A XII-a Conferin Naional de Geotehnic i Fundaii - Iai, 20-22 septembrie 2012

Determinarea capacitii portante i a gradului de compactare

pentru platforma situat n incinta unei hale, Rm. Vlcea, Vlcea
Emilia Rducanu, Eleonora Firoiu, Malina Baciu
SC BEFAC SRL Rm. Valcea

Cuvinte cheie: deflectometru, dinamic, uor, modul

REZUMAT: Pe parcursul executrii lucrrilor s-au efectuat verificri ale capacitii portante la nivelul
superior al stratului de balast prin determinarea cu placa Lucas a modulului static de deformaie si cu ajutorul
plcii dinamice a modulului de deformaie dinamic. Determinarea acestor parametri in paralel cu
caracteristicile de compactare, pe parcursul executrii lucrrii, a permis deducerea corelaiilor dintre
parametri de portanta si cei de compactare pentru materialul folosit.
1 INTRODUCERE

Lucrarea prezint concluziile obinute la verificarea capacitii portante a platformei unei hale ca
urmare a determinrii modulului dinamic de deformaie cu deflectometrul dinamic uor, metoda
rapida folosita pentru extinderea determinrilor statice cu placa Lucas.
Testul cu placa Lucas permite determinarea modului static de deformaie.
Testul cu deflectometrul dinamic uor (Light-Weight Deflectometer LWD) a fost dezvoltat
pentru determinarea modului de deformaie dinamic Evd al materialelor de umplutura coezive si
necoezive.
Metoda de investigare cu placa dinamica uoara este procedura de testare in care solul primete
un impact cu o fora maxim F transmisa prin cderea unei greuti de 10kg pe o placa circulara cu
raza r=150mm. Se determina modulul dinamic de deformaie Ed, care este un parametru ce descrie
deformabilitatea solului sub aciunea unui impact de durata t. Valoarea este calculata n funcie de
amplitudinea s a tasrii plcii. Formula pleac de la cea folosita pentru investigarea cu placa
statica.
Metoda de testare cu placa dinamica uoara este avantajoasa deoarece permite estimarea rapida a
gradului de uniformitate a zonei testate.
2 DETERMINARI

2.1 Amplasamentul studiat

Obiectivul studiat: hala P nalt , parcaje, drumuri si platforme se afla in oraul Rm. Vlcea,
cartier Troianu, strada Depozitelor, judeul Vlcea.

87

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se afla n zona de racord a terasei
medie vestice a rului Olt, cu versantul dealului Petrior.
n conformitate cu datele coninute n studiul geotehnic, terenul de fundare este reprezentat, de la
suprafa ctre adncime, din argil prfoas, argil prfoas cu elemente de pietri, praf nisipos
argilos cu elemente de pietri, praf tufaceu i pietri cu bolovni de teras de ndesare medie. n
foraje apa subteran nu a fost interceptat pn la 6 metri adncime.
Analizele de laborator ale probelor recoltate indic un teren slab activ-activ-UL=80%-110%.
Conform prevederilor Normativului NE 0001/96 , fundarea obiectivelor proiectate pe un astfel de
teren se va realiza la minim 2 metri adncime fa de cota terenului amenajat. Din interpretarea
diagramelor de penetrare dinamic-PDU- i din interpretarea probelor de pmnt prelevate i
analizate n laborator, a rezultat pentru stratele de suprafa o capacitate portant 230-250 kPa
(pentru orizonturile de pn la 3 metri adncime) i o capacitate portant 250-275 kPa pentru
orizonturile din profunzime, iar pentru stratele de pietri cu bolovni de teras capacitatea portant
este de P= 400kPa.
innd cont de proprietile contractile ale terenului, conform NE 001/96 si de caracteristicile
tehnice ale obiectivului proiectat, s-a recomandat o adncime minim de fundare Dmin=2,00m de la
cota amenajat a terenului.
Conform NE 001/96, datorit proprietilor contractile ale terenului, pentru realizarea platformei
situat n incinta supermarketului a fost necesar ca grosimea stratului de balast sa fie de minim
60cm grosime, executat n straturi de 15-20 grosime, bine compactate.
2.2 Determinri laborator

