor offshore
di n Ma rea Nea gră .
Obiectivele strategice ale sectorului petrolier
Obi ectivul genera l a l s tra tegi ei s ectorul ui petrol i er îl
cons ti tui e a s i gura rea condi ţi i l or pentru s a ti s fa cerea
necesarului de hi droca rburi (ți ței ș i ga ze na tura l e) pe
termen mediu şi lung, la un preţ a cces i bi l , a decva t unei
economii moderne de pi a ţă şi unu i s ta nda rd de vi a ţă
ci vi l izat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimenta re, cu
res pecta rea pri nci pi i l or dezvol tă ri i dura bi l e.
Într-un context din ce în ce ma i gl oba l i za t, demers uri l e
Româ ni ei di n s ectorul ga zi fer s e rea l i zea ză în ca drul
s chi mbărilor şi evoluţi i l or ce a u l oc pe pl a n na ţi ona l şi
european. În a cest context politica sectorială a Româ ni ei
trebui e să fie corelată cu documentele similare existente la
ni vel european pentru a a sigura convergenţa politicii ţă ri i
noa s tre cu pol i ti ca Uni uni i Euro pene în domeni u.
Stra tegi a s ectorul ui ga zi er urmă reș te îndepl i ni rea
pri ncipalelor obiective ale noii politici energi e -medi u a l e
Uni uni i Europene, obi ecti ve a s uma te şi de Româ ni a .
Se vor i denti fi ca că i l e şi mă s uri l e pentru rea l i za rea
urmă toa rel or obi ecti ve:
1. s i gura nţa a provi zi onă ri i cu ga ze na tura l e;
2. competitivitate pe pi a ţa i nternă şi regi ona l ă ;
Pagină 53 din 62
 3. dezvol tarea durabilă a sectorului gazier, în raport
cu obi ectivele ca re vi zează protecţia mediul ui şi
l i mi ta rea s chi mbă ri l or cl i ma ti ce ;
4. a tra gerea ca pital ul ui neces a r moderni ză ri i şi
dezvol tă ri i s ectorul ui ga zi er pe toa te
componentel e s a l e (producți e, tra ns port,
înma ga zi na re, di s tri buți e);
5. dezvol ta rea în conti nua re a unei pi eţe
concurenţi a l e, ca ra cteri za tă de concurenţă ,
tra ns pa renţă şi l i chi di ta te .
Necesitățile de investiții în infrastructura energetică
trans-europeană la orizontul anului 2030
O a naliză a tuturor cheltuielilor de capital previ zi ona te în
domeni ul tra ns portul ui de energi e el ectri că , a l
tra ns portului de gaze, al stocării, a l i nterconectă ri l or de
a l i menta re cu petrol , a l rețel el or de ca rbon ș i a l
potențialelor fa ci l i tă ți „power-to-ga s * gri d i njecti ons ”
evi dențiază o cheltuială totală de 229 mi liarde de euro în
deca da 2021-2030 în zona UE28. Acea s ta s e a da ugă l a
i nvestițiile de i nfrastructură în va loare de 67 mi l i a rde de
euro, ca re s unt încă în a ș tepta re pentru pu nere în
funcți une pâ nă în 2020.
Pol i ticile a decvate de i nves ti ți i , s ti mul a te de ca drul de
regl ementa re, vor fi deci s i ve pentru cons ol i da rea
l i chidității pieței și a s ecurității a provi zionării. În a cest sens
rezol varea doar a interconectărilor fi zice nu este o condiție
s uficientă. Trebuie s ă fi e pos i bi l ca ga zel e na tura l e s ă
poa tă fi tra nsferate cu ușurință între di feri tel e s i s teme,
pri n i ntermediul i nterconectărilor "comercia l e" rea l i za te
pri n disponibilitatea s ervi ci i l or de tra ns port (în s peci a l
produse de ti p „hub-to-hub” pe termen s curt), oferi te în
conformitate cu norme comune ș i a rmoni za te, ca re s ă
permi tă operatorilor comerciali s ă obțină acces , pri ntr-un
s i ngur proces de vâ nzare, la ca pacita tea de tra ns port de
i eșire a unui sistem și capacitatea de i ntra re în s i s temul
i nterconectat cu acesta. În mod similar, di s poni bi l i ta tea
s ervi ciilor de stocare pe termen s curt permite satisfacerea
nevoi l or de fl exi bi l i ta te a l e opera tori l or comerci a l i .
Totoda tă, proces el e i nves ti ți ona l e trebui e s ă a i bă în
vedere i ncl us i v s ol uți ona re a a s pectel or ca re vi zea ză
s cenariile de ri sc existente în s ectorul ga zi er româ nes c.
VI.6.7. Investiții în sectorul energiei
electrice
Prețul fi nal a l energi ei el ectri ce es te a l că tui t di n două
componente pri nci pa l e: cos tul tota l a l producți ei în
centra lele electrice și costul a sociat rețelelor de tra ns port
ș i di s tri buți e. Inves ti ți i l e s e refl ectă în cos turi l e cu
retehnol ogi za rea centra l el or el ectri ce exi s tente ș i cu
cons trucți a de noi centra l e, res pecti v cos turi l e cu
moderni za rea ș i exti nderea rețel el or el e ctri ce.
Model ul PRIMES estimează necesarul de investiții aferente
rețel elor electrice la aproximativ 500 mi l € a nua l pâ nă în
2030. Aces te costuri includ proiectele de i nterconectare ș i
de dezvoltare a rețelei prevă zute în Pl anul de Dezvoltare al
Tra ns electri ca pentru 2016-2025 ș i continua rea a ces tui a
pâ nă în 2030, precum și nivelul estimat a l i nves ti ți i l or în
rețel e de distribuție. Inves ti ți i l e i ncl ud echi pa mente ș i
tehnologii ce fac tra nziția că tre „rețel el e i ntel i gente” cu
comuni ca re bi di recți ona l ă , cu ges ti une efi ca ce ș i cu
fl exibilitate mai ma re în opera re. Es te es ti ma t ș i cos tul
dezvol tării trepta te a producți ei di s tri bui te a energi ei
el ectri ce, cu i mpa ct în s peci a l l a ni vel ul rețel el or de
di s tribuție. Astfel de investiții nu s unt de natură s ă crească
ni vel ul ta ri fel or de rețea .
