Denumirea proiectului : PROIECT INTEGRAT IN COMUNA LUNCOIU DE JOS: CONSTRUIRE CENTRU LOCAL DE INFORMARE I PROMOVARE TURISTIC DE ZVOLTAREA I MARKETINGULSERVICIILOR

OR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL

proiectant Beneficiar :

S.C. DREAM DEVELOPMENT Deva COMUNA LUNCOIU DE JOS

CAIETE DE SARCINI SISTEMATIZRAE VERTICALA, ALEI, PLATFORME

CUPRINS
CAIET D E S ARCINI N R.1......................................................................................................4 LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE TERASAM ENTE....................................................................................................................4 CAIET D E S ARCINI N R.2......................................................................................................8 FUNDATIE DE BALAST ......................................................................................................8 CAIET D E S ARCINI N R. 3...................................................................................................17 LUCRARI DE IM BRACAMINTE CU M IXTURI ASFALTICE........................................17 CAIET D E S ARCINI N R. 4...................................................................................................22 LUCRARI DE INCADRARE CU BORDURI DE BETON.................................................22 CAIET D E S ARCINI N R.5...................................................................................................26 LUCRARI DE BETONARE .................................................................................................26 CAIET D E S ARCINI N R.6....................................................................................................35 MASURI DE PROTECTIA MUNCII......................................................................................35

CAIET DE SARCINI NR.1

LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE TERASAMENTE

DATE GENERALE Toate conditiile cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii, dar nu exclud respectarea de ctre constructor a standardelor, normativelor republicane i departamentale, privitoare la lucrri de terasamente, aflate in vigoare la data executiei. Terminologie, conform STAS 4032/1-90. LUCRARI D E TRAS ARE, LUCRARI PREGATITOARE 1. MATERIALIZAREA REPERELOR S I LUCRARILE PREGATITOARE : M aterializarea pe teren a lucrrilor se face prin ablonare. Pichetii i abloanele trebuie s materializeze: axa circulatiilor carosabile i inltimea umpluturii sau adncimea spturii; 2. LUCRARI PREGATITOARE : naintea inceperii lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare: -defrisari, daca e cazul -curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni -decaparea si depozitarea pamantului vegetal -asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata sau subterane

LUCRARI D E TERAS AMENTE 1.LUCRARI D E INFRAS TRUCTURA: Aceste lucrri vor cuprinde urmtoarele operatii: n functie de reperii, truii amplasati, se decapeaz terenul, se adun grmezi regulate, se incarc in auto i se transport in depozitul nominalizat de beneficiar. Dup decaparea i degajarea platformei, ltimea platformelor precum i celelalte dimensiuni se stabilesc conform STAS 10144/3-91 potrivit datelor prevzute in proiectul de executie. 2.CERC ETAREA TERENULUI D E FUNDATIE: Terenul de fundatie i materialele componente se studiaz i se cerceteaz din punct de vedere geologic, geotehnic in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS 1242/1-89; STAS 1242/2-83; STAS 1242/3-87; STAS 1242/4-85; STAS 1242/5-88; STAS 1242/6,9-76; STAS 1242/7-84;STAS 1242/8-75 i STAS 1709/1,2,3-90. 3.S TUDII DE LABORATOR: Pentru stabilirea propriettilor fizico-mecanice ale pmnturilor se determin: -compozitia granulometric conform STAS 1913/5-85; -coeficientul de neuniformitate conform STAS 1243-88; -limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-86; -sensibilitatea la inghet-dezghet conform STAS 1709/3-90; -unghiul taluzului natural al materialului in stare uscat i la umiditate in stare natural; -coeficientul de umflare liber conform STAS 1913/12-88; -volumul initial al probei la umiditatea de saturatie de la inceputul incercrii; -volumul final al probei la limita de contractie. Stabilirea caracteristicilor de compactare se determin prin metoda Proctor normal STAS 1913/13-83 -densitatea aparent maxim in stare uscat in (g/cm3); -umiditatea optim de compactare in (%). Stabilirea caracteristicilor de compactare prin metode radiometrice conform STAS 1242/9-76 este recomandat doar in situatii in care laboratorul este dotat corespunztor cu aparatur performant. 4.MATERIALE PENTRU TERAS AMENTE: M aterialele folosite la executarea terasamentelor sunt indicate conform clasificrii STAS 1243-88. -pmnturi pietroase (fractiune mai mare de 2 mm reprezentnd mai mult de 50 %); blocuri, grohoti, pietri, prundi. 5

-pmnturi nisipoase (fractiune mai mic de 2 mm reprezentnd mai mult de 50 %); nisip cu pietri, nisip mare, mijlociu sau fin. 5.S TABILITATEA TERAS AMENTELOR: Stabilitatea terasamentelor se asigur prin gradul de compactare i de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente obtinute in laborator prin metoda Proctor normal conform STAS 1913/13-83. Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc la executie in functie de natura materialului din terasamente pe baz de incercri, tinnd cont de prevederile STAS 7582-91 in functie de mijloacele de compactare avute in dotare. 6.PRES CRIPTII D E EXECUTIE: Dup decaparea i degajarea suprafetei se va curta complect frontul de lucru. Lucrrile de terasamente se vor ataca astfel inct fazele procesului tehnologic s se succead ct mai repede fr decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea duce la inmuierea pmntului din sapatura de ctre apele meteorice. Straturile de pmnt coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei nu se vor acoperi cu un alt strat, fr luarea unor msuri pentru reducerea umidittii i asigurarea posibilitatilor de compactare corespunztoare. Pmnturile se vor pune in oper pe ct posibil la umiditatea optim de compactare corespunztoare domeniului umed al curbei lui Proctor. n cazul cnd umiditatea pmntului pus in oper difer de cea optim, se vor lua msuri corespunztoare pentru asigurarea gradului de compactare prescris Panta transversala a drumului, a sistemului rutier proiectat, se va da din patul drumului. Reguli pentru verificarea calittii terasamentelor Pe timpul executiei lucrrilor de terasamente se verific: -trasarea amprizei, in conformitate cu documentatia de executie; -calitatea pmntului folosit fat de cele date in documentatie, verificarea fcndu-se pe baz de probe -de laborator; -grosimile straturilor aternute in functie de tipul utilajului folosit la compactare. Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul compactat, se compar densitatea in stare uscat a acestor probe cu densitatea in stare uscat maxim stabilit prin incercarea Proctor normal, STAS 1913/13-83, Verificarea compactrii patului se face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adncimea de 30 cm. Distanta dintre sondaje nu va depi 250 m. Verificrile privind gradul de compactare realizat se fac in minimum trei puncte repartizate stnga-dreapta fat de ax, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m de lungime de strat. 6

7.RECEPTIA LUCRARILOR: Lucrrile de terasamente vor fi supuse receptiei la terminarea lucrarilor de terasamente. La atingerea stadiului fizic se verifica: -concordanta lucrrilor cu prevederile standardului i a proiectului de executie; -natura pmnturilor din corpul lucrarilor; -concordanta gradului de compactare realizat, cu prevederile enumerat la verificarea calittii terasamentelor; -executarea sistemului de scurgere a apelor i functionalitatea acestuia; -verificarea se face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze i a probelor luate la receptia partial pentru lucrrile care pe timpul executiei devin ascunse; -se vor executa masuratori deflexometrice la terminarea patului; -la receptia definitiv se va chema proiectantul pentru a examina comportarea lucrrilor in cursul termenului de garantie dac au fost intretinute corespunztor, ocazie cu care se intocmete proces verbal de constatare Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc la execuie n funcie de natura materialului din terasamente pe baz de ncercri, innd cont de prevederile STAS 7582-91 n funcie de mijloacele de compactare avute n dotare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in maxim 10% din numarul punctelor de verificat. Controlul calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor STAS 6400-89. Verificarea compactarii terasamentelor se face conform STAS 9850-89, STAS 2914-89. 8.RECEPTIA FINALA: La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator. NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stasuri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu pre vederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI NR.2

