Beneficiar :IFIN HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

ROMANIA Str. DINU VINTILA nr. 11
Etaj 8, camera 8, sector 2
Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV BUCURESTI

Pr.nr.: 26/2011
Faza : P.T.+C.S. – revizia 1
Data : mai 2012

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE TERASAMENTE

GENERALITĂłI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Caietul cuprinde condiŃiile tehnice ce trebuie să fie îndeplinite la executarea
terasamentelor, controlul calităŃii 6i condiŃiile de recepŃie a lucrarilor.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 6i alte
standarde 6i normative în vigoare, la data execuŃiei, în măsura în care acestea
completează 6i nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităŃi de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor 6i determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, 6i alte verificări

suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice 6i

organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat să Ńină evidenŃa zilnică a terasamentelor executate, cu

rezultatele testelor 6i verificărilor efectuate.

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul poate
dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor 6i luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.

CAPITOLUL I # MATERIALE

ART.3. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

3.1. Categoriile 6i tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor sunt
clasificate conform SR EN ISO 14688 1:2004 si sunt date in anexa 1.
Identificarea, descrierea si clasificarea mai precisa a pamanturilor se obtine prin incercari
de laborator necesare pentru a stabili modul de tratare in vederea realizarii
terasamentelor.
3.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiŃii climaterice 6i
hidrologice, la orice înălŃime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
3.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiŃii
climaterice, hidrologice 6i la orice înălŃime de terasament, compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvată.
3.4. Pământurile prăfoase 6i argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiŃiile
hidrologice locale sunt mediocre 6i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1;2;3 privind acŃiunea fenomenului de îngheŃ dezgheŃ la lucrări de
drum.
3.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, pământurile rele sau foarte
rele (vezi tabelul 1b) sau a cele cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5
g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare. Înlocuirea se va face pe
toată lăŃimea lucrării, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele 6i de
minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare
uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului
drumului 6i se va stabili în funcŃie de condiŃiile locale concrete, de către Inginer.
Pământurile argiloase se vor înlocui. Când pământul din patul drumului are umiditatea
relativă W o>0,55 se va executa un strat de separaŃie din geotextil, rezistent 6i permeabil.

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

−
=
−
3.6. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile
turboase 6i vegetale, pământurile cu consistenŃă redusă (care au indicele de consistenŃă
sub 0,75%), precum 6i pământurile cu conŃinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă.
Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ îngheŃat sau cu conŃinut de materii
organice în putrefacŃie (brazde, frunzi6, rădăcini, crengi, etc.).

ART.4. APA DE COMPACTARE

4.1. Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară 6i nu trebuie să
conŃină materii organice în suspensie.
4.2. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va
face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza 6i modalităŃile de
utilizare.

ART.5. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECłIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecŃie a rambleelor erodabile
trebuie să aibă calităŃile pământurilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse
nisipurile 6i pietri6urile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.

ART.6. VERIFICAREA CALITĂłII PĂMÂNTURILOR

6.1. Verificarea calităŃii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevăzute în tabelul 1.
Tabelul 1
Nr. Caracteristici Standard de
FrecvenŃe minime
crt. care se verifică referinŃă
1 Granulozitate 1913/5
În funcŃie de eterogenitatea pământului utilizat
2 Limita de plasticitate 1913/4
însă nu va fi mai mică decât o încercare la
3 Densitatea uscată maximă 1913/3
fiecare 5.000 mc
4 Coeficientul de neuniformitate SR EN 933
5 Caracteristicile de compactare Pentru pământurile folosite în rambleele din 1913/13

% !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

spatele zidurilor 6i pământurile folosite la

6 Umflarea liberă protecŃia rambleelor, o încercare la fiecare 1.000 1913/12
mc
O încercare la fiecare:
Sensibilitatea la
7 2.000 mc pământ pentru ramblee 1709/3
îngheŃ dezgheŃ
250 ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1

6.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.