Cel e mai importante obiective de i nvestiții în s ectorul de
producere ș i tra ns port a l energi ei el ectri ce s unt:
o fi nalizarea grupuril or 3 şi 4 l a CNE Cerna vodă ;
o rea lizarea unui grup energeti c nou de 600 MW
l a Rovi na ri ;
o rea l i za rea Centra l ei Hi droenergeti ce cu
Acumul a re pri n Pompa j Ta rni ța -Lă puș teș ti ;
o grup energe ti c nou 400 MW pa ra metri i
ul tra s upra cri ti ci l a Turceni ;
o centra l a Hi droel ectri că Turnu-Mă gurel e –
Ni copol e, 500 MW;
o grup energetic nou 200 MW CCGT- Cra i ova II, pe
ga z cu funcționa re fl exi bi l ă i ncl us i v s toca rea
res urs ei energeti ce în depozi tul s ubtera n
Gherceș ti ;
o grup energeti c nou 400 MW CCGT pe ga z cu
funcți ona re fl exi bi l ă – Mi nti a ;
o centra l a Hi droel ectri că Ră s tol i ța – 35 MW;
o centra lele hidroelectrice de pe râ ul Jiu – 90 MW;
o centra le hidroelectrice pe râ ul Ol t (defileu) – 145
MW;
o Strategia de dezvoltare a Transelectrica are
ca obiectiv închiderea inelului de 400 kV al
României. Aceasta prevede, pe lângă o serie
de alte proiecte, realizarea LEA 400 kV nouă
între stațiile Gădălin și Suceava. Aceasta are
un impact major asupra siguranței în
funcționare, a capacității de interconexiune,
dar contribuie și la consolidarea legăturii
dintre cele două zone de rețea aflate în
zona de nord a țării;
o închiderea inelului de 400 kV al Munici piului
București, pe zona de est, prin realizarea
unei linii electrice de 400 kV de la stația
electrică de transport București Sud la stația
electrică Brazi Vest, inclusiv cu realizarea
unei stații noi de transport în zona de NE a
Capitalei (Municipiul București și județul
Ilfov ating până la 15 % din consumul de
energie electrică de la nivel național).
Pagină 54 din 62
Tota l ul investiții l or pentru peri oa da 2019-2030 es te de
ci rca 14 ml d €.
VI.6.8. Investiții în sectorul energiei
termice
Si s temele de alimentare centraliza tă cu energi e termi că
(SACET) cupri nd două el emente pri nci pa l e: centra l el e
termi ce sau cu cogenerare de energie termi că ș i energi e
el ectrică, respecti v rețel el e de di s tri buți e a a gentul ui
termi c. Ma i mult de jumătate dintre cele 60 de l ocalități cu
SACET funcți ona l în Româ ni a a u nevoi e de i nves ti ți i
s ubstanțiale în modernizarea distribuției de a gent termi c,
pri n înl ocui rea vechi l or conducte cu a l tel e noi .
Ni vel ul investițiilor în rețelele de di s tri buți e a a gentul ui
termi c este estimat între 1,3 ș i 2,6 ml d €, conform cel ui
ma i recent s tudiu a l potențialului de încălzire central i za tă
ș i cogenerare de înaltă eficiență în Româ ni a (ME 2015a ),
remi s Comisiei Europene la s fârșitul l ui 2015. Inves ti ți i l e
a nuale necesare s unt es ti ma te între 87 ș i 175 mi l €, cu
ni vel ul s uperi or a s uma t în Scena ri ul Opti m, pentru a
a s i gura dezvol ta rea pe termen l ung a s ectorul ui .
În pa ra l el , es te neces a ră înl ocui rea vechi l or centra l e
termoelectrice în cogenerare, ce se a propi e de s fâ rș i tul
dura tei de vi ață, cu un necesar al i nvestițiilor estimat între
1 ș i 1,5 ml d €. Supl i menta r, vor a vea l oc i nves ti ți i în
înl ocuirea unei părți a ca zanelor de a pă fierbinte a junse l a
s fâ rș i tul dura tei de uti l i za re, cu un ni vel es ti ma t a l
chel tui el i l or între 45 ș i 60 mi l €/a n. Sunt prevă zute
i nvestiții în noi ca pacități de cogenera re, de 90 mi l €/a n
pâ nă în 2030 ș i un mi nim de 45 mi l €/an a l inves ti ți i l or în
ca za ne de apă fierbinte, fiind preferate unitățile ce produc
energi e termi că ș i el ectri că în cogenera re.
VI.6.9. Asigurarea resurselor financiare
pentru derularea programelor de
investiții
Stra tegia identifică investiții substanțiale ce sunt necesa re
pentru moderni za rea ș i retehnol ogi za rea s i s temul ui
energetic românesc în următorii 15 a ni. Analiza scenariil or
a l ternative de dezvoltare estimează i nves ti ți i l e tota l e în
s ectorul energeti c (excl us i v ceea ce ți ne de cons umul
energiei) între 15 ș i 30 ml d € pentru peri oa da 2019-2030,
cu o es ti ma re centra l ă de a proxi ma ti v 20 ml d €.
În a fară de utilizarea capitalului privat și/sau de s ta t, a l te
s urs e importante de finanțare s unt cele puse la dispozi ți e
pri n progra mel e de i nves ti ți i europene – fonduri
s tructurale și cel pentru investiții strategice (ca re es te de
a ș teptat să fie prelungit până în a nul 2020 ș i s uplimenta t),
res pectiv cele ale băncilor de i nves ti ți i ș i de dezvol ta re
(BEI, BERD etc.). Un rol i mporta nt îl pot juca ș i
pa rteneri a tel e publ i c-pri va te, res pecti v s cheme de
i nves ti ți i precum cel e de ti p ESCO pentru creș terea
efi ci enței energeti ce a i mobi l el or.
Sta tul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite
ti puri de i nvestiții, precum cele de garantare a venituri l or.