FUNDATIE DE BALAST
GEN ERALITATI 1. OBIECT S I DOMENIU D E APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. 1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor drumuri. Terminologie, conform STAS 4032/1-90. 2. PREVEDERI GEN ERALE 2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE 3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (SR 662-2002). 3.3. Balastul utilizat pentru straturi anticapilare trebuie sa fie conform tabelului 1: Tabel 1. Caracteristica Conditii de admisibilitate Sort 0-63 8

Continut de fractiuni : -sub 0.02 mm -08 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Coeficient de permeabilitate (k),cm/s, min Inaltimea capilara maxima (H)cm, max

M ax. 3 4080 Continua 15 3.5 x 10-3 Grosimea stratului

3.4. Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 2: Tabel 2. CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI FUNDATII RUTIERE Sort 0-63 Continut de fractiuni % maxim: sub 0,02 mm 3 sub 0,2 mm 3-18 0-1 mm 4-38 0-4 mm 16-57 0-8 mm 25-70 0-16 mm 37-82 0-25 mm 50-90 0-50 mm 80-98 0-63 mm 100 Granulozitate Continua Coeficient de neuniformitate 15 (Un), min Echivalent de nisip (EN) min 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 3.5. Agregatul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 3.6. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 3.7. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. 3.8. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor. Se interzice amestecarea sorturilor de balast in santier sau la locul de punere in opera. 9

3.9. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 , aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 4. APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

5. CONTROLUL CALITATII BALAS TULUI INAINTE D E REALIZAREA S TRATULUI D E FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3:

Tabel 3. Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica Frecventa minima La La locul de aprovizionare punere in opera 2 La fiecare lot aprovizionat 3 M etoda determinare conform STAS 4 SR 662-2002 de

0 1

M inim o proba la cel putin 400 to pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

4606-80

Umiditate

O proba pe schimb (si sort) si ori de cte ori se observa o 4606-80 schimbare cauzata de conditii meteorologice

10

Rezistente la uzura O proba la cu masina tip Los fiecare lot Angeles (LA) aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)

730-89

S TABILIREA CARACTERIS TICILOR D E COMPACTARE 6. CARACTERIS TICILE OPTIME D E COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M .= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M . =umiditate optima de compactare, exprimata in %. 7. CARACTERIS TICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.pM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

PUN EREA IN OPERA A BALAS TULUI 8. MAS URI PRELIMIN ARE 8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului . 8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament

11

sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 8.4. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. 9. EXPERIMENTAREA PUN ERII IN OPERA A BALAS TULUI 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. 9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Inginerului", efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea optima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S= suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. 10. PUN EREA IN OPERA A BALAS TULUI 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane cota stratului rutier din proiect in axul drumului. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

12

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3. 10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou. 10.6. Este interzisa executia din balast inghetat. 10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 11.CONTROLUL C ALITATII COMPACTARII BALAS TULUI 11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. Tabel 4 Determinarea, procedeul de Frecvente minime la M etode de verificare sau caracteristica care locul verificare se verifica de punere in opera conform STAS 1 Incercare Proctor modificata 1913/13-83 2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de compactare 2.000 mp de strat 4606-80 3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de compact 2.000 mp de strat 4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic 5 Determinarea gradului de minim 3 puncte pentru suprafete compactare prin determinarea < 2.000 mp 1913/15-75 greutatii volumice in stare uscata In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice departamenteale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie - indicativ CD 31-94.

13

In cazul benzilor de supralargire, cnd latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate masuratori deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante, cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza metoda determinarii deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la 250 m de banda. 11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta. CONDITII TEHNIC E, REGULI S I METODE DE VERIFIC ARE 12. ELEMENTE GEOMETRIC E 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 10 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. 12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm. 13. CONDITII D E COMPACTARE Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pna la realizarea gradului de compactare de 98% Proctor M odificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de 95% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si de 100% Proctor M odificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele de masurare pentru drumurile din clasele tehnice I si III. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca deformatiile elastice inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici dect valoarea admisibila care este conform Tabelului 5.

Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast Tabel 5. Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: 14

stratului fundatie balast h.cm

15 20 25

de Strat de forma Pamnturi de tipul conf. STAS 1243-88 din conf. Nisip prafos Praf nisipos Argila STAS 12253-84 Nisip argilos Praf argilos Argila Praf nisipoasa Argila prafoasa 140 210 225 250 130 180 195 210 120 160 175 190 14. CARACTERIS TICILE S UPRAFETEI S TRATULUI D E FUNDATIE de de in de

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm. in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate proiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. RECEPTIA LUCRARILOR 15. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie pentru stratul de fundatie din balast sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie Antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa. 16. RECEPTIA LA TERMIN AREA LUCRARILOR Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast se efectueaza o data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum. Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei. Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

15

17. RECEPTIA FINALA Receptia finala a stratului de fundatie din balast va avea loc o data cu receptia finala a unui sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.

NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stasuri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu pre vederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

16

CAIET DE SARCINI NR.3

LUCRARI DE IMBRACAMINTE DIN MIXTURI ASFALTICE

CAP. 1 GEN ERALITI Prezentul caiet de sarcini se refer la execuia i recepia straturilor de baz i mbrcminilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale i bitum neparafinos. Caietul de sarcini se aplic la construcia i modernizarea drumurilor de exploatare. S tandarde de referin S R 7970 - 01 Straturi de baza executate la cald cu mixturi bituminoase. S R 174/1,2-09 mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii generale de calitate. S R 662 - 2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. S R 667 - 2001 Agregate naturale i piatr prelucrate pentru drumuri. Condiii tehnice generale de calitate. S TAS 539-79 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere. S R 754- 99 Bitum neparafinos pentru drumuri. S R EN 1426-2007 Bitumuri. Determinarea penetraiei. S R EN 1427:2007 Bitum i liani bituminoi. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel i bil S TAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. M etode de ncercare. S TAS 1338/1-84 Lucrri de drumuri. M ixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor. S R EN 12697 Lucrri de drumuri. M ixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. M etode de determinare i ncercare. S TAS 1338/3-84 Lucrri de drumuri. M ixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Tipare i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea epruvetelor. S R EN 13036-1:2002 Caracteristici ale suprafeelor drumurilor i pistelor aeroportuare. M etode de ncercare. Partea 1 : M surarea adncimii macrotexturii suprafeei mbrcmintei prin tehnica volumetric a petei. S R EN 933 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. CAP. 2 DEFIN IREA TIPURILOR D E MIXTURI

