Sunteți pe pagina 1din 64

CUPRINS

Forum
Studii geofizice-geologice privind utilizarea energiei geotermice în roci „uscate” fierbinţi. Aplicaţii în zona Arad
în scopuri energetice, inclusiv în eventualitatea construirii unei centrale electrice de mare putere –
2 Ing. Justin ANDREI, Prof.dr. Crişan DEMETRESCU, Dr. fizician Maria TUMANIAN, Dr.ing. Jean
GORIE, Ing. Daniela GORIE
Garantarea siguranţei conductelor. Creşterea perioadei de viaţă a conductelor –
10 Drd.ing. Ana SĂRARU (BRATU), Ing. Dan BÂLDEA

LEX
18 Ordinul 127 din 20 august 2010 privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare

Ordinul 130 din 24 august 2010 privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităţi
19 miniere de explorare, privind concursul public de oferte - Runda nr. 72/2010

Evenimente – Viaţa ştiinţifică


Prezenţa României, prin societăţile membre ACFR, la cea mai mare manifestare expoziţională din do-
25 meniul petrolier din America Latină – RIO OIL&GAS INTERNATIONAL FAIR 2010 –
Ing. Dan VASILESCU
Spre noi reglementări în procedurile de abandonare şi conservare a sondelor de petrol:
26 reabilitarea ecologică – Ing. Constantin CĂPRARU

30 Centenarul aviaţiei militare româneşti – Ing. Mihai OLTENEANU

Recenzii
32 INFRASTRUCTURI CRITICE

Personalităţii
34 Un interviu virtual cu profesorul universitar VALERIU STĂNESCU – Drd.ec. Violeta DUMITRIU

38 Toma Petre GHIŢULESCU – Ing. Mihai OLTENEANU

Info
Monitorizarea poluării cu petrol în Bazinul Mării Negre
41 Drd.mat. Manuel VAIS

Studii ale mişcărilor crustale recente –


45 Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU
Folosirea petrolului în timpurile vechi –
54 Jurist Ion M. UNGUREANU Revista editată de Asociaţia
Riscul – oportunitate sau ameninţare – „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“
59 Prof.univ.dr. Gheorghe ION, Retail senior ec. Luminiţa ION

Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse Redacţia


63 petroliere. CP 200 OP 22 Bucuresti
tel. 0372.160.599
Cursul leului şi rata dobînzii în 2008-2010 0741.08.64.00
fax 0318.174.420
64 Preţurile produselor petroliere la distribuţie
e-mail: violeta.dumitriu@petrom.com
Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti
Director fondator Director executiv
Gheorghe Buliga Violeta Dumitriu
NOTA REDACŢIEI: Tehnoredactare:
Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Alexandru Floarea
Toate dreptutile rezervate. Nici o parte din aceasta publicaţie nu poate fi www.est-cardinal.ro
reprodusa, utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic,
mecanic etc., fără permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul Tipar:
dreptului de copiright. S.C. COPERTEX S.R.L.

ISSN 1583 - 0322


Forum
Studii geofizice-geologice privind utilizarea
energiei geotermice în roci „uscate” fierbinţi.
Aplicaţii în zona Arad în scopuri energetice,
inclusiv în eventualitatea construirii unei
centrale electrice de mare putere.

Ing. Justin ANDREI Prof.dr. Crişan DEMETRESCU


Cercetător ştiinţific gr. I Institutul de Geodinamică „Sabba
Ştefănescu” al Academiei Române
Membru corespondent al Academiei Române

Dr. fizician Maria TUMANIAN Dr.ing. Jean GORIE Ing. Daniela GORIE
Institutul de Geodinamică „Sabba S.C. Prospecţiuni S.A. S.C. Prospecţiuni S.A.
Ştefănescu” al Academiei Române

Abstract:
The Romanian division of the Pannonic Depression presents the most intense geothermal
anomalies from our country, specially the ones from the sector Arad-Sannicolau Mare. The
particular intensity of these disturbances is determined, just like in the rest of the Pannonic
Depression, by the reduced thickness of earth crust (25-27 km), and by the important
thickness of the granitic layer (14-15 km). The gravimetric and magnetometric images show
with pregnancy that the meta-basic from the Biharia sheet, from the south-west part of the
Highis Mountains, is continued towards west from Arad’s south. In the area of this locality, the
meta-basic are covered with strata predominantly formed from mud, dating from the Inferior
Pannonian, which have thicknesses of 600-800 m. The lines of macro seismic sensibility:
Santana-Arad-Vinga-Becicherecu Mic, the Tisa’s interflow with the Danube, respectively
Fibis-Vinga-Varias-east Sannicolau Mare, which reflects crustal fractures, are completing the
panorama of the favorable factors for the presence of highly geothermal gradient (in the
boreholes from Turnu lease having about 5,30C /100 m).
In the last decades, the Romanian government has funded S.C. FORADEX S.A. for the
digging of tens of bore holes in order to entrap the geothermal artesian springs from the
synclinal areas, at depths of over 2000 m. The attempt of using these geothermal springs for

2
Forum
energetic purposes (the heating of buildings or the delivery with water for greenhouses) has
no success, the respective waters having an prohibit content of dissolved minerals (specially
Ca and Mg carbonates). In these conditions, the authors tend to chose to capitalize on
the geothermal waters under the form of “hot dry rock” in the Arad area. The researches
undertaken (2D forward model of gravimetrical and aeromagnetic anomalies, estimations of
geothermal temperature’s variation with the depth) have shown that:
– meta-basic intrusions extend to depth of about 7000 m.
– at depths of about 6 km, the cold waters pumped in from the surface reach, in favorable
conditions, temperatures of about 3000C.
– unlimited use of river Mures debits is possible.
Similar researches made recently in France and Germany, with European funds, as well as
in Switzerland, with national funds, have proved that from technical and economical points of
view, such attempts are reliable.
The authors propose an addendum program of geophysical-geological studies (in a two
years stage) in order to obtain all the necessary preliminary information. These complimentary
researches can be funded through state funds or through a public – private cooperation.
Taking into account that EU founds or at least co-finance projects of usage of no conventional
energies, in the second variant, Romanian’s contribution must be made through a public-
private financial cooperation.
In our case, the minimal product is the heating the entirety Arad town and of the immediate
outskirts, as well as the steam delivery for thousands of hectares of greenhouses west of
Arad.