O pos ibilă s ursă importantă de fi nanțare a i nves ti ți i l or în
s ectorul energetic în deceni i l e urmă toa re o reprezi ntă
veni turile bugetare a sociate l icitațiilor pentru permisele de
emi sii a ferente s i s temul ui ETS. În funcți e de evol uți a
prețul ui certificatelor de emisii, a ceste veni turi vor fi ma i
ma ri sau mai mici, însă în ori ce ca z s umel e di s poni bi l e
pentru i nvestiții s unt s ubstanțiale, de ordinul mi l i a rdel or
de euro în urmă tori i 15 a ni .
Pagină 55 din 62
VII. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI ENERGETIC ROMÂNESC ÎNTRE
2030 ȘI 2050
Pers pectiva de dezvoltare a sectorului energeti c pâ nă în
a nul 2050 es te uti l ă di n două moti ve pri nci pa l e: (1)
s ectorul energetic are o intensitate ri dicată a ca pi ta l ul ui ,
i a r multe proiecte a u un ci clu i nvestițional lung, a stfel încât
o bună parte a decizii l or de i nves ti ți i ce vor a vea l oc în
vi i torul apropiat vor continua s ă îș i producă efectel e în
2050; ș i (2) politicile energetice și de mediu a le UE, inclusiv
ți ntel e pentru a nul 2030, s unt cons trui te în jurul
obi ectivului pe termen lung de a reduce emisiile de GES cu
cel puți n 80% pâ nă în 2050.
Obi ectivul global de a tenua re a s chi mbă ri l or cl i ma ti ce
poa te fi îndeplinit doar prin a cțiuni ș i mă s uri cu ca ra cter
tra ns formator la nivel planetar. O di recți e pri nci pa l ă de
a cți une va fi a ccelerarea tra nziției energetice. Multe dintre
tra ns formările pe termen lung ale sectorului energetic pot
fi a nti ci pa te, da t fi i nd ri tmul l ent d e înl ocui re a l
i nfra s tructuri i energeti ce.
Evoluția sectorului energetic românesc în orizontul anului
2050
Tendințele de dezvoltare prezentate mai jos s e referă l a :
creș terea rolului sustenabil al biomasei în mixul energeti c;
vi i torul electromobilității; creșterea ponderii SRE în mi xul
energiei electrice și utilizarea tehnologiil or CSC; forme de
s toca re a energi ei ; efi ci ența energeti că , în s peci a l a
i mobi l el or; încă l zi rea el ectri că pe ba ză de pompe de
că l dură .
Toa te aceste evol uți i , deș i s unt de a ș tepta t s ă reducă
emi siile de GES, ar putea avea un impact puterni c a s upra
medi ului, oportunitatea dezvol tă ri i noi l or tehnol ogi i l a
s ca ră l argă trebuind a nalizată mi nuțios. Cel mai proba bi l ,
noi generații a le acestor tehnologii, ma i efi ci ente ș i ma i
ecol ogi ce, vor fi a dopta te l a s ca ră l a rgă .
Producția energiei electrice pe bază de tehnologii cu
emisii reduse de GES
Peri oa da 2020-2030 va a duce creș teri modera te a l e
ca pa cităților de producție a energiei din SRE cu precă dere
el ectri ce eol i ene ș i fotovol ta i ce.
Modelarea i nclude doar capaci tă ți ce s e dezvol tă fă ră o
s chemă dedicată de sprijin, în l ocații cu potențial energetic
ri di ca t, în ca re proi ectel e s unt feza bi l e economi c.
Pe mă s ură ce cos tul emi s i i l or de GES creș te , i a r
performanța tehnologiilor eoliană și fotovoltaică creș te în
ra port cu cos turile, tranziția energetică se va a ccelera și în
Româ nia, prin creșterea ritmului de extindere a centralelor
eol iene, fotovoltaice și a altor tehnologii cu emisi i redus e
de GES. În pa ra l el , va a vea l oc o reducere a co s tul ui
ca pi talului pentru i nvestiții l e în SRE în Româ ni a . Aces te
evol uții s unt de a ș tepta t s ă a i bă un i mpa ct puterni c în
mi xul energeti c în s peci a l după 2030.
Ca pa citatea netă i nstalată în centra l e pe ba ză de SRE în
a nul 2050 presupune i nves ti ți i ma i ma ri decâ t s i mpl a
a dă ugare de noi capacități cel or exi s tente, întrucâ t va fi
necesară și înlocuirea capacităților existente, i ns ta l a te în
peri oada 2010-2016, în momentul în ca re vor a junge l a
s fâ rș i tul dura tei de vi a ță , în peri oa da 2030-2040.
De a s emenea , după 2035 s e vor crea premi s e pentru
i ntroducerea reactoarelor nucleare de generația IV, mici și
modulari (SMR), ca re vor putea crește ponderea energi ei
cu emi s i i s că zute de GES. Rea l i za rea tehnol ogi ei de
rea ctoa re ra pi de ră ci te cu pl umb, cu o contri buți e
s emni fi ca ti vă a Româ ni ei , va a duce pos i bi l i ta tea
pa rti cipă ri i l a proi ecte de i nves ti ți i pe pl a n mondi a l .
Toa te s cena ri i l e pornes c de l a premi s a uti l i ză ri i
hi droenergiei ș i a energi ei nucl ea re pe termen l ung în
Româ ni a . Hi droenergi a es te col oa na vertebra l ă a
s i s temul ui energeti c, i a r energi a nucl ea ră a da ugă o
contri buție esenți a l ă l a mi xul energeti c di vers i fi ca t ș i
echi librat al Româ ni ei . Al ă turi de hi droenergi e, SRE ș i
energie nucleară, mixul energetic cuprinde și cărbunele l a
ori zontul anului 2050. As tfel, rezultatele modelă ri i i ndi că
feza bilitatea, începând cu anul 2035, a proiectel or pentru
noi centrale termoelectrice pe bază de lignit, cu condiția ca
a ces tea s ă fi e prevă zute cu tehnol ogi a de ca ptură ,
tra ns port și stocare geol ogi că a CO2 (CSC). În funcți e de
s cena ri u, model a rea a ra tă că a r putea fi cons trui tă o
ca pa citate pe ba ză de l i gni t prevă zută cu CSC cupri ns ă
între 300 ș i 1000 MW.
