Curs 5 Drumuri III

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE
Alcatuire:
-strat din beton de ciment cu rigiditate mare in raport cu pamantul pe care
reazema incarcarile sunt repartizate pe o suprafata mare (intinsa) iar
presiunile se reduc la nivelul patului de 10-20 ori;
-fundatia are rol portant redus; se urmareste uniformitatea ei fiind
necesara evitarea
it
tasarilor
t
il neuniforme
if
sii a concentrarilor
t il de
d eforturi;
f t i
-stratul din beton de ciment = dale cu rosturi (600cm x 400cm)
Calculul dalelor din beton de ciment se bazeaza pe teoria placilor
continuu rezemate pe un mediu omogen, izotrop si liniar deformabil.
DRUMURI III
conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Parametri de calcul:
a. Incarcari
b. Caracteristici mecanice ale betonului
c. Caracteristici ale terenului de fundare
DRUMURI III

a. Incarcarile
- Sarcina data de un vehicul greu:
OS 115kN cu p = 0.625 MPa, P = 57.5 kN, R = 17.1 cm
- Verificarea la sarcina izolata a celui mai greu vehicul ce trece pe drumul
considerat. Frecventa acestui tip de vehicul trebuie sa reprezinte cel putin 5% din
numarul total de vehicule:
A30 cu P = 60 kN, R = 18 cm
- Incarcari repetate impactul = efect dinamic care se ia in considerare prin
majorarea incarcarii statice pe roata cu coeficientul de impact,
= 1.10 pentru vehiculul A30
- Efectul repetarii incarcarii se ia in calcul prin n, coeficientul de siguranta ce
tine seama de rezistenta la intindere din incovoiere a betonului sub efectul
repetarii incarcarilor:
n = f(N) = 0.6 0.7, unde N este traficul de calcul (in MZA)
DRUMURI III

b. Caracteristicile betonului de ciment
Intervin urmatoarele constante:
-Modul de elasticitate, E
-Coeficientul lui Poisson,
-Rezistenta la intindere din incovoiere, Rti
E depinde de:
- clasa betonului (BcR 3.5, BcR 4.0, BcR 4.5, BcR 5.0 3.5 5 reprezinta
rezistenta caracteristica la incovoiere determinata la 28 de zile pe prisme de
150x150x600 mm
mm, in MPa)
- durata incarcarii
La dimensionarea dalelor din beton de ciment pentru:
-incarcari mobile se foloseste modulul de elasticitate E pentru incarcari de scurta
durata
-calculul
calculul solicitarilor din variatii de temperatura se foloseste modulul de
elasticitate E pentru incarcari de lunga durata, E = 0.5 E
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare (conditii de rezemare)
Starea de eforturi in dala se determina folosind teoria placilor plane rezemate
continuu pe un mediu omogen si liniar deformabil.
Studiul placii rezemate pe un mediu elastic porneste de la ecuatia cu derivate
partiale a lui Lagrange care se poate scrie:
D2 w k w p (r )
D2w dublu laplacian de w
w deformatia verticala a p
placii
p(r) - functia de distributie a incarcarii exterioare
r distanta fata de axa incarcarii
D rigiditatea placii
E h3
D
12(1 2 )
h grosimea placii
placii, E modulul de elasticitate al betonului
betonului, coeficientul lui
Poisson pentru beton
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare ((conditii de rezemare))
Deformabilitatea terenului de fundare sub sarcini verticale este caracterizata de
ipoteza FSS WINKLER: suportul placii este asimilat cu o serie de arcuri
elastice independente.
p
Reactiunea terenului p este p
proportionala
p
cu deformatia
verticala (sageata) w, factorul de proportionalitate fiind coeficientul patului k:
p k w
Coeficientul patului =
este reactiunea fundatiei pe unitatea de suprafata,
suprafata pentru
o tasare convetional admisa (1.27 mm)
se determina prin masuratori in situ cu o placa metalica
rigida circulara cu diametrul de 75 cm
p
0.127
( daN / cm 3 )
- Westergaard admite in studiul placii, ipoteze de rezemare Winkler