17

2.1. Straturile de baz se vor executa din mixturi bituminoase alctuite din agregate naturale cu o anumit compoziie granulometric i bitum de drumuri ca liant, preparate la cald n centrale i puse n oper mecanizat. 2.2. mbrcminile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi: un strat de uzur i strat inferior de legtur. CAP. 3 MATERIALE 3.1. Agregate 3.1.1. Agregate pentru straturi de baz: - piatr spart 3-8; 8-16 mm, conform S R 667 - 2001 - piatr spart 16-25 mm, conform S R 667 - 2001 - nisip de concasaj S R 667 - 2001 - nisip S R 662 -2002 - filer de calcar S TAS 539-79 3.1.2. Agregate pentru mbrcmini bituminoase: - nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm, conform S R 662 -2002 - nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform S R 667 - 2001 - criblura sorturi: 3-8; 8-16; 16-25 mm, conform S R 667 - 2001 3.2. Filer - filer de calcar, conform S TAS 539-79 3.3. Liani - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/120, conform S R 754-99 3.4. Controlul calitii materialelor nainte de anrobare Verificrile i determinrile se execut de laboratorul de antier i const n urmtoarele: a. Bitum penetraia la 25 C SR EN 1426-2007 i punctul de nmuiere prin metoda inel i bil SR EN 1427:2007 b. Criblura - natura mineralogica (examinare vizuala) - granulozitate S R EN 933 - forma granulelor S R EN 933 c. Piatr spart - natura mineralogic (examinare vizual) - granulozitate S R EN 933 18

- forma granulelor S R EN 933 d. Nisip - natura mineralogic (examinare vizual) - granulozitatea S TAS 4606-80 - parte levigabil S TAS 4606-80 - materii organice S TAS 4606-80 - echivalent de nisip S R 662-02 - coeficient de activitate S R 667-00 e. Filer - fineea S TAS 539-79 CAP. 4 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 4.1. Compoziia mixturilor Dozajele mixturilor bituminoase se stabilesc prin studii preliminare de laborator, conform S TAS 1338/1-84, S R EN 12697, S TAS 1338/3-84. Curba granulometrica a agregatelor, dozajul de liant al mixturilor pentru straturile de baza trebuie s corespund prevederilor S R 7970-01. Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total i de bitum din masa mixturilor pentru mbrcmintea bituminoas trebuie s corespund prevederilor S R 1741/02 i S R 174-2/02. 4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice - conform S R 7970-01 pentru straturile de baz - conform S R 174-1/02; S R 174-2/02 pentru mbrcmintea bituminoas Caracteristicile fizico-mecanice se determina prin cuburi din probe de mixturi confecionate pentru stabilirea reelelor din probe recoltate de la malaxor sau de la aternerea pe parcursul execuiei, precum i din probe luate din mbrcmintea gata executat. Determinarea i valorile limit ale rugozitii mbrcminilor bituminoase sunt cele prevzute n S R EN 13036-1:2002. 4.3. Prepararea mixturilor Prepararea mixturilor se va face n conformitate cu prevederile S R 174-1/02; S R 174-2/02. CAP. 5 MODUL DE PUN ERE IN OPER 5.1. Transportul 19

M ixturile bituminoase cilindrate se transport n autocamioane basculante; mixtura s soseasc la punctul de lucru curat i cu pierdere minim de temperatur. La distane de transport mai lungi i pe timp rece, trebuie luate msuri pentru protejarea mixturilor mpotriva pierderilor de cldur (bine izolate sau acoperite). 5.2. Lucrri pregtitoare 5.2.1. Pregtirea stratului suport nainte de aternerea mixturii, stratul suport de fundaie trebuie bine curat. n cazurile n care straturile suport au un profil transversal necorespunztor sau denivelri, se vor lua msuri de rectificare a acestora. Suprafaa stratului suport pe care se aterne stratul de baz trebuie s fie uscat. 5.2.2. Amorsarea La executarea mbrcminilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru i stratul suport cu bitum tiat, 0.67 kg/mp. 5.3. Punerea n opera a mixturilor i tratarea suprafeei mbrcminii Punerea n oper a mixturilor i tratarea suprafeei mbrcminii se va face n conformitate cu prevederile S R 7970-01 pentru stratul de baz i cu prevederile S R 1741/01 i S R 174-2/01 pentru mbrcamintea bituminoas. CAP. 6 VERIFICAREA MIXTURILOR, A S TRATURILOR DE BAZ I A MBRCMINII GATA EXECUTATE Verificarea mixturilor, a stratului de baza i a mbrcminilor gata executate se va face n conformitate cu prevederile S R 7970-01 pentru stratul de baz i cu prevederile S R 174-1/02 i S R 174-2/02 pentru mbrcmintea bituminoas. CAP. 7 ELEMENTE GEOMETRIC E I ABATERI LIMIT 7.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevzute n profilul transversal tip al proiectului. Abaterile limit locale de la grosimile prevzute n proiect, pentru fiecare strat n parte este de -1%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere. 7.2. Limea straturilor va fi cea prevzut n partea 1. Abaterea limit local admisa va fi: - pentru limea unei ci de rulare 5 cm - pentru limea unei benzi de staionare 2.5 cm 7.3. Pantele n profil transversal i declivitile n profil longitudinal sunt cele prevzute n proiect. 20

Abaterea limit admis pentru panta profilului transversal este de 0.5%. La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de: - 2.5 cm pentru stratul de baz i stratul suport - 1.5 cm pentru stratul de legtur i stratul de uzur. 7.4. Denivelrile admise n lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm. CAP. 8 REC EPIA LUC RRILOR Recepia straturilor de baz din anrobate bituminoase i mbrcmini asfaltice cilindrate se efectueaz n dou etape: preliminar i final. 8.1. Recepia preliminar Recepia preliminar se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaii sunt terminate i toate verificrile sunt efectuate. Comisia de recepie examineaz lucrrile fa de prevederile proiectului privind condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.). n urma acestei recepii se ncheie procesul-verbal de recepie preliminar. 8.2. Recepia final Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile respectrii prevederilor legale n vigoare, precum i prevederilor din prezentul caiet de sarcini. NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stasuri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

21

CAIET DE SARCINI NR. 4

LUCRARI DE INCADRARE CU BORDURI DE BETON
Prezentul caiet de sarcini se refer la lucrri de incadrare cu borduri din beton utilizate pentru trotuare, carosabil i suprafete verzi ale strzilor. 1. DATE GENERALE Pentru protejarea suprastructurii prtii carosabile a strzii si delimitare s-au proiectat incadrri cu borduri de beton cu dimensiunea de 20x25 pe fundatie din beton simplu de 22 cm grosime, iar pentru incadrarea spatiilor verzi borduri de beton cu dimensiuni de 10x15 cm pe fundatie din beton de 10 cm grosime. Bordurile prezentate in prezentul caiet de sarcini pot fi inlocuite cu borduri din beton vibropresat, acelasi ca si pentru pavaje, atunci se vor respecta conditiile impuse de producator. Se folosesc numai produse agrementate la noi in tara. 2. CLAS IFICARE n functie de locul de utilizare se folosesc urmtoarele tipuri de borduri: - tip A cu dimensiuni 200x250 utilizate la incadrarea prtii carosabile; - tip B cu dimensiuni 100x150 utilizate la incadrarea spatiilor verzi sau din beton vibropresat (cu respectarea indicatiilor date de producator) 3. CARACTERIS TICI FIZIC E Rezistenta minim la incovoiere este in medie: - pentru tipul A 5,0 N/mm2 - pentru tipul B - 4,0 N/mm2 5Clasa betonului (marca betonului) C20/25 (B250). Rezistenta la inghet-dezghet, dup incercare s nu apar fisuri sau tirbituri la nici o bordur de prob. 4. MATERIALE FO LOS ITE Cofraj conform STAS. Ciment Pa 35 SR 1500:1996. Agregate de balastier cu o granulatie de 031,5 mm i /sau agregate sfrmate din roci dure, conform STAS 1667. Ap pentru preparare beton conform STAS 790-84. 5. MODUL D E AS IGURARE A N EC ES ARULUI DE BORD URI