Stocarea energiei electrice la scară mare
După a nul 2030 ș i , ma i a l es , după 2040, va a pă rea
necesitatea de a dezvolta noi soluții de s tocare a energi ei
el ectri ce produs e în centra l e eol i ene ș i fotovol ta i ce.
În ori zontul anului 2050, SEN a r putea necesita ca pa ci tă ți
ce pot a sigura echilibrarea pentru 15-20 GW i ns ta l a ți în
centra le cu producție i ntermitentă. În afară de ti puri l e de
ca pa cități disponibile în prezent, s e vor dezvol ta s i s teme
de ba terii de mare ca pa ci ta te, ca s ol uți e ma rgi na l ă pe
pi a ța de echi l i bra re, res pecti v numeroa s e s i s teme de
ba terii de capacități mai mici, distribuite geogra fi c. Două
s ol uții importante, care în prezent s unt cos ti s i toa re, da r
ca re a r putea deveni fezabile economi c, s unt centra l el e
hi droelectrice cu pompaj invers (CHEAP), res pecti v, după
Pagină 56 din 62
a nul 2035, procesul de hidroliză pe ba ză de energi e di n
SRE pentru a produce hi drogen. Hi drogenul poa te fi
ul terior utilizat fie direct în tra nsport, fie sub formă de ga z
de s i nteză di n SRE, i njecta t în s i s temul de
tra ns port/distribuție a gazelor naturale, după ce este a dus
l a s ta nda rd de meta n pri n rea cți a cu CO2.
Centra lele hidroel ectri ce cu pompa j devi n neces a re în
mi xul de capacități în toate s cenariile a nalizate, îns ă doa r
după anul 2030. Scenariile prevăd ca pa ci tă ți de pompa j
i nvers de a proximati v 1000 MW în a nul 2050, cu va ri a ți i
între 850 MW ș i 1100 MW. Cel e două s cena ri i în ca re
necesarul de ca pa ci tă ți de pompa j i nvers es te cel ma i
s că zut (450 MW, res pecti v 750 MW) s unt cel e cu
deca rbona re a mbi ți oa s ă .
În a l te s cena ri i , neces a rul ma i s că zut de ca pa ci tă ți
hi droelectrice cu pompaj este justificat de dezvol ta rea , în
pa ra lel, a capacităților de producție a gazul ui de s i nteză .
Rezultatele modelării pentru două dintre s cena ri i a ra tă o
dezvol tare ra pidă a a ces tei tehnol ogi i după a nul 2040,
a jungând în 2050 l a o producție de 28 TWh ga z de sinteză .
Producți a de gaz de s i nteză di n SRE es te bi neveni tă în
mi xul energetic că tre s fâ rș i tul tra nzi ți ei energeti ce, l a
ori zontul a nul ui 2050, pentru că poa te contri bui l a
deca rbonarea gazelor naturale. Metanul s us tena bi l es te
necesar în procese industriale ce utilizea ză fl a că ra , unde
es te di fi ci l de înl ocui t.
Atâ t pomparea inversă a apei în centra l e hi droel ectri ce,
câ t ș i hidroliza au un randament relati v s că zut. Di n a ces t
moti v, chi a r da că s e dezvol tă a s tfel de ca pa ci tă ți de
s toca re la s cară mare, este preferabilă utilizarea energi ei
el ectri ce în momentul în ca re es te produs ă , res pecti v
s toca rea ei în ba teri i .
Un rol i mportant în echilibra rea SEN îl vor a vea rețel el e
i nteligente ș i managementul cereri i de energi e, i ncl us i v
pri n creș terea rol ul ui comuni tă ți l or l oca l e ș i a l
pros umatorilor, deținători de mi ci ca pa ci tă ți de s toca re
di s tri bui te geogra fi c.
Eficiența energetică a imobilelor
Stocul clădirilor din România a re o efi ci ență energeti că
rel a tiv s căzută, iar consumul s peci fi c de energi e pentru
încă l zire și ră cire este relativ ri dicat, cu o medie naționa l ă
de 157 kWh/m2/an, în condițiile în care ci rca jumătate din
l ocuințe sunt încălzite doar parțial. Programele na ți ona l e
de creș tere a eficienței energetice, în paralel cu creș terea
cos turilor cu energi a , vor încura ja i nves ti ți i în i zol a rea
termi că a locuințelor în următorii 15 a ni, în toate scenariile
de dezvol ta re.
După 2030, creș teri l e s upl i menta re a l e efi ci enței
energeti ce l a încă l zi re vor fi îns ă ma i cos ti s i toa re,
pres upunând lucrări mai a mple ș i complexe de re abilitare.
As tfel, se poate prevedea o s cădere a consumului s peci fi c
de energie pentru încălzire și răcire, între 2030 ș i 2050, de
l a 108 l a 81 kWh/m2/an, prin investiții medii a nuale de 2,6
ml d €.
Cons umul total de energi e a l gos podă ri i l or va urma în
bună măsură necesarul pentru încălzire și ră ci re. Cererea
de energie a gospodăriilor pentru gătit, încălzire, ilumina t,
el ectronice ș i electrocasnice, este de aștepta t s ă crea s că
foa rte puți n, ca urma re a a doptă ri i trepta te a noi l or
tehnologii de ecodesign, cu consum s pecific tot mai scăzut.
Rolul de termen lung al autovehiculului electric în
transporturi
Mobi litatea electrică reprezi ntă o a l terna ti vă s ol i dă ș i
credi bilă, de termen lung, l a motorul cu a rdere i nternă .
Ga zele naturale, GPL-ul și hi drogenul s unt combus ti bi l i
a l ternativi viabili pentru sectorul transporturilor, însă es te
puți n probabil să ofere o s oluție de înlocuire pe scară largă
a produs el or petrol i ere în mi xul energeti c.