1. Interesul problemei La noi în ţară s-a încercat valorificarea


Caracterul limitat şi poluant al surselor de potenţialului geotermic din partea de est a
energie bazate pe arderea caustobiolitelor a Depresiunii Pannonice, printr-un program de
determinat identificarea, cu precădere în ultimul foraje săpate de obicei până la 2.500 m, pe structuri
secol, a unor soluţii alternative. Printre acestea, un sinclinale ale cuverturii neogene. Încercările de
rol continuu crescător îl joacă energia geotermică. valorificare în scopuri energetice a acestor ape
În ţările europene în care au loc manifestări geotermale, în special în zona Oradea, s-a soldat cu
vulcanice (Italia, Islanda) sau în care au avut loc eşecuri repetate, datorită conţinutului foarte ridicat
recent asemenea fenomene (Germania, Grecia în săruri minerale al apelor respective (în special
etc.), sursele de energie geotermală au fost carbonaţi de Ca şi Mg). Prin urmare, singura
valorificate în centrale electrice şi ca sursă de utilizare a acestor ape a rămas cea terapeutică,
încălzire menajeră (în special în Islanda). Recent, respectiv în industria turistică.
cercetările vest-europene în materie au fost Am considerat, aşadar, că singura manieră
concentrate în Sistemul Geotermal Intensificat de a valorifica potenţialul energetic al apelor
(E.G.S.). În Franţa, la Soultz-sous-Fôrets, s-a geotermale din anumite zone ale segmentului estic
desfăşurat de curând un proiect de valorificare al Depresiunii Pannonice îl constituie utilizarea
a energiei geotermale în roci „uscate” fierbinţi, procedeului în roci „uscate” fierbinţi. Principiul
finanţat de Uniunea Europeană. Un sistem similar acestui procedeu este ilustrat în Figura nr. 1.
a fost construit la Basel, în Elveţia, cu fonduri Am urmărit ca rocile care urmează să găzduiască
naţionale. În ambele cazuri s-a desfăşurat un schimbul de energie calorică în adâncime să
dispozitiv ca cel din Figura nr. 1, în care schimbul îndeplinească următoarele condiţii:
de energie geotermică s-a realizat în cuprinsul unor 1. să fie compacte, de preferinţă roci magmatice
roci magmatice, fisurate cu ajutorul unor explozii intrusive sau metamagmatice. Se preferă cele
subterane. La Gross-Schöenebeck, în Germania, cu chimism bazic celor acide, primele având o
schimbul de energie geotermică s-a realizat în roci conductivitate termică mai ridicată;
sedimentare de adâncime. În toate aceste cazuri s-a 2. să prezinte un conţinut modest de săruri
dovedit că sistemul este fezabil din punct de vedere durizante;
tehnic şi rentabil din punct de vedere financiar (G. 3. să fie acoperite spre suprafaţă de roci
Hatziyannis, 2005). sedimentare impermeabile;
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 3
Forum

Figura nr. 1: Schema unei centrale combinate curent-căldură bazată pe conceptul „Roci
Fracturate Fierbinţi“

4. vecinătatea unor fracturi adânci ar crea sensibilitate macroseismică, ce se intersectează la


condiţii geotermice locale deosebit de favorabile. Vinga (Atanasiu (Saulea), 1961). În plus, în zona
Arad beneficiem de o sursă importantă de apă,
2. Datele problemei reprezentată de râul Mureş.
În Câmpia de Vest a României, care constituie În limitele structurii purtătoare de petrol Turnu
din punct de vedere geologic extremitatea estică (aproximativ 15 km NV de Arad), gradientul
a Depresiunii Pannonice, anumite condiţii geotermic este în medie de 5,26o C/100 m
specifice determină un gradient geotermic foarte (Paraschiv, 1975).
ridicat. Cauzele acestui fenomen sunt de natură În zona Arad, fundamentul Depresiunii
crustală, respectiv poziţia elevată a discontinuităţii Pannonice se ridică până la adâncimi de 600-800 m
Mohorovicič şi grosimea importantă a stratului (Paraschiv, 1975) şi este constituit din formaţiuni
granitic. ale pânzei de Biharia (Săndulescu, 1984). În
Autorii şi-au îndreptat atenţia asupra zonei Munţii Highiş, unde aflorează, seria de Biharia
Arad deoarece aici s-a înregistrat cea mai intensă este constituită din roci metabazice şi granite de
anomalie geotermică din Câmpia de Vest (vezi două generaţii, spre sud fiind acoperită transgresiv
Figura nr. 2). Maximul din zona Arad–Sânnicolau de formaţiuni blastodetritice. La nord de paralela
Mare este controlat în mod evident de două linii de Covăsinţi, pânza de Biharia acoperă tectonic pânza

4
Forum
de Highiş–Poiana (constituită în exclusivitate din Proprietăţile petrofizice ale seriilor de Biharia
roci blastodetritice ale seriei de Păiuşeni) care, la şi de Păiuşeni, care interesează gravimetria şi
rândul ei, încalecă la nord de Şiria pânza de Codru magnetometria, sunt prezentate în mod sintetic
(conglomerate şi roci carbonatice triasice, şisturi în Tabelul nr. 1, după C. Andrei şi Anca Isac (din
cristaline şi granite de Codru). Costea et al., 1988).

Figura nr. 2.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 5


Forum
Tabelul nr. 1: Date petrofizice care interesează gravimetria şi magnetometria,
obţinute în laboratorul de petrofizică al S.C. Prospecţiuni S.A. (pe probe recoltate de Costin Andrei şi Anca Isac),
pentru zona de sud-vest a Munţilor Highiş.