- Hogg considera terenul de fundatie pe care se aseaza placa, ca un mediu liniar
deformabil caracterizat prin modul de elasticitate E0 si coeficientul lui Poisson, 0
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare ((conditii de rezemare))
Solutia Westergaard:
l4
D
k
E h3
D
12(1 2 )
E = beton
Solutia Hogg:
Rezultate mai
apropiate de
comportarea
reala a
pamantului
2D
2
D (1 0 )
E0
2
l3
Exista un numar mare de metode pentru calculul placilor pe medii continue,

bazate fie pe ipoteza Fss-Winkler, fie pe ipoteza mediului liniar deformabil.
In general, eforturile din placa se obtin cu metoda Westergaard iar dimensionarea
grosimii placii se face prin metoda rezistentelor admisibile.
DRUMURI III

CALCULUL SOLICITARILOR PLACII SUB INCARCARI UTILE
Solicitarile intr-o placa de beton rezemata pe un mediu elastic depind de pozitia
incarcarii:
-pe
pe centru: P1
-pe marginea libera: P2
-pe colt: P3
Metode de rezolvare pentru calculul placilor pe medii continue:

-Westergaard
Westergaard
exista tabele de calcul
-Pikett si Ray
-Ivanov
-Sehter
DRUMURI III

Metoda de rezolvare Westergaard:
-Pentru cazul incarcarii uniform repartizate pe o suprafata circulara, eforturile
unitare de intindere din incovoiere se obtin cu relatiile (formule de calcul initiale):
P'
l
1 0.275 2 (1 )(4 lg 1.0693)
b
h
2 0.529
P'
l
(
1
0
.
54
)
4
l
lg
0
.
359
B
h2
0.6
3P '
R 2

3 2 1
h l
1, 2, 3 eforturi unitare maxime de intindere din incovoiere in dala produse de

incarcarea exterioara cand aceasta actioneaza la centrul, respectiv marginea si pe
coltul dalei;
P = P;
g
relative;
l raza rigiditatii
l4
D
k
b = f (R, h)
DRUMURI III

-Formule de calcul modificate, in urma unor corectii aplicate pe baza studiile
experimentale:
1 0.31625
P'
l
(
4
lg
1.1788)
b
h2
2 0.57185
P'
l
4
lg
lg
b
2
B
h
1. 2
R 2
3P '

3 2 1
h l
Exista diferente intre rezultatele obtinute cu formulele initiale si cu cele modificate

in functie de grosimea dalei. Pentru grosimi folosite in prezent pentru drumuri si
aeroporturi, eforturile unitare reale se apropie de cele calculate cu relatiile initiale.
DRUMURI III

Inconveniente ale metodei:
-Ipoteza Winkler in care deplasarea este proportionala cu presiunea, nu
corespunde comportarii unui mediu continuu cu care se asimileaza terenul de
fundatie;
-Incarcarea experimentala a placii rigide de 0.75 m pentru determinarea lui k
produce in pamant o stare elasto-plastica de eforturi insotita de refularea
exerioara; in cazul imbracamintilor rigide refularile de suprafata nu sunt posibile
in jurul suprafetei incercate;
-Valoarea lui k depinde de diametrul placii de incercare care este ales in mod
arbitrar.
DRUMURI III

Metoda de rezolvare Ivanov:
-Transforma relatiile stabilite de Westergaard prin inlocuirea coeficientului patului
cu modulul de deformatie liniara al pamantului de fundatie
-Relatia de transformare a fost obtinuta prin compararea expresiilor momentelor
incovoietoare ale unei grinzi infinite asezate pe un mediu elastic si solicitata de o
forta concentrata
concentrata, determinate atat dupa metoda Winkler cat si prin relatiile date
de teoria elasticitatii.
-Momentele coincid pentru:
0.65 E0
k
h
E0
E
k coeficientul patului
h grosimea dalei
E0 modulul de deformatie al pamantului de fundatie
E modulul de elasticitate al betonului
DRUMURI III