Pe de a ltă parte, principala probl emă a a utovehi cul ul ui
el ectric constă în dificultatea s tocării energiei electrice. Din
punct de vedere al sustenabilității , s e pune ș i probl ema
emi s i i l or a ferente producți ei de energi e el ectri că ,
domi nată de combus ti bi l i i fos i l i . Pe termen l ung îns ă ,
a utovehiculele electrice s unt de așteptat s ă deți nă un rol
centra l, pe măsură ce crește eficiența bateriilor, res pecti v
producția în ca nti tă ți ma ri a energi ei el ectri ce cura te.
Tra nzi ția de la motorul cu ardere internă către cel el ectri c
es te probabil să aibă loc trecând prin etapa intermediară a
a utovehiculelor hi bri de (echi pa te cu a mbel e ti puri de
motor), cu s au fără a l i menta re di n rețea ua de energi e
el ectri că . Cea ma i ti mpuri e dezvol ta re o vor a vea
a utovehiculele hibride pentru ca re motorul el ectri c a re
doa r un rol ma rgi na l , l a vi teze mi ci , în tra fi cul urba n.
Eta pa a doua va cons ta în creș terea numă rul ui de
a utovehicule hi bri de de ti p pl ug-i n, a că ror ba teri e de
ca pa citate medie se poate încărca de la o s ursă externă de
energi e el ectri că .
În fi ne, a trei a eta pă va cons ta în cre ș terea ra pi dă a
ponderii autovehiculelor pur electrice, cu baterii de ma re
ca pa citate, pe mă s ură ce cos tul l or s ca de, i a r energi a
el ectrică provine în cea mai mare parte din surse cu emisi i
s că zute de GES.
Pentru România, nu es te oportună tra vers a rea a ces tor
pa ș i mai ra pid decâ t es te efi ci ent di n punct de vedere
economic, cu excepția unor s cheme de s prijin de a mploare
l i mita tă pentru dezvol ta rea i nfra s tructuri i publ i ce de
reîncă rcare și o s usținere ma rgi na l ă a pi eței în eta pel e
i nci pi ente de dezvol ta re , coordona tă cu dezvol ta rea
i ndus tri ei a utovehi cul el or el ectri ce în Româ ni a .
As tfel, a proape 60% di n pa rcul a uto a r urma s ă a i bă , în
2050, o formă de propulsie electrică. Dintre autovehiculele
Pagină 57 din 62
pe motori nă ș i benzi nă , o bună pa rte a r putea fol os i
produse energeti ce pe ba ză de bi oma s ă . Bi neînțel es ,
tra nzi ția că tre electromobilitate poate a vea loc ma i ra pi d
s a u mai lent, în funcție de evol uți a fa ctori l or pri nci pa l i
expl i ca ți ma i s us .
Consumul de energie al României între 2030 și 2050
Ana l iza consumului de energie pe tipuri de res urs e ș i pe
s egmente a l e cereri i nu a ra tă s chi mbă ri ma jore în
cons umul de energie pe segmente de cerere și pe sectoare
de a cti vitate, dar vor a vea loc transformări i mporta nte în
mi xul energetic, remarcate în s pecial în cererea diferitel or
ti puri de energie la nivel sectorial și din punct de vedere al
tehnol ogi i l or uti l i za te.
Consumul brut de energie primară pe tipuri de resurse
Rezultatele model ă ri i pentru Scena ri ul Opti m i ndi că o
s că dere cu 7% a cererii de energi e pri ma ră între 2030 ș i
2050, de l a 394 TWh, la 365 TWh. Sca de, de a s emenea ,
ponderea combus ti bi l i l or fos i l i în mi xul de energi e
pri ma ră , de l a 61%, l a 47%, fi i nd înl ocui ți de SRE.
În i ndustrie, consumul de energie finală va scădea ușor de
l a 80 TWh în 2030 l a 75 TWh în 2040, urma t de creș tere
uș oa ră pâ nă l a 77 TWh în 2050.
Cons umul final de energie în industriile energo -i ntens i ve
prezi ntă o tendi nță s i mi l a ră cel ui di n i ndus tri e, în
a ns amblu; după o s cădere de la 45 TWh în 2030 l a 40 TWh
în 2040, cons umul ră mâne relativ constant la a ces t ni vel ,
în toa te s cena ri i l e, pâ nă în 2050.
În s ectorul rezidențial, consumul final de energi e ră mâ ne
l a un nivel similar celui din prezent, de circa 86 TWh pâ nă
în 2040, urma t de o scădere l a 79 TWh în 2050. Rezultatele
prezi ntă, în acest ca z, o evoluție de mijloc, în ca drul unui
ti pa r relativ consistent cu celelalte s cenarii, cu scădere mai
puterni că de cons um doa r în s cena ri i l e cu pol i ti ci
a mbițioase de decarbonare, prin i nvestiții s ubsta nți a l e în
efi ci ența energeti că a i mobi l el or.
În s ectorul s erviciilor, se preconizează un consum s tabil de
energi e între 2030 ș i 2050, în jurul va l ori i de 23 TWh.
Cons umul în a gri cul tură es te de a proxi ma ti v 4 TWh.
Ni vel ul este unul median, situat între proiecțiile de ușoa ră
creș tere ale Scenariul ui de Referi nță ș i cel e de uș oa ră
s că dere, a l e s cena ri ul ui a mbi ți os de deca rbona re.
Cons umul final de energie în sectorul tra nsporturi prezintă
o creș tere l entă de la 75 TWh în 2030 l a 77 TWh în 2035,
urma tă de o scădere gra dua l ă pâ nă l a 74 TWh în 2050.
În tota l, consumul brut de energie finală este a ș tepta t s ă
s ca dă uș or, de l a 269 l a 257 TWh.
Ponderea segmentelor de cons um ră mâ ne a proxi ma ti v
a ceea ș i în peri oa da 2030-2050.
Consumul brut de energie finală pe tipuri de resurse
Cons umul final de produse petroliere înregistrează evoluții
puterni c di vergente de l a s cena ri u l a s cena ri u.
Cons umul final de gaz natural ră mâne constant între 2030
ș i 2050, l a nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii es te
es timat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul mi ni m, de
l a 63 TWh în 2030, l a 47 TWh în 2050.