Seria de Biharia – Pz
Metabazite cu foarte puţin magnetit sau illmenit

Metabazite cu magnetit ± illmenit

Granite cu foarte puţin magnetit

Granite cu magnetit primar sau secundar

Seria de Păiuşeni – Pz
Blastomilonite

Permian
Siltite

Cifra din paranteză exprimă numărul de eşantioane din litotipul respectiv.

Prelungirea spre vest a maximului gravimetric corpului intrusiv metabazic, am efectuat o modelare
determinat de metabazitele din Munţii Highiş, în combinată gravimetrică-magnetometrică 2D pe
lungul râului Mureş, până spre frontiera cu Ungaria, profilul cu orientare submeridiană Vinga–Iratoşu
dovedeşte că în zona Arad fundamentul preneogen (amplasamentul său se poate urmări pe Figura
este constituit din intruziuni bazice metamorfozate. nr. 2). În acest scop, am utilizat datele petrofizice
În majoritatea cazurilor, metabazitele respective sus-menţionate şi datele seismice. Acestea din
nu conţin magnetit şi/sau illmenit. În consecinţă, urmă ne-au permis să trasăm relieful îngropat al
maximul gravimetric major, la care ne-am referit, fundamentului cristalin, precum şi limitele dintre
este doar parţial asociat cu anomaliile magnetice. corpurile metabazice şi seria Păiuşeni, respectiv
În vederea descifrării structurii geologice de dintre acestea din urmă şi formaţiunile terigene
adâncime a fundamentului bazinului pannonic în permiene. Modelul de simulare gravimetric-
zona Arad, dar în special pentru a estima grosimea magnetic 2D Vinga–Iratoşu, obţinut după câteva
6
Forum

iteraţii, este prezentat în Figura nr. 3, evidenţiind presupune cunoaşterea parametrilor modelului
diferenţe nesemnificative între anomaliile termic şi a ecuaţiei fizice ce guvernează procesul
gravimetrice şi aeromagnetice (plafonul de zbor analizat, adică, în cazul de faţă, ecuaţia de transport
300 m) măsurate şi cele calculate cu ajutorul a căldurii în regim termic staţionar:
programului GM-SYS.
Modelul obţinut denotă că în sectorul (1)
din vecinătatea vestică a municipiului Arad
baza pânzei de Biharia, constituită aici din unde T reprezintă temperatura, K –
roci metabazice (metagabbrouri, metadiorite, conductivitatea termică, H – generarea radiogenă
metadolerite, metabazalte), se plasează la adân- de căldură.
cimea de aproximativ 7 km. Mai menţionăm că în Condiţia termică la limita superioară a
zona Arad masele metabazice ale fundamentului modelului este temperatura la suprafaţă,
sunt acoperite de o formaţiune impermeabilă, menţinută la o valoare constantă, de 10°C în cazul
predominant lutitică, reprezentând Pannonianul studiat, şi valoarea fluxului termic de suprafaţă,
inferior (Paraschiv, 1975). Qs, de 85 mWm-2 (Demetrescu, Polonic, 1989).
Ipoteza unui regim conductiv staţionar de transport
al căldurii în aria studiată ia în considerare faptul
3. Estimări geotermice că un model conductiv pentru transportul căldurii
În acest studiu dorim să evaluăm distribuţia pare să fie adecvat pentru cea mai mare parte a
temperaturii în stratul sedimentar şi în fundament, crustei continentale în regiunile tectonic stabile
în cazul unui foraj din Bazinul Pannonic, situat în (Chapman, 1986) şi faptul că ultimul eveniment
zona Arad, până la adâncimea de 6 km. tectonic implicând Bazinul Pannonic în zona Arad,
Evaluarea temperaturii la diferite adâncimi în deşi de vârstă relativ recentă, nu a avut o amploare
crustă se poate realiza printr-o procedură directă, deosebită.
utilizând în acest scop o tehnică (un model termic) Pentru obţinerea distribuţiei de temperatură în
de continuare în adâncime a măsurătorilor termice zona Arad am propus două modele termice, adică
de la suprafaţă. Problema directă în geotermie două variante de structuri geologice şi termice.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 7
Forum
Fiecare model termic unidimensional propus pentru
zona analizată ia în considerare un model simplu (2)
crustal (omogen lateral), alcătuit din 2 straturi cu
grosimea totală de 6 km, din care 1 km reprezintă unde variaţia porozităţii cu adâncimea este
grosimea stratului sedimentar şi 5 km grosimea descrisă de o lege exponenţială (Sclater şi Christie,
fundamentului. În acest caz simplificat, problema 1980) de tipul:
termică (ecuaţia diferenţială (1)) are o soluţie
analitică, în condiţiile în care fluxul termic Φ(z)=Φoexp(-z/L) (3)
determinat la suprafaţă (Qs), conductivitatea
termică (K) şi generarea radiogenă de căldură în care Φo este porozitatea la suprafaţă, iar L este
(H) au fost adoptaţi ca parametrii cunoscuţi în constanta de compactare. Această lege de variaţie
termenii metodei geotermice directe. a porozităţii rocilor sedimentare este considerată
Conductivitatea termică a rocilor care formează valabilă în cazul sedimentelor aflate la presiune
un bazin sedimentar este un parametru important litostatică normală.
pentru determinarea câmpului de temperaturi Din păcate, valori măsurate privind parametrii
la adâncimi mai mari decât cele pentru care acestor relaţii analitice (conductivitatea termică,
există determinări directe. În această lucrare, porozitatea şi generarea de căldură) în Bazinul
conductivitatea termică a fost presupusă con- Pannonic, zona Arad, nu sunt disponibile. Prin
stantă în fundament şi variabilă în stratul urmare, în această lucrare, datorită lipsei de
sedimentar, unde s-a luat în considerare informaţie furnizată de măsurători directe sau
efectul procesului de compactare asupra indirecte, au fost adoptate valori folosite frecvent
variaţiei cu adâncimea a conductivităţii termice. de diferiţi autori (Andreescu et al., 1989; Beck şi
Pentru calcularea variaţiei cu adâncimea a Shen, 1989; Čermak et al., 1989) pentru parametri
conductivităţii termice a rocilor sedimentare (K) termici în modele geotermice similare (Tabelul nr.
s-a adoptat un model de conductivitate determinat 2). Menţionăm că în modelul I fundamentul este
de conductivitatea matricei (Km), conductivitatea constituit din roci acide, iar în modelul II din roci
apei (Ka) şi porozitate (Φ), de forma: bazice.
Tabelul nr. 2: Valori alocate parametrilor termici ai modelelor.

