Legile lui Fick (legile difuziei)

Din punct de vedere cantitativ, fenomenul de difuzie este descris de cele doua legi
ale lui Fick. Prima se refera la viteza de transport, iar cea de a doua la viteza de variatie a
concentratiei.
Prima lege a lui Fick: cantitatea de substanta ce difuzeaza normal printr-o
suprafata S in unitatea de timp este proportionala cu gradientul de densitate, adica:

(6.6)
unde D coeficient de difuzie, se masoara in SI in m 2/s; r - densitatea moleculelor difuzate.
sau

(6.7)
CM concentratia molata
iar enuntul legii: fluxul molar printr-o suprafata S este proportional cu gradientul de
concentratie.

Fig.6.8. Variatia concentratiei intr-un sistem dispers (CM1 > CM2 )

Semnul - arata ca fluxul are loc in sens invers gradientului de concentratie

(Fig.6.8.).
Coeficientul de difuzie (D) variaza direct proportional cu temperatura (T), invers
proportional cu volumul particulelor ce difuzeaza, depinzand si de forma lor. Domeniul de
valori pe care le poate lua coeficientul de difuzie este foarte mare, astfel: pentru gaze
D ~10-5 m2/s, solutii reale D ~ 10-9 m2/s, solutii coloidale liofobe D ~ 10-10 m2/s, solutii
macromoleculare D ~ 10-11 m2/s.
In cazul particulelor coloidale de forma sferica, coeficientul de difuzie este dat de
relatia lui Einstein:

(6.8)
unde: k - constanta lui Boltzmann, h - coeficientul de vascozitate dinamica, r raza
particulei.
Se constata ca D este invers proportional cu rezistenta la inaitare R, data de ecuatia
lui Stokes:
R = 6phrv (6.9)

unde: v viteza particulei.

In Tabelul 6.3. sunt prezentate valori ale coeficientului de difuzie pentru diferite
molecule proteice de interes biologic.
Tabelul 6.3. Coeficienti de difuzie pentru unele molecule proteice
D
D
Proteina 10- Proteina
11 10-11(m2/s)
(m2/s)
Mioglobina (bou)
11,3 Serrumglobina (om) 4,0
Hemoglobina (cal)
6,3 Lisosima (om) 11,2
Hemoglobina (om)
6,9 Ureaza (om) 3,5
Serrumalbumina (cal)
6,1 Pepsina (porc) 9,0
Serrumalbumina
5,9 Insulina (bou) 7,5
(om)
Legea a doua a lui Fick: viteza de variatie a concentratiei in orice punct al sistemului de
dispersie este proportionala cu variatia spatiala a gradientului de concentratie, adica:

(6.10)
Aceasta lege nu va fi tratata in acest capitol.