Evol uți a cereri i tuturor combus ti bi l i l or fos i l i es te
condi ți ona tă de prețul l or, de ni vel ul de a mbi ți e a l
pol iticilor de decarbonare, respectiv de prețul european al
certi fi ca tel or de emi s i i ETS.
Cons umul de energie finală din biomasă și deș euri poa te
înregistra o creștere notabilă, de la 45 TWh în 2030, l a 53
TWh în 2050.
Cons umul fi na l de energi e el ectri că prezi ntă un ti pa r
robus t și consistent de creștere în toate s cenariile studiate.
Cons umul final de abur ar putea înregistra o scădere l entă
de l a 18 TWh în 2030, l a 17 TWh în 2050
În ceea ce pri veș te ponderea energi ei el ectri ce în
cons umul fi nal de energie, modela rea i ndi că o tendi nță
cl a ră și s ol i dă de creș tere, de l a 19% în 2030 l a 25% în
2050.
Ponderea gazelor naturale în consumul final de energie pe
termen l ung prezintă o cotă a proape constantă, la un nivel
de ci rca 25%.
Producția și importurile nete de energie între 2030 și
2050
Producți a totală de energie primară va prezenta o uș oa ră
s că dere, de l a 304 TWh (echi va l entul a 26,2 mi l tep) în
2030 l a 287 TWh în 2050.
Producți a totală de că rbune va s că dea de l a 32 TWh în
2030 l a 12 TWh în 2050, în conti nua rea tendi nței de
di mi nua re a că rbunel ui în mi xul energeti c (45 TWh în
2020).
Se es timează că producția de țiței își va continua tendi nța
de s că dere lentă între 2030 ș i 2050, de l a 22, l a 13 TWh
(1,93 l a 1,15 mi l tep).
Producți a de gaz natural va s cădea, după ce atinge un nou
vâ rf de 132 TWh în 2025, ca urma re a produ cți ei di n
Ma rea Nea gră , l a 96 TWh în 2030 ș i l a 65 TWh în 2050.
Producți a de energie din SRE va crește în ri tm susținut, de
l a 86 TWh în 2030 l a 129 TWh în 2050. Tendi nța de
creș tere es te cons i s tentă în toa te s cena ri i l e rul a te.
Pagină 58 din 62

Producți a totală de energie pe bază de biomasă și deș euri
prezi ntă, în toa te s cena ri i l e, o creș tere cons i s tentă în
peri oada a nalizată, 2030-2050. Es te notabilă tendi nța de
a ccel erare a producției pe ba ză de bi oma s ă după 2030,
pri n dezvoltarea tehnologiilor moderne și eficiente l a scară
l a rgă , în s peci a l în medi ul rura l .
Evol uția dependenței de i mporturi de energi e prezi ntă
di ferențe de l a s cena ri u l a s cena ri u. Ți ței ul ră mâ ne
pri ncipala formă de energie importată în România în toată
peri oa da a na l i za tă ș i în toa te s cena ri i l e.
Estimarea investițiilor în sectorul energetic în intervalul
2030-2050
Vor fi necesare i nvestiții s us ți nute ș i în i nterva l ul 2030-
2050. Chel tuielile de investiții în sectorul energeti c vor fi ,
între 2031 ș i 2050, de ci rca 15 ml d euro, ceea ce revi ne l a
o medi e a nua l ă de 750 mi l euro .
Participarea echitabilă la atingerea țintelor UE28 în 2030
și 2050
Româ nia își va îndeplini angajamentul european cu pri vi re
l a ți ntele naționale pentru eficiența energeti că , energi a
regenerabilă și emisiile de GES pentru a nul 2020, un efort
s us ținut s uplimentar fiind necesar doa r pentru creș terea
cotei de SRE în tra ns porturi (SRE-T) l a 10%. Efortul
s tra tegi c în urmă tori i a ni va cons ta în pri nci pa l în
i mpri marea unei direcții de evoluție a s ectorului energeti c
conform cu obi ecti vel e s tra tegi ce pri ori ta re, i ncl us i v
pa rti ci pa rea l a proces ul îndel unga t ș i compl ex de
tra ns formare pentru a tenua rea s chi mbă ri l or cl i ma ti ce.
În a ces t context, rezul ta tel e model ă ri i ca nti ta ti ve a
s ectorului energetic din România pentru peri oa da 2016-
2030 fundamentează mandatul de negociere al Româ ni ei
pentru s tabilirea țintelor indicative naționale pentru 2030
cu pri vi re la emisiile de GES, SRE și eficiență energeti că , în
mod echitabil. Mai jos sunt prezentate succint rezulta tel e
modelării pentru 2030, în toa te s cena ri i l e, cu pri vi re l a
cota de SRE, emi s i i de GES ș i efi ci ență energeti că .
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Româ nia își redusese în 2015 emisiile de GES cu 54% fa ță
de 1990, mul t peste nivelul mediu de 20% s tabilit ca ți ntă
UE28 pentru 2020 ș i ținta de 40% pentru 2030. Scă derea
es te, în primul, râ nd rezultatul unui proces amplu și di fi ci l
de tra ns forma re a s ectorul ui i ndus tri a l , ce poa te fi
cons i dera t în bună mă s ură închei a t.
Industria ră mâne principalul motor de creștere economică
s us tenabilă pentru România și are premise foarte bune de
dezvol tare în deceniile următoare, în s pecial în producți a
de ma șini, utilaje și echipamente, cu va loare adăuga tă tot
ma i ri di ca tă . Pe termen s curt, creș terea efi ci enței
energetice și scăderii emisiilor de GES nu vor mai progresa
l a fel de substanțial. Scăderea emisiilor de GES va a vea l oc
într-un ri tm mult mai lent decât cel din ul ti mi i 25 de a ni ,
fi i nd rezul ta tul concerta t a mi ci îmbună tă ți ri în toa te
s ectoarele de activitate. Un rol primordial îl vor a vea îns ă
efi cientizarea consumului de energie ș i creșterea ponderi i
energi i l or cura te în mi xul energeti c.