CAPITOLUL II # EXECUłIA TERASAMENTELOR

ART.7. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

7.1. La pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheŃi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de repere
amplasate în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoŃit 6i de o reŃea de repere de
nivelment stabile, din borne de beton, amplasate în afara zonei drumului, cel puŃin câte
două repere la o suta de metri .
7.2. În cazul când documentaŃia este întocmită pe planuri fotogrammetrice, traseul
drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la
începerea lucrărilor de execuŃie pe baza planului de situaŃie, a listei cu coordonate pentru
vârfurile de unghi 6i a reperelor de pe teren.
7.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea 6i completarea pichetajului în cazul situaŃiei arătate la pct.7.1. sau la
executarea pichetajului complet nou în cazul situaŃiei de la pct.7.2. În ambele cazuri
trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanŃă maximă
între acestea de 30 m în aliniament 6i de 20 m în curbe.
PicheŃii implantaŃi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaŃi, în plan 6i în profil în
lung, de acelea6i repere ca 6i picheŃii din pichetajul iniŃial.
7.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin Ńăru6i 6i 6abloane următoarele:
înălŃimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de a lungul axului drumului;

! !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

punctele de intersecŃii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

înclinarea taluzurilor.
7.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheŃilor 6i reperelor 6i
are obligaŃia de a i restabili sau de a i reamplasa dacă este necesar.
7.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala 6i răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a
„Inginerului”, cu notificare cu cel puŃin 24 ore în devans.
7.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate 6i toate instalaŃiile subterane 6i
aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

ART.8. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

8.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei expropriate:
defri6ări;
curăŃirea terenului de resturi vegetale 6i buruieni;
decaparea 6i depozitarea pământului vegetal;
asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaŃă 6i adâncime;
demolarea construcŃiilor existente.
8.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor 6i
arbu6tilor, să scoată rădăcinile 6i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos
rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaŃia în vigoare.
Scoaterea buturugilor 6i rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălŃime mai mică de
2 m precum 6i la debleuri.
8.3. CurăŃirea terenului de frunze, crengi, iarbă 6i buruieni 6i alte materiale se face pe
întreaga suprafaŃă a amprizei.
8.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaŃă a amprizei drumului 6i a
gropilor de împrumut.
8.5. Pământul decapat 6i orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate 6i depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea
reutilizării.

& !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

8.6. Pe porŃiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin 6anŃuri de gardă care să colecteze 6i să evacueze
apa în afara amprizei drumului. În general, dacă se impune, se vor executa lucrări de
colectare, drenare 6i evacuare a apelor din ampriza drumului.
8.7. Demolările construcŃiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform
indicaŃiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în
groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
8.8. Toate golurile ca: puŃuri, pivniŃe, excavaŃii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor
6i rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor
art.4 6i compactate pentru a obŃine gradul de compactare prevăzut în tabelul 5 punctul b.
8.9. Antreprenorul nu va trece la execuŃia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să
constate 6i să accepte execuŃia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menŃionată în registrul de 6antier.

ART.9. MINCAREA PĂMÂNTULUI

9.1. Mi6carea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din
săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul
trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităŃilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de mi6care a terasamentelor), precum 6i toate informaŃiile cu
privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distanŃe, etc.).
9.2. Excedentul de săpătură 6i pământurile din debleuri care sunt improprii realizării
rambleelor (în sensul prevederilor din art.4) precum 6i pământul din patul drumului din
zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite
definitive.
9.3. Recurgerea la debleuri 6i ramblee în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
9.4. Dacă, în cursul execuŃiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri este
incompatibilă cu prescripŃiile prezentului caiet de sarcini 6i ale caietului de sarcini speciale,
sau ale standardelor 6i normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea 6i condiŃiile de
execuŃie a rambleelor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul 6i să i supună spre