n laborator s-au stabilit caracteristicile optime de compactare ale balastului prin ncercarea Proctor
modificat, conform STAS1913/13-83, respectiv: dmax si wopt. Rezultatele ncercrilor de
laborator au permis stabilirea caracteristicilor optime de compactare, necesare cerinei de calitate
prevzute n proiect.
Granulometria materialului necoeziv a fost determinat prin metoda cernerii conform STAS
1913/5-85.
Distribuia procentual pe fraciuni granulare a fost reprezentat grafic pe diagrama
semilogaritmic granulometric.
Coeficientul de neuniformitate (Un=d60/d10) a fost determinat prin raportarea diametrelor
granulelor corespunztoare unui procent de 60% pe o curba granulometric (d60), respectiv a
diametrelor granulelor corespunztoare unui procent de 10% pe curba granulometric (d10).
Analizele de laborator au artat c balastul este corespunztor, respectiv granulozitatea acestuia
se ncadreaz n cerinele de calitate prevzute n proiect.
2.3 Determinri pe teren

Conform caietului de sarcini, nainte de nceperea lucrrilor pe teren, rezultatele ncercrilor Proctor
efectuate n laborator au trebuit transpuse in teren, organizndu-se un tronson experimental n care
88

s-au aplicat rezultatele obinute n laborator. Aceste ncercri au avut drept scop stabilirea
parametrilor compactrii:
- grosimea maxim a stratelor de balast puse n opera;
- condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de
compactare a utilajelor).
Pe parcursul executrii lucrrilor, s-au efectuat ncercri de verificare ale parametrilor execuiei
la partea superioara a stratului de balast :
- determinri ale caracteristicilor de compactare;
- valori ale modulului liniar de deformaie static E1, respectiv E2, determinate cu placa Lucas;
- valori ale modulului dinamic de deformaie Ed, determinat cu placa dinamica uoara.
Caracteristicile de compactare ale balastului: umiditatea optima de compactare (wopt) si
greutatea volumetrica in stare uscata maxima d max au fost determinate in laborator prin metoda
Proctor modificat.
Greutatea volumetrica in stare naturala , a fost determinata in situ prin metoda nlocuirii de
volum conform STAS 1913/13-83.
Valoarea gradului de compactare D a fost obinuta prin raportarea greutii volumetrice in
stare uscata d la valoarea greutii volumetrice in stare uscata maxima d max.
D= d / d max x 100 [%]
(1)
Modulele statice de deformaie E1 si respective E2 s-au determinat in situ prin ncercarea la
compresiune cu placa Lucas, conform DIN 18134.
Modulul de deformaie E este o mrime de compresiune-tasare caracteristic pentru
deformabilitatea pmntului. Valorile sale se calculeaz conform relaiei:
(2)
E=1,5xrx/s [MN/m2]
In extinderea investigaiilor cu placa Lucas a fost determinat modulul dinamic de deformaie
Ed, cu placa dinamica.

Testul de ncrcare dinamic pe plac a fost folosit pentru verificarea calitativ a capacitii
portante a platformei obiectivului proiectat. Testul prezint avantajul de a nu necesita mult timp
fcnd uoara abordarea metodelor statice (prin msurarea n mai puine puncte cu placa Lucas) si
conducnd la estimarea rapid a gradului de uniformitate a compactrii in zona testata.
Comparativ cu testul static (executat cu placa Lucas), metoda de investigare cu placa dinamica a
fost avantajoasa deoarece nu a perturbat fluxul execuiei si a permis maturatori n spaii restrnse.