Modelul I Modelul II
K strat sedimentar 2,6 2,6
(WK-1m-1) fundament 3,1 2,2
A strat sedimentar 0,8 0,8
(μWm-3) fundament 1,5 0,2
Φo strat sedimentar 65 65
(%) fundament 0 0
L strat sedimentar 0,67 0,67
(km) fundament 0 0
Grosimea stratului sedimentar (km) 1 1

Rezultatele privind distribuţia cu adâncimea a 4. Încheiere


temperaturii pentru cele două modele analizate în Studiile preliminare efectuate de către autori
acest studiu sunt prezentate în Figura nr. 4. denotă că în zona Arad par să fie îndeplinite
În cazul nostru (fundament constituit din roci condiţiile necesare obţinerii de abur cu temperaturi
bazice), temperatura la adâncimea de 6 km ar fi de aproximativ 300o C de la adâncimi de 6 km.
de aproape 270o C. Având în vedere probabilitatea Pentru a aprofunda în mod temeinic aceste
ca fractura crustală Sântana–Arad–Vinga– aprecieri preliminare, organele în drept ale
Becicherecul Mic să determine o creştere locală a guvernului României (sau un consorţiu public-
fluxului termic, este posibil ca la adâncimea de 6 privat) ar urma să finanţeze un studiu desfăşurat
km să avem o temperatură de aproximativ 300o C. pe o perioadă de doi ani care să cuprindă:
În această privinţă, date mult mai certe vor fi 1. măsurători geotermice în sondele pentru
obţinute în faza finală a studiului. hidrocarburi din Depresiunea Pannonică, în arealul
limitat la nord de Crişul Alb, iar la sud de Bega;

8
Forum
2. efectuarea câtorva profile seismice de Bibliografie:
reflexie dispuse transversal în raport cu maximul
Andrei, J. – Alpine deep stated Magmatic Bodies based
gravimetric major de la Arad. Pe profilele respective
on Geophysical Data related to Plate
se vor executa măsurători gravimetrice la intervale Tectonic Elements, Poster la Simpozionul
de 100 m, precum şi măsurători magnetometrice de magmatism şi metalogeneză, Baia Mare,
terestre ΔT (sau ΔZ şi ΔH) la intervale de 10 m; 1994.
3. elaborarea unui set de modele de simulare Andreescu, M., Burst, D., Demetrescu, C., Ene, M.,
Polonic, G. – On the geothermal regime
gravimetrică şi magnetică 2D pentru zona Arad–
for the Moesian Platform and Getic
Sânnicolau Mare; Depression, „Tectonophysics”, 164, 1989,
4. executarea câtorva profile de măsurători p. 281-286.
geotermice în sondeze săpate la adâncimea de 40 m. Anghel, M., Demetrescu, C., Neştianu, T. – Secular
Aceste profile geotermice trebuie să intersecteze Variation Studies in Romania, Gerlands
Beitr. Geophysik, Leipzig, 89, 6, 1908, p.
liniile de sensibilitate macroseismică din zonă (în
499-510.
special linia Sântana–Arad–Vinga) pentru a estima Atanasiu, I., (Saulea, E.) – Cutremurele de pământ
creşterile de flux termic în vecinătatea fracturilor din România, Editura Academiei R.P.R.,
crustale respective; Bucureşti, 1961, p. 194.
5. completarea studiului petrofizic realizat în Beck, A.E., Shen, P.Y. – On a more rigorous approach
to geothermic problems, „Tectonophysics”,
partea de vest a Munţilor Highiş, cu determinări de
164, 1989, p. 83-92.
conductivitate termică, pe eşantioane recoltate din Beşuţiu, L. – Considerații privind modelarea câmpului
cariere; geomagnetic normal. Algoritmi și
6. săparea unui foraj experimental până la semnificații, Stud. Cercet. Geofizică, 33,
adâncimea de 2 km, pe amplasamentul viitorului Acad. Rom., 1999.
Chapman, D.S. – Thermal Gradients in the Continental
foraj de injectare a apei reci. Pe carotele extrase
Crust. In: J.B. Dawson, D.A. Carswell, J.
din acest foraj experimental se vor realiza Hall, K.H. Wedepohl (Eds.) – The Nature
determinări petrofizice (inclusiv de conductivitate of the Lower Continental Crust, Geol. Soc.
termică), precum şi ample investigaţii petrologice, London, Spec. Publ., 24, 1986, p. 63-70.
mineralogice, micropaleontologice, palinologice, Cermák, V., Šafanda, J., Guterch, A. – Deep temperature
distribution along three profiles crossing
hidrogeologice etc.
the Teisseyre-Tornquist tectonic zone in
Raportul geofizic-geologic privind lucrările Poland, „Tectonophysics”, 164, 1989, p.
preconizate va fundamenta soluţiile tehnice ale 151-163.
viitorului proiect de exploatare. În funcţie de Costea, A. et al. – Date nepublicate Arh. S.C.
temperatura care se poate obţine la adâncimea Prospecţiuni S.A., 1988.
Cristescu, Tr., Ştefănciuc, A. – Date nepublicate Arh.
de 6 km, se va opta pentru o soluţie maximală
S.C. Prospecţiuni S.A., 1963.
(construirea unei termocentrale de mare putere care Demetrescu, C., Polonic, G. – The evolution of the
să utilizeze preponderent energia geotermală) sau Pannonian Depresion (Romanian sector) as
una minimală (producerea de abur care să permită derived from subsidence and heat flow data,
încălzirea municipiului Arad şi a localităţilor „Tectonophysics”, 164, 1989, p. 287-299.
Giuşcă, R., Bleahu, M., Corvin Papiu, V., Ghenea, C.,
adiacente, precum şi a câtorva mii de hectare de
Manea, A. – Harta geologică a României,
sere, plasate pe malul stâng al Mureşului, la vest sc: 1:200.000, foaia Arad, Com. Stat. Geol.,
de Arad). Inst. Geol. Bucureşti, 1966.
Organele abilitate ale statului vor face diligen- Hatziyanis, G. – Geothermal Energy in Europe – Recent
ţele necesare pentru a asigura o finanţare integrală Research, GEO ENeRGY, 11, 2005.
Paraschiv, D. – Geologia zăcămintelor de hidrocarburi
din partea U.E. De asemenea, guvernul României
din România, St. tehn. econ., Seria A, 10,
va stabili, pe bază de licitaţie, un consorţiu public- Bucureşti, 1975.
privat care să exploateze obiectivul geoenergetic Rădulescu. Fl. – Sondajul seismic de adâncime, Institutul
Arad şi, la nevoie, să asigure finanţarea părţii Central de Fizică, Centrul de Fizica
române, dacă U.E. nu acceptă finanţarea integrală Pământului şi Seismologie, Bucureşti-
Măgurele, EP-39-1989, 1989, p. 99.
a proiectului.
Săndulescu, M. – Geotectonica României, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1984, p. 336.
Mulţumiri Sclater, J.G., Christie, P.A.F. – Continental stretching
Autorii aduc sincere mulţumiri Institutului and explanation of the past-midcretaceous
Geologic al României, d-nei drd.ing. Cristina subsidence of the Central North Sea Basin,
„J. geophys. Res.”, 85, 1980, p. 3711-
Dumitrică şi d-lui dr.ing. Paul Cristea pentru
3749.
sprijinul generos în finalizarea prezentului studiu.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 9
Forum
GARANTAREA SIGURANȚEI CONDUCTELOR.
CREȘTEREA PERIOADEI DE VIAȚĂ A CONDUCTELOR.