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

aprobare propuneri de modificare a provenienŃei pământului pentru umplutură, pe bază de

măsurători 6i teste de laborator, demonstrând existenŃa reală a materialelor 6i evaluarea
cantităŃilor de pământ ce se vor exploata.
9.5. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, „Tabelul de
mi6care a pământului” care define6te în spaŃiu mi6cările 6i localizarea finală a fiecărei
cantităŃi izolate de pământ din debleu. El Ńine cont de „Tabloul de corespondenŃă a
pământului” stabilit de Client, dacă aceasta există, ca 6i de punctele de trecere obligatorii
ale itinerarului de transport. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30
de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

ART. 10. EXECUłIA DEBLEURILOR

10.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini să fi fost verificat 6i recunoscut
ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu, să fie menŃionate în registrul de 6antier.
10.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăŃime 6i pe măsură ce avansează,
se realizează 6i taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menŃionate pe profilurile
transversale.
10.3. Nu se vor crea supra adâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar
asemenea situaŃii se va trece la umplerea lor, conform modalităŃilor pe care le va prescrie
Beneficiarul lucrării 6i pe cheltuiala Antreprenorului.
10.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurându se permanent drenarea 6i evacuarea apelor pluviale 6i evitarea
destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni
umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de
începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de
ape.
10.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităŃile
stabilite 6i nu este de portanŃa prevăzută, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat
de formă pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul
de compactare de 100% Proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor normal.

' !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

10.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cuno6tinŃa Beneficiarului
neconcordanŃa constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării
taluzurilor 6i modificarea volumului terasamentelor.
10.7. Prevederile STAS 2914 84 privind înclinarea taluzurilor la debleuri pentru adâncimi
de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 2, în funcŃie de natura materialelor existente în
debleu.
Tabelul 2
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR
Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri
1,0 : 1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess 6i pământuri loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcŃie de gradul de alterabilitate 6i de
1,0:1,5...1,0:1,0
adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în de la 1,0:0,1 până la poziŃia
ce prive6te stabilitatea verticală sau chiar în consola

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiŃii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltraŃii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va
stabili printr un calcul de stabilitate.
10.8. Taluzurile vor trebui să fie curăŃate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt
perfect aderente sau încorporate în teren ca 6i rocile dislocate a căror stabilitate este
incertă.
10.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,
Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunŃând în acela6i timp Beneficiarul.
10.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor
normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
10.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul
va trebui să stabilească 6i apoi să adapteze planurile sale de derocare în a6a fel încât
după explozii să se obŃină:
• degajarea la gabarit a taluzurilor 6i platformei;
• cea mai mare fracŃionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a

( !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

lucrărilor.
10.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent 6i în
special după explozie, taluzurile de debleuri 6i terenurile de deasupra acestora, în scopul
de a se înlătura părŃile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din
alte cauze.
După execuŃia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste
tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea
suplimentară necesară.
10.13. ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃa platformei 6i nivelarea taluzurilor sub lata
de 3 m sunt date în tabelul 3.
Tabelul 3
Profilul ToleranŃe admise
Roci necompacte Roci compacte
Platformă cu strat de formă +/ 3 cm +/ 5 cm
Platformă fără strat de formă +/ 5 cm +/ 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/ 10 cm variabil în funcŃie de natura rocii

10.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este
lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime
suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru
aducerea la cote, care va trebui compactat a6a cum este arătat în art.14.
10.15. În timpul execuŃiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel
ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleelor să nu fie degradate sau
înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de
la partea de jos a rampelor profilului în lung.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaŃională a apelor, Antreprenorul va
trebui să menŃină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaŃa părŃii excavate 6i să
execute în timp util 6anŃuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul
excavării.

ART.11. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 6i 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât 6i
celor de rambleu.

) !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

Pentru ramblee mai sunt necesare 6i se vor executa 6i alte lucrări pregătitoare.

11.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul
va trebui să execute trepte de înfrăŃire având o înălŃime egală cu grosimea stratului
prescris pentru umplutură, distanŃate la maximum 1,00 m pe terenuri obi6nuite 6i cu
înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Beneficiar.
11.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 6i 9, sau pe
terenuri de portanŃă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obŃine un grad de compactare Proctor Normal
conform tabelului 4.