22

Att bordurile pentru carosabil, ct i celelalte tipuri utilizate se pot executa de ctre antreprenor sau pot fi comandate la unitti specializate, cu respectarea conditiilor tehnice prevzute in prezentul caiet de sarcini. 6. REGULI PENTRU VERIFICAREA C ALITATII BORD URILOR Verificarea calittii se face pe loturi de maxim 3000 borduri de aceleai dimensiuni i format prin: - verificri de lot; - verificri periodice. Verificrile de lot constau din: - verificarea formei i dimensiunilor; - verificarea aspectului. Verificrile periodice se fac pe unul din loturi in perioada respectiv i constau din: - verificarea rezistentei la incovoiere, pe minim trei borduri; - verificarea clasei de beton (marca) se face pe minim trei epruvete la fiecare 50 m3 de beton de aceeai compozitie; - verificarea rezistentei la inghet-dezghet, pe minim 3 borduri; - verificarea uzurii pe minim 3 epruvete; - lotul respins poate fi prezentat la o nou verificare numai dup sortare bucat cu bucat. n cazul in care se obtin rezultate necorespunztoare la verificarea clasei de beton (marca) lotul se respinge i se iau msuri pentru imbunttirea calittii. 7. METODE D E VERIFICARE Verificarea formei i calittii bordurilor se face vizual i cu instrumente obinuite de msur. Verificarea abaterii de la planeitate se face aeznd pe diagonale i pe laturile fetelor vzute o rigl metalic, dreapt i cutnd s se introduc intre rigl i bordur un spion cu grosimea mai mare cu 0,1 mm dect spgeata maxim admis de 3 mm/m. Verificarea deformrilor pe fetele vzute se face vizual i cu instrumente obinuite de msur i nu sunt admise mai mari de 2 mm. Verificarea abaterii de la unghiul drept se face cu un raportor, in care caz abaterea se citete direct in grade, maximum admisibil fiind 010. La bordurile cu muchii rotunjite nu se admit tirbituri. Determinarea rezistentei la incovoiere. Bordurile din prob cu vrsta de 28 de zile de la confectionare, se tin inainte de incercare, trei zile invelite in crpe ude sau introduse in nisip umed. Dup trecerea timpului de umezire, bordurile se aeaz cu fata h x l pe dou reazeme metalice rotunjite cu baza de 10 mm i lungimea ct inltimea bordurii. - 800 mm pentru bordurile cu lungimea de 1000 mm;

23

- 700 mm pentru bordurile cu lungimea de 750 mm; - 450 mm pentru bordurile cu lungimea de 500 mm. Sub punctul de aplicare a fortei se aeaz o aib de otel de 50 mm diametru i 15 mm grosime, iar sub aceaste se aeaz o rondel de carton cu diametrul de 50 mm. Forta de incercare se mrete treptat cu o vitez de 300 N/s pn la ruperea bordurii. Verificarea clasei de beton ( mrcii betonului) conform STAS 1275-88. Determinarea rezistentei la inghet-detghet. Bordurile se tin intr-un bazin cu ap timp de 4 ore, se scot din ap i se terg, se pun la inghet timp de 4 ore. Operatia de 4 ore inghet i 4 ore dezghet este considerat un ciclu inghet-dezghet. Bordurile se supun la 20 de cilcluri de inghet-dezghet, dup care se verific dac au aprut fisuri, tirbituri sau alte degradri. Uzura se determin conform STAS 5501-81 cu nisip normal monogranular. 8. MARCAREA, D EPO ZITAREA S I LIVRAREA BORDURILOR Bordurile se marcheaz cel putin una la 50 de bucti pe o fat neaparent, conform STAS 1139-87. Bordurile se depoziteaz in rnduri pe stive de maximum 1,5 m inltime. ntre rnduri se recomand a se aeza ipci. Bordurile se livreaz la vrsta de 28 de zile sau dac au atinas rezistenta corespunztoare la incovoiere. Bordurile se transport cu orice mijloace de transport, aezarea in vehicul trebuie s fie astfel fcut inct s asigure integritatea pe timpul transportului. Este interzis incrcarea sau descrcarea bordurilor prin rostogolire. Fiecare lot de livrare trebuie s fie insotit de documentul de certificare a calittii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. 9. S UCCES IUNEA OPERATIILOR LA PUN EREA IN OPERA Pentru punerea in oper a bordurilor sunt necesare urmtoarele lucrri: - trasarii incadrrii (la muchia dinspre carosabil); - sparea casetei; - turnarea betonului C 20/25 (B250); - prepararea manual a mortarului pentru rostuire; - aezarea bordurilor i rostuirea lor cu mortar de ciment. NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stasuri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini 24

25

CAIET DE SARCINI NR. 5

LUCRARI DE BETONARE
1. GEN ERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de beton pentru lucrari de beton simplu si beton armat. 2. S TANDARDE S I NORMATIVE D E REFERINTA La lucrarile de betonare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta: NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton precomprimat. S R 438/3-98: S TAS 438/1,2,3,4-98: S T 009-96: Plase sudate. Produse de otel pentru armarea betonului. Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru armaturi. S R 1500/96: S R 1500-96: S R 388/95: S REN 3011-96: Cimenturi compozite. Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V. Ciment Portland. M etode de incercare a cimenturilor.M etode de prelevare si pregatirea probelor de ciment. P 100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale. S TAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. S TAS 8625-90: S TAS 5511-89: Aditiv plastifiant mixt pentru betoane. Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.

26

 S TAS 1275-88: 149-87:

Determinarea rezistentelor mecanice la betoane Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat.

C 170-87:

Instructiuni tehnice de protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agrsive naturale si industriale.

P59-86:

Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate.

C 56-85:

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.

C 26-85: C 16-84:

Incercari nedistructive ale betonului Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii

S TAS 790-84: S TAS 6652/1-82:

Apa pentru betoane si mortare Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii generale.

C 54-81:

Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

S TAS 1799-81:

Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si freceventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor

S TAS 8573-78: S TAS 1667-76 : S TAS 35189-76:

Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare. Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa.

3. MATERIALE Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99. Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor comform prescriptiilor din capitolul 4.2.6 din NE 012-99.

27

Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar respectand conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt conform anexei din NE 012-99 (OB.37-STNB). M aterialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

4. EXECUTAREA LUCRARILOR D E BETONARE: Executarea lucrarilor de betonare cuprinde lucrari specifice urmatoarelor domenii: 4.1. Prepararea betoanelor: Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99 si legislatiei in vigoare. 4.2. Transport si punere in opera: - In timpul transportului trebuie sa se evite:

a)segregarea, b)pierderea componentilor, c)contaminarea betonului;

- Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru prevenirea pierderii laptelui de ciment; - Transportul betoanelor cu tasare > 50 mm se va face cu autoagitatoare iar pentru cele cu tasare <50 mm cu autobasculante cu bena; - Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, jgeaburi sau tomberoane; - Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare nu va depasi:

Temperatura amestec de beton ( 0 C) 10 0 C<T<30 0 C T<10 0C

Durata maxima de transport (minute ) Ciment clasa 32.5 50 70 Ciment clasa >42. 5 35 50

- In cazul transportului cu autobasculante durata maxima se reduce cu 15 minute.

