NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUCłIILOR PE

PĂMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE (PROIECTARE, EXECUłIE,

EXPLOATARE)

Indicativ: P 7-2000
Înlocuieşte P 7 -92

Cuprins

* OBIECT, CLASIFICARE
* DOMENIU DE APLICARE
* CARACTERISTICI DE BAZĂ ALE PĂMÂNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE
* PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU PROIECTARE
* PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU EXECUłIE
* EXPLOATAREA ŞI ÎNTREłINEREA CONSTRUCłIILOR ŞI INSTALAłIILOR AMPLASATE PE
PSU
* ANEXA I: Caracteristici de bază ale pământurilor sensibile la umezire
* ANEXA II: Identificarea şi caracterizarea pământurilor psu din punct de vedere al
sensibilităŃii la umezire
* ANEXA III: Evaluarea tasărilor suplimentare probabile prin umezire a pământurilor
sensibile la umezire
* ANEXA IV: Presiuni convenŃionale de calcul (pconv) pentru terenurile pe fundare
constituite din pământuri sensibile la umezire având Sr 0,8
* ANEXA V: Valori limită ale deformaŃiilor blocurilor de locuinŃe fundate pe pământuri
sensibile la umezire
* ANEXA VI: Lista principalelor reglementări tehnice care sunt complementare normativului

1. OBIECT, CLASIFICARE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principiile de bază şi măsurile ce trebuie luate în proiectare,
execuŃie şi exploatare, în scopul de a evita degradarea construcŃiilor amplasate în zone cu
pământuri sensibile la umezire (PSU), de a asigura acestora stabilitate şi rezistenŃă.

1.2. Prezentul normativ trebuie utilizat împreună cu CR 1-01 "Cod pentru construcŃii. Principii
generale de verificare a siguranŃei"; CR 7-01 a "Bazele proiectării geotehnice"; CR 7-01 b "Cod
de proiectare. Bazele cercetării terenului de fundare şi ale stabilirii datelor geotehnice"; CR 7-01 c
"CondiŃii de bază privind supravegherea şi monitorizarea lucrărilor geotehnice".

1.3. Pământurile sensibile la umezire (PSU) sunt acele pământuri, care sub acŃiunea încărcărilor
transmise de fundaŃii sau numai sub sarcină geologică se tasează suplimentar, atunci când
umiditatea creşte peste anumite limite.

În cazul inundării, tasarea suplimentară se produce de regulă, brusc, având un caracter de

prăbuşire (colaps).

1.4. Din gama pământurilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile şi
1.4. Din gama pământurilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile şi
pământurile loessoide.

Loessurile
sunt pământuri prăfoase de culoare galben-deschis (uneori cenuşie spre brună) şi se definesc,
în general, ca pământuri macroporice sensibile la umezire, cu porozitate mare n = 40-60% şi
grad de umiditate Sr < 0,8 , constituite din praf (P), ca fracŃiune predominantă (P>60%), din argilă
(A<30%) şi din nisip (N) cu fracŃiuni de carbonat de calciu.

Pământurile loessoide
- diferă de loessuri prin conŃinutul mai mare de nisip sau argilă. FracŃiunea predominantă praf (P)
este sub 60% (P>60%).

1.5. Loessurile şi pământurile loessoide, din punct de vedere al modului în care se tasează
suplimentar la umezire se împart în două grupe:

- grupa A, cuprinde pământurile care la umezire nu se tasează semnificativ din sarcină

geologică, dar prezintă tasări suplimentare sub acŃiunea încărcărilor exterioare.

În mod convenŃional, se consideră ca semnificative, tasările suplimentare la umezire sub

acŃiunea greutăŃii proprii (sarcina geologică), care nu depăşesc 5 cm.

- grupa B, cuprinde pământurile care la umezire se tasează suplimentar, din sarcină geologică
(în mod semnificativ), cât şi sub acŃiunea încărcărilor exterioare.

Încadrarea terenurilor alcătuite din pământuri sensibile la umezire într-una din cele două grupe
se face prin studii geotehnice şi, pe baza criteriilor specificate în Anexele I şi II ale prezentului
normativ.

1.6. SuprafeŃe întinse din Ńara noastră acoperite cu pământuri sensibile la umezire se întâlnesc
în Câmpia Română, Dobrogea, Podişul Moldovei, în lungul râurilor Siret, Prut şi afluenŃi. Pe
suprafeŃe restrânse apar în Banat şi Crişana.

O hartă ce schematizează răspândirea teritorială a PSU în România se prezintă în figura 1.1., iar
pentru judeŃele Brăila, ConstanŃa, GalaŃi, Tulcea, Călăraşi, IalomiŃa, unde aceste pământuri au o
pondere însemnată, în figura 1.2, figura 1.3, figura 1.4, figura 1.5, figura 1.6 şi figura 1.7 se prezintă
hărŃile privind raionarea pe categorii de pământuri sub aspect geotehnic.

HărŃile au caracter orientativ şi nu elimină necesitatea efectuării studiului geotehnic.

1.7. ProspecŃiunile efectuate prin foraje au semnalat următoarele grosimi de depozite loessoide,
funcŃie de amplasament:

- Malul Drept al Dunării de la Ostrov spre aval, Cernavodă şi Tulcea - malul stâng al Borcei 30-40 m

- Tecuci - Nicoreşti 10-30 m

- Oraş Tecuci 7-8 m

- Turnu Măgurele 10-30 m

- Turnu Măgurele 10-30 m

- Brăila, GalaŃi 10-35 m

Feteşti 25-35 m

- ConstanŃa 6-10 m

- Giurgiu 6-10 m

Se remarcă în Ńara noastră o similitudine între zonele cu climat arid şi semiarid, cu aria de
răspândire a P.S.U. în România.

[top]

2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Prevederile prezentului normativ se aplică pentru fundarea pe terenuri alcătuite din
pământuri sensibile la umezire pentru următoarele tipuri de structuri (construcŃii):

- civile şi social-culturale;

- industriale;

- agrozootehnice;

- hidrotehnice edilitare;

- lucrări de artă;

- drumuri şi căi ferate.

2.2. Eventualele soluŃii tehnico-constructive, adoptate prin derogare de la prevederile prezentului

normativ, pentru unele tipuri de construcŃii speciale fundate pe pământuri PSU pot fi aplicate
după ce, în prealabil, au obŃinut aviz favorabil de la DirecŃia de resort din cadrul Ministerului
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

2.3. În caiete de sarcini privind execuŃia construcŃiilor amplasate pe terenuri cu pământuri

sensibile la umezire (obligatoriu de întocmit) se vor detalia măsurile rezultate din prevederile
prezentului normativ.

[top]

3. CARACTERISTICI DE BAZĂ ALE PĂMÂNTURILOR SENSIBILE

LA UMEZIRE
 LA UMEZIRE

3.1. Recoltarea, manipularea, conservarea şi transportul probelor de PSU se vor face conform
STAS 1242/3-87 şi 1242/4-85 cu precizarea că se vor lua toate măsurile posibile pentru a
asigura conservarea structurii naturale şi umidităŃii naturale a probelor.

3.2. Caracteristicile de bază ale pământurilor sensibile la umezire pun în evidenŃă specificul
acestor pământuri.

Anexele I A şi I B cuprinde detaliat, caracteristicile de fază, stare şi rezistenŃă PSU la acŃiuni

statice şi dinamice.

3.3. Caracteristicile geotehnice ce trebuie avute în vedere sunt cele care se referă la proprietăŃile
fizice, mecanice, dinamice şi, în particular, la lichefierea acestor pământuri, după cum urmează:

3.3.1. Clasificarea PSU pe baza compoziŃiei granulometrice este prezentată în tabelul I/I, Anexa I A.

Clasificarea are un caracter orientativ şi serveşte la o evaluare calitativă, care trebuie să fie
însoŃită totdeauna de prospecŃiuni de detaliu.

3.3.2. Tabelele 1/2 şi 1/3 din Anexa I A conŃin valori reprezentative ale caracteristicilor fizice
specifice pământurilor sensibile la umezire.

Identificarea pământurilor sensibile la umezire se recomandă a fi făcută prin utilizarea amprentei

pământurilor, iar analiza comportării lor, în funcŃie de umiditate şi îndesare, prin diagrama de stare.

3.3.3. Parametrii principali de rezistenŃă PSU, care depind de umiditatea pământului respectiv
sunt: rezistenŃa structurală ( 0), coeziunea (c), unghiul de frecare internă ( ) şi coeficientul de
presiune laterală (K). Aceşti parametri variază în limite largi, funcŃie de gradul de umiditate.

3.3.4. Parametrii principali de compresibilitate ai PSU sunt: modulul de deformaŃie edometric (M 2-3 ) şi
tasarea specifică la umezire (im3), care variază tot funcŃie de gradul de umiditate şi presiunea aplicată.

Evaluarea cantitată a sensibilităŃii se apreciază şi prin reprezentarea în diagrama de stare

(Anexa I/A) a încercărilor edometrice duble sau multiple.

3.3.5. Caracteristicile dinamice ale PSU sunt: modulii de deformaŃie pe cele două direcŃii
principale (Et, Gt), fracŃiunea din amortizarea critică D şi coeficientul de contracŃie sau dilatare
transversală ( d) (Anexa I B).

3.3.6. Fenomenul de lichefiere al PSU se manifestă prin pierderea temporară, parŃială sau totală, a
rezistenŃei la forfecare a pământului sub influenŃa unor solicitări dinamice.

[top]

4. PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU PROIECTARE

4.1. Calculul terenului de fundare

4.1. Calculul terenului de fundare

Calculul terenului de fundare în cazul amplasamentelor caracterizate prin prezenŃa unor pământuri
identificate drept sensibile la umezire se va face cu respectarea prevederilor STAS 3300/1-85
"Teren de fundare. Principii generale de calcul" şi STAS 3300/2-85 "Teren de fundare. Calculul
terenului în cazul fundării directe" precum şi prevederile prezentului normativ.

4.1.1. Calculul preliminar al terenului de fundare

Predimensionarea fundaŃiilor amplasate pe PSU se va face pe baza presiunilor convenŃionale

de calcul conform STAS 3300/2-85, pornind de la valorile pconv date în Anexa IV.

La predimensionarea elementelor portante de structură fundate pe teren neconsolidat se vor

avea în vedere următoarele:

- dimensiunea minimă a fundaŃiei va fi de 0,6 m;

- pentru lăŃimi ale fundaŃiei B = 0,6, presiunea convenŃională de calcul se va lua 2/3 din valoarea
corespunzătoare lăŃimii B = 1,0, iar pentru lăŃimi intermediare se va interpola liniar;

- pentru fundaŃiile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m în cazul

construcŃiilor din clasele de importamŃă I...II şi de minimum 1,0 m pentru cele din clasele de
importanŃă III şi IV. Pentru fundaŃiile interioare, adâncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m şi
respectiv 0,6 m;

- tălpile fundaŃiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m în cazul
construcŃiilor din clasele de importanŃă I-II şi cu 0,60 m în cazul construcŃiilor de importanŃă III şi IV;

Pentru lucrările la care există rezultate experimentale se vor folosi valorile presiunilor
convenŃionale obŃinute prin experimentări.

4.1.2. Calculul final al terenului de fundare

4.1.2.1. Verificarea la starea limită de deformaŃii a fundaŃiilor construcŃiilor amplasate pe PSU se

va face conform STAS 3300/2-85 cu precizarea că la calculul s şi f se vor lua în considerare şi
tasările suplimentare rezultate din umezirea terenului de fundare.

Evaluarea tasărilor suplimentare rezultate din umezirea PSU se va face conform Anexei III.

La calculul presiunii p p1 conform STAS 3300/2-85 cap. 3 pct. 3.3.1. valoarea coeficientului condiŃiilor
de lucru m f se va lua m f = 1.

4.1.2.2. Verificarea la starea limită de capacitate portantă a fundaŃiilor construcŃiilor amplasate

pe PSU se va face în conformitate cu STAS 3300/2-85 cap. 4, cu precizarea, că pentru
caracteristicile geotehnice , şi c vor fi considerate atât valorile corespunzătoare stării naturale a
terenului, cât şi stării rezultate în urma umezirii.

La verificare se va considera situaŃia cea mai nefavorabilă.

4.1.2.3. Pentru construcŃiile din cadrul unor ansambluri de locuinŃe sau zone cu unităŃi
economice se va avea în vedere la proiectare, ca ipoteză de verificare, posibilitatea umezirii
economice se va avea în vedere la proiectare, ca ipoteză de verificare, posibilitatea umezirii
pachetului de pământuri sensibile la umezire până la nivelul tălpii de fundaŃie, prin ridicarea
generală a nivelului apei subterane.

4.2. SoluŃii de fundare adoptate

4.2.1. Când fundarea directă pe terenul natural nu este posibilă, datorită stării terenului sau a
deformaŃiilor admisibile pentru construcŃii, proiectantul va analiza în mod obligatoriu următoarele
soluŃii:

a) Eliminarea sensibilităŃii la umezire prin consolidarea terenului, după procedeele indicate în

"Normativ privind îmbunătăŃirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ
C29-85 şi C 29/VIII-96.

În toate cazurile, în vederea calcului terenului de fundare şi dimensionării fundaŃiilor, conform

STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85 şi a precizărilor din prezentul normativ, caracteristicile de
rezistenŃă şi de deformaŃie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunzător, prin
încercări de laborator şi de teren, pentru pământul în stare de inundare, la gradul de
compactare prevăzut prin proiect.

Pentru determinarea caracteristicilor de rezistenŃă şi deformaŃie ale pământului saturat se

recomandă utilizarea încercărilor cu aparatul triaxial, acesta având posibilitatea cunoaşterii
eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori şi drenajului.

b) Adoptarea unui complex de măsuri care constă din:

- eliminarea parŃială a sensibilităŃii la umezire a PSU;

- micşorarea sensibilităŃii construcŃiilor la deformaŃiile terenului, prin:

sporirea rezistenŃei şi rigidităŃii spaŃiale a construcŃiilor prin folosirea centurilor armate,

separarea, în tronsoane de lungime limitată prin rosturi de tasare dimensionate
corespunzător, întărirea şi rigidizarea părŃii inferioare (subsol - fundaŃii) a construcŃiilor,
alegerea unor forme în plan a construcŃiilor cât mai simple, de preferat
dreptunghiulare, fără intrânduri şi ieşinduri, ramificaŃii etc., lungimea tronsoanelor se va
stabili prin calcul în funcŃie de caracteristicile terenului de fundare şi structura de
rezistenŃă a construcŃiei.
mărirea adaptabilităŃii construcŃiilor la deformaŃiile terenului, prin adoptarea unor
construcŃii elastice sau din elemente separate cu asigurarea stabilităŃii şi rezemării
corespunzătoare fiecărui element.
prevederea de dispozitive pentru reducerea controlată la nivel a elementelor de
construcŃii sau utilajelor tehnologice.
prevenirea umezirii terenului de fundare provenită din precipitaŃii, din pierderi de apă de
la reŃele hidraulice şi termice cât şi din instalaŃii tehnologice.

La calculul structurii de rezistenŃă a construcŃiilor se vor lua în considerare tasările suplimentare

la umezire ale PSU rămas neconsolidat, a căror probabilitate de apariŃie se vor estima în funcŃie
de măsurile pentru prevenirea umezirii terenului avute în vedere în faza de proiectare.

c) Adoptarea unor sisteme de fundaŃii care să depăşească stratul de PSU (fundaŃii adânci, piloŃi,
coloane etc.) şi să se încastreze în stratul insensibil la umezire.
coloane etc.) şi să se încastreze în stratul insensibil la umezire.

Aceste sisteme se vor utiliza atunci, când limitele admise pentru deformaŃii (tasări, rotiri etc.) sunt
reduse şi nu ar putea fi respectate prin adoptarea măsurilor prevăzute la pct. 4.3.1a. sau 4.3.1.
b. (ex.: asigurarea funcŃionării fără întreruperi a unor poduri rulante, menŃinerea unor cote fixe
obligatorii pentru utilaje tehnologice etc.)

Încărcarea de probă a piloŃilor se va face conform STAS 2561/2-83 "Teren de fundare. FundaŃii
pe piloŃi. Încercarea în teren a piloŃilor de probă", până la sarcina de calcul apoi terenul se va
umezi, după care încărcarea se va continua până la sarcina critică.

4.2.2. Umezirea pământului în jurul pilotului se va face astfel:

a) la terenuri de fundare din grupa A: inundarea se realizează prin 4 foraje umplute cu material
drenant, dispuse în cruce la cca. 1 ma de axul pilotului şi având adâncimea egală cu fişa
acestuia. Încărcarea se va face imediat după terminarea inundării;

b) la terenuri de fundare din grupa: inundarea în jurul pilotului sau al grupului se face, după caz,
fie într-o incintă cu dimensiunile cel puŃin egale cu grosimea depozitului de PSU, dar nu mai mici
de 20x20, pentru a provoca tasarea terenului prin umezire sub greutate proprie şi a putea astfel pune
în evidenŃă efectul frecării negative asupra capacităŃii portante a pilotului sau piloŃilor, fie după
metoda indicată pentru terenurile din grupa A, dacă se apreciază că frecarea negativă are o
influenŃă redusă.

4.3. Măsuri de protecŃie pentru evitarea infiltrării apei în teren

4.3.1. Indiferent de grupa P.S.U. şi de soluŃiile adoptate, se vor lua întotdeauna măsuri pentru
evitarea infiltrării în teren a apelor de suprafaŃă (precipitaŃii etc.), atât în perioada execuŃiei, cât şi
în timpul exploatării construcŃiilor şi din pierderi accidentale ale reŃelelor hidroedilitare.

4.3.2 În funcŃie de condiŃiile locale, se va evita pe cât posibil perturbarea echilibrului

hidrogeologic din zonă şi ridicarea nivelului apei subterane, nerealizându-se lucrări care pot bara
căile naturale de ieşire a apei şi curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali în funcŃiune sau
străpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.

4.3.3. În cazul platformelor de construcŃii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea
măsuri de protecŃie împotriva apelor care se scurg pe versanŃi, prin şanŃuri de gardă a căror
secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice.

4.3.4. Platformele de construcŃie situate pe versanŃi se vor nivela în terase cu pante de

maximum 1:1 care se vor acoperi cu brazde (înierbare) sau, după caz, prevăzute cu
îmbrăcăminŃi din materiale locale.

4.3.5. Evitarea infiltrării în teren a apelor de suprafaŃă se va realiza prin adoptarea următoarelor
măsuri de protecŃie obligatorii:

a) sistematizarea verticală şi în plan a teritoriului prin asigurarea colectării şi evacuării rapide de

pe întreg teritoriul construit a apelor din precipitaŃii şi din eventualele pierderi masive de la reŃele
şi instalaŃii în aer liber, către emisarul în funcŃiune prin prevederea de pante de minimum 2%; se
vor realiza iniŃial lucrările de sistematizare care să asigure lucrările de execuŃie, urmând ca
celelalte să se termine odată cu punerea în funcŃiune a obiectivului.
celelalte să se termine odată cu punerea în funcŃiune a obiectivului.

b) Prin măsuri adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor sau execuŃia de
straturi etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc.) se va evita stagnarea
apelor în jurul construcŃiilor atât în perioada execuŃiei, cât şi pe toată durata exploatării.

În caz de necesitate, pentru protecŃia reŃelelor subterane din cadrul zonelor cu unităŃi economice
sau pentru evitarea poluării apelor subterane din cauza pierderilor de substanŃe agresive din
instalaŃii, rezervoare etc. se vor prevedea straturi etanşe din pământ tratat prin diferite procedee
care să asigure impermeabilizarea necesară.

c) incintele săpăturilor pentru fundaŃii sau conducte vor fi amenajate (pante, puŃuri, instalaŃii de
pompare etc.) astfel, încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaŃii pe
toată durata execuŃiei;

d) la fundarea directă pe teren neconsolidat şi la amplasarea reŃelelor hidroedilitare, stratul de

pământ afectat de precipitaŃii se va îndepărta imediat înainte de turnarea betonului;

e) umpluturile în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor se vor executa imediat după ce

construcŃia a depăşit nivelul terenului natural;

f) prin măsuri adecvate, se va exclude umezirea terenului de fundare al viitoarelor construcŃii prin
lucrări de organizare, reŃele provizorii de şantier, probarea etanşeităŃii şi instalaŃiile definitive etc.

4.4. Elemente legate de structura de rezistenŃă a clădirilor fundate pe pământuri sensibile

la umezire

4.4.1. În scopul asigurării unei bune comportări a construcŃiilor fundate pe PSU, pe lângă
eliminarea sensibilităŃii la umezire prin consolidarea terenului se prevăd şi o serie de măsuri, care
conduc la micşorarea sensibilităŃii construcŃiilor la deformaŃiile neuniforme ale terenului, cauzate
de umeziri locale.

Acestea constau din:

a) Forma în plan a construcŃiilor av fi cât mai simplă, de preferat dreptunghiulară, fără intrânduri
şi ieşinduri, ramificaŃii etc.;

b) Separarea în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoarte dintre dimensiunile generale ale
tronsonului se recomandă a se situa între următoarele limite:

(4.1.)

în care;

h, l - lăŃimea şi lungimea tronsonului

h t - înălŃimea totală de la nivelul de fundare până la planşeul acoperiş.

Această condiŃie conduce pentru clădiri P+4 la lungimea tronsonului de aproximativ 25 m.

Această condiŃie conduce pentru clădiri P+4 la lungimea tronsonului de aproximativ 25 m.
Pentru P+10, lungimea tronsoanelor este lungimea echivalentă condiŃiilor de contracŃie-dilatare.

4.4.2. În cazul unor construcŃii cu suprafaŃă mai mare sau cu o formă în plan mai complicată se
vor prevedea rosturi de tasare în număr suficient, construcŃia fiind împărŃită în tronsoane de
formă simplă.

4.4.3. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece şi prin fundaŃii şi vor avea o
deschidere corespunzătoare, pentru a permite rotirea independentă a tronsoanelor, ca urmare a
tasărilor inegale.

LăŃimea rosturilor se determină cu formula:

h t = 2hv x tg + 5 cm (4.2.)

în care;

- este rotirea posibilă a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete.

l - lungimea totală a tronsonului;

B - A - diferenŃa de tasare între capetele A şi B ale tronsonului, Ńinând seama de

caracteristicile tronsonului natural şi de soluŃia de compactare aplicată.

4.4.4. Se interzice de principiu amplasarea alăturată a unor tronsoane de înălŃime sau încărcări
mult diferite.

4.4.5. Măsurile referitoare la structura construcŃiilor constau în:

- la alegerea tipului de structură se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare (ex.:
structură cu diafragme din beton armat; diafragmele vor fi continui, fără decalări în plan, pe
toată lungimea tronsonului).

- pentru P+4 se pot utiliza şi structuri din panouri mari prefabricate, cu măsurile speciale ce se
impun la fundarea pe PSU.

- se va prevedea în toate cazurile o infrastructură rigidă, cu pereŃi din beton armat continui pe
cele două direcŃii principale, formând împreună cu tălpile de fundaŃie şi cu planşeul peste subsol
o structură casetată.

- infrastructura rigidă va avea pe fiecare direcŃie cel puŃin trei pereŃi continui, pe toată lungimea
tronsonului.

4.4.6. Calculul structurilor la efectul tasărilor inegale se va efectua conform STAS 3300/2-85.

4.4.7. Măsurile referitoare la proiectarea fundaŃiilor sunt următoarele:

- tronsoanele alăturate vor fi fundate, în general, la acelaşi nivel.

- tronsoanele alăturate vor fi fundate, în general, la acelaşi nivel.

Eventualele denivelări să nu depăşească 50 cm.

- dimensionarea fundaŃiilor se va face utilizând integral presiunea convenŃională pe teren.

4.5. Proiectarea şi executarea reŃelelor exterioare de alimentare cu apă rece, canalizare,

termoficare, încălzire, apă caldă de consum şi de recirculare, amplasate pe terenuri
sensibile la umezire

4.5.1. La proiectarea şi executarea reŃelelor de alimentare cu apă rece şi de canalizare (reŃele

hidraulice) şi a reŃelelor de termoficare, încălzire, apă caldă de consum şi de recirculare (reŃele
termice), poziŃia de amplasare a reŃelelor în teren, protejarea acestora în canale de protecŃie,
felul materialelor ce se utilizează, se stabilesc în funcŃie de grupa terenului, sistemul de fundare,
structura de rezistenŃă, unghiul de infiltrare a apei în teren şi de procedeele adoptate pentru
eliminarea sensibilităŃii la umezire PSU, în zona de amplasare a construcŃiilor şi a reŃelelor
hidraulice şi termice, alegându-se soluŃiile care pe ansamblu sunt mai sigure în exploatare.

4.5.2. ReŃelele hidraulice, se amplasează direct pe pământ, fără canale de protecŃie, indiferent
de grupa de fundare, în cazul în care în eventualitatea unor pierderi de apă, sistemul de
fundare, structura de rezistenŃă, măsurile adoptate pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire
PSU, unghiul de filtrare în teren a apei provenite de la reŃele, nu conduc la deformaŃii sai
deplasări ale construcŃiilor mai mari decât cele admisibile.

DistanŃa minimă de amplasare a reŃelelor de alimentare cu apă şi canalizare faŃă de fundaŃia

clădirilor este de 3 m, de la generatoarea laterală a celei mai apropiate conducte de fundaŃie şi
aceasta.

4.5.3. În cazul în care eventualele pierderi de apă ale reŃelelor hidraulice, conduc la deformaŃii
sau deplasări ale construcŃiilor mai mari decât cele admisibile, iar mărirea distanŃei de amplasare
a reŃelelor nu este posibilă sau economică, reŃelele hidraulice se montează în canale de
protecŃie individuale sau în comun cu reŃelele termice. SoluŃia cu canale individuale sau comune
cu alte reŃele, se adoptă pe baza unei analize de cost, în funcŃie de configuraŃia reŃelelor şi
lungimea traseelor separate sau comune.

Conductele de apă rece montate în canale de protecŃie în comun cu reŃelele termice, se

izolează termic.

DistanŃa minimă de amplasare a canalelor de protecŃie faŃă de fundaŃia clădirilor este de 1,5 m.

4.5.4. Pentru reŃelele de alimentare cu apă şi canalizare, se utilizează conducte din PVC,
polietilenă şi polipropilenă, conform prevederilor "Ghidului privind proiectarea, executarea şi
exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare cu conducte din PVC, polietilenă şi
polipropilenă", indicativ CP-043/99 şi conducte din PAFSIN, agrementate pentru alimentarea cu apă
sau canalizare.

4.5.5. În ansamblurile de clădiri civile pentru reŃelele termice, se utilizează conducte preizolate
montate direct în sol, indiferent de grupa terenului de fundare, în cazul în care eventualitatea
unor pierderi de apă, sistemul de fundare, structura de rezistenŃă, măsurile adoptate pentru
eliminarea sensibilităŃii la umezire PSU, unghiul de infiltrare în teren a apei provenite de la reŃele,
nu conduc la deformaŃii sau deplasări ale construcŃiilor mai mari decât cele admisibile.
nu conduc la deformaŃii sau deplasări ale construcŃiilor mai mari decât cele admisibile.

DistanŃa minimă de amplasare a reŃelelor termice la care se utilizează conducte preizolate

montate direct în teren, faŃă de fundaŃia clădirilor este de 3 m, de la generatoarea laterală a
celei mai apropiate conducte de fundaŃie şi aceasta.

4.5.6. În cazul în care eventualele pierderi de apă ale reŃelelor termice, conduc la deformaŃii sau
deplasări ale construcŃiilor mai mari decât cele admisibile, iar mărirea distanŃei de amplasare a
reŃelelor nu este posibilă sau economică, reŃele termice se montează în canale de protecŃie
proprii, sau comune cu reŃele hidraulice. SoluŃia cu canale proprii sau comune cu alte conducte,
se adoptă pe baza unei analize de cost, în funcŃie de configuraŃia reŃelelor şi lungimea traseelor
separate sau comune.

DistanŃa minimă de amplasare a canalelor de protecŃie faŃă de fundaŃia clădirilor este de 1,5 m.

4.5.7. La utilizarea conductelor preizolate montate direct în sol, prevăzute cu fir însoŃitor pentru
semnalizarea eventualelor pierderi de apă, la care s-au luat măsuri pentru eliminarea sensibilităŃii
la umezire a PSU şi în zona de amplasare a reŃelelor, conform pct. 4.3.1, pe porŃiunile limitate
de acestea, distanŃa minimă de amplasare a reŃelelor faŃă de fundaŃia clădirilor este de 1,5 m,
de la generatoarea laterală a celei mai apropiate conducte faŃă de fundaŃie.

4.5.8. Pentru reŃelele de alimentare cu apă caldă de consum şi de recirculare, se utilizează

conducte din oŃel protejate la coroziune prin zincare la care îmbinarea se face prin procedee de
sudură care să menŃină integritatea stratului de zinc în zona de sudură.

4.5.9. Pentru reŃelele de alimentare cu apă caldă de consum şi de recirculare, se pot utiliza şi
conducte din polipropilenă preizolate în cazul în care se pot lua măsuri pentru preluarea dilatării
conductelor.

4.5.10. În cazul în care se înlocuiesc conductele vechi deteriorate, montate în canale de

protecŃie, soluŃia de utilizare a conductelor izolate după montaj, sau preizolate, amplasate în
aceleaşi canale de protecŃie sau soluŃia de utilizare a conductelor preizolate amplasate în teren cu
sau fără fir însoŃitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de apă şi cu luarea de măsuri
pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire a PSU, şi în zona de amplasare a reŃelelor se adoptă
pe baza unei analize tehnico-economice.

4.5.11. Când rezultă ca indicată soluŃia de amplasare a conductelor preizolate în canale de

protecŃie existente, se utilizează comparativ varianta de montare îngropare în nisip sau pe suporŃi.

4.5.12. În cazul în care conductele preizolate necesită spaŃii mai mari decât cele ale canalelor
existente, se demolează peretele opus clădirilor, prelungind pardoseala canalului sub toate
conductele, iar pardoseala se prevede cu un umăr de cca. 10 cm înălŃime, pentru ca eventalele
pierderi de apă să fie conduse spre punctele de colectare.

4.5.13. Canalele de protecŃie se execută cu pantă iar conductele şi suporŃii de susŃinere se

montează astfel încât să permită scurgerea spre cămine prevăzute cu başe de colectare a
eventualelor pierderi de apă. Apele colectate în başe se evacuează în reŃeaua de canalizare pe
deasupra terenului, cu ajutorul pompelor mobile sau fixe.

Pompele fixe se prevăd cu dispozitive de pornire automate în funcŃie de prezenŃa apei în başe.

Căminele cu başe se prevăd câte unul pe porŃiunile de clădire între două rosturi de dilatare şi de
Căminele cu başe se prevăd câte unul pe porŃiunile de clădire între două rosturi de dilatare şi de
preferat, pentru cazul în care conductele sunt amplasate în canale de protecŃie exterioare.

Este interzisă legarea directă a canalelor de protecŃie la reŃeaua de canalizare, iar în cazul în
care aceasta există, se desfiinŃează.

4.5.14. În zonele cu construcŃii de producŃie, în care nu este posibilă montarea conductelor

preizolate în teren sau în canale de protecŃie, reŃelel termice se pot monta pe elementele de
construcŃii, estacadele pentru montarea conductelor tehnologice sau pe suporŃi amplasaŃi
suprateran la joasă înălŃime.

4.5.15. Legăturile dintre reŃele hidraulice sau termice exterioare şi instalaŃiile sanitare sau de
încălzire din interiorul clădirilor, se realizează de tip elastic, pentru a permite tasarea diferenŃiată
a conductelor şi a clădirilor. Legăturile se montează în canale de protecŃie necirculabile, realizate
astfel încât să permită tasarea diferenŃiată a canalelor şi a clădirilor, având panta spre căminele
de racord sau de branşament amplasate pe reŃelele exterioare (fig. 4.1 şi fig. 4.2).

4.5.16. Căminele de racord sau de branşament, se pot executa şi din mase plastice de tipul cu
başe etanşe, pentru a putea colecta eventualele pierderi de apă.

În cazul în care pe conductele de branşament se prevăd vane de închidere, acestea se

montează în căminele de branşament.

4.5.17. Traseele reŃelelor hidraulice şi termice exterioare şi gruparea lor se alege astfel încât să
reducă la minimum numărul intrărilor şi ieşirilor prin fundaŃiile sau subsolurile clădirilor şi să
permită o uşoară descoperire în caz de avarii; în acest scop se urmăreşte amplasarea de
preferinŃă a reŃelelor în spaŃiul verde sau sub trotuare.

4.5.18. Pentru construcŃiile hidroedilitare purtătoare de apă, de tip rezervoare, bazine, se prevăd
măsuri de protecŃie proprii Ńinând seama de prevederile de la pct. 4.2. Sistemul de colectare şi
de evacuare a apei din pierderi sau accidentale şi sistemul de control al pierderilor de apă, se
stabilesc pentru fiecare caz în parte, Ńinând seama de importanŃa acestor construcŃii şi de
consecinŃele care pot să apară în eventualitatea unor pierderi de apă necontrolate.

4.5.19. Canalele exterioare de protecŃie, se execută de tipul necirculabil pentru conducte al cărui
diametru nu depăşeşte 300 mm şi în cazul în care canalele nu sunt amplasate în partea carosabilă.

Canalele se acoperă cu plăci uşor demontabile, prevăzute cu cămine de control şi acces.

4.5.20. Tranşeele pentru amplasarea reŃelelor de conducte preizolate termic prevăzute cu fir
însoŃitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de apă sau de amplasare a canalelor
exterioare, indiferent de grupa terenului de fundare, se execută ca în terenuri normale, în cazul
în care în eventualitatea unor pierderi de apă, sistemul de fundare, structura de rezistenŃă,
măsurile adoptate pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire PSU, unghiul de infiltrare în teren a
apei provenite de la reŃele, nu conduc la deformaŃii sau deplasări ale construcŃiilor mai mari decât
cele admisibile.

În cazul în care în eventualitatea unor pierderi de apă, sistemul de fundare, structura de

rezistenŃă, măsurile adoptate pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire PSU, unghiul de infiltrare
în teren a apei provenite de la reŃele, conduc la deformaŃii sau deplasări ale construcŃiilor mai
mari decât cele admisibile, la amplasarea conductelor direct în pământ fără canale de protecŃie,
în zona de amplasare a conductelor, se iau măsuri pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire a PSU.
în zona de amplasare a conductelor, se iau măsuri pentru eliminarea sensibilităŃii la umezire a PSU.

4.5.21. La executarea săpăturilor, efectuarea probelor, umplerea tranşeelor cu pământ şi

recepŃia lucrărilor, se va Ńine seama şi de prevederile normativului I 9, I 13, I 22 şi GP-043.

4.6. Proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare şi de încălzire din interiorul clădirilor

amplasate pe terenuri sensibile la umezire

4.6.1. InstalaŃiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă de consum, din interiorul
clădirilor, se execută cu conducte din PVC 60, 100 pentru apă rece şi cu conducte
din PVC-C sau polipropilenă pentru apă caldă de consum şi se izolează termic
cu manşoane sau cochilii din mase plastice expandate. Se pot utiliza pentru apă
rece şi apă caldă şi alte tipuri de conducte din mase plastice care sunt agrementate în
acest scop.

4.6.2. Conductele de distribuŃie pentriu apa rece şi apa caldă de consum, din subsolul clădirilor,
dintre punctele de intrare în subsol şi baza coloanelor, se montează pe trasee cât mai scurte şi
se prevăd cu robinete de închidere la baza fiecărei coloane.

4.6.3. Coloanele pentru apa rece şi apa caldă de consum, se prevăd cu lire de dilatare, pentru
apa rece din două în două nivele, iar pentru apa caldă, în funcŃie şi de înălŃimea nivelelor, la
fiecare nivel sau ca la apa rece din două în două nivele.

4.6.4. La fiecare coloană pentru apa rece sau pentru apa caldă de consum, se pot lega
armăturile obiectelor sanitare pentru încăperile sanitare grupate pe verticală, sau cuplate
(aşezate de o parte şi de alta a unui perete) grupate pe verticală, numai din cadrul aceluiaşi
apartament sau sector.

Legăturile de la coloane la armăturile obiectelor sanitare se realizează numai cu legături flexibile,

fiind interzise legăturile rigide.

4.6.5. Canalizarea apelor menajere se execută cu conducte din PVC 60 tip U sau PP tip U.

Coloanele de canalizare, se prevăd cu compensatoare de dilatare la fiecare nivel şi cu piese de

curăŃire din două în două nivele şi obligatoriu la planşeul peste subsol.

Legătura dintre coloane şi canalele colectoare din subsol, se realizează cu curbe din PVC - 60
tip M sau PP tip M, care se ancorează de elementele de construcŃie.

4.6.6. La coloanele de canalizare se racordează obiectele sanitare ale încăperilor sanitare

independente grupate pe verticală sau cuplate (aşezate de o parte şi de alta a unui perete)
grupate pe verticală, numai din cadrul aceluiaşi sector sau apartament.

4.6.7. La clădirile de locuit, coloanele de la bucătării se prevăd cu diametrul minim de 75-110

mm, conform prevederilor normativului I 9. La aceste coloane se racordează prin ramificaŃii la 45 ,
numai spălătoarele din bucătării şi maşinile de spălat vase.

4.6.8. Grupurile sanitare se prevăd cu sifoane de pardoseală.

La clădirile de locuit se prevăd sifoane de pardoseală în camerele de baie, în grupul sanitar

La clădirile de locuit se prevăd sifoane de pardoseală în camerele de baie, în grupul sanitar
suplimentar şi în bucătării.

4.6.9. Coloanele instalaŃiilor sanitare se acoperă cu măşti de protecŃie de tip demontabil, care să
permită intervenŃii rapide în caz de accidente pentru a preveni inundarea clădirii.

4.6.10. Canalizarea apelor meteorice se execută cu conducte din PVC 60 tip M sau din PP tip M.

Coloanele apelor meteorice se prevăd cu piese de curăŃire conform prevederilor normativului I-1.
Racordarea coloanelor la canalele colectoare din subsolul clădirilor se realizează prin curbe
ancorate de elementele de construcŃie.

4.6.11. Se interzice trecerea prin rosturile de dilatare a clădirilor, a conductelor de distribuŃie a

apei reci şi calde, precum şi canalele colectoare a apelor uzate sau meteorice.

4.6.12. Canalizarea apelor menajare care provin de la duşurile grupurilor sanitare ale
construcŃiilor de producŃie, cămine de studenŃi, elevi, nefamilişti, de la oficii, bucătării, spălătorii
publice etc., la care există pericolul depăşirii temperaturii apelor evacuate peste 40 C, se execută cu
conducte din polipropilenă.

Cabinele de duşuri de la grupurile sanitare ale construcŃiilor de producŃie, cămine de studenŃi,

elevi, nefamilişti, se amplasează pe mijlocul încăperilor respective fiind interzisă alipirea acestora
de pereŃii încăperilor.

4.6.13. La canalizarea apelor menajere, nu este admisă racordarea canalizării apelor meteorice
în subsolul clădirilor, sau invers, chiar în cazul sistemului unitar de canalizare. Fiecare sistem de
canalizare, se racordează la reŃeaua exterioară de canalizare, separat.

4.6.14. Conductele colectoare a apelor menajere din subsolul clădirilor se prevăd cu piese de
curăŃire, amplasate după fiecare ramificaŃie şi nu la distanŃe mai mari de 10 m una de alta.
Capacele pieselor de curăŃire se amplasează la partea superioară cu o înclinare de maximum 30 ,
faŃă de orizontală.

4.6.15. În terenuri sensibile la umezire, reŃelele instalaŃiilor sanitare şi de încălzire, se

amplasează în subsoluri circulabile, cu înălŃimea sub grindă de minimum 180 cm.

Subsolurile se prevăd cu pardoseala etanşă, cu pante spre punctele de ieşire a conductelor din
clădire, spre canalele de legătură cu reŃelele exterioare.

În subsoluri nu este admisă realizarea de başe pentru colectarea apelor provenite din scurgeri
accidentale de la reŃelele amplasate în subsol.

Subsolurile se prevăd cu trepte de acces şi uşi care să permită intrarea normală a personalului
de exploatare şi pentru introducerea de scule necesare în caz de intervenŃii.

Chiar în cazul clădirilor colective, proprietate personală, este interzisă compartimentarea

subsolurilor în boxe, pentru a nu împiedica accesul la instalaŃiile din subsol în caz de avarii sau
accidente.

4.6.16. La clădirile parte sau parte şi un nivel, este admisă amplasarea instalaŃiilor sanitare şi de
încălzire în canale circulabile, în locul subsolurilor.
încălzire în canale circulabile, în locul subsolurilor.

Canalele au lăŃimea suficientă pentru operaŃiile de întreŃinere sau remediere, înălŃimea la fel ca
subsolurile şi uşi care să permită intrarea normală a personalului de exploatare şi introducerea
de scule necesare în caz de intervenŃii. Este interzisă montarea conductelor instalaŃiilor sanitare
sau termice în canale necirculabile amplasate sub planşeul parterului.

4.6.17. Subsolul clădirilor sau canalele circulabile de sub planşeul parterului, se prevăd cu
instalaŃii electrice de iluminat precum şi cu prize de joasă tensiune pentru echipamentele
electrice de intervenŃie, conform prevederilor normativului I. 7.

4.6.18. Subsolul clădirilor sau canalele circulabile de sub planşeul parterului, se prevăd cu
dispozitive de ventilare naturală organizată.

În cazul în care clădirea este prevăzută cu instalaŃii de gaze naturale, sau în localitate există
sisteme de alimentare cu gaze naturale, la proiectarea dispozitivelor de ventilare naturală, se va Ńine
seama şi de prevederile normativului I.6, având în vedere şi faptul că nu se etanşeizează
trecerea conductelor prin fundaŃiile clădirilor.

În subsolul clădirilor sau canalelor circulabile de sub planşeul parterului, din aceste clădiri, se
prevăd dispozitive de sesizare a prezenŃei gazelor naturale.

4.6.19. Conductele de legătură care trec prin deschiderile prevăzute în soclurile sau fundaŃiile
clădirilor se realizează astfel încât să preia tasarea diferenŃială a clădirii faŃă de reŃelele
exterioare. În figura 4.1. şi figura 4.2. se dau exemple de realizare a unor astfel de traversări.

4.6.20. Este interzisă trecerea prin subsolul clădirilor a reŃelelor exterioare secundare sau de
serviciu, de alimentare cu apă rece, caldă, de recirculare sau de încălzire care asigură legătura
dintre staŃiile de hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de clădiri şi
instalaŃiile sanitare sau de încălzire din interiorul clădirilor.

4.6.21. Este interzisă amplasarea în subsol a staŃiilor de hidrofor, a centralelor termice, a

punctelor termice, a spălătoriilor, a obiectelor sanitare, sau de conducte în pardoseala subsolului.

StaŃiile de hidrofor, centralele termice, punctele termice sau spălătoriile, se realizează în

construcŃii distincte, de preferat subterane cu măsurile respective de protecŃie la amplasarea lor
în PSU.

4.6.22. Canalele colectoare a apelor uzate sau meteorice, din subsolul clădirilor, se amplaseză
în subsoluri, deasupra nivelului terenului, cu excepŃia legăturilor la reŃelele exterioare, pentru a
evita supunerea lor la presiune în caz de refulare a reŃelelor exterioare de canalizare. În caz că
nu este posibilă această amplasare, racordurile de canalizare se prevăd cu clapete contra refulării.

4.6.23. InstalaŃiile de încălzire se montează aparent, fiind interzisă îngroparea în elementele de

construcŃie, a coloanelor şi legăturile la corpurile de încălzire, cu excepŃia clădirilor cu condiŃii
deosebite arhitecturale interioare de mobilare la care conductele se acoperă cu elemente de
mascare ornamentale, demontabile, pentru intervenŃia uşoară în caz de avarii sau accidente.

4.6.24. Coloanele instalaŃiilor de încălzire, se prevăd la bază în subsol cu robinete de închidere

cu cana de golire.

Golirea instalaŃiilor interioare de încălzire se face prin intermediul unor pâlnii de colectare
Golirea instalaŃiilor interioare de încălzire se face prin intermediul unor pâlnii de colectare
amplasate de preferat în subsol, deasupra nivelului maxim de refulare a reŃelei de canalizare la
care se racordează, sau în cazul în care înălŃimea subsolului nu permite această amplasare,
colectorul are pe racord o cana de închidere şi o clapetă unisens.

4.6.25. Toate amenajările cum sunt căminele de protecŃie, pardoselile din subsoluri tehnice sau
tehnologice, canalele circulabile etc., care fac parte din sistemul de colectare şi evacuare a apei
sau a pierderilor de apă şi dirijare a lor către căminele exterioare de colectare a apelor, se
dimensionează şi se etanşeizează corespunzător scopului şi menŃinute permanent în stare de
funcŃionare.

4.6.26. InstalaŃiile sanitare şi de încălzire la care în timpul exploatării există pericolul deteriorării
sau lovirii(depozite, magazii, încăperi de circulaŃie intensă de mărfuri etc.), se feresc contra
loviturilor accidentale cu elemente metalice de protecŃie.

4.6.27. În cazul construcŃiilor de producŃie, la care nu este posibilă sau economică, realizarea de
subsoluri tehnice sau de canale circulabile, pentru amplasarea instalaŃiilor sanitare, de încălzire,
sau tehnologice, se pot realiza canale în pardoseală, controlabile pe toată lungimea reŃelelor, şi care
să permită condiŃiile necesare remedierii operative a defecŃiunilor.

4.6.28. La proiectarea şi executarea lucrărilor, efectuarea probelor şi recepŃia lucrărilor de

instalaŃii sanitare se va Ńine seama de prevederile normativului I9, iar pentru instalaŃii de încălzire
de prevederile normativului I 13.

[top]

5. PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU EXECUłIE

5.1. Măsuri de protecŃie în cazul fundării pe pământuri sensibile la umezire

5.1.1. Alegerea măsurilor de protecŃie în cazul fundării pe pământuri sensibile la umezire se va

face de către proiectant, pe baza analizei următorilor factori:

- clasa de importanŃă, caracterul şi destinaŃia construcŃiilor, natura proceselor tehnologice pe

care le adăpostesc;

- sensibilitatea la umezire a pământului, respectiv grupa în care se încadrează terenul de

fundare (A sau B) şi mărimea tasărilor probabile prin umezire:

- gradul de seismicitate al regiunii în care este amplasată construcŃia;

- costul lucrărilor şi consumul de materiale şi manoperă în raport cu soluŃiile alese, inclusiv costul
măsurilor speciale ce trebuie asigurate în timpul execuŃiei şi exploatării construcŃiilor.

5.1.2. Clasa de importanŃă a construcŃiei se va stabili potrivit "Normativului pentru proiectarea

antiseismică a construcŃiilor de locuinŃe social-culturale agrozootehnice şi industriale", indicativ P
100-92, conform tabelului 5.1.

Tabel 5.1.
Tabel 5.1.

Clasa de Caracterizare
importantă

Clasa I - ConstrucŃii de importanŃă vitală pentru societate, a căror funcŃionalitate

cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se asigure integral:

spitale, staŃii de salvare, staŃii de pompieri

clădiri pentru unităŃi administrative, centrale şi judeŃene cu rol de
decizie în organizarea măsurilor de urgenŃă după cutremure
clădiri pentru comunicaŃii de interes naŃional şi judeŃean
unităŃii de producere a energiei electrice din sistemul naŃional
clădiri care adăpostesc muzee de importanŃă naŃională

Clasa II - ConstrucŃii de importanŃă deosebite la care se impune limitarea avariilor

se în vedere consecinŃele acestora:

celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăŃii

şcoli, creşe, grădiniŃe, cămine pentru copii, handicapaŃi, bătrâni
clădiri care adăpostesc aglomeraŃii de persoane: săli de spectacole
artistice şi sportive, biserici, centre comerciale importante
clădiri care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinŃifice deosebite
clădiri şi instalaŃii industriale care prezintă riscuri de incendii sau
degajări de substanŃe toxice
clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare
economică
depozite cu produse de strictă necesitate pentru aprovizionarea de
urgenŃă a populaŃiei

Clasa III - ConstrucŃii de importanŃă normală (construcŃii care nu fac parte din
sau IV);

clădiri de locuit, hoteluri, cămine (cu excepŃia celor din clasa II)
construcŃii industriale şi agrozootehnice curente

Clasa IV - ConstrucŃii de importanŃă redusă:

construcŃii agrozootehnice de importanŃă redusă (de ex.: sere,

construcŃii parter diverse pentru creşterea animalelor şi păsărilor etc.)
construcŃii de locuit parte sau parter şi etaj
alte construcŃii civile şi industriale care adăpostesc bunuri de mic
valoare şi în care lucrează un personal restrâns

OBSERVAłII:

a) Clasificarea construcŃiilor în clasele de importanŃă din tabel nu este identică cu clasificarea din CR 01.

b) Tipurile de construcŃii care nu sunt prevăzute explicit în tabel vor fi introduse într-una din cele
justificări tehnice date în tema de proiectare.
justificări tehnice date în tema de proiectare.

c) În anumite situaŃii, unele componente ale clădirilor, inclusiv instalaŃii şi echipamente ale acestora
clase de importanŃă diferite de cea a restului clădirii.

d) Decizia de încadrare a clădirilor în diferite clase de importanŃă se va lua de către beneficiar

tehnice competente.

5.1.3. Măsurile de protecŃie introduse în proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontată a mă
importanŃa construcŃiilor şi cu cheltuielile suplimentare pe care le comportă introducerea măsurilor respective.

5.2. CondiŃii de calitate, verificarea pe parcursul execuŃiei şi recepŃia lucrărilor executate

5.2.1. CondiŃiile de calitate şi de recepŃie a materialelor şi lucrărilor de instalaŃii, re

hidroedilitare sau altelem purtătoare de apă, trebuie prevăzute, în mod expres
execuŃie, prin caiete de sarcini elaborate de către proiectant.

5.2.2. Pentru lucrări de importanŃă deosebită, pe lângă prevederile normelor

prevedea condiŃii speciale de recepŃie care vor fi respectate cu stricteŃe de către executant.

5.2.3. Verificarea lucrărilor pe parcursul execuŃiei şi recepŃionarea lor se va face în conformi

prevederile prescripŃiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrări şi cu reglement
în vigoare, cu următoarele precizări:

a) Nu este admisă atacarea unei noi faze de execuŃie fără executarea verificărilor fazei anterio
pentru lucrările ce devin ascunse cât şi pentru lucrările de a căror calitate depinde protec
infiltrării apei în pământ, în fazele de execuŃie sau etapele următoare.

Toate actele privind verificările pe faze de execuŃie, inclusiv buletinele de laborator, diagram
se vor încheia în dublu exemplar şi se vor păstra atât de beneficiar cât şi de executant, îndosa
obiecte în ordine cronologică şi se vor prezenta la recepŃie după care se vor anexa la cartea te
construcŃiei; dosarele cu această documentaŃie vor fi Ńinute în permanenŃă la zi
organelor de control şi comisiilor de recepŃie preliminară, finală şi de punere în funcŃiune a capacit

b) La recepŃia preliminară se va verifica şi consemna în mod expres în procesele verbale de re

felul în care au fost respectate toate măsurile prevăzute pentru prevenirea degrad
umezirii terenului de fundare.

Eventualele defecŃiuni de natură a conduce la umezirea terenului nu pot fi încadrate

deficienŃelor admise pentru a fi remediate ulterior: în asemenea cazuri, recepŃiile vor fi amâna
la efectuarea remedierilor.
c) În cazul punerii în funcŃiune a unor obiecte de investiŃii, înainte de efectuarea recep
în condiŃiile reglementărilor pentru recepŃii în vigoare, operaŃia de predare-primire
mod obligatoriu şi verificarea respectării proiectului şi prescripŃiilor tehnice privind
evitare a umezirii terenului.

d) Cu ocazia recepŃiei finale a ultimului oebiect din cadrul unui complex, precum
recepŃiei definitive a obiectivului, comisia de recepŃie va verifica comportarea
independente recepŃionate anterior, precum şi comportarea de ansamblu a întregului complex
atenŃie specială bunei funcŃionări a instalaŃiilor şi reŃelelor purtătoare de apă, sistematiz
teritoriului precum şi tuturor măsurilor luate prin proiectare şi execuŃie, în vederea evitării degrad
terenului de fundare.

[top]

6. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREłINEREA CONSTRUCłIILOR ŞI INSTALA

AMPLASATE PE PSU

6.1. Exploatarea şi întreŃinerea construcŃiilor amplasate pe PSU

6.1.1. Beneficiarii care exploatează sau folosesc construcŃii şi instalaŃii amplasate

sensibile la umezire vor lua măsurile necesare cu urmărirea, exploatarea şi întreŃinerea constr
instalaŃiilor şi amenajărilor din interiorul incintelor respective să se facă potrivit
caietului de sarcini elaborat de proiectat şi normelor în vigoare de întreŃinere, repara
comportării construcŃiilor.

6.1.2. Toate datele privitoare la defecŃiunile constatate la operaŃiile de remediere sau reparare
controlul prealabil punerii în funcŃiune, se vor trece în cartea tehnică a construcŃiei.

6.1.3. La elaborarea documentaŃiei economice a investiŃiei se vor avea în vedere toate cheltuielile
prevederilor prezentului normativ, inclusiv acelea pentru executarea lucrărilor legate de urmărirea
construcŃiilor şi terenului (mărci de tasare, puŃuri de observaŃie a nivelului apelor subterane etc.).

6.1.4. UnităŃile care efectuează studii geotehnice vor păstra în vederea sistematizării datele
pământurile sensibile la umezire, în scopul utilizării lor la completarea cartării teritoriului României.

6.2. Exploatarea şi întreŃinerea instalaŃiilor amplasate pe PSU

6.2.1. InstrucŃiunile de exploatare a instalaŃiilor hidraulice şi termice exterioare

instalaŃiilor sanitare şi de încălzire din interiorul clădirilor, trebuie să conŃină obligatoriu,
privire la efectuarea controlului, graficele de efectuare a controlului, modul
operaŃiilor de control, modul de efectuare a operaŃiilor de întreŃinere a instala
intervenŃie în caz de avarie sau accidente etc.

6.2.2. La reŃelele de conducte preizolate montate direct în sol şi prevăzute cu fir însoŃitor de semnalizare
pierderi de apă, precum şi sistemele de semnalizare a prezenŃei apei în căminele cu başe de
pierderi de apă, se prevăd în instrucŃiunile de exploatare date precise cu privire la menŃinerea în
sistemelor de semnalizare, a controlului şi a măsurilor de intervenŃie.

6.2.3. La sistemele de ventilare naturală organizată, se prevăd în instrucŃiunile de exploatare,

menŃinere a lor permanent în funcŃiune, controalele ce se efectuează şi măsurile ce se iau
canalele circulabile de sub planşeul parterului pentru evitarea pericolului de explozie, de la eventualele sc

[top]

ANEXA I

CARACTERISTICI DE BAZĂ ALE PĂMÂNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE

A. CARACTERISTICI FIZICE ŞI MECANICE LA SOLICITĂRI STATICE

1. Ca trăsături caracteristice ale pământurilor sensibile la umezire apar particularit

texturii, micro şi macro porozitatea, anizotropia proprietăŃilor, compoziŃia chimico-minera
specifică acestor pământuri şi compoziŃia granulometrică.

2. Din punct de vedere mineralogic, depozitele loessoide conŃin cuarŃ, feldspaŃ

montmorillonit. Se mai întâlnesc în structura PSU carbonaŃi de calciu şi magneziu pân
mai ales în fracŃiunea 0,01...0,25 mm.

3. Din punct de vedere granulometric, fracŃiunea preponderentă este praful (0,05...0,005 mm)
găseşte în proporŃie de 50%...80%.

Clasificarea pământurilor sensibile la umezire pe baza compoziŃiei granulometrice, este preze

tabelul I/1.

Tabelul I/1

CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE PE BAZA COMPOZIłIEI GRANU

Tipuri litologice ConŃinut de material (%) pe diametre ale particulelor

(mm)

Major FuncŃie de fracŃiunea >0,25 0,25-0,1 0,1-0,05 0,05-0,01

predominantă
 predominantă

1. - nisipoase sub 0,01 mm 0-15 15-25 35-45

Loessuri <40%
0,01-0,1
mm >60% - prăfoase sub 0,01<30% - 0-10 <15 >45

- argiloase sub 0,01 mm 0-15 <15 >45

30-40%

2. - nisipuri şi nisipuri >5 25-55 10-50 10-50

Pământuri argiloase loessoide
loessoide
0,01-0,1 - prafuri nisipoase loessoide <5 <30 35-53 35-55
mm <60%
- prafuri argiloase loessoide 0-5 40-10 40-60 40-60

- argile prăfoase loessoide 0-1 0-10 25-50 25-50

4. Varianta umidităŃii conduce la modificarea parametrilor de stare referitoare la plasticitate şi permeabilitate.

Tabelele I/2 şi I/3 cuprind valori ale umidităŃii caracteristice PSU şi clasificarea depozitelor loessoide dup

Tabel I/2

UmidităŃi caracteristice la depozite loessoide

Plastic
Denumirea stării consistenŃă Tare
vârtos consistent moale curg

VariaŃia lui Ic funcŃie de w >1 1 0,75 0,5 0,25 0 <0

VariaŃia lui w w<wp w=wp wp<w<wL

Scara umidităŃilor wp

Definirea indicelui de plasticitate Ip = wL - wp

Tabel I/3

Clasificarea depozitelor loessoide după Ip

ConŃinutul de particule
Natura pământului Indicele de plasticitate Ip
argiloase în %

Prăfoase-nisipoase 1<Ip<7 3-10

Prafuri-argiloase 7<Ip<17 10-30

Argiloase Ip>17 >30

 p >30

5. Alcătuirea pământurilor sensibile la umezire şi reprezentarea globală a naturii lor poate fi analizat
figuri geometrice simple numite amprente, constituite cu ajutorul caracteristicilor de indentificare (granulozitate

Amprentele se constituiesc prin reunirea diagramei de plasticitate (cadranul I al sistemului de coordonare),

curbei granulometrice (cadranul 3) (fig. I/1).

Identificarea pământurilor cu ajutorul amprentelor permite să se stabileacă imediat clasa din care
analizat, fără a se recurge la diferite sisteme de clasificare.

6. Diagrama de stare prevede reprezentarea în absică a umidităŃii w în procente, iar în ordonată a volumului specific
(volumul corespunzător la 1000 grame de material uscat).

Pe diagrama de stare pot fi reprezentate curbe de egală rezistenŃă structurală 0 (fig. I/2).

7. Limitele de variaŃie a caracteristicilor fizice şi mecanice ale depozitelor loessoide sunt prezentate în tabelul I/4

Tabelul I/4

Limitele de variaŃie ale caracteristicilor fizice şi mecanice pentru PSU

Valoarea
Denumirea caracteristică Simbol U.M.
caracteristicii

Densitatea scheletului 3 2.52 – 2.91

g/cm
s

Greutatea volumică în stare naturală KN/m3 12.0 – 21.9

Greutatea volumică în stare uscată 3 11.2 – 19.2

KN/m
d

Umiditatea naturală w % 6 – 39

Porozitatea n % 25 – 66

Limita de curgere wl % 12 – 54

Limita de framântare wp % 9 – 29

Indicele de plasticitate Ip % 1 – 45

Umflare % 0 – 12
 Presiune de umflare Pu MPa 0 – 0.10

Coeficientul de filtraŃie k M/zi 0.01 – 2.0

Tasarea suplimentară la p=0.10 Mpa im10 cm/m(%) 0 – 0.6

Tasarea suplimentară la p=0.20 Mpa im20 cm/m(%) 0 – 0.18

Modulul de deformaŃie edometrică M2-3 MPa 2.3 – 80

Unghiul de frecare internă Grade 0 – 0.25

Coeziunea c MPa 0 – 0.25

0.025

8. Cercetările geotehnice pentru identificarea şi caracterizarea PSU în vederea stabilirii soluŃiilor de

împotriva degradărilor construcŃiilor ca urmare a umezirii terenului de fundare se vor efectua în conformitate
tehnice în vigoare, Ńinând seama de următoarele precizări:

a. Natura şi volumul cercetărilor pentru caracterizarea sensibilităŃii la umezire a pământurilor din

unei construcŃii sau ansamblu de construcŃii vor fi stabilite conform STAS 1242/1-89 „Teren
generale de cercetare geologico-tehnică şi geotehnică a terenului de fundare”, de către
prospecŃiuni geotehnice, în colaborare cu proiectantul constructor şi tehnolog, Ńinând seama de
de natura şi importanŃa construcŃiilor, faza de proiectare şi gradul de cunoaştere a terenului de fundare din studii anterio

b. La efectuarea lucrărilor de prospectare şi explorare conform CR 7-01 b „Cod de proiectare. Bazele

de fundare şi ale stabilirii datelor geotehnice” se va Ńine seama de următoarele condiŃii speciale,
caracteristică a PSU:

- forajele geotehnice se vor executa numai în uscat, iar probele de pământ se vor recolta cel puŃ
recomandă ca probele, care vor servi încercărilor în edometru să fie recoltate de preferinŃă, sub
săpături deschise, puŃuri sau foraje cu diametrul de peste 1 m (prin decupare din strat). În cazul
folosi ştuŃuri cu pereŃi subŃiri introduse prin presare.

- se vor stabili în mod obligatoriu, natura şi caracteristicile formaŃiunii la baza depozitului sensibil
natura, extinderea şi caracteristicile eventualelor intercalaŃii din cuprinsul acestui depozit.

c. În afara încercărilor de identificare şi caracterizare a PSU, în funcŃie de problemele ce se ridică

se vor efectua, după caz, şi alte încercări de teren şi laborator, prin care să se aprofundeze
terenului natural, modul de conlucrare dintre teren şi construcŃie, eficacitatea procedeelor alese
terenului de fundare etc. (de ex.: încercări pe fundaŃii la scară redusă şi naturală pe suprafeŃe de 10x10 m).

d. Încărcările de probă pe plăci se vor efectua atât în condiŃii de umiditate naturală, cât şi
Încărcarea se va face până la o presiune de cel puŃin 300 kPa, în trepte de 25...50 kPa, suprafa
2
fiind de 1,0 m . La inundarea terenului de sub placă se va asigura menŃinerea constantă a unei
fiind de 1,0 m . La inundarea terenului de sub placă se va asigura menŃinerea constantă a unei
15 cm în groapa de încercare; pe fundul acesteia se va aşterne un strat de pietriş mărgăritar de 3...5 cm grosime.

Inundarea va începe cu cel puŃin 15 zile înaintea încărcării şi se va menŃine pe toată durata acesteia.

e. Incinta experimentală de inundare pentru determinarea tasării efective sub greutatea proprie
dimensiunile de plan cel puŃin egale cu grosimea depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici de 20x20 m.

Inundarea sub un strat de apă 0,3...0,5 m grosime va fi menŃinută neîntrerupt, până la amortizarea tasă

Se vor urmări atât tasările de suprafaŃă, în interiorul şi exteriorul incintei inundate (prin reperi –
diverselor orizonturi din adâncime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi etc.),
în adâncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.).

Amortizarea tasărilor se consideră atinsă, atunci, când ritmul tasărilor de suprafaŃă pentru reperii
1 cm/săptămână, timp de cel puŃin 2 săptămâni.

Încercarea poate fi considerată terminată, dacă timp de o lună nu se înregistrează nici o tasare.

B. CARACTERISTICI DINAMICE DE DEFORMAłIE

1. Necesitatea efectuării calculelor de rezistenŃă şi deformaŃie sub solicitări dinamice va fi stabilit

funcŃie de condiŃiile specifice pe amplasament, importanŃa şi complexitatea construcŃiei. În aceast
va Ńine cont de orice element care semnalează existenŃa unui factor de risc privind infrastructura
unor solicitări dinamice.

Caracteristicile dinamice ale terenului de fundare alcătuit din pământuri sensibile la umezire sunt:

- modulul dinamic de deformaŃie transversală G (kPa);

- modulul dinamic de deformaŃie longitudinală E (kPa);

- fracŃiunea de amortizare critică, D.

Caracteristicile dinamice G şi E sunt parametrii care definesc relaŃia efort-deformaŃie la pământuri.

În cazul în care apare necesară, determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare
face conform P125/84 şi C241/92.

2. FuncŃie de aparatura cu care sunt dotate unităŃile de profil, metodele de laborator utilizate
caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare şi a potenŃialului de lichefiere sunt prezentate în tabelul 1/5:

- metoda propagării undelor generate de un impuls electric, transmis prin proba de pământ;

- metoda coloanei rezonante în care proba de pământ este solicitată la vibraŃii longitudinale şi/sau
prealabil a fost consolidată. În timpul încercării se modifică frecvenŃa de vibrare până se
fundamentală de rezonanŃă;

-4
- metoda încercărilor ciclice în domeniul deformaŃiilor mai mari de 10 utilizând modul echivalent. Aparatele folosite sun
- metoda încercărilor ciclice în domeniul deformaŃiilor mai mari de 10 utilizând modul echivalent. Aparatele folosite sun

triaxialul cliclc;
aparatul de forfecare simplă ciclică;
aparat de torsiune ciclică;
masă vibrantă.

- metode seismice cum sunt:

metoda refracŃiei;
metoda forajului singular;
metoda vibraŃiilor.

Tabelul I/5

Mărimea
deformaŃiei 10-6 10-5 10-4 10-3 10-2
(cm/cm)

Fenomene Propagarea Alunec

Crăpături
undelor Compact
Tasări diferenŃiale
VibraŃii Lichefieri

Parametrii Modulul de deformaŃie transversală

Unghiul de frecare
dinamici Coeficientul Poisson
internă Coeziunea
FracŃiunea de amortizare critică

Caracteristici
Elastice Elasto-plastice Rezisten
mecanice

Metoda de
laborator:
Metoda
propagării
undelor

Metoda
coloanei
rezonante

Metoda
încărcărilor
ciclice
 ciclice

Metoda de
teren:
Metode
seismice

Metoda
vibraŃiilor pe
teren

Metoda
încărcărilor
ciclice

[top]

ANEXA II

IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PĂMÂNTURILOR PSU DIN PUNCT DE VEDERE A

SENSIBILITĂłII LA UMEZIRE

1. Pământurile sensibile la umezire se caracterizează prin valoarea indicelui tasării specifice la

rezistenŃa lor structurală, (în kPa) – v. fig. II/1.

Indicele tasării specifice suplimentare la umezire (i m3) este diferenŃa de tasare specifică, la o presiune
presiune-tasare obŃinute pentru probe cu umiditate naturală (wn) şi, respectiv, inundată iniŃial (wi).

RezistenŃa structurală a PSU reprezintă presiunea minimă pentru care se produce fenomenul de
umezire (până la saturare). Ea corespunde:

- presiunii corespunzătoare unui indice al tasării specifice im3 = i - n = 0,01 = 1% în încercările edometrice.

- presiunii egale cu limita de proporŃionalitate pe graficul presiune-tasare, la încercările de probă

condiŃii de inundare;

- presiunii naturale (din greutatea proprie a PSU) la adâncimea de la care începe să se produc
proprie la inundarea de la suprafaŃă în incinte experimentale.

Selectarea valorilor lui 0 se va face în funcŃie de tipul fundaŃiei astfel:

- pentru fundaŃii izolate şi continui, 0 se va stabili prin încercări triaxiale şi/sau încărcări de probă cu placa;

- pentru radiere generală 0 se va stabili prin încercări edometrice şi/sau prin inundări în incinte experimentale.
RezistenŃa structurală este variabilă cu adâncimea terenului sensibil la umezire şi această varia
încercări edometrice, în corelaŃie cu determinările pe teren (atunci când acestea există).

2. Identificarea şi caracterizarea pământurilor sensibile la umezire (PSU) se face în baza studiilor

laborator, efectuate conform prescripŃiilor tehnice în vigoare, cu precizările de mai jos.

Se consideră sensibile la umezire pământurile pentru care este îndeplinit cel puŃin unul dintre următoarele criterii:

- criteriul I: im3>2 cm/m = 2%

unde: im3 este indicele tasării specifice suplimentare prin umezire sub presiunea de 300 kPa,
celor două curbe (fig. II/1).

- criteriul II: = si / s > 5 şi

= si - sn > 3 cm

unde: „si” este tasarea terenului inundat, iar „sn” tasarea terenului în condiŃ

determinate cu placa încărcată până la presiunea de 300 kPa.

- criteriul III (orientativ): Gradul de umiditate Sr<0,8, iar indicele I dat de relaŃia:

unde: e este indicele porilor pentru pământul cu structură şi umiditate naturală, iar e L este indicele
umidităŃii la limita de curgere wL a pământului.

Tabelul II/1

Indicele de plasticitate Ip
Sub 10 10...14 14...22
al pământului (%)

Indicele I 0,10 0,17 0,24

EXEMPLU DE CALCUL

Pe baza rezultatelor încercărilor edometrice efectuate pe probe de loess de GalaŃi s-a trasat în fig.
rezistenŃei structurale ( 0 ), a presiunii geologice pentru pământul cu umiditate naturală ( gn ) respectiv inundat (

Tot în fig. II/1 s-a reprezentat variaŃia cu adâncimea a lui im3. Rezultă că, după criteriul I, loessul este
toată adâncimea (im3>2%)
Referitor la criteriul II din normativ, încărcările cu placa efectuate pe loess de GalaŃi au arătat, că
3 cm, pentru loessul inundat presiunea de cedare este de 70-80 kPa, deci S i = . Deci, şi după acest
sensibil la umezire.

Pentru criteriul III (orientativ) avem:

Ip = 19...20%;

e = 0,84...1,05;

L= 32...37%

Rezultă o valoarea medie L=0,921 şi, deci,

I = 0...0.04 << 0,24

Deci, şi după acest criteriu, loessul de GalaŃi rezultă ca fiind sensibil la umezire.

[top]

ANEXA III

EVALUAREA TASĂRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE A PĂ

SENSIBILE LA UMEZIRE

Prezenta anexă cuprinde modul de calcul pentru stabilirea următoarelor elemente:

Img – tasarea suplimentară prin umezire, sub sarcină geologică;

Imp – tasarea suplimentară prin umezire, sub încărcarea transmisă de fundaŃiile construcŃiilor; pentru
corespunzătoare conf. STAS 3300/2-85.

S – tasarea totală suplimentară prin umezire ( S = Img + Imp );

S – diferenŃa maximă de tasare suplimentară prin umezire.

Valorile obŃinute prin calcul se stabilesc pe baza rezultatelor încercărilor de compresibilitate.

1. Tasarea suplimentară prin umezire, sub sarcină geologică (I mg) se calculează cu formula:

(III/1)
 (III/1)

în care:

img este tasarea specifică suplimentară prin umezire şi se calculează pentru adâncimea corespunz
stratului elementar, ca la pct. 1.1.;

h i grosimea stratului elementar de pământ de ordinul i (în m) se stabileşte Ńinând seama de profilul
să depăşească 1 m.

1.1. Însumarea în formula (III/1) se face Ńinând seama de următoarele situaŃii (v. fig. III/1):

- când inundarea se produce înainte de realizarea construcŃiei (cazul preumezirii), se va calcula:

img = gi - 0i + 0,01 (III/2)

unde:

gi este tasarea specifică a pământului umezit, corespunzătoare presiunii geologice a pământului inundat (

0i
este tasarea specifică a pământului umezit, corespunzătoare unei presiuni egale cu rezistenŃa structural

- când inundarea se produce după realizarea construcŃiei se va calcula valoarea redusă:

imgr = gi - pn (III/3)

unde:

pn este tasarea specifică a pământului natural corespunzătoare presiunii p n = gn + z (sarcina

natural plus presiunea sub fundaŃie la adâncimea z calculată conform STAS 3300/2-85).

Pentru ambele situaŃii se va stabili h sup şi hinf din condiŃia 0 < gi; dacă pe adâncime sunt zone în care
se face însumarea (se consideră img = 0)

2. Tasarea suplimentară prin umezire sub încărcarea transmisă de fundaŃie (Imp) se calculează cu formula:

(cm) (III/4)

în care:

imp este tasarea specifică suplimentară prin umezire a stratului de pământ de ordinul i.

h i grosimea stratului de pământ de ordinul i )în m), se stabileşte ca la pct. 1.

m coeficientul condiŃiilor de lucru, conf. Pct. 2.3.

Df adâncimea de fundare.

2.1. Valoarea imp se calculează pe baza curbei de compresiune – tasare, obŃinută pentru pământul inundat ini
ajutorul relaŃiei:

imp = pi - pi (III/5)

în care:

pi - tasarea specifică a probei inundate de la început, pentru presiunea pi = gi + z;

gi
- tasarea specifică a probei inundate pentru presiunea gi

în care:

gi - este presiunea geologică a depozitului în stare inundată, corespunzătoare adâncimii z, a mijlocului stratului elem

z
- presiunea sub fundaŃie, la adâncimea z, calculată conform STAS 3300/2-85.

Dacă pe adâncime sunt zone în care 0 > gi, pe acestea valoarea imp se calculează cu formula:

Imp = pi - 0i + 0,01 (III/6)

2.2. Însumarea în formula (III/4) se face pentru toate straturile de pământ aflate sub fundaŃie, până la o adâncime h
.
z < 0,1 gi.

2.3. Valoarea coeficientului condiŃiilor de lucru se va lua astfel (B = lăŃimea fundaŃiei):

- pentru B > 12 m se ia egal cu 1 pentru toate straturile de pământ din cuprinsul zonei cu sensibilitate la umezire;

- pentru B < 3 m se calculează cu formula:

(III/7)

unde:

p - este presiunea medie pe talpa fundaŃiei, în kPa;

0
- rezistenŃa structurală a stratului de loess considerat, în kPa.
- pentru 3 m < B < 12 m, se determină prin interpolare între valorile m, obŃinute pentru B=3 m şi B=12 m.

3. Tasările suplimentare, diferenŃele de tasare suplimentară şi înclinările fundaŃiilor izolate din

lateral faŃă de sursa de umezire (fig. III/2) se vor determina Ńinând seama de limita h a zonei
inferioare, determinate cu formula:

(III/8)

unde:

Df - este adâncimea de fundare faŃă de cota terenului nivelat;

h def - adâncimea zonei de deformaŃie sub talpa fundaŃiei (v. Pct. 2.2.)

x - distanŃa de la limita sursei de umezire până la axa fundaŃiei analizate;

m - coeficient, care ia în considerare variaŃia posibilă a unghiului de infiltrare laterală a apei în raport
datorită stratificaŃiei terenului, care se va lua:

pentru terenuri omogene m = 1;

dacă straturile superioare sunt mai permeabile decât cele inferioare m

dacă straturile superioare sunt mai puŃin permeabile decât cele inferioare m

h s - adâncimea la care se află sursa de umezire faŃă de cota terenului nivelat;

- unghiul de infiltrare a apei în teren, care se aia:

pentru loessuri şi pământuri loessoide nisipoase =35

pentru pământuri loessoide argiloase = 50 o;

DistanŃa l de la sursa de umezire, pe care se manifestă neuniformitatea tasărilor suplimentare (fig. III/3

.
I = (D f + hdef - hs)m tg (III/9)

unde notaŃiile sunt aceleaşi ca în formula III/8.

4. Valoarea tasării maxime la umezire ( ) din greutatea proprie a pământului (fig. III.3.a) care are loc la umezirea
de sus în jos pe suprafeŃe mai mari decât grosimea pachetului de PSU sau în cazul ridicării nivelului
determină cu formula III/4.
determină cu formula III/4.

În cazul ridicării nivelului apei subterane sau al umidificării lente a terenului de fundare, însumarea
limitele acelei părŃi din zona de tasare sub greutatea proprie, în care loc creşterea umidităŃii.

5. Tasarea probabilă la umezire sub greutatea proprie ( ) a suprafeŃei terenurilor din grupa B, la
durată, pe suprafeŃe cu dimensiuni B mai mici decât grosimea h a stratului sensibil la umezire (fig.
formula:

(III/10)

6. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pământului, în diferite puncte ale suprafeŃei de inundare
determină cu formula:

(III/11)

unde:

- este tasarea maximă la umezire sau tasarea probabilă la umezire, sub greutate proprie,
umezire (inundare), determinată conf. Pct. 4 sau pct. 5 din prezenta anexă, în cm;

x - distanŃa, în cm, in centrul suprafeŃei inundate sau de la limita părŃii orizontale a suprafeŃei deformate
la punctul în care se determină mărimea tasării (în limitele 0<x<r);

r - lungimea de calcul, în cm, a porŃiunii curbilinii a suprafeŃei deformate a terenului, se determină cu formula:

r = h(0,5+ m . tg ) (III/12)

în care notaŃiile sunt aceleaşi cu cele din formulele III/8 şi III/10.

7. Exemplul de calcul

În fig. III/4 se arată, pentru loessul de GalaŃi, modul de evaluare a tasărilor calculate (din greutate
2
transmisă de fundaŃie) comparativ cu cele măsurate, pentru lada de încărcare de 10x10m .

[top]

ANEXA IV

PRESIUNI CONVENłIONALE DE CALCUL (pconv) PENTRU TERENURILE PE FUNDARE

 conv
CONSTITUITE DIN PĂMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVÂND Sr

Tabel IV/1

PĂMÂNT NATURAL PĂMÂNT COMPACTAT

d
=1,35 d
=1,55 =1,60
d
NATURA PĂMÂNTULUI 3 3 3
kN/m kN/m kN/m

p conv [kPa]

LOESS 120 150 170

PĂMÂNT LOESSOID
140 170 180
NISIPOS

PĂMÂNT LOESSOID
150 180 200
ARGILOS

Presiunile convenŃionale p conv. se determină luând în considerare valorile de bază p conv din tabelul
corectează conform STAS 3300/2-85, Anexa B, cap. B2.

Pentru valori intermediare ale pd, valorile pconv se determină prin interpolare.

OBSERVAłII:

Pentru intervalele de mai sus, valorile minime corespund PSU foarte umede (Sr =0,8), iar cele maxime celor uscate S

1. Pentru PSU cu densităŃi în stare uscată şi grade de saturaŃie intermediare, valorile pconv se determină

2. Presiunile p conv date în tabelul IV/1 corespund unei adâncimi de fundare de cel puŃin 1,9 m ş
B = 1,0.

Pentru adâncimi D < 1,0 m, p conv se determină prin interpolare între valoarea pconv stabilită pentru D = 1,0
= 0.

3. Pentru elemente portante, fundate pe teren neconsolidat se vor avea în vedere următoarele:

- dimensiunile în plan ale fundaŃiei se vor stabili potrivit prevederilor STAS 3300/1-83 şi STAS 3300/2-85,
ca dimensiunea minimă a fundaŃiei să nu fie mai mică de 0,6 m;

- pentru lăŃimi ale fundaŃiei B = 0,6 m, presiunea convenŃională de calcul se va lua 2/3 din
lăŃimii B = 1,0, iar pentru lăŃimi intermediare se va interpola liniar;

- pentru fundaŃiile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m în cazul construc

- pentru fundaŃiile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m în cazul construc
importanŃă I...II şi de minimum 1,0 pentru cele din clasele de importanŃă III şi IV. Pentru fundaŃ
minime de fundare vor fi de 1,0 m şi respectiv 0,6 m;

- tălpile fundaŃiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m în cazul construc
importanŃă I – II şi cu 0,60 m în cazul construcŃiilor de importanŃă III şi IV;

- fundarea trebuie să se facă în mod obligatoriu sub zona cu frecvente găuri de rozătoare şi trebuie
vegetal.

[top]

ANEXA V

VALORI LIMITĂ ALE DEFORMAłIILOR BLOCURILOR DE LOCUINłE FUNDATE PE P

SENSIBILE LA UMEZIRE

1. OBIECT

În procesul de comportare a clădirilor şi construcŃiilor fundate pe PSU este necesară o limitare a

pot lua naştere în terenul de fundaŃie şi care pot induce în structurile construcŃiilor, eforturi suplimentare de valori apreci

Această limitare trebuie realizată prin practicarea unor măsuri tehnice adecvate caracteristicilor tipului
fundează construcŃia respectivă.

2. MĂSURI TEHNICE PENTRU REDUCEREA DEFORMAłIILOR TERENURILOR DE FUNDAłIE ALC

Măsurile tehnice pentru reducerea deformaŃiilor PSU sunt în funcŃie de caracteristicile sistemelor
terenului de fundaŃie (v. Normativul C 29-85).

În ceea ce priveşte structurile construcŃiilor, se vor avea în vedere următoarele măsuri tehnice:

2.a. reducerea lungimilor tronsoanelor de clădiri la nivelul unor sisteme structurale de lungimi medii
cruste (L/H < 1,5);

2.b. conformarea corpului propriu-zis de clădire cu o infrastructură de mare rigiditate, alcătuită din
ordonat pe cele două direcŃii principale, legate spaŃial prin corpurile de fundaŃii rigide şi închise la
un planşeu de beton armat, realizat în tehnologie monolită.

Această infrastructură poate fi dimensionată şi armată potrivit prevederilor InstrucŃiunii nr. 106/1976.

2.c. ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse cât mai uniform pe cele două axe principale
încât să se evite asimetriile şi salturile de rigiditate între succesiunea de secŃiuni caracteristice pe
ale structurii;

2.d. ordonarea golurilor funcŃionale, astfel, încât să se evite obŃinerea de secŃiuni slăbite pe întreaga
de a înlătura cunoscutele efecte slăbite pe întreaga verticală, cu scopul de a înlătura cunoscutele
parapet-buiandrug şi de a introduce cât mai mult în lucru şaibele rigide ale planşeelor;
parapet-buiandrug şi de a introduce cât mai mult în lucru şaibele rigide ale planşeelor;

2.e. dispunerea de rosturi între tronsoanele de clădiri conformate aşa cum s-a arătat la pct. A de
acestor rosturi pentru evitarea coliziunilor dintre tronsoane;

2.f. dimensionarea suplimentară a grinzilor planşeelor pentru preluarea tensiunilor suplimentare,

accidental în cazul unor solicitări suplimentare incluse de tasările neuniforme ale terenurilor de funda
capacitatea de preluare a lor de către infrastructură.

3. VALORI LIMITĂ ALE DEFORMAłIILOR

Stabilirea valorilor deformaŃiilor efective ale clădirilor se efectuează pe baza citirilor periodice organizate,
verticale ale unor puncte caracteristice ale construcŃiilor.

Citirile se efectuează prin metode topografice de precizie, efectuate cu ajutorul unor instrumente
sunt raportate la un reper fix local.

Punctele caracteristice ale construcŃiei sunt materializate pe soclul construcŃiei pe baza unei
elaborat odată cu proiectul şi ele cuprind reperi metalici mobili, care se execută şi se monteaz
prevederilor normativului de specialitate.

Prelucrarea citirilor obŃinute astfel se face conform prevederilor din fig. V/1. În afara valorilor caracteristicilor,
direcŃie este necesară şi întocmirea graficelor de evoluŃie a tasărilor, pe baza citirilor periodice efectuate
reale şi medii lunare.
Valorile obŃinute din aceste prelucrări se compară cu valorile limită reproduse în tabelul V/1 şi
măsurilor care se impun privind siguranŃa şi stabilitatea construcŃiei la efectele tasărilor neuniforme.

Tabelul V/1

Caracteristica Simbol U/M Tipul de structură L/H

Tasarea absolută Si mm Clădiri cu structura din zidărie 1,0-1,5

1,5-2,5
>2,5

Clădiri cu structura din cadre b.

a.

Clădiri cu structura de tip dual 1-1,5

1,5-2,5
>2,5

Clădiri cu structura din pereŃi 1-20 >2

din b.a.

Tasarea relativă -3 Clădiri cu structura din zidărie

1x10
portantă >1,5

Clădiri cu structura în cadre 1-1,5

din b.a. >1,5

Clădiri cu structura de tip dual

Clădiri cu structura din pereŃi

din b.a.

Încovoiere 1x10 -3 Clădiri cu structura din zidărie

relativă portantă

Idem cu placaj din cărămidă >1,5

aparentă

Clădiri cu structura de tip dual

Clădiri cu structura din pereŃi

din b.a.

Rata maximă max. s30= mm Clădiri cu structura din zidărie

lunară a tasării = St - St-1 portantă >1,5
absolute
Clădiri cu structura în cadre
din b.a.

Clădiri cu structura de tip dual

 Clădiri cu structura de tip dual

Clădiri cu structura din pereŃi

din b.a.

Înclinarea -3 Toate tipurile de clădiri

1x10
clădirilor

NOTĂ:

În tabel s-au utilizat următoarele notaŃii:

S i = tasarea absolută a unui punct de pe conturul clădirii (i=1...n);

S r = tasarea relativă între două puncte de pe conturul clădirii (i, i-1), raportată la distanŃa dintre ele;

d = distanŃa dintre punctele i şi respectiv i-1;

ir = încovoierea relativă a unei părŃi de clădire, limitată de două puncte i, i-1, separate prin distan
dintre săgeata maximă dintre cele două puncte (fmax) şi, respectiv, lungimea laturii L (i r = fmax/L);

fmax = deplasarea maximă pe verticală dintre cele două puncte de capăt ale părŃii de clădire considerate;

= rata maximă lunară a tasării absolute a unui punct i, dat de diferenŃa dintre cele două citiri lunare S

L/H = cu semnificaŃiile obişnuite.

Interpretările privind diferenŃele dintre valorile obŃinute din calcul şi cele incluse în tabelul V/1 se
specialişti în probleme de geotehnică şi fundaŃii şi structuri de construcŃii.

[top]

ANEXA VI

LISTA PRINCIPALELOR REGLEMENTĂRI TEHNICE CARE SUNT COMPLEMENTARE

NORMATIVULUI

A/DOMENIUL INSTALAłII

La proiectarea şi executarea instalaŃiilor hidraulice şi termice din exteriorul clădirilor amplas

PSU, precum şi a instalaŃiilor sanitare şi de încălzire din interiorul acestor clădiri,
de prevederile reglementărilor tehnice din această anexă numai în măsura în care preve
acestora nu sunt contrare prevederilor din prezentul normativ.

I.1/1978 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu Ńevi din PVC neplast

I.5/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor de ventilare şi climatizare.

I6/2000 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

I7/1999 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V curent alternativ
curent continuu.

I9/2001 – Proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare.

I13/2001 – Normativ de proiectarea şi executarea instalaŃiilor de încălzire centrală.

I.22/1999 – Normativ de proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităŃ

NP 003-1996 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaŃiilor tehnico-sanitare

din polipropilenă.

NP 029-98 – Normativul de proiectare şi execuŃie pentru reŃele termice cu conducte preizolate

transportul agentului termic de încălzire şi a apei calde de consum.

GP 043/1999 – Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare

conducte PVC, polietilenă şi polipropilenă.

STAS 4163/1995 – Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. PrescripŃii fundamentale de proiectare.

SREN 752-1/1998 – ReŃele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea I.

STAS 6054/1977 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheŃ. Zonarea teritoriului României.

P118/1999 – Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor.

B/DOMENIUL CONSTRUCłII

C 168-1980 – InstrucŃiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire a nisipurilor.

C 227-1988 – Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrări de construcŃii.

P 125-1984 – Îndrumător tehnic pentru studiul proprietăŃilor pământurilor necorozive lichefiabile.

P70-1979 – InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcŃiilor fundate pe pă

contracŃii mari (PUCM).

C241-1992 – Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicită

C61-1974 – InstrucŃiuni tehnice pentru determinare tasării construcŃiilor de locuinŃe social-culturale

metode topografice.
metode topografice.

C245-1993 – Îndrumător tehnic pentru proiectarea şi executarea minipiloŃilor foraŃi.

C252-1994 – InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi recepŃionarea piloŃilor scurŃi, turnaŃi

GE 029-1997 – Ghid practic privind tehnologia de execuŃie a piloŃilor pentru fundaŃie.

[top]