ART.12. EXECUłIA RAMBLEURILOR

12.1. PrescripŃii generale
12.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului,
indicate în caietul de sarcini 6i caietul de sarcini speciale, să fie verificate 6i acceptate de
Beneficiar. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de
6antier.
12.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
12.1.3. ExecuŃia rambleelor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităŃile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.
ExecuŃia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul său,
la propunerea Antreprenorului.
12.2. Modul de execuŃie a rambleelor
12.2.1. Rambleele se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului,
pe întreaga lăŃime a platformei 6i în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându
se segregările 6i variaŃiile de umiditate 6i granulometrie.
Dacă dificultăŃile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca execuŃia straturilor
elementare să fie executate pe lăŃimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lăŃime a profilului, urmărind
ca decalarea în înălŃime între două benzi alăturate să nu depă6ească grosimea maximă
impusă.

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

12.2.2. Pământul adus pe platformă este împră6tiat 6i nivelat pe întreaga lăŃime a

platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind
realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
SuprafaŃa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi
plană 6i va avea o pantă transversală de 3…5% către exterior, iar suprafaŃa ultimului strat
va avea panta prescrisă conform articolului 16.

12.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălŃimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiŃia
respectării următoarelor măsuri:
împănarea golurilor cu pământ;
asigurarea tasărilor în timp 6i luarea lor în considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel
puŃin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
12.2.4. La punerea în operă a rambleului se va Ńine seama de umiditatea optimă de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul 6antierului va face determinări ale umidităŃii la
sursă 6i se vor lua măsurile în consecinŃă pentru punerea în operă, respectiv a6ternerea 6i
amânarea compactării, lăsând pământul să se zvânte pentru a 6i reduce umiditatea până
cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului a6ternut pentru a l aduce
la valoarea umidităŃii optime.
12.3. Compactarea rambleelor
12.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevăzut în STAS 2914 conform tabelului 4.
Tabelul 4
Zonele din terasamente (la care se Pământuri Pământuri
prescrie gradul de compactare) necoezive coezive
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu înălŃimea:
h ≤ 2,00 m 100 97
h > 2,00 m 95 92
b. În corpul rambleelor, la adâncimea sub
patul drumului:
h ≤ 0,50 m 100 100

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

0,5 < h ≤ 2,00 m 100 97

h > 2,00 m 95 92
c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm
sub patul drumului 100 100

NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, cu granule mai mari de 20 mm în proporŃie de peste

50% 6i unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat 6i
densitatea obŃinută la efectuarea încercării Proctor normal nu se poate determina, se va
putea considera că s a obŃinut 100% din gradul de compactare Proctor normal, când după
un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de
compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile.
12.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului cu cel puŃin opt zile
înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de
pământ, care poate asigura obŃinerea (după compactare) a gradelor de compactare
arătate în tabelul 4, cu echipamentele existente 6i folosite pe 6antier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu
poate fi obŃinută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă plan6ă de încercare, după ce
va aduce modificările necesare grosimii straturilor 6i utilajului folosit. Rezultatele acestor
încercări trebuie să fie menŃionate în registrul de 6antier.
În cazurile când această obligaŃie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive
nu va depă6i 20 cm după compactare.
12.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 4 % în max. 10% din numărul
punctelor de verificare.
12.4. Controlul compactării
În timpul execuŃiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecvenŃa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 5.
Tabelul 5
FrecvenŃa minimă a
Denumirea încercării ObservaŃii
încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conŃinutului de apă 1 la 250 ml de platformă pe strat