28

4.3. Pregatirea turnarii betonului: Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii: - Intocmirea procedurii si acceptarea de catre beneficiar; - Sunt aprovizionate si verificate materialele componente si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare; - Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; - Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; - In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6 luni este necesara o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de beneficiar, executant, proiectant si reprezentant IC; - Suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment; - Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; - Sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii accidentale; - Sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat; - Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt refuzate; - In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: - responsabilul tehnic cu executia , reprezentantul beneficiarului; - in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul IC si al proiectantului; - In cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii aceasta trebuie reconfirmata.

4.4. Reguli de betonare: - Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent permanent si care va respecta prevederile NE012-99 si procedura de executie;

29

- Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa din denivelari va fi evacuata; - Suprafele in contact cu betonul sunt pregatite cu substante decofrante (decofrol); - La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la maxim 2m. pentru a asigura respectarea grosimilor prevazute in proiect; - Inaltimea de cadere libera va fi maxim 3m. pentru elemente cu latime max. 1,00m. si 1,50m. pentru celelalte cazuri; - Betonarea pentru elemente mai mari de 3m. se va face prin ferestre laterale; - Betonul va fi turnat uniform in straturi de max. 50cm, grosimea acestuia calculandu-se in functie de tipul vibratorului folosit; - Se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton; - Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi; - In zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau vergele de otel; - Se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor; - Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; circulatia se va face pe podini; - Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de executie (Cap. 13 NE 012-99). - Rosturile de turnare se vor pregati astfel (,,Rosturile de lucru - Cap.13 din NE 012-99): - suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma - betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula,,betonul trebuie saturat dar suprafata zvantata; Paragrafele urmatoare trateaza recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de turnare: - la placi rostul de lucru va fi situat la 1/3-1/5 din deschiderea placii

30

- in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare se vor prevedea rosturi verticale (pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru) dispuse la maximum 15 m intre ele si realizate din cofraj interior cu sicane( din lemn sau tabla); - Durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a prizei betonului (2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in caz contrar trebuie pregatite suprafetele rosturilor prin spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei (cca. 5 ore de la betonare functie de rezultatele incercarilor de laborator); - Compactarea se va face de preferinta prin vibrare in scopul obtinerii unei cantitati minime de aer oclus si tebuie aplicata atat timp cat betonul este lucrabil; Pentru betoanele turnate prin pompare se va tine seama de urmatoarele reguli suplimentare: - dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/ 3 din diametrul conductei de refulare; - clasele recomandate pentru acest procedeu de punere in opera sunt C8/10C20/25; - tasarea betonului proaspat nu va depasi: - 120mm pentru betoane cu aditivi plastifianti; - 180mm pentru betoane cu aditivi superplastifianti; - continutul in parti fine(ciment+agregate <0,2 mm.) va fi minim 350 kg./mc.; - fractiunea fina <0,2 mm.se recomanda sa fie in proportie de 15-30% fata de masa betonului; - la prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti ce au urmatoarele efecte sau combinatie de aditivi cu conditia unor studii preliminare conform NE012-99; - inainte de inceperea pomparii conductele de pomapare vor fi amorsate cu lapte de ciment cu compozitia : 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de masa); 31

- inaltimea maxima libera de cadere a betonului va fi de maxim 0,5 m; - grosimea stratului de beton va fi de maxim 40 cm; - betonul va fi compactat prin vibrare.

4.5. Tratarea betonului dupa turnare: Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita radiatiilor solare si vantului si o masura de prevenire a efectelor: - scurgerii(antrenarii)pastei de ciment datorate ploii; - diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; - temperaturi scazute sau inghet; Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de: - mentinere in cofraje; - Acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda; - Stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de ciment si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment; stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore; in general inceteaza la obtinerea unei rezistente de 5 N/mm2; - Aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).

5. CONTROLUL C ALITATII Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si se consemneaza intr-un registru al betoanelor, inut de executantul lucrarii, care periodic se verific prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al investitorului, incheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea tehnic a construciei. Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE 012-99. Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare. Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse in NE 012-99 punct 10.4.Lucrarile de betonare pot prezenta abaterile admise

32

conform anexei III.1 si III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87 pana la receptionarea lucrarii: - defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de maxim 1 cm. si suprafata de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora este limitata la 10 % din suprafata fetei elementului - defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu adancimea mai mica decat stratul de acoperire in lungime de maxim 5 cm. iar totalitatea acestora este limitata la 5 % din lungimea muchiei respective/Receptia lucrarilor de betonare se vor face conform caiet V din normativul C.56-85, iar incadrarile in abaterile admise se fac conform anexei X.3 din NE 012-99.

6. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia lucrarilor de betonare va avea n vedere urmtoarele acte normative, ce reglementeaz aceast activitate : norme privind cuprinsul i modul de ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a construciilor, C167/77 (BC 12/77); normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente, C56-85 (BC 1-2/86); instruciuni pentru verificare calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente, C56/85 (BC 4/76); Legea 10/1995;

7. MS URI NTS I PS I. La executarea lucrrilor de confecionare i montare a oelului beton se vor avea n vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaz aceste cerine : Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii ord. M LPAT 9/N/15.III 1993. Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului P118/99, (BC 10-96).

33

 Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor; M I 381/93, M LPAT 7/N/93. Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii, C300-94, (BC 9-94). Orice alt act/protocol care reglementeaz i stabilesc msuri NTS i PSI stabilit ntre antreprenor i investitor pentru lucrrile ce se execut n incinte de folosin comune. 8. OBS ERVATII Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea consultarii, continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C5685. Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite, precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi, eficiente economic.

NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stasuri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

34

CAIET DE SARCINI NR.6

MSURI DE PROTECIA MUNCII
La executarea lucrrilor de construcii aferente se vor respecta msurile de protecia muncii prevzute n actele normative, normele i ordinele specifice n vigoare. Dintre acestea se amintesc: 1. "Legea nr.90/1996", cu privire la protecia muncii 2. "Norme generale de protecia muncii", aprobate de M .M .P.S. cu ord. Nr 578/1996 i M .S. cu ord. nr.5840/1996 3. "Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat", aprobate de M .M .P.S. cu ord. 136/1995 4. "Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere", aprobate de M .M .P.S. cu ord. Nr. 355/1995 5. "Norme spefice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii", aprobate de M .M.P.S. cu ord. 116/1996 6. "Norme spefice de securitate a muncii pentru construcii i confecii metalice", aprobate de M .M .P.S. cu ord. 56/1997 7. "Norme spefice de securitate a muncii pentru manipularea, trnsportul prin purtare i cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor", aprobate de M .M.P.S. cu ord. 719/1997 8. "Ordonan privind aprarea mpotriva incendiilor", OGR nr. 60/1997 aprobat i completat de Legea nr. 212/1997 9. "Normativ de siguran la foc a construciilor", P118-1999 10. "Norme spefice de securitate a muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor", aprobate de M .M .P.S. cu ord. 357/1998 11. "Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor", aprobate prin O.M .I. nr. 775/1998 12. "Legea nr. 177/2000 pentru modificarea i completarea Legii proteciei muncii nr. 90/1996 13. Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie, n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului, aprobate de M .I. + M .T. cu ord. 1112+411/2000. La uzinarea confeciilor metalice se vor respecta i msurile de tehnica securitii muncii specifice unitilor de construcii de maini. La executarea prefabricatelor din beton se vor respecta msurile de protecie a muncii specifice unitilor de prefabricate (poligoane), precum i staiilor de betoane i balastierelor. n cadrul activitii de protecia muncii desfurate de unitile participante la executarea lucrrilor de construcii se vor lua msuri de introducerea imediat n practic (instructaje, msuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizrilor i completrilor la normele de protecia muncii existente, precum i a celor nou aprute, sub 35