Pentru 2030, rezul ta tel e model ă ri i i ndi că o s că dere
s uplimentară a emisiilor totale de GES cu 6-9%, până la 60-
63% fa ță de 1990. În valoare absolută, emisiile a nua l e s e
vor reduce de l a 116 mil. tCO2 echi valent în 2015 l a 94-102
mi l . tCO2echivalent în 2030. Vor contribui a tâ t s ectoa rel e
cupri ns e în s i s temul ETS, câ t ș i a cti vi tă ți l e non -ETS.
Emi s iile de GES cupri ns e în s i s temul ETS s -a u redus în
Româ nia cu 43% în perioada 2005-2015, de l a 75 l a 43 mi l
t CO2 echi va l ent. Ți nta medi e UE28 pentru 2030 de
reducere a emisiilor ETS este de 43% fa ță de s i tua ți a di n
2005, ni vel a ti ns deja de Româ ni a .
Bi neînțeles, prin participarea la sistemul ETS, Româ ni a va
conti nua să reducă emi s i i l e de GES a ferente – cel ma i
proba bi l l a un ni vel cupri ns între 30 ș i 35 mi l t CO2
echi valent, în funcți e de evol uți a mi xul ui energeti c. În
s i tuația în care prețul certificatelor de emis i i ETS ră mâ ne
îns ă , la nivel european, la o valoare mai s căzută decât este
necesar pentru atingerea țintelor de decarbonare, emisiile
de GES cuprinse în s i s temul ETS vor fi ma i ri di ca te. Nu
exi s tă ș i nu sunt necesare ținte naționale pentru emi s i i l e
de GES a coperi te de s chema ETS.
Pentru emi s i i l e de GES non-ETS, CE a propus pentru
Româ nia o ți ntă de reducere cu 2% în 2030 fa ță de nivel ul
di n 2005, în ti mp ce media pentru UE28 este o reducere de
35%. Acea s tă țintă este echitabilă și ține cont de necesarul
Româ niei de a crește consumul de energi e în ta ndem cu
creș terea economică, în special în a numite s ectoa re non -
ETS precum tra ns porturi l e ș i încă l zi rea l ocui nțel or.
Pe s curt, Româ ni a contri bui e echi ta bi l l a proces ul de
deca rbonare a l UE28, cu o reducere de cel puți n 60% a
emi s i i l or de GES tota l e în 2030 fa ță de 1990, în toa te
s cenariile a nalizate. La nivel european, reducerea medi e
de 60% urmează a fi ți nta intermediară pentru a nul 2040.
Creșterea rolului SRE în mixul energetic
Româ nia ar putea introduce un mecanism de s prijin pentru
dezvol tarea potențialului biomasei în forme moderne ș i
efi ci ente, îns ă dezvol ta rea în conti nua re a pa rcuri l or
eol iene și s olar fotovoltaice va conti nua , proba bi l , doa r
a tunci câ nd costul a cestor tehnologii l e fa ce competi ti ve
fă ră s cheme de sprijin. Acest lucru este de a șteptat să aibă
l oc în următorul deceniu, prin urmare s e vor cons trui noi
ca pa cități eol i ene ș i fotovol ta i ce în Româ ni a , chi a r în
a bs ența unei s cheme de s pri ji n, după a nul 2020.
Pagină 59 din 62
Fa ctorii cei ma i i mporta nți ce vor determi na ri tmul de
dezvol tare a capacităților regenera bi l e s unt (1) evol uți a
cos tul ui tehnol ogi i l or SRE, (2) cos tul că rbunel ui ș i a l
ga zelor naturale și (3) prețul ETS. Toate a ces te el emente
de cos t s unt dificil de anticipat, însă cel mai ma re gra d de
i ncerti tudi ne es te cu pri vi re l a prețul ETS.
Un preț rel a ti v s că zut a l ETS, ceea ce nu a r conduce l a
i eșirea că rbunelui din mixul energiei electrice, dar ratea ză
a s tfel îndeplinirea țintelor de decarbonare, ar pă s tra cota
SRE-E l a un nivel a propi a t de cel di n prezent, s ub 45%.
Mul t ma i probabilă este însă creșterea prețul ui ETS că tre
ni velul minim, ceea ce a r permite totuși a tingerea ți ntel or
de decarbonare. La acest nivel de preț ETS, cota SRE-E va
creș te l a 52% în 2030.
Un a l t factor ce va influența considerabil, pe termen s curt
ș i mediu, dezvol ta rea producți ei de SRE-E es te ni vel ul
cos tului ca pitalului pentru finanțarea investițiilor. România
a re unul di ntre cel e ma i ri di ca te ni vel uri a l e cos tul ui
ca pi talului din UE28, ceea ce îns ea mnă că , de exempl u,
es te considerabil mai s cumpă cons trui rea unei turbi ne
eol i ene în Româ ni a decâ t în Germa ni a . În l i ps a unui
meca nism european de ga ra nta re a i nves ti ți i l or în SRE,
Româ ni a va fi puți n a tra cti vă pentru noi i nves ti ți i ,
înceti ni nd ri tmul de creș tere a ponderi i SRE.
Ponderea SRE în consumul brut de energie finală pentru
încălzire și răcire
Încă l zi rea cl ă di ri l or ș i uti l i za rea a burul ui în proces e
i ndustriale reprezi ntă pri nci pa l ul s egment de cons um
energeti c, ma i i mporta nt decâ t energi a el ectri că s a u
cons umul în tra nsporturi. În 2015, România a a coperi t di n
SRE ma i mult de 28% din consumul brut de energie fi na l ă
pentru încă l zi re ș i ră ci re (ponderea SRE-IR). Evol uți a
a cestui indicator va determi na în cea ma i ma re mă s ură
cota tota l ă SRE în 2030.