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platformă pe strat

compactare

Laboratorul Antreprenorului va Ńine un registru în care se vor consemna toate rezultatele

privind încercarea Proctor, determinarea umidităŃii 6i a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat 6i sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepŃia unui strat numai dacă toate gradele de compactare
rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepŃie va
trebui, în mod obligatoriu, menŃionată în registrul de 6antier.
12.5 Profiluri 6i taluzuri
12.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de a6a manieră încât după cilindrare profilurile din
proiect să fie realizate cu toleranŃele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri 6i nici excrescenŃe, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obŃinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt
dispoziŃii contrare în caietul de sarcini speciale.
12.5.2 Taluzurile rambleelor a6ezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălŃimile maxime pe verticală indicate
în tabelul 6.
Tabelul 6
H
Natura materialului în rambleu
(max. m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietri6uri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată 6i asigurată numai după realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 4.
12.5.3. În cazul rambleelor cu înălŃimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai
până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de
1:1,5, iar pe restul înălŃimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.

% !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

12.5.4. La ramblee mai înalte de 12,00 m, precum 6i la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale văilor 6i în bălŃi, unde terenul de fundaŃie este alcătuit din particule fine 6i
foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un
coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
12.5.5. Taluzurile rambleelor a6ezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitate portantă
redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălŃimile maxime, h max. pe verticală indicate în
tabelul 7, în funcŃie de caracteristicile fizico mecanice ale terenului de fundaŃie.

Tabelul 7
Caracteristicile terenului de fundaŃie
Panta a) Unghiul de frecare internă în grade
o
terenului 5 10o 15o
de b) coeziunea materialului kPa
fundaŃie 30 60 10 30 60 10 30 60 80
ÎnălŃimea maximă a rambleului, h max., în m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

12.5.6. ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃarea patului 6i a taluzurilor sunt

următoarele:
platformă fără strat de formă +/ 3 cm
platformă cu strat de formă +/ 5 cm
taluz neacoperit +/ 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
ToleranŃa pentru ampriza rambleului realizat, faŃă de cea proiectă este de + 50 cm.
12.6. PrescripŃii aplicabile rambleelor nisipoase
12.6.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea
taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu
poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabelul 4) va putea fi folosit numai
după corectarea granulometriei acestuia, pentru obŃinerea compactării prescrise.
12.6.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite 6i amestecate pentru obŃinerea
unei umidităŃi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

! !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

12.6.3. Platforma 6i taluzurile vor fi nivelate admiŃându se toleranŃele arătate la art.12

tab.3. Aceste toleranŃe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma 6i
taluzurile nisipoase.
12.7. PrescripŃii aplicabile rambleelor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de
sprijin, etc.).
12.7.1. Rambleele din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu acelea6i materiale ca 6i
cele folosite în patul drumului. Pe o lăŃime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie,
mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
12.7.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 4 6i cu asigurarea
integrităŃii lucrărilor de artă.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei
lor de folosire.
12.8. ProtecŃia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protecŃia rambleelor contra apelor pluviale 6i
inundaŃiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depă6e6te intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaŃiilor de care se va Ńine seama va fi cea furnizată de cea mai
apropiată staŃie pluviometrică.

ART.13. EXECUłIA NANłURILOR NI RIGOLELOR

NanŃurile 6i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându se
secŃiunea, cota fundului 6i distanŃa de la marginea amprizei.
NanŃul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenŃa masivelor stâncoase.
Paramentele 6anŃului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminenŃă să
fie tăiate.
La sfâr6itul 6antierului 6i înainte de recepŃia finală, 6anŃurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgări 6i blocuri căzute.

ART.14. FINISAREA PLATFORMEI

& !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

14.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat 6i completat respectând

cotele în profil în lung 6i în profil transversal, declivităŃile 6i lăŃimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare 6i toleranŃele de nivelare sunt date în tabelul 4, respectiv în tabelul
3.
În ce prive6te lăŃimea platformei 6i cotele de execuŃie abaterile limită sunt:
la lăŃimea platformei:
+/ 0,05 m, faŃă de ax
+/ 0,10 m, pe întreaga lăŃime
la cotele proiectului:
+/ 0,05 m, faŃă de cotele de nivel ale proiectului.
14.2. Dacă execuŃia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperi6, în două ape,
cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în
piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

ART.15. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s ar putea să se dovedească necesare, vor fi
definite prin dispoziŃii de 6antier de către Beneficiar 6i reglementarea lor se va face, în
lipsa unor alte dispoziŃii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor
contractuale.