Drd.ing. Ana SĂRARU (BRATU) Ing. Dan BÂLDEA


S.N.T.G.N. TRANSGAZ Bucureşti Director S.N.T.G.N. TRANSGAZ Bucureşti

Abstract:
The basic principle of cathodic protection (CP) is a simple one. Through the application
of a cathodic current onto a protected structure, anodic dissolution is minimized. Cathodic
protection is often applied to coated structures, with the coating providing the primary form
of corrosion protection. The CP current requirements tend to be excessive for uncoated
systems.

1. CLASIFICAREA CONDUCTELOR Elementele unei conducte sunt: conducta


propriu - zisă, curbe, fitinguri, flanșe, colectoare,
O activitate organizată în industria gazelor separatoare de lichide, stații de lansare/primire
naturale a debutat în România la începutul secolului PIG, dispozitive de măsură și control, borne
XX, când, pe baza primelor descoperiri, rezervele de marcare a traseului, prize de potențial, stații
comerciale au fost puse în producţie şi, astfel, de protecție catodică, robinete, regulatoare de
s-au efectuat livrări comerciale de gaze în scopuri presiune, compresoare.
casnice şi industriale (pentru iluminat, încălzit şi
producerea de metanol, carbonat de sodiu şi negru 2. CERINȚE OBLIGATORII – Asigurarea
de fum). siguranței în exploatare a conductelor
Există mai multe feluri de conducte de petrol
şi gaze: Un factor important de care se ține seama în
a) Conducte de refulare şi conducte de proiectarea unei conducte îl reprezintă siguranța în
colectare. exploatare. Majoritatea conductelor de transport
b) Conducte de alimentare din amonte. sunt realizate în baza standardelor Asociaţiei
c) Conducte de distribuţie. Americane a Inginerilor Mecanici (ASME) sau
d) Conducte de transport gaze care, conform a altor standarde care se bazează pe acestea.
Normelor Tehnice pentru proiectarea și Construcţia şi exploatarea conductelor se supun,
execuția conductelor de alimentare din de regulă, reglementărilor sau legilor locale.
amonte și de transport gaze naturale, Siguranța în exploatare este asigurată atât prin
au următoarea terminologie: conducte proiectare, cât și prin activitatea de mentenanță a
proiectate să funcționeze în regim de conductei pe tot parcursul vieții acesteia.
înaltă presiune, mai mare de 6 bar, inclusiv
instalațiile, echipamentele și dotările 3. FACTORI CARE GARANTEAZĂ
aferente, prin care se asigură transportul SIGURANȚA ÎN EXPLOATARE
gazelor naturale între punctele de preluare
din conductele din amonte și punctele – Calitatea materialului tubular – caracteristici
de predare la consumatori/distribuitori/ fizico-chimice.
furnizori și, respectiv, tranzitul între – Coeficientul de siguranță: Siguranţa
punctele de intrare și punctele de ieșire în/ conductelor şi consecinţele (atât asupra mediului,
din țară. cât şi asupra populaţiei) pot fi crescute prin
10
Forum
limitarea coeficientului de siguranţă (adică locație poate fi avută în vedere în cazul
presiunea maximă) a conductei. zonelor cu trafic rutier dens și care prezintă
Coeficientul de siguranță și presiunea maximă o infrastructură subterană complexă.
rezultată, la care va funcționa conducta, va fi Coeficientul de siguranță corespunzător
întotdeauna sub hidrotestare înainte de funcționare clasei 4 de locație este S = 2,5.
și mult sub presiunea de avariere a conductei când
este foarte veche. – Grosimea de perete a materialului tubular se
Coeficienții de siguranță sunt menținuți sub stabilește pe bază de calcul, în funcție de presiunea
limita de curgere a materialului și sub deformația de operare la care este exploatată conducta, de
la limita de elasticitate în majoritatea structurilor. calitatea materialului tubular, precum și în funcție
Este important să înțelegem originile și de încadrarea traseului conductei în clase de locație
semnificațiile acestor coeficienți de siguranță. În conform Normelor Tehnice pentru proiectarea și
primul rând, coeficientul de siguranță este un mod execuția conductelor de alimentare din amonte și
simplu de a ne asigura că tensiunile de regim în de transport gaze naturale.
conducta respectivă sunt mult sub rezistența de
rupere la întindere a materialului de conductă. – Calitatea izolației: Izolația constituie
Tensiunea de avariere a unei conducte noi, perfecte, protecția anticorosivă de bază a conductelor
va fi aproape de rezistența de rupere la întindere, metalice îngropate. Ea este o barieră a accesului
care va fi un coeficient de siguranță echivalent cu electrolitului la suprafața metalului.
> 1,3 (adică 1,3 x rezistența de rupere la întindere Izolația este afectată chiar din faza de
a țevii). construcție de micropori și microfisuri imposibil
Unitatea de clasă de locație reprezintă suprafața de detectat dar care permit accesul soluțiilor
de teren care se întinde pe o lățime de 200 m de electrolitice la suprafața metalului.
fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime Izolațiile sunt materiale al căror succes se vede
continuă de 1,6 km. abia după 25 - 30 ani de exploatare. Caracteristicile
Clasele de locație pentru proiectarea, execuția și cele mai importante ale izolațiilor sunt:
verificarea conductelor din amonte și a conductelor – continuitatea;
de transport de gaze naturale sunt definite după – aderența la suport;
cum urmează: – rezistența electrică;
a) clasa 1 de locație este orice unitate de – rezistența la desprindere catodică;
clasă de locație în care sunt amplasate – retenția de apă și vapori de apă.
maximum 10 clădiri. Coeficientul de
siguranță corespunzător clasei 1 de locație – Calitatea subansamblurilor:
este S = 1,39. – robineți;
b) clasa 2 de locație este orice unitate de clasă – coturi, curbe;
de locație în care sunt amplasate un număr – teuri;
de clădiri cuprins între 11 și 45 inclusiv. – flanșe electroizolante;
Coeficientul de siguranță corespunzător – descărcătoare de presiune;