form de legi, norme i normative sau regulamente, astfel nct activitatea de protecia muncii i igiena muncii s se desfoare pe baza actelor normative aflate n vigoare la data execuiei. Organizarea activitii de protecia muncii se va face, att la nivelul unitilor de uzinare, ct i a unitilor de execuie pe antier (inclusiv montaj) pe baza actelor normative n vigoare, stabilindu-se n mod clar responsabilitile factorilor implicai (conducerea unitilor, efii punctelor de lucru, efii formaiunilor de lucru i ntreg personalul muncitor, personalul desemnat pentru desfurarea activitii de protecia muncii precum i proiectanii care execut documentaii tehnologice pentru lucrri de construcii). Devizele ofert pentru lucrrile de executat vor cuprinde i fondurile necesare realizrii msurilor de protecie a muncii stabilite pe baza proiectului tehnologic i a proiectului de execuie. n cadrul proiectului de execuie s-a cuprins o list de lucrri necesare n scopul prevenirii accidentelor (parapei de siguran, podine de lucru, tblie indicatoare, dispozitive de siguran, etc.) n cadrul proiectului de organizare de antier, ntocmit de ctre unitile executante de lucrri de construcii, se vor cuprinde, de asemenea, msurile de protecia muncii i prevenirea accidentelor sau avariilor de reele existente pe amplasament sau n imediata vecintate. n cazul n care exist pericolul ca braul, crligul, sarcina din crlig sau cablul macaralei s se ating de conductorii unor reele electrice, se vor lua msuri pentru ndeprtarea acestui neajuns (devierea liniilor sau reamplasarea macaralei, etc.). Cnd nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua dect dup scoaterea din funcie a liniei electrice respective. n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare, pe timpul executiei si al exploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul lucrarilor vor instala toate indicatoarele si mijloacele de protectie si de atentionare adecvate si vor executa toate marcajele necesare pentru protectia si avertizare, precum si cele pentru identificare n viitor al traseelor retelelor subterane proiectate si executate. Lucrarile periculoase trebuie sa fie semnalizate, att ziua ct si noaptea, prin indicatoare de circulatie sau tablii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atentionari speciale, n functie de situatia concreta din timpul executiei sau a exploatarii lucrarilor proiectate. La cartea constructiei trebuie neaparat anexate si plansele continnd retele subterane cu caracteristicile lor, asa cum ele au fost real executate. n afara de lucrarile de protectia muncii, de siguranta circulatiei si de prevenirea incendiilor prevazute n cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toate masurile de protectia muncii, siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de executie a organizarii lucrarilor, acestea suportndu-se din cota de organizare de santier sau din cota de cheltuieli indirecte. n continuare se amintesc cteva msuri de protecia muncii n scopul atenionrii asupra lor (ns executantul lucrrilor nu se va limita la aceast list, fiind obligatorie respectarea i aplicarea tuturor prevederilor legale n vigoare). a) organizarea activitii de protecia muncii va cuprinde toate aspectele prevzute prin actele normative, ca de exemplu: instructajul de protecie i igien a muncii 36

b) 1.

2.

3.

controlul medical al personalului propaganda de protecie i igien a muncii repartizarea personalului la locurile de munc reguli de igien a muncii i acordarea primului ajutor n caz de accidente instruirea personalului muncitor i de conducere asupra riscurilor profesionale n construcii, precum i asupra mijloacelor de combatere a lor asigurarea cu mijloace individuale de protecie asigurarea cu dispozitive de siguran i securitate a muncii luarea de msuri speciale de protecie i securitate a muncii la executarea lucrrilor pe timp friguros msuri de protecia muncii la executarea lucrrilor de: ncrcare, descrcare i depozitare a materialelor lucrrile se vor executa n locuri special amenajate i nepericuloase pentru muncitori la operaiunile manuale de ncrcare i descrcare se vor folosi angajai care ntrunesc condiiile prevzute prin lege se vor folosi utilaje, dispozitive i echipamente corespunztoare pentru asigurarea unei depline securiti a muncii se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greuti maxime manevrabile manual, etc.) se interzice staionarea sau circulaia sub materialele transportate la nlime, precum i n zona de aciune a utilajelor care execut manevrarea materialelor se vor respecta prevederile legale n vigoare cu privire la executarea acestui gen de operaii n depozite, n staii CFR (proprii sau nu) sau n cazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze, substane toxice sau explozive, etc.) instalaii electrice de antier se vor respecta msurile specifice de protecie prin: protejarea corect a conductorilor electrici, pozarea lor n locuri fixe i sigure n scopul evitrii atingerilor ntmpltoare, utilizarea unor accesorii electrice (lmpi, etc.) fr defeciuni i fr riscul atingerilor ntmpltoare a prilor de protecie, separarea de protecie a utilajelor, folosirea echipamentului de protecie corespunztor pentru evitarea electrocutrilor, protecia prin legarea la pmnt sau legarea la un nul, dispunerea de prize de pmnt, etc. toate utilajele cu funcionare electric se vor verifica nainte de nceperea lucrului. La montarea lor i ncercrile de funcionare se va verifica legarea la pmnt i la conductorul de nul conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezenta deteriorri terasamente

37

 nainte de nceperea lucrrilor de spturi se va preda constructorului (prin grija beneficiarului) o schi de plan coninnd toate reelele sau construciilor subterane ce se gsesc pe amplasament executarea spturilor n zona cablurilor electrice subterane se va face numai dup scoaterea acestora de sub tensiune se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea prbuirii malurilor spturilor (sprijiniri, interzicerea depozitrii pmntului la marginea spturii, a circulaiei mjloacelor de transport i ridicat n apropierea spturilor, etc.) ngrdirea locurilor de unitate public situate n zona spturilor cu parapei de protecie (h 1,0 m), dispunerea de tblie indicatoare, podee cu balustrade la trecerea peste anurile spate, asigurarea iluminrii acestor locuri pe timpul nopii se va controla sistematic starea taluzurilor se vor utiliza echipamente de lucru corespunztoare, dispozitive (podine, scri, etc.) adecvate, precum i utilaje a cror funcionare a fost verificat 4. prepararea i transportul betoanelor i mortarelor prepararea betoanelor i mortarelor se va face n instalaii centralizate, respectndu-se normele de protecia muncii specifice transportul la antier se va face cu autobetoniere sau cu autobasculante transportul betonului pe vertical sau orizontal n cadrul antierului se va face cu pompe de beton sau bene a cror stare tehnic se va verifica zilnic de asemenea, se va verifica zilnic starea tehnic a utilajelor de ridicat i transportat (macarale, etc.) staionarea sau circulaia persoanelor sub i n raza utilajului de ridicat, pe timpul transportului, este interzis circulaia pe cofraje pentru transportul betonului se va face pe podine cu limea de min. 1,20 m la tansportul i turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta normele specifice de protecia muncii, ct i instruciunile de funcionare a utilajului 5. turnarea i compactarea betonului efii de antier, efii de puncte de lucru, maitrii i efii de echip i vor ndeplini cu strictee atribuiunile i obligaiile cu privire la instructajul de protecie a muncii, propaganda privind protecia muncii, s urmreasc aplicarea la locul de munc a msurilor de protecia muncii, s asigure securitatea muncii nainte de nceperea turnrii betonului, eful punctului de lucru va controla modul de execuie a cofrajelor, podinelor i schelelor, ntocmind un proces verbal de recepie intern podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i scndur (bordur) de margine