Relatia pentru calculul efoturilor unitare de intindere din incovoiere:
i P
h2
P incarcarea maxima pe roata
coeficientul de impact
i coeficient care depinde de pozitia incarcarii si de valorile rapoartelor E/E0 si
h/R (vezi tabele)
-pentru centrul dalei
1 0.275(1 ) 0
-pentru
pentru marginea dalei 2 0.572(1 0 0.71)
-pentru coltul dalei
DRUMURI III
12(1 2 ) 0.15
3 31
10
0

0.6

Pentru = 0.15 si 0 = 0.30:
0 1.85 C
h E
3
R E0
C coeficient ce depinde de produsul aR

(a rigiditatea dalei, R raza cercului de contact)
l4
D
E h3
E
3
0
.
6
4
k
E0
12(1 2 )k
i P
adm
DRUMURI III
adm n Rti

DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

CALCULUL SOLICITARII PLACII LA VARIATII DE TEMPERATURA
Variatiile diurne de temperatura nu se propaga instantaneu prin placa
Variatiile de temperatura de scurta durata solicitari ce produc o diferenta de
temperatura (gradient) intre fetele dalei
Gradientul de temperatura conduce la aparitia eforturilor unitare de incovoiere
suplimentare dala se curbeaza
Tendinte de curbura, impiedicate de greutatea proprie a dalei:
ZIUA:
NOAPTEA:
(gradient pozitiv)
(gradient negativ)
eforturi de intindere pe fata
eforturi de intindere pe fata
i f i
inferioara
a dalei
d l i
superioara
i
a dalei
d l i
DRUMURI III

Gradient de temperatura = raportul intre diferenta de temperatura a fetelor dalelor
si grosimea dalei:

variatia cu adancimea
a temperaturii
frecventa distributiei anuale a

gradientului termic
DRUMURI III

Relatiile de calcul pentru determinarea tensiunilor de intindere din incovoiere date
de variatiile de temperatura pe grosimea dalei stabilite de Westergaard, pornind
de la ecuatia diferentiala a p
placii, simplificate
p
de Bradbury:
y
't E ' c x c y
t1
2
1 2
t2
t3
't E '
2
cx
't E ' a
3(1 ) l
pentru mijlocul dalei

pentru marginea dalei
pentru coltul dalei
E modulul de elasticitate al betonului la incarcari de lunga durata

= 0.15
coeficientul de dilatare liniara a betonului = 10-5
t diferenta de temperatura intre fetele dalei
DRUMURI III

t diferenta de temperatura intre fetele dalei:

t = +0.67 h (incalzire in timpul zilei)
t = -0.4 h (racire in timpul noptii)
aR 2
l 0.6 h 3
distanta intre centrul incarcarii si coltul dalei
E
E0
raza rigiditatii relative
cx, cy coeficienti ce depind de rapoartele lx/l si ly/l

lx lungimea dalei intre rosturile de incovoiere
= 600 cm
ly latimea dalei = 400 cm
DRUMURI III

DRUMURI III

DIMENSIONAREA DALELOR LA SOLICITARI COMBINATE PRIN METODA
REZISTENTELOR ADMISIBILE
- Actiunea simultana a solicitarilor din trafic si din variatii de temperatura intre fata
superioara
p
si cea inferioara a dalei
a. Actiunea repetata a vehiculului de calcul si variatiile medii de temperatura pe
grosimea dalei:
max u t i Rt i adm
d
u tensiunea de intindere din incovoiere (din vehiculul de calcul)
coeficient de conlucrare a dalelor la rosturi
= 0.8 rosturi cu gujoane
= 1.0 rosturi fara gujoane sau pentru verificarea eforturilor in centrul
placii
DRUMURI III

max u t i Rt i adm
factor de corectie care tine seama de reducerea tensiunilor de intindere din
incovoiere datorita pretensionarii longitudinale produsa de variatiile lente de
temperatura
= 0.8 dale cu rosturi de dilatatie la distanta < 80 m
= 0.7 dale fara rosturi de dilatatie
factor de corectie care tine seama de tensiunile medii de temperatura la
solicitari de lunga durata = 0.65
t tensiunea de intindere din incovoiere datorata variatiilor de temperatura pe
grosimea dalei
Rt i adm rezistenta admisibila la intindere din incovoiere dupa 28 zile
DRUMURI III