Scena riile ce arată o tra nziție ra pidă că tre forme moderne
de uti lizare a biomasei pentru încă l zi re ș i trecerea unui
numă r însemnat de l ocalități rurale la încălzire pe bază de
ga z na tura l ș i cu pompe de că l dură a ra tă o s că dere a
ponderii SRE-IR cu 5%, la 23% în 2030. Es te i mprobabi l ă o
modi fica re a tâ t de profundă a modul ui de încă l zi re a
l ocuințelor, dar este clară tendința de s că dere uș oa ră a
ponderii SRE-IR. Dacă tra nsformarea modului de încă l zi re
ș i i zolarea termică a locuințelor a u l oc l ent și sunt limi ta te
în pri ncipal la medi ul urba n, ponderea SRE-IR a r putea
creș te uș or, l a cel mul t 30%.
Ponderea SRE în consumul brut de energie finală în
transporturi (SRE-T)
Româ nia își va atinge ținta pentru SRE-T de 10% în 2020,
îns ă este puțin probabilă o creș tere ul teri oa ră ra pi dă a
vol umului de biocarburanți, nu în ultimul râ nd di n ca uza
cons i derentel or de s us tena bi l i ta te a producți ei l or.
În perioada 2020-2030, ponderea SRE-T va crește în special
ca urma re a creșteri i ponderi i mobi l i tă ți i el ectri ce, pe
s egmentele feroviar și rutier. As tfel, în funcție de ritmul de
penetrare a a utovehiculelor hi bri de ș i a cel or el ectri ce,
ponderea SRE-T în 2030 a r putea a junge l a 13-15%.
Creș terea cu 3-5 puncte procentuale nu es te negl i ja bi l ă ,
veni nd pe fondul unei creș teri s us ți nute a s ectorul ui
tra ns porturilor. Ea anticipează o creștere mult mai ra pi dă
în peri oa da 2030-2050.
Pagină 60 din 62
ACTUALIZAREA PERIODICĂ A STRATEGIEI ENERGETICE
Mi ni sterul Energiei monitorizează în permanență s ectorul
energetic, inclusiv s tadiul de i mpl ementa re a Stra tegi ei
Energeti ce 2019-2030, cu pers pecti va a nul ui 2050.
Pl a nuri l e de a cți une ș i mă s uri l e neces a re pentru
îndepl i ni rea obi ecti vel or s tra tegi ce vor fi urmă ri te
îndeaproape, pentru a a s i gura s urs el e de fi na nța re ș i
derularea în condiții opti me a proi ectel or de i nves ti ți i .
Actua l izarea periodică a Strategiei ține cont de s chimbările
ca re a u loc pe plan l ocal, regional, europea n ș i mondi a l .
Tra ns punerea în pra cti că a Stra tegi ei Energeti ce es te
corel ata cu contextul naționa l ș i i nterna ți ona l , a mbel e
evol uâ nd în i nterdependență di na mi că .
Tra ns formarea cl imatului economic i mpune noi tendi nțe
de dezvoltare a soci etă ți i ș i a nevoi l or a ces tei a . Noi l e
tehnologii și produse energetice reorientează a legeril e de
i nvestiții, încrederea în procesel e energeti ce, precum ș i
s tructura s i s temul ui el ectroenergeti c.
Pentru a ră spunde modificărilor de context, o da tă l a cel
mul t ci nci a ni , vor a vea l oc:
o a ctua liza rea da tel or ș i a a na l i zei de s i s tem;
o o nouă a na l i ză ca l i ta ti vă a tendi nțel or di n
s i s temul energeti c na ți ona l ;
o redefi ni rea s cena ri i l or ș i o nouă model a re
ca nti ta ti vă ;
o revi zuirea ți ntelor și a pri ori tă ți l or de a cți une.
Stra tegia Energetică se bazează pe dezvol ta rea pi ețel or
concurențiale de energie electrică, ga ze na tura l e ș i a l te
res urs e pri ma re, ceea ce conduce l a nevoi a de noi
a bordări , o da tă cu modi fi ca rea tendi nțel or de pi a ță .
Pagină 61 din 62
Abrevieri
ANRE Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei
ANRM Agenția Națională pentru Resurse Minerale
ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
BRUA gazoductul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria
CCGT turbină cu ciclu combinat pe bază de gaz natural
CSC procesul de captare, transport și stocare geologică a emisiilor de CO2
CE Comisia Europeană
CEH Complexului Energetic Hunedoara
CEO Complexului Energetic Oltenia
CNU Compania Națională a Uraniului
DEN Dispecerul Energetic Național
ELCEN Electrocentrale Bucureşti
ENTSO-E European Network of Transmission System Operators for Electricity, Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi
Sistem pentru Energie Electrică
ENTSO-G European Network of Transmission System Operators for Gas, Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem
pentru Gaz Natural
ESCO Energy Services Company, companie de servicii energetice
ETS Emission Trading System, sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE
GEM-E3 model macroeconomic si sectorial pentru țările din Europa și economia globală;
GES gaze cu efect de seră
GNC gaz natural comprimat
GNL gaz natural lichefiat
GPL gaz petrolier lichefiat
HHI indicele Herfindahl-Hirschmann
IEA Agenția Internațională pentru Energie
mil t milioane tone
mld m3 miliarde metri cubi
mtep milioane tone echivalent petrol
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OPEC Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol
PCI „Proiecte de Interes Comun”, propuse spre finanțare prin programul Connecting Europe Facility
PRIMES Price-Induced Market Equilibrium System, suita de modele utilizate în modelarea cantitativă
RADET Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice din București
RET rețea electrică de transport
SACET sistem de alimentare centralizată cu energie termică
SEN sistemul electroenergetic național
SNT sistem național de transport (pentru gaz natural, respectiv pentru țiței)
SRE surse regenerabile de energie
STS servicii tehnologice de sistem
UE Uniunea Europeană
WACC Weighted Average Cost of Capital, costul mediu ponderat al capitalului (costul capitalului)
OTS operatorul de transport și de sistem pentru energie electrică
tep tone echivalent petrol, unitate de măsură a energiei. 1 tep = 11,628 MWh
TWh terawatt-oră, echivalentul unui miliard de kilowați-oră (kWh), unitate de măsură a energiei. Sunt utilizați și alți multipli ai
kWh, respectiv MWh (o mie de kWh) și GWh (un milion de kWh)

Pagină 62 din 62