38

 se interzice accesul persoanelor n zona de betonare, unde exist pericol de cdere a betonului la compactarea betonului cu ajutorul vibratorului se vor lua msuri specifice, dintre care se amintesc: vibratoarele vor fi verificate nainte de nceperea turnrii n cazul defectrii n timpul turnrii, ele vor fi deconectate imediat i predate electricianului pentru verificare carcasa vibratorului se va lega la pmnt, iar personalul care lucreaz cu vibratoare va purta cizme de cauciuc i mnui electroizolante conductorii care alimenteaz vibratoarele vor fi flexibili i izolai n tub de cauciuc n timpul deplasrii vibratorului sau la ntreruperea lucrului pentru un timp orict de scurt, acesta se va deconecta de la reeaua electric manevrarea vibratoarelor se va face de ctre personalul muncitor cruia i s-a fcut instructajul de manipulare, precum i cel specific de protecia muncii: la turnarea betonului n elemente verticale se vor folosi bene cu furtun omologate, sau plnii montate la partea superioar a cofrajului se va verifica starea tehnic a benei i accesoriilor acesteia manipularea benei cu furtun sau a benei de tip uzual (omologat i aceasta) se va face n conformitate cu instruciunile specifice de utilizare se va verifica dispozitivul de agare n crligul macaralei 6. fasonarea i montarea armturilor de oel-beton se vor respecta normele de protecia muncii specifice atelierelor (de antier sau centralizate) destinate fasonrii armturilor i utilizrii mainilor i utilajelor din dotare se vor utiliza echipamente de lucru, scule i dispozitive adecvate i n bun stare tehnic i de funcionare se interzice montarea armturilor n apropierea liniilor electrice sub tensiune este interzis circulaia i montarea armturilor pe cofrajul planeului nainte ca acesta s fi fost consolidat i verificat este interzis circulaia pe armturile deja montate sudarea armturilor se va face n condiiile de siguran conform normelor n vigoare (vezi i punctul 11) 7. zidrie executarea lucrrilor de zidrie se va face pe schele tipizate sau realizate reglementar, ngrdite cu parapete de 1,0 m nlime i prevzute cu scnduri de margine (borduri) pentru circulaie se vor folosi numai schele aducerea montajului i crmizilor se va face cu dispozitive speciale, asigurate pentru cderea materialelor dispozitivele de ridicare vor fi prevzute cu sigurane cu cabluri, respectndu-se toate normele prevzute de I.S.C.I.R. Personalul muncitor care le manevreaz va trebui s fie autorizat n acest sens 39

 toate golurile periculoase vor fi nchise i ngrdite cu parapei de protecie se vor folosi unelte i scule adecvate i echipamente de protecie individual conform legii conductorul punctului de lucru este obligat n permanen a controla ca mecanismele i dispozitivele acionate electric s fie n bun stare (prin electricianul de serviciu) i s fie legate la pmnt 8. cofraje, schele, eafodaje i scri de regul se vor folosi schele, eafodaje, scri i cofraje din inventar (tipizate). Dac se utilizeaz elemente netipizate, acestea se vor executa pe baz de proiect aprobat se vor lua toate msurile necesare pentru asigurarea rezistenei, stabilitii i siguranei n exploatare a acestui gen de lucrri, n conformitate cu prevederile normelor i a fielor tehnologice la executarea (montarea) schelelor, cofrajelor, etc., personalul muncitor va fi echipat cu centuri de siguran ancorate n elementele fixe i rezistente ale construciei schelele interioare vor fi solide i bine contravntuite rampele de acces (scri) se vor folosi numai pentru legarea a dou niveluri consecutive. Ele vor avea o construcie solid, cu limea de minimum 1,0 m, echipate cu balustrade cu h 1,0 m pe ambele pri. Dimensiunile treptelor i vangurilor se vor determina prin calcul i se vor alctui conform normelor n vigoare scrile se vor asigura mpotriva rsturnrii sau alunecrii toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fielor tehnologice aprobate de conducerea unitii de construcii-montaj la lucrrile de cofraje va participa numai personalul muncitor admis pe baza normelor n vigoare. Se vor utiliza echipamente i scule corespunztoare. Zilnic, maitri vor verifica starea cofrajelor lund msuri de remediere (imediat) dac este cazul. Urcarea i circulaia pe cofraje se va face pe scri i podine asigurate cu balustrade de protecie la utilizarea i confecionarea cofrajelor din lemn se interzice fumatul la utilizarea cofrajelor metalice de inventar se vor respecta prevederile proiectelor acestora i a fielor tehnologice 9. montarea prefabricatelor fiele tehnologice vor cuprinde msuri de protecia muncii i echipamentul de protecie necesar coninutul fielor tehnologice va fi prelucrat cu ntregul personal care lucreaz la montare, de ctre conductorul tehnic al montrii, acesta avnd i obligaia de a asigura i urmri utilizarea echipamentelor de protecie. n zonele de montaj se vor respecta toate msurile de protecia muncii fiele tehnologice vor cuprinde i instruciunile pentru manipularea, tansportul i depozitarea prefabricatelor 40

 legtorii de sarcin vor trebui examinai i atestai pentru aceast activitate aezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzis este interzis executarea lucrrilor de montaj ca i staionarea sub elementele care se monteaz nainte de nceperea ridicrii se va verifica utilajul de montaj (macara) sunt interzise lucrrile de ridicare la nlime pe vnt puternic (vitez peste 11 m/sec), pe polei, ninsoare sau ploaie puternic dispozitivele de agare i legare la crligul macaralei se vor prevedea conform fiei tehnologice de montaj nu se admite ridicarea unui element mai greu dect capacitatea de ridicare a macaralei nainte de ridicarea elementelor se va face o sltare a acestuia (de circa 20 30 cm) n scopul verificrii prinderii n crligul macaralei i n dispozitivul de ridicare pentru evitarea balansului se vor utiliza frnghii de ghidare n timpul ridicrii nu se fac reparaii la utilajul ridictor sau la obiectul ridicat muncitorii montori care primesc elementele la nlime vor circula pe platforme solide prevzute cu balustrade i vor fi asigurai cu centuri ancorate solid de un element stabil i rigid al construciei desfacerea crligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicate se poate efectua numai dup ce s-a verificat stabilitatea sigur a acestor obiecte, conform fiei tehnologice se admite aezarea provizorie, ns sigur, a obiectelor ce se monteaz numai pe alte elemente de construcii deja montate i consolidate definitiv, conform proiectului prinderea elementelor prefabricate se va face numai n locurile stabilite pri proiect. Se vor utiliza numai cabluri confecionate industrial i omologate pentru lucrrile de ncrcare, descrcare, transport i depozitare, productorul de elemente prefabricate va ntocmi fie tehnologice care vor cuprinde i msurile de protecia muncii elementele prefabricate care, dup desprinderea din crligul macaralei nu prezint suficient siguran vor fi consolidate cu cabluri de ntindere prinse de elementele solide ale construciei montarea planeelor prefabricate la fiecare nivel superior este permis numai dup aezarea planeului nivelului inferior. Golurile rmase n planeu, avnd suprafaa mai mare de 900,0 cm2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate lucrrile de monolitizare se vor executa de pe planeele gata montate sau de pe schele i cu centuri de siguran, dup caz executarea lucrrilor interioare este permis numai dac, deasupra locului de munc, sunt montate i solidarizate cel puin dou planee 41