ART.16. ÎNTREłINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANłIE

În timpul termenului de garanŃie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util 6i pe
cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleelor, să menŃină scurgerea apelor,
6i să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuŃii.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceea6i perioadă, la cererea
scrisă a Beneficiarului 6i toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul
nu este răspunzător.

ART.17. CONTROLUL EXECUłIEI LUCRĂRILOR

17.1. Controlul calităŃii lucrărilor de terasamente constă în:
verificarea trasării axului, amprizei drumului 6i a tuturor celorlalte repere de

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

trasare;
verificarea pregătirii terenului de fundaŃie (de sub rambleu);
verificarea calităŃii 6i stării pământului utilizat pentru umpluturi;
verificarea grosimii straturilor a6ternute;
verificarea compactării umpluturilor;
controlul caracteristicilor patului drumului.

17.2. Antreprenorul este obligat să Ńină evidenŃa zilnică, în registrul de laborator, a

verificărilor efectuate asupra calităŃii umidităŃii pământului pus în operă 6i a rezultatelor
obŃinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuŃia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost
finalizat 6i aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întreŃine pe cheltuiala sa straturile recepŃionate, până la acoperirea
acestora cu stratul următor.
17.3. Verificarea trasării axului 6i amprizei drumului 6i a tuturor celorlalte repere de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuŃie a terasamentelor
urmărindu se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. ToleranŃa admisibilă fiind de
+/ 0,10 m în raport cu reperele pichetajului general.
17.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaŃie (sub rambleu)
17.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăŃirea terenului, îndepărtarea
stratului vegetal 6i compactarea pământului, se determină gradul de compactare 6i
deformarea terenului de fundaŃie.
17.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeŃe compactate.
Natura 6i starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură.
17.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într un proces verbal de verificare a calităŃii
lucrărilor ascunse, specificându se 6i eventuale remedieri necesare.
17.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie
Benkelman, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie 6i deflectometrie
a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple 6i semirigide, indicativ CD 31
2002.
17.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la

' !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

max. 20 m unul după altul, pe cate 2 fire de masurare ( sub ambele perechi de roti duble
ale osiei din spate)
In cazul drumurilor cu profil transversal mixt, masurarile se efctueaza pe partea pe care
drumul se afla in debleu.
17.4.6. La nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului cand nu este
prevazut strat de forma sau la nivelul inferior al stratului de forma, se consideră realizată
capacitatea portantă necesară dacă deflexiunea are valori mai mari decat cea admisibila
in cel mult 10% din punctele de măsurare. Valorile admisibile ale deflexiunii la nivelul
terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului ( fara strat de forma) în funcŃie
de tipul pământului de fundare sunt indicate în tabelul 8.
17.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaŃie se va face în corelaŃie
cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de
capacitate portantă scăzută.
17.5. Verificarea calităŃii 6i stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calităŃii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
pământului, conform tabelului 1.
17.6. Verificarea grosimii straturilor a6ternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ a6ternut la executarea rambleului.
Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental,
pentru tipul de pământ respectiv 6i utilajele folosite la compactare.
17.7. Verificarea compactării umpluturilor
17.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pământ pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaŃa, mijlocul 6i baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm 6i numai de la suprafaŃa 6i baza
stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va
preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3,
conform STAS 2914 84 cap.7. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se
va face potrivit notei de la tabelul 4.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităŃii în stare uscată a
probelor cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS
1913/13, în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, la fiecare 2000 mp de