clasei 2 de locație este S = 1,67. – prize de potențial.
c) clasa 3 de locație este:
1) orice unitate de clasă de locație în care – Stabilitatea terenului pe traseul conductei:
sunt amplasate minimum 46 de clădiri; Conductele se montează subteran sub zona
2) o suprafață în care conducta este de îngheț, la adâncimi minime de 1 m până la
poziționată la mai puțin de 100 m de generatoarea superioară a acestora. Montajul
o clădire sau de un spațiu exterior cu o suprateran se acceptă numai în cazuri bine
suprafață bine definită care este ocupat justificate.
de 20 sau mai multe persoane, cel puțin 5 La alegerea și stabilirea traseului conductei se
zile pe săptămână, timp de 10 săptămâni, ține cont de existența obiectivelor din vecinătate
în orice perioadă de 12 luni. respectând distanțele de siguranță față de acestea.
Coeficientul de siguranță corespunzător Stabilirea unui traseu trebuie să facă obiectul
clasei 3 de locație este S = 2. unui studiu în care să fie utilizate toate informațiile
d) clasa 4 de locație este orice unitate de disponibile.
clasă de locație în care predomină clădiri La elaborarea studiului pentru stabilirea
cu patru sau mai multe etaje. Clasa 4 de traseului final al conductei se utilizează planuri
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 11
Forum
și ridicări topografice, ortofotoplanuri, studii ției catodice a conductelor destinate
geotehnice, studii hidrologice al cursurilor de ape, transportului gazelor naturale ce aparțin
studii de mediu. SNT.
Stabilitatea terenului pe traseul conductei Protecția catodică asigură protecția suprafețelor
se face atât în fază inițială, cât și pe parcursul exterioare ale construcțiilor metalice îngropate în
exploatării. sol sau imersate în apă prin eliminarea atacului
electrochimic al mediului.
– Calitatea traversărilor și subtraversărilor Protecția catodică, asociată cel mai frecvent
de drumuri, ape, CF și alte obstacole: Alegerea cu o acoperire izolatoare, este în mod obișnuit
soluției de traversare trebuie să aibă la bază utilizată pentru protejarea suprafeței metalice
un studiu comparativ tehnico-economic între contra coroziunii.
variantele posibile. Detaliile traversării trebuie Protecția catodică asigură o durată normală de
precizate prin proiect. exploatare a conductelor cu mult mai mare decât
Proiectul de traversare cuprinde, dacă este a celor neprotejate. Astfel, o conductă corect
necesar, și lucrări de stabilizare a malurilor, de protejată catodic poate fi exploatată în deplină
traversare a digurilor de protecție, lucrări de siguranță un timp de 50-65 ani, pe când una
deviere a apelor sau alte lucrări hidrotehnice. neprotejată, maximum 30 ani. Protecția catodică
este recunoscută ca metodă ce limitează spargerea,
– Calitatea protecției catodice: Printre lucrările fisurarea sau ruperea pe durata de exploatare a
de mentenanță implementate, menționăm protecția conductelor, și eficacitatea ei este dependentă de
catodică a conductei. Aceasta se desfășoară în baza condițiile în care lucrează conducta, de calitatea
unor norme specifice (pentru Protecția Catodică). lucrărilor efectuate la instalare.
Normele tehnice au drept scop reglementarea
activităților privind mentenanța și monitorizarea 4. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ
protecției catodice a conductelor SNT, cu luarea în SIGURANȚA ÎN EXPLOATARE LA O
considerare a numeroșilor factori ce influențează CONDUCTĂ PROIECTATĂ ŞI EXECUTATĂ
calitatea protecției contra coroziunii. CORECT
Normele tehnice reprezintă un document –
normativ care face parte din reglementările pentru – Coroziunea exterioară și interioară.
funcționarea Sistemului Național de Transport – Deplasarea terenului.
a gazelor naturale și sunt elaborate în baza – Influențe mecanice asupra conductei.
reglementărilor și a legislației în vigoare, privind – Funcționarea defectuoasă a protecției
funcționarea în condiții de siguranță a conductelor catodice.
de înaltă presiune.
Prin aplicarea Normelor Tehnice ale Protecției Coroziunea exterioară (Figura nr. 1) este
Catodice se urmăreşte: provocată în principal de agresivitatea solului și
1. creșterea duratei normale de bună prezența curenților de dispersie.
funcționare a conductelor nou construite,
în condițiile menținerii permanente
a parametrilor protecției catodice în
limitele stabilite pentru asigurarea
protecției contra coroziunii în orice punct
al conductei;
2. prelungirea duratei de exploatare a
conductelor aflate deja în exploatare prin
aplicarea ulterioară a protecției catodice;
3. prevenirea riscurilor create de coroziune
prin pierderea necontrolată de gaze, în
condițiile respectării normelor privind
protecția mediului și a principiilor
dezvoltării durabile, așa cum se cere prin
legislația în vigoare;
4. promovarea și reglementarea activităților Figura nr. 1.
privind concepția și mentenanța protec-
12
Forum
La combaterea coroziunii exterioare a Acțiunile mecanice exterioare pot fi produse
conductelor expuse coroziunii atmosferice se de:
practică acoperiri cu straturi de vopsea, în urma • deplasări ale conductelor ce generează
unei prelucrări corespunzătoare a suprafeței de forţe mecanice şi de frecare (Figura nr. 4,
protejat, iar pentru combaterea coroziunii exterioare Figura nr. 5)
a conductelor expuse coroziunii subterane soluția
optimă constă într-o protecție mixtă, respectiv
protecția de bază pasivă și cea activă.
Coroziunea interioară (Figura nr. 2) a
conductelor se manifestă prin formarea de tuberculi
din rugină, alveole adânci, care reduc local
grosimea peretelui și conduc la alterarea produsului
vehiculat, la diminuarea performanțelor hidraulice
și la creșterea costului transportului prin conductă.
O situație deosebită de coroziune interioară și
chiar de distrugere a conductei o prezintă formarea
criohidraților în cazul transportului gazelor
naturale.

Figura nr. 4.

Figura 2.

Deplasările de teren (Figura nr. 3) produc


Figura nr. 5.
tensionări ale materialului tubular, ducând până
la ruperea materialului. Aceste deplasări sunt
• greutatea proprie a instalaţiilor (Figura nr. 6)
caracteristice solurilor în pantă şi zonelor din
apropierea cursurilor de apă slab consolidate.

Figura nr. 3. Figura nr. 6.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 13


Forum
• eroziunea cursurilor de apă (Figura nr. 7) Cu un echipament CIPS este posibilă obținerea
cu o precizie ridicată a următoarelor informații
despre conducta inspectată:
– localizarea cu o precizie ridicată a zonelor
neprotejate catodic de-a lungul conductei;
– posibilitatea determinării unor eventuale
defecte, dar cu o precizie scăzută pe baza
interpretării rezultatelor;
– identificarea structurilor metalice care „fură“
protecție catodică de la conducta verificată
prin sesizarea scăderilor de potențial;
– stabilirea stării izolației flanșelor
electroizolante;
– stabilirea rapidă a porțiunilor de conductă
cu un număr mare de defecte prin căderi
Figura nr. 7.
mari ale potențialelor măsurate.
Defectele de izolație sunt principala cauză a Pentru a se putea utiliza această metodă de
coroziunii exterioare. depistare a zonelor neprotejate catodic trebuie
identificat traseul exact al conductei cu ajutorul
5. DEPISTAREA DEFECTELOR DE unor aparate specifice.
IZOLAȚIE Necesarul de oameni este reprezentat de un
operator care determină traseul exact al conductei
Curentul electric aplicat conductei subterane și un operator calificat care execută măsurătorile
bine izolate față de sol scade după o lege aproximativ cu ajutorul înregistratorului de date Quantum.
logaritmică pe măsură ce crește distanța față de Înregistratorul Quantum este piesa de bază
punctul de injecție. Atenuarea curentului depinde, a echipamentului, putând fi utilizat la realizarea
în principal, de rezistivitatea electrică a izolației inspecțiilor în mai multe moduri în același timp.
și de suprafața aflată în contact cu solul și mai Echipamentul Quantum L Plus redat în figura
puțin de reducerea secțiunii peretelui conductei ca de mai jos, este un înregistrator de date cu 5 canale,
urmare a coroziunii. proiectat pentru măsurători de tip CIPS și DCVG.
Scăderea locală a rezistenței electrice de trecere,
ca urmare a unui defect de izolație, este marcată
de o pierdere importantă de curent. O asemenea
rezistență slabă poate fi cauzată de:
– aplicarea necorespunzătoare a izolației;
– degradarea mecanică a izolației înainte sau
după instalarea conductei;
– îmbătrânirea izolației;
– contactul direct cu o altă conductă sau
structură metalică, neizolată față de sol;
Depistarea de la suprafața solului a defectelor
de izolație se poate face prin mai multe metode,
dintre care mai folosite sunt:
– metoda DCVG (Direct Current Voltage
Gradient);
– metoda Pearson;
– metoda CIPS (Close Interval Potential
Survey).
Metoda CIPS este o metodă de măsurare a
potențialelor conductei la intervale mici. Practic,
această metodă nu depistează în mod direct
defectele de izolație. Este o metodă simplă, cu o
precizie ridicată în depistarea zonelor neprotejate
ale unei conducte.
14
Forum
Descrierea aparatului Quantum de legare la distanță) la poziția unde se înregistrează
măsurarea.
Panoul frontal al aparatului înregistrator
Quantum are o tastatură alfanumerică și un ecran
LCD.