max u t i Rt i adm
Rt i adm n Rt i
Rt i adm
Rt i
c
n coeficient de reducere care tine seama de oboseala betonului; depinde de

trafic = 0.6 0.7
c coeficient de siguranta determinat in functie de numarul de incarcari repetate,
N
DRUMURI III

b. Actiunea unui vehicul greu izolat si variatiile maxime de temperatura pe
grosimea dalei:
g
max u t Rt i adm
u tensiunea de intindere din incovoiere pentru vehiculul greu considerat in
calcul (reprezentand minimum 5% din numarul vehiculelor etalon)
= 1 pentru solicitarea maxima din temperatura
n = 0.9
DRUMURI III

Solicitarile luate in considerare: trafic si temperatura trebuie suprapuse prin
cumulare p
partea intinsa p
pentru ambele solicitari trebuie sa fie situata p
pe
aceeasi fata dalei:
DRUMURI III
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE, CONFORM NORMATIV

NP081-02
PRINCIPII DE DIMENSIONARE
- Criteriul tensiunii la intindere din incovoiere admisibile a betonului de ciment,
t adm
- Studii: trafic
pamant de fundare
regim hidrologic al complexului rutier
- Schema de calcul: model cu element finit realizat prin procedeul multistrat
- dala din beton de ciment
- stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat de
fundatie / forma; pamant de fundare)
- Ipoteze:
OS 115kN (P = 57
57,5
5 kN,
kN p = 0.625
0 625 MPa,
MPa = 1.2)
1 2)
t = 0.67h
dala reazema uniform pe stratul de fundatie
modulul de reactie (coef. pat) la suprafata stratului de fundatie
DRUMURI III

NP081-02
ETAPE DE DIMENSIONARE
-Stabilirea traficului de calcul
-Stabilirea capacitatii portante a pamantului de fundare
-Alcatuirea structurii rutiere
-Stabilirea capacitatii portante la nivelul stratului de fundatie
-Calculul
Calculul grosimii dalei de beton de ciment
TRAFICUL:
N c 365 10
crt
p p c rt MZAk p k f ek
m.o.s.
k 1
= 1 pentru o banda de circulatie

= 0.5 pentru 2 sau 3 benzi de circulatie
= 0.45 pentru 4 benzi de circulatie
DRUMURI III

NP081-02
N c 365 10
p p c rt MZAk p k f ek
k 1
365 nr.
nr zile an
pp perioada de perspectiva
crt coef. de repartiie transversal
MZAK traficul mediu annual al vehiculelor fizice din grupa k
pk coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, in anul de la mijlocul
perioadei de perspectiva, stabilit prin interpolare
fek coeficientul de echivalare a vehiculelor fizice din grupa k in osii standard
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA A PAMANTULUI DE FUNDARE
Caracteristica de deformabilitate modulul de reactie (coeficientul de pat) al
pamantului de fundare, K0 (MN/m3)
Valoare lui K0 se stabiliste:
-prin incercari cu placa in situ
-din corelare cu alte incercari:
E p 10 (CBR )
K 0 8.74 6.75 (CBR ) 0.20238 (CBR ) 2

Valorile lui K0 depind de:
-Tipul climateric
-Regimul hidrologic
-Tipul de pamant
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA A PAMANTULUI DE FUNDARE
DRUMURI III

NP081-02
ALCATUIREA STRUCTURII RUTIERE
(1) dala din beton de ciment rutier intr-un strat sau in doua straturi (minim 6 cm
uzura si rezistenta)
(2) - strat de fundatie superior
(3) - strat de fundatie inferior
(4) - strat de forma
(5) - strat de fundatie
Grosimea minima a dalei din beton de ciment rutier este de 18 cm.
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA LA NIVELUL STRATULUI DE FUNDATIE
- Se exprima prin modulul de reactie la suprafata stratului de fundatie, K
K depinde de:
K0 (modulul de reactie al pamantului de fundare), MN/m3
Hech (grosimea echivalenta a stratului de fundatie / forma),
forma) cm
n
H ech hi ai
i 1
ni numarul de straturi
hi grosimea efectiva a stratului i, in cm
ai coeficient de echivalare a stratului i:
E
ai i
500
1/ 3
Ei modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul i