89

Metoda de investigare cu ajutorul plcii dinamice uoare este o procedur de testare n care solul
primete un impact cu o for maxim F, prin cderea unei greuti de 10kg pe o plac circular
de raz r=150mm.
Ed=1,5xrx/s [MN/m2]
(3)
Prin aceasta metoda s-a determinat modulul dinamic de deformaie, care este un parametru
pentru deformabilitatea solului sub aciunea unui impact de durata t.
n acord cu normativele europene, cmpul de aplicare, folosind o greutate de 10 kg, este ntre 15
70 MN/m2, deoarece ntre aceste valori placa dinamic uoara ndeplinete regulile stricte de
calibrare.
Metodele de determinare statica si dinamica difer intre ele prin viteza de ncrcare i presiunea
exercitata asupra pmntului. Din acest motiv nu exista o corelare constanta intre parametri E1,
E2 si Ed. Pentru a obine datele necesare s-au fcut teste de comparare pentru fiecare
amplasament. Corelaia s-a fcut de fiecare data pentru acelai tip de material.
Metodologia de lucru a fost urmtoarea:
- pe o suprafaa de 200m2 (dimensiuni 40x5m), grosime strat material compactat 60cm, s-au
determinat E1, E2 cu placa Lucas in trei puncte situate la distanta de 20m, apoi in zonele acestor
puncte cu deflectometrul dinamic uor s-au efectuat 8 determinri conform schemei din figura 1.

Pentru a calcula valoarea medie Evd din cele 8 determinri ale Evd valoarea cea mai mica si cea
mai mare au fost excluse.
La sfritul testului, valorile medii Ed au fost comparate cu valorile E1. In intervalul de 20m
cuprins intre punctele in care s-au efectuat determinrile cu placa Lucas s-au efectuat si determinri
numai cu placa dinamica situate la distante de 5m, valorile Ed astfel obinute au fost comparate cu
cele determinate in cele trei puncte.
2.4 Corelarea datelor

Pentru corelarea datelor obinute s-au folosit tabelele 1 si 2 extrase din DIN 18196, ZTVT-StB
95*/ ZTVT-StB 94, FGSV AA, oct 96, TP BF StB sectiunea B8.3 si RVS 08.03.04 editia 1martie
2008. Corelarea modulelor statice E1, E2 cu modulele dinamice Ed si gradul de compactare.
Tabel 1
Tipul solului
Conform DIN 18196
GW , GI

90

Modul
Modul Ed
E2MN/mp
MN/mp
(ZTVT-StB 84 tab. 8) FGSV AA, oct 96
70
35
80
40
100
50

Grad
compactare D(%)
(ZTVT-StB 95*/ ZTVT-StB 94)
97
98
100

 120
60
70
80
20
30
45

GE, SE, SW, SI

Mixed and fine-grained soils

60
32
35
40
10
15
25

103
97
98
100
97
98
100

Formule folosite pentru materiale necoezive:

- La valori E1>25MN/m2
Ed=10+4/5 E1
- La valori E1<25MN/m2
Ed=6/5 E1,
Formule folosite pentru materiale coezive:
Ed=10+4/5 E1,
Legtura dintre parametri obinui din aceste relaii este prezentata in tabelul 2

(4)
(5)
(6)

Tabel 2
Test cu placa static

Test cu placa dinamic

2

Modulul static E1 (MN/m )

0
5
7,5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90

Modul Ed MN/mp
necoezive
coezive
0
6
9
12
18
24
30

10
14
16
18
22
26
30
34
38
42
46
50
54
58
62
66
70
74
78
82

3 CONCLUZII

Datele obinute din ncercrile statice si dinamice corelate cu rezultatele obinute in laborator pentru
verificarea uniformitii materialului folosit si a gradului de compactare (Proctor modificat) au
confirmat legtura existenta intre parametrii dinamici, statici, gradul de compactare si uniformitatea
materialului folosit pentru compactare.
Verificrile efectuate au accentuat principalul avantaj al folosirii testului cu placa dinamica
uoara acela de a nu necesita mult timp, permind estimarea rapida a gradului de uniformitate a
compactrii in zona testata.

91

BIBLIOGRAFIE
1. Mecanica rocilor, Mircea N. Florea , Editura Tehnica, Bucureti (1983).
2. Instruction Manual, Terracontrol, Frank G. Schulz, Germania, 2008
3. Investigation of the Dynamic Plate Loading test with Light-Weight Deflectometer using the Boundary Element
Method, Fritz Kopf, Dietmar Adam, Ivan Paul Michl, 2008
4. Lucrrile conferinei de Geotehnica si Fundaii, Bucureti, 16-18septembrie 2004

92