( !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

strat compactat.
La stratul superior al rambleului 6i la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel puŃin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
17.7.2. În cazul când valorile obŃinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute
în tabelul 4, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea 6i recompactarea
stratului respectiv.
17.7.3. Nu se va trece la execuŃia stratului următor decât numai după obŃinerea gradului
de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
17.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate u6or cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
17.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
17.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuŃiei
terasamentelor 6i constă în verificarea cotelor realizate 6i determinarea deformabilităŃii, cu
ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
17.8.2. ToleranŃele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/ 0,05 m
faŃă de prevederile proiectului. În ce prive6te suprafaŃarea patului 6i nivelarea taluzurilor,
toleranŃele sunt cele arătate la pct.12.13 (Tabelul 3) 6i la pct.14.5.6 din prezentul caiet de
sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanŃă.
17.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie. Conform Normativului CD 31 2002, capacitatea portantă necesară la nivelul
patului drumului se consideră realizată dacă, deformaŃia elastică, corespunzătoare sub
sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în
tabelul 8, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.
Tabelul 8
Valoarea admisibilă a deformaŃiei elastice
Tipul de pământ
1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă
450
nisipoasă, argilă

) !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

Când măsurarea deformaŃiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi 6i alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Beneficiar.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformaŃiei liniare prevăzută în STAS 2914/4,
frecvenŃa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secŃiune de drum de max. 250 m
lungime.

CAPITOLUL III # RECEPłIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepŃii pe parcursul execuŃiei (recepŃii pe

faze de execuŃie), unei recepŃii preliminare 6i unei recepŃii finale.

ART.18. RECEPłIA PE FAZE DE EXECUłIE

18.1. În cadrul recepŃiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 6i
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante, elaborată
de MLPAT 6i publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996 6i se va verifica dacă
partea de lucrări ce se recepŃionează s a executat conform proiectului 6i atestă condiŃiile
impuse de normativele tehnice în vigoare 6i de prezentul caiet de sarcini.
18.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepŃie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuŃiei la faza imediat următoare.
18.3. RecepŃia pe faze se efectuează de către Beneficiar 6i Antreprenor, iar documentul ce
se încheie ca urmare a recepŃiei va purta ambele semnături.
18.4. RecepŃia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
trasarea 6i pichetarea lucrării;
decaparea stratului vegetal 6i terminarea lucrărilor pregătitoare;
compactarea terenului de fundaŃie;
în cazul rambleelor, pentru fiecare metru din înălŃimea de umplutură 6i la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;
în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

18.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziŃia organelor

de control, cât 6i a comisiei de recepŃie preliminară sau finală.
18.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parŃi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepŃiei preliminare a lucrărilor, verificându se:
concordanŃa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini 6i caietului de
sarcini speciale 6i a proiectului de execuŃie;
natura pământului din corpul drumului.
18.7. Lucrările nu se vor recepŃiona dacă:
nu sunt realizate cotele 6i dimensiunile prevăzute în proiect;
nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât 6i pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepŃie pe faze);
lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
nu s au respectat pantele transversale 6i suprafaŃarea platformei;
se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul
terasamentelor, apariŃia ravenelor în corpul taluzurilor, etc.;
nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
DefecŃiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili 6i modul 6i
termenele de remediere.

ART.19. RECEPłIA PRELIMINARĂ, LA FINALIZAREA LUCRĂRILOR

RecepŃia preliminară se face la finalizarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii 6i instalaŃii aferente acestora,
aprobat cu HGR 273/94.

ART. 20. RECEPłIA FINALĂ

La recepŃia finală a lucrării se va consemna modul în care s au comportat terasamentele 6i
dacă acestea au fost întreŃinute corespunzător în perioada de garanŃie a întregii lucrări, în
condiŃiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXA 1
Tipuri de pamant conform SR EN ISO 14688 1:2004

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

Pãmânturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea terasamentelor se clasificã

si se identificã, conform SR EN ISO 14688 1:2004, în functie de compozitia
granulometricã ,asa cum se indicã în tabelul 1 .