n timpul montrii prefabricatelor, pentru trecerea de la un element la altul se vor executa podee prevzute cu balustrade de protecie se interzice mersul pe talpa superioar a grinzilor metalice nainte de nceperea lucrrilor de montare, conductorul punctului de lucru este obligat s verifice: respectarea condiiilor prevzute n fia tehnologic, starea tehnic a utilajelor i dispozitivelor de ridicare, starea elementelor prefabricate, instruirea personalului muncitor, instructajul cu privire la protecia muncii i avizul medical al acestuia, capacitatea de ridicare a macaralei, etc. 10. montarea construciilor metalice montarea confeciilor metalice se va face pe baza fiei tehnologice care va cuprinde utilajele, dispozitivele i echipamentele necesare, respectiv msurile de protecia muncii la acest gen de lucrri, pe fiecare element efului de punct de lucru i revine sarcina de a prelucra cu ntreg personalul muncitor, coninutul fiei tehnologice cu privire att la operaiile de montaj, ct i la protecia muncii. De asemenea, eful punctului de lucru rspunde de punerea n practiv a msurilor de protecia muncii, de distribuirea echipamentelor de protecie, de verificarea bunei funcionri a utilajelor i dispozitivelor de montaj pentru prinderea elementelor metalice n crligul macaralei se vor folosi dispozitive adecvate, sigure i care s permit desprinderea uoar, dup montaj, fr ca muncitorii s fie nevoii s se urce spre crlig se vor prevede diferite piese sudate (inele) solide, pentru fixarea carabinelor centurilor de siguran ale montorilor pentru pregtirea sudrii i sudarea mbinrilor de montaj se vor folosi schele suspendate, conform fiei tehnologice este interzis lsarea n stare suspendat a elementelor n curs de ridicare desprinderea din crligul macaralei este permis numai dup verificarea stabilitii lor, care se va realiza astfel: pentru stlpi tronson de baz, prin prinderea n cele patru buloane de ancoraj pentru stlpi tronson curent, prin prinderea n toate buloanele de montaj i ancorarea cu cel puin trei ancore rigide (praiuri) i executarea a 10% din sudurile definitive de la cele patru tlpi ale stlpului pentru grinzi, prin aezarea pe scaune sau supori i prinderea cu eclise i uruburi de montaj pentru diagonale la contravntuiri verticale, prin executarea a cel puin 20% din cordoanele de sudur de montaj prevzute n proiect este interzis circulaia pe talpa superioar (sau inferioar) a grinzilor metalice deja montate la montarea confeciilor metalice, muncitorii vor avea, pe lng centura de siguran, frnghii i nclminte nealunecoas (cu talpa subire) 42

 este interzis staionarea sub piesele ce se monteaz ordinele i dispoziiile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor da cu tot calmul i fr semne stridente care ar putea produce vreo emoie sau le-ar distrage atenia de la meninerea echilibrului 11. lucrri de sudur la lucrri de sudur nu sunt admii dect muncitori calificai, care au absolvit cursuri de specialitate, au fcut un instructaj special de tehnic a securitii muncii i au vrsta de peste 18 ani persoanele care execut sudura, respectiv cele care execut verificarea sudurii (indiferent de faza de execuie) vor fi dotate cu echipamen de lucru i protecie adecvat prevzut n normative i au obligaia de a folosi acest echipament n timpul lucrului. La executarea lucrrilor de sudur pe schele la nlime se vor lua msuri de siguran i securitate att pentru sudor ct i pentru aparatul de sudur, pentru a nu cdea, iar schelria din lemn se va proteja cu foi de tabl mpotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor fi dotai cu centuri de siguran. Personalul desemnat cu verificare i controlul sudurilor va fi de asemenea dotat cu echipament de protecie specific lucrului la nlime (centuri de siguran, cti de protecie i masc de protecie n cazul verificrilor n timpul sudrii) n funcie de procedeul de sudare - de regul sudur electric - se vor respecta msurile prevzute n normele de tehnica securitii muncii la instalaii de joas tensiune, elaborate de M inisterul Energiei Electrice i n standardele de stat privind transformatoarele de sudur. De asemenea, se vor respecta toate normele aflate n vigoare cu privire la protecia muncii la executarea sudurilor prin diferite procedee se interzice executarea lucrrilor de sudur sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare sau n apropierea unor materiale sau produse inflamabile 12. lucrri de protecii anticorozive i la foc protecia anticoroziv (urmat de protecia la foc) se face la elementele metalice rmase aparente dup montajul structurii metalice i a elementelor din beton protecia anticoroziv se va face cu vopsele pe baz de rini i solveni organici care sunt toxici, inflamabili i explozivi, motiv pentru care (att la uzinare, ct i dup montaj) se vor respecta urmtoarele msuri: se va asigura o bun ventilaie artificial pus n micare nainte de nceperea lucrului temperatura camerei unde se execut vopsirea nu va depi 16 20C se va asigura o bun ventilaie de absorbie local instalaia electric va fi ermetic, antiexploziv i la o tensiune de 12 14 V se vor aduce la locul de munc numai cantitile de materiale care vor fi puse n oper n cel mult 6 ore

43

se va interzice aproprierea cu flacr sau cu surse de scntei la o distan mai mic de 25,0 m lacurile i vopselele se vor aduce n ambalaje bune, iar pstrarea lor nu se va face la locul de lucru materialele folosite pentru tergere vor fi depozitate ntr-un loc ferit de incendiu curirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurnd buna lor funcionare se vor instala extinctoare cu con i spum chimic i lzi cu nisip la punctul de lucru cile de acces vor fi libere i uscate nu vor fi admii la lucru muncitorii fr vizita medical lunar i fr instructajul necesar de protecia muncii se vor respecta msurile de prevenire a incendiilor efii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrrilor conform tehnologiilor adoptate i cu respectarea msurilor de prevenirea incendiilor la executarea lucrrilor de protecie la foc a elementelor metalice se vor respecta msurile de protecia muncii specifice n fiele tehnologice specifice acestui gen de lucrri

c) Prin proiectul de organizare de antier ntocmit de unitile de construcii-montaj se vor preciza msurile cu privire la accesul n antier al utilajelor, circulaia auto i pe cale ferat n interiorul antierului, transportul materialelor, organizarea depozitelor de antier. antierul se va delimita de locurile publice din zon prin mprejmuire i efectuare a pazei permanente i controlul persoanelor care intr n antier. Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea antierului cu energie electric, ap tehnologic i potabil. Se vor plasa tblie indicatoare n locuri periculoase. Proiectul de organizare de antier va cuprinde toate msurile necesare desfurrii execuiei n bune condiiuni, fr pericol de accidente i avarii reele, prin dezafectarea, mutarea sau devierea, sau scoaterea temporar din funciune a reelelor aflate pe amplasament, respectiv n imediata vecintate a antierului. NOTA IMPORTANTA Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (stasuri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului. Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

Intocmit, Ing. Szakacs Albert Rzvan

44