500 valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (piatra sparta)
DRUMURI III

NP081-02
DRUMURI III

NP081-02
DRUMURI III

NP081-02
Strat de fundatie / forma din materiale granulare
DRUMURI III

NP081-02
Strat de fundatie
din materiale
granulare
stabilizate cu
ciment
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII DALEI DIN BETON DE CIMENT
1. Caracteristicile betonului de ciment rutier:
Rezistenta caracteristica la incovoiere Rkinc (rezistenta medie la intindere prin

incovoiere la 28 de zile pe prisme 150x150x600mm)
Tensiunea la intindere din incovoiere admisibila a betonului,

betonului adm
Valori considerate pentru caracterizarea betonului:
E = 30000 MPa (pentru solicitari de scurta durata = trafic)
= 0.15
ap 2400 kg/m3
E = 0.5 E = 15000 MPa (pentru solicitari de lunga durata = din gradientul de
temperatura zilnic)
DRUMURI III

NP081-02
2. Criteriul de dimensionare
i adm
i tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale determinata pe baza
ipotezelor de dimensionare
ad
adm tensiunea la intindere din incovoiere admisibila a betonului de ciment din
dale (strat de rezistenta)
adm R k inc (0.70 log N c )
MPa
Rkinc rezistenta caracteristica la incovoiere a betonului la 28 de zile

coeficient de crestere a rezistentei betonului in intervalul 28 90 de zile = 1.1
Nc traficul de calcul pe perioada de perspectiva (m.o.s.)
coeficient = 0.05
(0.70 - log Nc) legea de oboseala
DRUMURI III

NP081-02
3. Ipoteze de dimensionare
Pe baza incarcarilor combinate (trafic + gradient de temperatura zilnic)
- Pe baza incarcarii de calcul
IPOTEZA I: drumuri de clasa tehnica I, II / strazi de categorie tehnica I, II
t 0.8 t t adm
IPOTEZA II: drumuri de clasa tehnica III, IV / strazi de categorie tehnica III
t 0.8 0.65 t t adm

IPOTEZA III: drumuri de clasa tehnica V / strazi de categorie tehnica IV
t adm
t tensiunea la intindere din incovoiere datorata incacarii de calcul din trafic
t t - tensiunea la intindere din incovoiere datorata gradientului de temperatura
zilnic
DRUMURI III

NP081-02
4. Adoptarea ipotezei
Determinarea grosimii dalei din beton de ciment (H) din diagramele de
dimensionare
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4 Adoptarea ipotezei
4.
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4.
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4.
DRUMURI III

Curs 5 Drumuri III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5 Drumuri III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

- Westergaard admite in studiul placii, ipoteze de rezemare Winkler

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

Exista un numar mare de metode pentru calculul placilor pe medii continue,

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

Metode de rezolvare pentru calculul placilor pe medii continue:

exista tabele de calcul

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

1, 2, 3 eforturi unitare maxime de intindere din incovoiere in dala produse de

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

Exista diferente intre rezultatele obtinute cu formulele initiale si cu cele modificate

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

Relatia pentru calculul efoturilor unitare de intindere din incovoiere:

P incarcarea maxima pe roata

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

C coeficient ce depinde de produsul aR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

eforturi de intindere pe fata

eforturi de intindere pe fata

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

frecventa distributiei anuale a

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

pentru mijlocul dalei

E modulul de elasticitate al betonului la incarcari de lunga durata

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

t diferenta de temperatura intre fetele dalei:

distanta intre centrul incarcarii si coltul dalei

raza rigiditatii relative

cx, cy coeficienti ce depind de rapoartele lx/l si ly/l

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL