-Proiect-

COMPLEMENTE DE
PROIECTARE A STRUCTURILOR

Master – M3. Inginerie structurala RO

Profesor – s.l. ing. Sergiu Andrei Baetu
Student – Birlescu Danut-Catalin
 PROIECTAREA UNEI STRUCTURI MULTIETAJATE DUALE

Descrierea construcției și amplasamentului

- Amplasament: Iași;

- În elevație: 2S+P+8E;

Înălțime etaj curent: 3.00 m;

Înălțime parter: 4.30 m;

- În plan: Trei deschideri de 6m ;

Trei travee de 6m;

- Funcțiune: Birouri;

Materiale folosite:

- Beton C30/37: fck=30 N/mm2, fcd=20 N/mm2, E=33x103 N/mm2;

- Oțel BST500C: fyk=500 N/mm2, fyd=435 N/mm2, E=2x105 N/mm2;

Caracterizarea amplasamentului:

- Accelerația maxima a terenului (IMR=225 ani): ag=0.25g;

- Perioada de colț: Tc=0.7 sec.

Proiectarea structurii a fost făcută pentru clasa H de ductilitate și clasa de importanță

III (γI=1.0) .
Pentru structura descrisă mai sus se cere:
a) predimensionarea elementelor de rezistență;
b) modelarea structurii de rezistență cu ajutorul programului de calcul cu element finit
ETABS;
c) verificarea deplasării globale și a driftului pentru fiecare etaj;
d) dimensionarea elementelor structurale (stâlpi, grinzi, planșee);
e) verificarea nodurilor;
f) proiectarea pereților structurali și a riglelor de cuplare;
g) verificarea condițiilor de ductilitate utilizând metoda analitică;
h) verificarea efectului de diafragmă a planșeului curent și de la cota zero;
i) verificarea mecanismului de plastificare a structurii;
j) proiectarea infrastructurii în trei variante:

 cu radier general tip dală groasă,

 cu radier general cu grinz
 cu radier general și piloți
Întocmirea planurilor și detaliilor de armare pentru elementele de rezistență.

a) Predimensionarea elementelor de rezistență

 Predimensionarea grinzilor
1 1
hg = (
8÷ )L
12
1 1
bg = ( ÷ ) hg
2 3

 Predimensionarea plăcilor

 Pentru o izolare fonică corespunzătoare grosimea plăcii trebuie să fie mai mare cel mult egală
cu 130 mm.
p
h =
p
180 + 20 mm
 Predimensionarea stâlpilor

Ac, nec = NEd

vd ∙ fcd

o vd = 0,4 ÷ 0.65

fck
o fcd = αcc ∙ yc

 Predimensionarea pereților
Aria totală a inimii pereților pe o direcție va fi cel puțin cea obținută cu relația:
ΣAci γI · ks · n · Apl
≥ 200 ,
ks = ag/g
 grosimea pereților va fi cel puțin 15 cm și cel

puțin hs/20.

Dimensionarea preliminară a bulbilor sau tălpilor pereţilor structurali

  1.2
d A  0.3 , pentru DCH – clasă de ductilitate înaltă,
A f
c

  1.2  0.4 , pentru DCM – clasă de ductilitate medie.

d
AAf
c

Unde:  d N
Af ,
Ed

c cd

Predimensionarea grinzilor de cuplare

Înălțimea grinzilor de cuplare ale clădirilor obișnuite se ia egală cu dimensiunea

plinului de deasupra golurilor de uși sau ferestre.

Lățimea grinzilor se ia egală, de regulă, cu grosimea peretelui.

b) Modelarea structurii de rezistență cu ajutorul programului de calcul cu element
finit ETABS

Structura 3D modelata în ETABS și planul etaj curent

 Pereții structurali din beton armat din modelul de calcul

Pereții structurali din beton armat din modelul de calcul, perete izolat și perete cuplat
 c) Verificarea rigidității laterale

Verificarea la starea limită de serviciu

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

dSLS = vqdre SLS
r ≤ d r,a

v = 0.5 → pentru clădirile încadrate în clasele III si IV de importanţă

Verificarea la starea limită ultimă

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

dULS = cqd ULS
r re ≤ dr,a

Dimensionarea elementelor structurale (stâlpi, grinzi, planșee)

Proiectarea plăcii
 Acoperirea cu beton:
Din condițiile de expunere clasa de expunere este XC2.

Se va considera o clasă structurala S4 .

Cnom= Cmin + Cdev

Cmin = max {Cmin,b; Cmin,dur+ ΔCdur,γ- ΔCdur,st- ΔCdur,add; 10 mm}

Cmin,dur= 10 [m
.

Cnom= Cmin + Cdev= 10 + 10 = 20 [mm]

 Calculul armăturii:

Se impune un diametru pentru armătura de 8 [mm].

2
$cS
d=h-Cnom–

Mmax,y
μ x = b ∗ d2 ∗ f
cd

ω = 1-ƒ(1 − 2 ∙ μ)
x=d*ω
x ∙ bp ∙ fcd = As2p ∙ fyd⇒As2p = x ∙ bp ∙ fcd/fyd ≥ q ∙ bp ∙ d [NN2]
 Procentul minim de armare:
fctN
ρ ≥ 0,26
fyk

Proiectarea grinzii
 Acoperirea cu beton:

Din condițiile de expunere clasa de expunere este XC2.

Se va considera o clasă structurala S4 .

Cnom= Cmin + Cdev

Cmin = max {Cmin,b; Cmin,dur+ ΔCdur,γ- ΔCdur,st- ΔCdur,add; 10 mm}

Cmin,dur= 25 [mm]
Cmin,b= ϕ

Cmin,b= 18 [mm]

Cnom= Cmin + Cdev= 25 + 10 = 35 [mm]

 Calculul armăturii în reazem:

Se impune un diametru pentru armătura de 16 [mm].

$cS
d=h-Cnom– 2

Mmax,y
μx = b ∗ d2 ∗ f
cd

ω = 1-ƒ(1 − 2 ∙ μ)
x=d*ω
x ∙ bw ∙ fcd = As2p ∙ fyd⇒As2p = x ∙ bw ∙ fcd/fyd ≥ q ∙ bw ∙ d [NN2 ]

 Calculul armăturii în câmp:

$cS
d=h-Cnom–
2
 beff = hs + 4 ∙ hp

Mmax,y
μx =
beff ∗ d2 ∗ fcd

ω = 1-ƒ(1 − 2 ∙ μ)
x=d*ω
x ∙ beff ∙ fcd = As2p ∙ fyd⇒As2p = x ∙ beff ∙ fcd/fyd ≥ q ∙ bw ∙ d [NN2]

 Procentul minim de armare:

fctN
ρ ≥ 0,50
fyk

 Verificarea forței tăietoare

i—j j—i
M rb1+M rb2
V
Ed,max = γRb lcl

 γRd = 1,2
 max
αcw · b · z · ν1 · fcd
VRd =
(ctgθ + tgθ)
αcw = 1
υ = 0,6 * (1 – fck/250) =0,54
z = 0,9*d [mm];
ctgθ = 1

s
Asw · fywd · z · ctgθ
VRd= >V Ed,max
s
nr = 2

fywd = 0,8·fywk [N/mm2]

Proiectarea stâlpilor
 Acoperirea cu beton:
Din condițiile de expunere clasa de expunere este XC2.
Se va considera o clasă structurala S4.
Cnom= Cmin + Cdev

Cmin = max {Cmin,b; Cmin,dur+ ΔCdur,γ- ΔCdur,st- ΔCdur,add; 10 mm}

Cmin,dur= 25 [mm]
Cmin,b= ϕ

Cmin,b= 18 [mm]
ΔCdev– 10 mm.
 Cnom= Cmin + Cdev= 25 + 10 = 35 [mm]

Se impune un diametru pentru armătura de 20

[mm]. d=h-C
2
nom–
$

Med = My + ea *Ned

ea = max(20,hs/30) [mm]

N
ed
x = bs∗fcd
[mm]

Mrd
= * d–x + As,r * fyd * (d-a) [kN*m]
Ned
2

As,total = bs * hs * pmin [mm2]

 Verificarea la compresiune excentrică oblică

MEd(y) a a
(M ) MEd(z)
Rd(y) + (M ) ≤1
Rd(z)

NEd⁄NRd 0,1 0,7 1,0

a 1,0 1,5 2,0
NRd = Ac ∗ fcd + Ac ∗ fyd

 Verificarea forței tăietoare

Mi–k + M k–i [kN]

max Rd Rd
VEd =R
H − hw

γRd - 1,3 pentru nivelul de la bază al construcției;

γRd- 1,2 pentru restul nivelurilor.

αcw + bc + z + U1 + fcd
VRd,Nas = ≥ V NEdas [kN]
ctg8 + tg8
αcw=1; z = 0,9*d ;
 ck
U1 = 0,6 ∗ (1 − f );
250

ctgθ = 1;
Acw
V = ∗z∗
∗ ctg8 ≤ V [kN]
f
Rd,c ywd Ed
s
2
d ∗n
bw
Acw = n 4
s = 100 [mm]
fywd = 0,8 *fywk = 0,8 * 500 = 400 [N/mm2] - BST500C
Acw
pe = s ∗ ℎc
≥ pe,Nin

pe,Nin = 0,005 pentru nivelul de bază;

pe,Nin = 0,0035 pentru restul nivelurilor.

d) verificarea nodurilor

Stâlpi marginali

i–k i–S
MRd +
i–j
Rd

M M Rd ≥ yRd

yRd= 1,3

i–k i–S
MRd + MRd
i–j ≥ yRd
M
h + Mi–
Rd Rd

Calculul forței tăietoare de

proiectare orizontală
Noduri centrale
Vjhd = yRd ∗ (Ac1r + Ac2r) ∗ fyd

− VEd [kN]
Vjhd ≤ 0,3 ∗ bj ∗ ℎc ∗ fcd [kN]
Noduri de margine
Vjhd = yRd ∗ Ac2r ∗ fyd − VEd [kN]
Vjhd ≤ 0,25 ∗ bj ∗ ℎc ∗ fcd [kN]
yRd= 1,1

Verificarea armăturii transversale

Ach = ne ∗ nr ∗ Acw [NN2 ]

0,8 ∗ (Ac1 + Ac2 ) ∗ fyd ∗ (1 − 0,8Ud )

Anec
ch = fywd
NEd
Ud =
bc ∗ ℎc ∗ fcd

Verificarea armăturii longitudinale

2 ℎjk
Acv ≥ ∗ Ach ∗ ( jw)
3 ℎ
ℎjk = ℎc − 2 x a
ℎjw = ℎw − 2 x a
Lungimi de ancorare
 sd
lbd  4  f
bd

σsd = fyd
fbd = 2.25 ∗ ℎ1 ∗ ℎ2 ∗ fctd;
fctk,005 1,5 N
fctd = = = 1( )
yc 1,5 mm2

h1=0.7
 e) Proiectarea pereților structurali și a riglelor de cuplare

xu
 
u max
L

max  0.1(  2)
max  0.135(  2)
xu  min(5bwo ,0.4L)
Pentru zona A valoarea de proiectare a momentul încovoietor este:

M  M 'Ed ,o
Ed

Pentru zona B valoarea de proiectare a momentul încovoietor este:

MEd  kM M 'Ed  M 'Ed ,o

- pentru pereți necuplați

M Rd

,o 
M 'Ed ,o  q

- pentru montantul unui ansamblu de pereți cuplați

M  0.85
 V l 
l
L  L 
r

 V r


Rd,o  Edb,i i Edb,i q

    V 
i
  V L 
'l l 'r r
M' L
Ed ,o  Edb,i i Edb,i i 
Armătura verticală se dispune astfel încât să fie îndeplinită condiţia:

M  MEd
Rd ,o

Armarea peretelui în programul de calcul ETABS cu scopul de a calcula momentul capabil

Pentru calculul pereţilor structurali la forţă tăietoare sunt necesare trei verificări:

 Verificarea secţiunii de beton în ceea ce priveşte capacitatea inimii de a prelua eforturi

principale de compresiune

Secţiunea inimii pereţilor trebuie să satisfacă condiţia:

VEd  0.15bwo (DCH)

Lfcd
(DCM)
VEd  0.18bwo
Lfcd

kv =1.2
kv =1.0

 Verificarea armăturilor transversale (orizontale) din inima secţiunii pereţilor din condiţia de
rezistenţă în secţiuni înclinate

Dacă
H / L  1, dimensionarea armăturii orizontale se face cu relaţiile:

VEd   Ash f yd , h (zona A)

VEd  VRd ,c   Ash f yd , h (zona B)

VRd ,c  0.5 cpbwo L

Dacă
H / L  1, dimensionarea armăturilor orizontale şi verticale se face cu relaţia:

V
V
   Af  LH
 Af
Ed Rd ,c sv yd ,v
sh yd ,h
L

 Verificarea rosturilor de turnare orizontale

Se vor verifica rosturile de lucru din zona A cu următoarea relaţie:

V V
Ed Rd , s

VRd , s   f ( Asv f yd , v  0.7 NEd )   Asi f yd ,i (cos    f sin  )

Distanțele maxime dintre armături:

Calculul armăturilor din grinzile de cuplare

VEd  bw d fctd , pentru clasa DCH

 Diametrul minim al barelor va fi de 12 mm.

Etrieri vor avea diametrul minim de 6 mm. Procentul minim de armare transversală va fi 0,20
%.
Distanța maximă admisă între etrieri, s, va fi:
 s  8 dbL
 s  150 mm

Armare grinzi cuplare

g) Verificarea condițiilor de ductilitate utilizând metoda analitică

Calculul cerinței de rotire a peretelui

La acest nivel Lv = 27,9m, rezultând o deplasare dv = 0,022 m.

Cerința de rotire a peretelui se verifică cu relația:

dv
 USL  c  q  '  c  q  [rad ]  
USL

Ed a
Lv

T
c  3  2.3  qTc
Tc 1.7
 Evaluarea capacității de deformație prin metoda exactă

b0  h0  b  2  c

 b 
n 0
bi  
3 

•factorul de eficiență a confinării

 s  s 
  1 1 1
  bi 
  2b  6bh
 2  h0  0  0 0 

• ariile armăturii de confinare (etrierii) pe cele două direcții

A  Aswy
swx

• coeficientul transversal volumetric de armare pentru bulb

Aswx  h0  Aswy  b0 f yk
w 
k b0  h0  s fck

• efortul unitar efectiv de confinare pentru bulb

 2  0.5 wk   fck


2  0.5 wk 
fc
k

I. Rezistența betonului confinat

   2
 5
 f ck 1 ,  2 0.05 f ck
f
fck ,c    ck 
  

f 1.125  2.5 2  ,   0.05 fck
 ck 
  2
 fck 
 II. Lungimea plastică
dbL  f yk
L  0.1 L  0.15  h  0.25 
pl v w
fck
deformabilitate:
• înălțimea zonei comprimate la rupere (la starea limită ultimă): xu = valoare extrasă din ETABS
 cu 2,c
 ruperea se datorează ruperii betonului comprimat

• curbura ultima: u   xu
 su  ruperea int ervine în armătura întinsă
dx
 u

Deformația specifică ultimă a oțelului se consideră  su =7.5%.

• momentul capabil: MRd = valoare extrasă din ETABS

• cedarea se produce prin betonul neconfinat al inimii

M d M
• rotirea de curgere: y  ' 
 Lv  M Rd'
 Rd
Ed '
M Ed v Ed

• curbura la curgere:

3 y
y Lv

III. Calculul rotirii capabile totale

1
 USL        L
u y pl ,u u y pl
y 
el

30
 =1.5

el

Modelarea peretelui din beton armat în programul ETABS

Graficul moment încovoietor

Tabel : Valorile graficului moment încovoietor - curbură
Puncte Moment Curbură
kN-m rad/mm
1 0 0
2 39679.1139 0
3 48220.0413 0
4 48700.5817 0
5 49160.7539 0
6 50605.441 0
7 51456.7927 0
8 52116.1562 5.18E-06
9 46858.449 6.44E-06
10 44680.4214 8.09E-06
11 44100.5752 9.11E-06
 12 43818.5508 1.15E-05
13 43686.5034 1.34E-05
14 43686.1711 1.55E-05
15 43763.3275 1.78E-05
16 43883.1011 2.02E-05
17 44016.4773 2.32E-05
18 8913.9378 2.40E-05
19 6953.1006 2.82E-05
20 5872.0723 3.12E-05

.
 h) Verificarea efectului de diafragmă a planșeului curent și de la cota zero

Diagrama de forță tăietoare

Mărimea și repartiția încărcărilor orizontale distribuite liniar se stabilesc din

condiția ca rezultanta lor să coincidă ca valoare și poziție cu rezultanta forțelor F

Transmiterea forțelor orizontale din planul planșeului la pereți se poate face:

- prin compresiune directă pe capătul peretelui – F1

- prin armături întinse care forțele distribuite pe inima grinzilor pereți aferente – F2

- prin lunecări între inima peretelui și diafragmă – F3

 F= F1+ F2+ 2F3

F1,max  1.5  bw  hpl  fcm

F  Ast  fym
2,max

F3,max  2  lw  hpl  (1.25  fctm )

bw – grosimea peretelui;

lw – lungimea inimii peretelui;

hpl – grosimea plăcii planșeului;

Dacă F3>F3,max rezultă că apar fisuri deschise în lungimea suprafețelor de forfecare .

.
i) Verificarea mecanismului de plastificare a structurii

Curba forţă-deplasare a articulaţiilor plastice

Articulaţiile plastice pot fi plasate în orice locaţie pe lungimea unui element din cadru.

Modelul cu straturi aplicat unui perete structural din beton armat.

Definirea straturilor componente ale unui perete în programul ETABS
 Articulatii plastice din barele structurii

J) Proiectarea infrastructurii

 plăcile de fundație vor avea grosimea minimă de 30 cm și vor fi armate cu cel puțin câte o
plasă de armături de oțel la partea de sus și la partea de jos.
  grosimea minimă a radierelor se va lua, de regulă, 1/10 din deschiderea maximă interax, dar
nu mai puţin de 400 mm .

 diametrul minim este 14 mm pentru barele reţelelor de pe cele două feţe şi minim 12 mm pentru
barele intermediare.

 coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002.

Armarea radierelor

Armături longitudinale
Armătura pentru contracţie intermediară se dispune astfel încât distanţa maximă între plasele de
armătură să nu depăşească 500 mm, şi se determină prin calcul.

Armături transversale.

pentru calculul la forţă tăietoare:

vFd  vRd,c

în care lăţimea elementului se va lua un metru (1,0 m)

pentru calculul la străpungere:

 NFd
Fd
   Rd ,c
ui
d
Armăturile transversale pot fi armături înclinate, minim trei bare Ф14 pe fiecare
direcţie, sau armături verticale.
.

39
Transmiterea forţei de lunecare la planşeul superior

Valoarea de calcul a forţei de lunecare (forţa transmisă planşeului superior L s) este:

L V V
s Rd inf .

1,2 M Rd
Vinf 
Hs

PERETE
STRUCTURAL M

PLANSEU

VR Ls Subsol
MRd
d
Vin PERETE Hs
PLANSEE f STRUCTURAL
Minf
RADIER

1)
S1

S2
M V

RADIER

2)
 Verificarea secţiunilor de conectare la lunecare

Efortul tangenţial mediu vmed pe suprafaţa de lunecare se limitează la:

vmed  Ls 2 ctd
A wf f
.
Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler este:

p = ksz

unde:
p presiunea într-un punct al suprafeţei de contact dintre fundaţie şi teren
z deformaţia pe verticală în acel punct
ks coeficient de pat.

Pământuri ID
grosiere 0÷0.33 0.34÷0.66 0.67÷1.00
ks (kN/m ) 3
14000÷25000 25000÷72000 72000÷130000
Pământuri IC
fine 0÷0.25 0.25÷0.50 0.50÷0.75 0.75÷1.00
ks (kN/m3) - 7000÷34000 34000÷63000 63000÷100000
 2
12  (1   ) Es  L 2 B
K     
 

G 2
1  s E  2h  2h

Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită condiţia:

8
KG 
L
B

ks bf
 4
4EIf

Radierul poate fi considerat flexibil dacă este îndeplinită condiţia:

bf  1.75/

K R  E' IC
3
E sB

3
t h
E' I C  E'
IF
 E' 
E' d d
12
Ica
PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE

Capacitatea portantă la compresiune

Relaţia generală de verificare este:

Fc;d ≤ Rc;d
 PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE

Capacitatea portantă la compresiune

Relaţia generală de verificare este:

Fc;d ≤ Rc;d

R R  Rb,k Rs,k Ab  qb,k U  qs,ki  l i

R    
c,d b,d
s,d
   
b,2 s,2 b,2 s,2

Rb;k - valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului

Rs;k - valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului
γb;2 - coeficient parţial de siguranţă
γs;2 - coeficient parţial de siguranţă
Ab - suprafaţa bazei pilotului
U - perimetrul secţiunii transversale a pilotului
li - lungimea pilotului în contact cu stratul i
qs;i;k - valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i
qb;k - valoarea caracteristică a presiunii pe bază

Rezistenţa la tracţiune a pilotului

Relaţia generală de verificare este:

Ft;d ≤ Rt;d

Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii executaţi pe loc :

U  qs,ki  l i
Rt ,d 
 m  s,2
PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE

Relaţia generală de verificare este:

Ftr;d ≤ Rtr;d

Metodele prescriptive pentru calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot .

Rezistenţa caracteristică la încărcare transversală a piloţilor verticali în radiere joase se
determină cu:

R 2
tr ,
k  cap
M în cazul pilotului considerat încastrat în radier
l0
R Mcap
k
tr ,
 l în cazul pilotului considerat articulat în radier
0

Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se determină cu:

R
R  tr ,k
tr ,
d
tr

La piloţii executaţi pe loc, valorile rezistenţelor corespunzătoare clasei betonului se afectează cu

următorii coeficienţii de reducere:

Distanţa minimă între axele piloţilor, măsurată în teren, este de:

→ 3d în cazul piloţilor de îndesare
→ 2 d +(3/100)*D în cazul piloţilor de dislocuire
 Definirea radierului și piloților în programul ETABS

Definirea radierului, piloților și fâșiile de calcul pe fiecare direcție