CAIET DE SARCINI

- EXECUTII RAMPE POD -

 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

CUPRINS

XIX EXECUŢII RAMPE POD 2

XIX.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 2
XIX.1.1. PREVEDERI GENERALE 2
XIX.1.1.2. PAMÂNT VEGETAL 2
XIX.1.1.3. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE 2
XIX.1.1.4. APA DE COMPACTARE 2
XIX.1.1.5. PICHETAJUL LUCRĂRILOR 3
XIX.1.3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE 3
XIX.1.4. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE 3
XIX.1.5. EXECUŢIA RAMBLEELOR 4
XIX.1.6. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL 4
XIX.1.6.1. INTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE 4
XIX.1.7. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR 5
XIX.1.8. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE 5
XIX.2. STRATURI DE FORMĂ 5
XIX.3. FUNDAŢII DE BALAST ŞI BALAST OPTIMAL 6
XIX.4. STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE. STABILIZATE CU CIMENT 6

XIX EXECUŢII RAMPE POD

XIX.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

XIX.1.1. PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în
vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului Caiet de Sarcini.

XIX.1.1.2. PAMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însamânţate sau plantate se folosesc pământ
vegetal ales din pământurile locale cele mai propice vegetaţiei.

XIX.1.1.3. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, maluri, nămoluri, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele sub 0.75), precum şi pămănturile cu
conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce bulgări de pământ îngheţat
sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

XIX.1.1.4. APA DE COMPACTARE

Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină
materii organice în suspensie.

2
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

XIX.1.1.5. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

XIX.1.2.1.Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axul drumului, Antreprenorul va
materializa prin ţăruşi şi şabloane, următoarele:
 Înalţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;
 Punctele de intersecţie ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
 Înclinarea taluzelor.

XIX.1.2.2.Antreprenorul este răspunzator de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, de a-i

restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.

XIX.1.2.3.Cu ocazia efectuării pichetajului, vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi

aeriene electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor, în
vederea mutării sau protejării acestora, conform documentaţiilor tehnice pentru predarea
terenului liber Constructorului.

XIX.1.3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

XIX.1.3.1.Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se execută următoarele lucrări

pregătitoare, îin limita zonei expropriate:
 Defrişări
 Curaţirea terenului de frunze, iarbă şi buruieni
 Decaparea şi depozitarea pământului vegetal
 Asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime
 Demolarea construcţiilor existente.

XIX.1.3.2.Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor, înainte ca Dirigintele să

constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare, enumerate în articolul de
mai sus.

XIX.1.4. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE

XIX.1.4.1.În lipsa unor precizări speciale în Caietul de Sarcini, alegerea gropilor de

împrumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea Antreprenorului, cu rezerva
aprobării Dirigintelui.

XIX.1.4.2.Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor

de pământuri, ca şi celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina
Antreprenorului.

XIX.1.4.3. Terenul de fundaţie şi materialele cu care se execută terasamentele se studiază şi se

cercetează din punct de vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu STAS
1242/1-89, STAS 1242/2-83,STAS 1242/3—87, STAS 1242/4-85, STAS 1242/5-88, STAS
1242/6-76, STAS 1242/7-84, STAS 1242/9-76;

XIX.1.4.4. Înainte de începerea execuţiei terasamentelor se vor efectua studii de laborator pentru
stabilirea caracteristicilor fizico- mecanice ale pământurilor:
- Compoziţia granulometrică conform STAS 1913/5-85.
- Coeficientul de uniformitate conform STAS 1243 –88.
- Limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-86.
3
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

- Sensibilitate la îngheţ – dezgheţ conform STAS 1709/3-90.

- Unghiul de frecare internă “ ” conform STAS 8942/2-82 şi coeziunea “ s” conform STAS
8942/5-75 în cazul terasamentelor care necesită verificarea stabilităţii;
- Unghiul taluzului natural al materialului în stare uscată şi la umiditatea în stare naturală;
- Umflarea liberă conform STAS 1913/12-88;
- Conţinutul de săruri solubile conform STAS 7107/3-74;
- Cantitatea de materii organice conform STAS 7107/1-76;
- Modulul de deformaţie liniară şi gradul de compresibilitate al terenului de fundaţie
conform STAS 8942/3-90 , STAS 8942/1-89.

XIX.1.5. EXECUŢIA RAMBLEELOR

XIX.1.5.1.Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

XIX.1.5.2.Rambleele se execută din straturi suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga

lăţime a platformei şi în principiu, pe întreaga lungime a rambleului.

XIX.1.5.3.Profilul transversal al fiecărui strat elementar, va trebui să prezinte pante

suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În
lipsa unor precizări în Caietul de Sarcini, aceste pante vor fi de minimum 5%.

XIX.1.5.4.Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare

Proctor normal, prevăzute in STAS 2914 – 84.
XIX.1.5.5.Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare, profilele
din Proiect, să fie realizate cu toleranţele admisibile.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut, în lipsa unor dispoziţii contrare în Caietul
de Sarcini, prin metoda rambleului excedentar.

XIX.1.5.6.Rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru

platformă, cu excepţia materialelor stâncoase.Pe o laţime minimă de 1 metru,
plecând de la zidărie, vor fi înlăturate pietrele ale căror dimensiuni depăşesc 10cm

XIX.1.6. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta va fi în prealabil tăiat în trepte de
infrătire sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele, prefabricate, etc., destinate a-l fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi
umectat înainte de împrăştiere.

După împrăştiere, pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământul vegetal este, în principiu, suspendată pe
timp de ploaie.

4
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

XIX.1.6.1. INTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe

cheltuiala sa, lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a
rambleelor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.

În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute perioada şi la cererea scrisă a

Dirigintelui, toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de
care Antrepriza nu este responsabilă.

XIX.1.7. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

 Verificarea tasării axului şi amprizei drumului;

 Verificarea pregătirii terenului de fundaţie;
 Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat;
 Controlul grosimii straturilor aşternute;
 Controlul compactării terasamentului;
 Controlul caracteristicilor platformei drumului;
 Controlul capacităţii portante.

Numărul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare, este de 3
încercări pentru fiecare 2000 m2 de suprafeţe compactate.
Grosimea fiecarui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată. Ea
trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ
respectiv şi utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a
acestor probe, cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor conform
STAS 1913/13-83.
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei
terasamentelor şi constă în verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea
deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie, la nivelul platformei drumului.

XIX.1.8. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

Recepţia pe faze de execuţie se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale

lucrării:
 Trasarea şi şablonarea lucrării;
 Decaparea stratului vegetal;
 Compactarea terenului de fundaţie;
 În cazul rambleelor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formă;
 În cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziţia organelor de control
şi a Comisiilor de recepţie preliminară şi finală.

XIX.2. STRATURI DE FORMĂ

5
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

XIX.2.1. Straturile de formă sunt realizate din materiale necoezive.

XIX.2.2. Execuţia stratului de formă va începe numai după terminarea execuţiei

terasamentului pe toată lăţimea platformei drumului şi recepţionarea acestuia conform
prescripţiilor Caietului de Sarcini pentru terasamente.

XIX.2.3. Stratul de formă este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului
pe întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecarui strat intermediar va fi plană cu inclinări de
3…5 % spre exterior, iar suprafaţa patului la drumurile de clasa tehnica II – V, va avea
aceeaşi înclinare transversală ca şi îmbrăcamintea. În funcţie de grosimea prevăzută pentru
stratul de formă şi de grosimea de compactare, stratul de formă se realizează într-o repriză
sau două.

XIX.2.4. Materialul se aşterne la profil şi se adaugă apa necesară realizării umidităţii optime de
compactare.

XIX.2.5. Stratul aşternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de
minimum 98 % din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată conform STAS 1913/13-83, în cel putin 95% din punctele de măsurare şi de
minimum 95% în toate punctele de măsurare.

XIX.2.6. Stratul de formă se lasă în circulaţie o perioadă de minimum 7 zile după care
eventualele denivelări sunt remediate (prin completarea cu material sau îndepartare de
material, umectare şi recompactare).

XIX.3. FUNDAŢII DE BALAST ŞI BALAST OPTIMAL

XIX.3.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-un singur strat a
cărui grosime este stabilită prin Proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400 – 84 între 15 si
30 cm.

XIX.3.2. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast sau balast optimal, cu granula
maxima de 71 mm.

XIX.3.3. Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a

platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile de fundaţie,
astfel încât acestea să fie în permanenţă încadrate de acostamente, asigurandu-se şi
măsurile de evacuare a apelor.

XIX.4. STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE. STABILIZATE CU CIMENT

XIX.4.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment,
care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor
respective:
 Ciment SR II/A-S 32,5 conform SR 3011/1996
 Ciment H II/A –S 32,5 conform SR 3011/1996
 Ciment I 42,5 conform SR 388 /1995
 Ciment CD 40 conform SP 7- 96
6
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

(SP=STANDARD PROFESIONAL)

XIX.4.2. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment.

XIX.4.3. Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu
cu întârzietor de priză.

XIX.4.4. Se vor folosi următoarele materiale de protectie:

 Emulsie bituminoasă cationică conform STAS 8877 – 72;
 Nisip sort 0 – 7 mm conform STAS 662 – 89.

XIX.4.5. Studiul compoziţiei amestecului de agregate naturale ciment şi apă se va face de

către un laborator de specialitate, prin efectuarea unor încercări preliminare, având ca scop
determinarea:
 Curbei granulometrice a agregatelor stabilizate;
 Dozajele în liant şi aditiv;
 Conţinutul de apă de referinţă;
 Densitatea în stare uscată de referinţă.
De asemenea, din studiul preliminar trebuie să rezulte variaţiile admisibile ale compoziţiei,
care să permită adaptarea ei, în condiţiile de şantier, păstrând caracteristicile amestecului
preparat în ceea ce priveşte lucrabilitatea şi omogenitatea.

XIX.4.6. Stabilirea compoziţiei amestecului se va face:

 La intrarea în funcţie a staţiei de preparare;

 La schimbarea tipului de ciment sau agregate;
 Ori de câte ori se apreciază că este necesară re-examinarea compoziţiei utilizate

XIX.4.7. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra

cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

XIX.4.8. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi, în condiţii care să

le ferească de impurificare.

XIX.4.9. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua
publică sau din altă sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile
tehnice prevăzute conform STAS 790-84.

XIX.4.10. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0 – 7, care
trebuie să aibă conţinutul de fracţiuni sub 0.09 mm, de maximum 12%.

XIX.4.11. Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de
dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogenă în ce priveşte culoarea şi
compoziţia mineralogică, să aibă o structură compactă.

XIX.4.12. Bolovanii de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelive şi omogene ca
structură şi compoziţie, nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri
sau cu feţe de clivaj.

XIX.4.13. Ca material drenant se foloseşte balastul 0 – 71 mm care trebuie să aibă un

echivalent de nisip mai mare de 40.

7
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

XIX.4.14. La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din elemente prefabricate, se

vor folosi elemente prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS
10796/2 – 79 sau alte tipuri.

XIX.4.15. Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe
un strat de beton (Bc7,5 )C6/7,5 – conform tabel 7.2.XIX. din Cod
NE 012 - 1999, conform prevederilor din Caietul de Sarcini speciale sau a proiectului de
execuţie.

XIX.4.16. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de
minimum 10 cm (C8/10).

XIX.4.17. Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de punere în
operă cu autobasculante cu basculare pe spate, care circulă pe fundaţia de balast.

XIX.4.18 Pe timp de arşiţă şi ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru
a se evita modificarea umidităţii acestuia.

XIX.4.19. Aşternerea şi nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment se face cu

autogrederul sau cu repartizatoare mecanice ale finisoarelor.

XIX.4.20. Amestecul se descarcă pe drum în cordoane şi apoi cu ajutorul autogrederului sau a

repartizatoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale cu lăţimea
prevăzută în proiect, în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată şi de natura lucrărilor –
ranforsări sau sisteme rutiere noi.

XIX.4.21. Obţinerea densităţii ridicate impune ca compactarea să fie terminată înainte de a

începe priza. Această condiţie conduce la necesitatea încorporării unui întarzietor de priză, în
special pe timp călduros.

XIX.4.22. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa în mod excepţional la temperaturi sub
+5 C, dar numai peste 0 0C şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent
0

din partea Executantului şi Beneficiarului.

XIX.4.23. După execuţia stratului stabilizat, suprafaţa acestuia se protejează imediat prin
acoperire cu prelată sau rogojini, astfel încât între ele şi stratul stabilizat să rămână un strat
de aer staţionar (neventilat) de 3-5 cm grosime, cu temperatura la suprafaţă de minimum
+50C timp de 7 zile.

XIX.4.24. Pentru evitarea evaporării apei, suprafaţa stratului stabilizat va fi protejată prin
stropirea cu emulsii cationice bituminoase de 0.7 – 1.1 kg/m 2. Emulsia bituminoasă se va
pulveriza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi umed.

XIX.4.25. Gradul de compactare al straturilor de bază şi de fundaţie din agregate naturale

stabilizate cu ciment, în funcţie de clasa tehnică a drumului trebuie să fie de minimum 98% din
punctele măsurate pentru drumurile de clasa tehnică I, II si III.
LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA
TERASAMENTELOR
- STAS 1243 – 88- Teren de fundare – clasificare şi identificarea pământurilor;
- STAS 1913/1-82 – Teren de fundare – determinarea umidităţii;
- STAS 1913/2-76- Teren de fundare – determin. densităţii scheletului pământului;
8
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD
 S.C. CPT CONSULT COMPANI S.R.L.

- STAS 1913/3-76 – Teren de fundaţie- determinarea densităţii pământurilor;

- STAS 1913/4-86 – Teren de fundaţie- determinarea limitelor de plasticitate;
- STAS 1913/5-85 – Teren de fundare- determinarea granulozităţii;
- STAS 1913/6- 76 – Teren de fundare – determinarea permeabilităţii în laborator;
- STAS 1913/8-82 – Teren de fundare- determinarea înălţimii capilare în pământurile
necoezive. Metoda coloanei de pământ.
- STAS 1913/9-86 – Teren de fundare- determinarea căldurii maxime de umezire a
pământurilor;
- STAS 1913/12-88 – Teren de fundare- determinarea caracteristicilor fizice mecanice ale
pământurilor cu umflări şi contracţii mari;
- STAS 1913/13-83 – Teren de fundare – determinarea caracteristicilor de compactare-
încercarea Proctor;
- STAS 1913/14- 74 – Teren de fundare- determinarea caracteristicilor de compactare,
încercarea prin rulare în laborator;
- STAS 1913/15-75 – Teren de fundare- determin. densităţii volumetrice pe teren;
- STAS 1913/16- 75 – Teren de fundare- determinarea gradientului hidraulic;
- STAS 7107/1-76 –Teren de fundare – determinarea materiilor organice;
- STAS 7107/3-74 – Teren de fundare – determinarea conţinutului de carbonaţi;
- STAS 8942/1-89 – Teren de fundare- determinarea compresibilităţii pământurilor prin
încercarea în edometru;
- STAS 8942/3-90 – Teren de fundare- determinarea modului de deformaţie liniară prin
încercări cu placă;
- STAS 8942/5-75 – Teren de fundare – determinarea rezistenţei la forfecare prin
compresiune triaxială pe probe neconsolidate- nedrenate la pământuri coezive;
- STAS 8942/6-76- Teren de fundare – încercarea pământului la compresiune monoaxială;
- STAS 9180 – 72 – Teren de fundare – determinarea capacităţii de reţinere a apei de
către pământuri la diferite secţiuni;
- STAS 13006-91 – Teren de fundare – determinarea densităţii maxime corespunzătoare
stării uscate a pământurilor necoezive;
- STAS 13021 –91 –Teren de fundare- determinarea densităţii minime corespunzătoare
stării uscate a pământurilor necoezive;
- C182-87 - Normativ privind executarea mecanizată a terasametelor de drumuri
(publicat în B.C. nr.6/1987);
- CD31-94 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie şi
deflectrometrie a capacităţii portante a drumurilor(publicate în B.C. nr. 8/1995);
- AND 515 – 93 – Instrucţiuni tehnice de proiectare, execuţie şi întreţinere a terasam. şi a
căii în zona pod – rampă de acces(publicate în B.C. nr. 1/1994);
- C 29-85 – Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice ( BC nr. 8/1986);
- C 173-76 Instrucţiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare (BC
nr. 12/1976);
- GE 028 – 97 – Ghid practic pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical (BC
nr.11/1998);
C56-85- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii (publicat în BC nr.
1 – 2 /1986

9
CAIET DE SARCINI PODURI EXECUTII RAMPE POD