Tabelul 1 Fractiuni granulare ale pamanturilor

Fractiuni ale pamantului Subdiviziuni Marimea particulelor, mm

Blocuri mari > 630
Pamant foarte grosier Blocuri > 200 pana la 630
Bolovanis > 63 pana la 200
Pietris > 2,0 pana la 63
Pietris mare > 20 pana la 63
Pietris mijlociu > 6,3 pana la 20
Pamant grosier Pietris mic > 2,0 pana la 6,3
Nisip > 0,063 pana la 2,0
Nisip mare > 0,63 pana la 2,0
Nisip mijlociu > 0,2 pana la 0,63
Nisip fin > 0,063 pana la 0,2
Praf > 0,002 pana la 0,063
Pamant fin Praf mare > 0,02 pana la 0,063
Praf mijlociu > 0,0063 pana la 0,02
Praf fin > 0,002 pana la 0,0063
Argila ≤ 0,002

Cele mai multe pamanturi sunt compozite, alcatuite dintr o fractiune granulara principala
si din fractiuni granulare secundare.Ele sunt denumite cu un termen principal, care
corespunde fractiunii principale si cu unul sau mai multi termeni de calificare, care descriu
fractiunile secundare, de exemplu: pietris nisipos sau argila cu pietris
Fractiunile granulare principale determina proprietatile geotehnice ale pamanturilor.
Fractiunile granulare secundare si cele urmatoare nu determina proprietatile geotehnice
ale pamanturilor, dar le influenteaza:
• pietris nisipos
• pietris fin cu nisip mare
• praf cu nisip mijlociu
• nisip grosier cu pietris mic

!
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

• nisip fin prafos

• praf cu nisip mare si pietris mic
• argila cu nisip mijlociu

Evaluarea plasticitatii si identificarea unui pamant ca praf sau argila se va face prin
incercari specifice de laborator, care permit sa se clasifice pamantul ca fiind :
cu plasticitate redusa sau
cu plasticitate ridicata.

ANEXĂ
CAIET DE SARCINI
LUCRĂRI DE TERASAMENTE

REFERINłE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 Norme metodologice privind condiŃiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaŃiei 6i de instruire a restricŃiilor de
circulaŃie în vederea executării de lucrări în zona drumului public 6i/sau pentru protejarea
drumului.
NGPM/1996 Norme generale de protecŃia muncii.
NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea 6i întreŃinerea drumurilor 6i podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire 6i stingere a incendiilor 6i dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 InstrucŃiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreŃinere, reparare 6i exploatare a drumurilor 6i podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31 2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie 6i deflectometrie a
capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple 6i semirigide.
III. STANDARDE
SR EN ISO 14688 2:05 Clasificarea pamanturilor

% !
" # IFIN HH

$ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI NP ROMANIA

STAS 1709/1 90 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ dezgheŃ la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheŃ în complexul rutier. PrescripŃii de calcul.
STAS 1709/2 90 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ dezgheŃ la lucrări de drumuri.
Prevenirea 6i remedierea degradărilor din îngheŃ dezgheŃ. PrescripŃii tehnice.
STAS 1709/3 90 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ dezgheŃ la lucrări de drumuri.
Determinarea sensibilităŃii la îngheŃ a pământurilor de fundaŃie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 82 Teren de fundare. Determinarea umidităŃii.
STAS 1913/3 76 Teren de fundare. Determinarea densităŃii pământurilor.
STAS 1913/4 86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5 85 Teren de fundare. Determinarea granulozităŃii.
STAS 1913/12 88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice 6i mecanice ale
pământurilor cu umflări 6i contracŃii mari.
STAS 1913/13 83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
STAS 1913/15 75 Teren de fundare. Determinarea greutăŃii volumice pe teren.
STAS 2914 84 Lucrări de drumuri. Terasamente. CondiŃii tehnice generale de
calitate.
STAS 3300/1 85 Teren de fundare.Principii generale de calcul

Sef proiect complex,

Arh. Costel Tudorut

Sef proiect specialitate,

Ing. Radu Costea

! !