Echipamentele necesare pentru detectarea


exactă a traseului conductei:
– echipament CIPS compus din: data logger,
acumulatori;
– electrod de referință nepolarizabil de Cu/
CuSO4 cu buton de comandă;
– cabluri de conexiune între electrod și data
logger;
– rolă cu fir de cupru;
Forma impulsului care apare pe ecran se – întrerupătoare ON – OFF sincronizabile
schimbă continuu. În figura de mai jos este arătat – acestea sunt dispozitive folosite la
forma impulsului așa cum apare când se leagă întreruperea protecției catodice pe parcursul
electrodul CIPS și conducta (conectate prin cablul inspecției conductei.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 15


Forum
În cadrul măsurătorilor, operatorul pășește
deasupra conductei cu electrodul în contact cu solul
la o perioadă egală cu valoarea unui ciclu complet.
După o astfel de perioadă, electrodul este mutat
mai departe, tot desupra conductei, la o distanță
cuprinsă între 1,5 și 2 m. Pe măsură ce operatorul
se depărtează de locul de pornire, firul de cupru se
desfășoară de pe rola respectivă, iar în momentul
terminării respectivului fir se înlocuiește rola cu
una nouă.
Prin realizarea măsurătorilor de-a lungul
întregului traseu al conductei rezultă un șir de Calculul distanței cumulative “Cumulativ
valori ale potențialelor ON și OFF, care vor servi Distance” se va realiza conform figurii de mai
la trasarea celor două diagrame. Mai întâi aceste jos:
valori se introduc în programul de descărcare
a datelor astfel: utilizând tabelul „Distance
Calculation Worksheet”, se introduc pe coloanele
corespunzătoare:
– numărul înregistrării;
– latitudine;
– longitudine;
– altitudine, acestea fiind datele înregistrate
pe teren.
Aceste date sunt preluate din tabelul „xILocation
1” din programul de descărcare a datelor din
Quantum.

16
Forum

Legendă: protecție, iar consecințele depășesc strictul control


A. Căderi potențiale (posible contacte proaste cu al coroziunii. Scopul controlului sistemului
solul). este de a constata dacă este satisfăcută valoarea
B. Anomalie severă indicând posibil defect mare de minimum –850 mV OFF măsurată față de
de izolație.
electrodul nepolarizabil Cu/CuSO4.
C. Anomalie scăzută indicând posibil mic defect
de izolație.
În prezent, izolațiile aplicate conductelor sunt
D. Zonă de supraprotecție. de foarte bună calitate și devine din ce în ce mai
dificil de a atinge potențialul –850 mV OFF.
Criteriul de interpretare a metodei CIPS În asemenea cazuri se stabilește drept criteriu
utilizează valoarea de –850 mV ce desparte depolarizarea de 100 mV. Această depolarizare
protecția de supraprotecție. Curba la care se face este dată de diferența între potențialul OFF și
raportarea este curba OFF. potențialul după un anumit timp de depolarizare.
Practic, în urma efectuării măsurătorilor și a Durata de depolarizare nu este impusă prin norme,
ridicării diagramelor de potențial, se vor determina ea depinzând de mediul de lucru, caracteristicile
posibilele defecte de izolație, urmând a se merge izolației, timpul cât conducta a fost polarizată.
în punctele respective unde se vor face gropi de
poziție pentru verificarea defectului de izolație
și măsurarea grosimii peretelui țevii conductei. 7. BIBLIOGRAFIE
Urmează apoi să se treacă la măsurile pentru
remedierea defectelor găsite. 1. Oroveanu T., David V., Stan Al.D., Trifan
C. – Colectarea, transportul, depozitarea și
distribuția produselor petroliere și gazelor,
Editura Didactică și Pedagogică, București,
1985.
2. Tudor I., Zecheru Ghe., Drăghici Ghe., Lața I.,
Rîpeanu R., Petrescu M., Dinu F., Georgescu
D., Roșu B. – Protecția anticorozivă și
reabilitarea conductelor și rezervoarelor,
Editura Universității Petrol – Gaze din Ploiești,
2007.
3. *** Instrucțiunile de exploatare și întreținere a
instalațiilor de protecție catodică din sistemul
de transport gaze naturale Mediaș, 2001.
4. *** Caietul electricianului din cadrul SNTGN
TRANSGAZ S.A. MEDIAȘ, Mediaș, 1981.
5. *** Norme Tehnice pentru proiectarea și
execuția conductelor de alimentare din amonte
6. CONCLUZII și de transport gaze naturale, Mediaș, 2009.

Controlul protecției catodice este fundamental


pentru a verifica eficacitatea sistemului de
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 17
LEX
Ordinul 127 din 20 august 2010
privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare
EMITENT: Agentia Nationala pentru Resurse Minerale
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 600 din 25 august

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009
privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.554/2010 privind explorarea resurselor de bazalt din
perimetrul Valea Podului, judeţul Arad, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, şi Societatea Comercială GEOMIN - S.R.L., cu sediul în municipiul Timişoara,
judeţul Timiş, în calitate de concesionar.
Art. 2. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.555/2010 privind explorarea resurselor de gnais din
perimetrul Răşinari, judeţul Sibiu, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate
de concedent, şi Societatea Comercială TERRA CONSTRUCT - S.R.L., cu sediul în municipiul Sibiu,
judeţul Sibiu, în calitate de concesionar.
Art. 3. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.556/2010 privind explorarea resurselor de nisip şi
pietriş din perimetrul Gaiseni Nord, judeţul Giurgiu, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială STYLE CONSTRUCT - S.R.L., cu sediul
în comuna Joiţa, judeţul Giurgiu, în calitate de concesionar.
Art. 4. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.557/2010 privind explorarea resurselor de nămol
terapeutic din perimetrul Balta Albă, judeţul Buzău, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială PELL AMAR COSMETICS - S.R.L., cu
sediul în comuna Balta Albă, judeţul Buzău, în calitate de concesionar.
Art. 5. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.563/2010 privind explorarea resurselor de apă
minerală naturală din perimetrul Banpotoc Deva, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională
pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, ăi Societatea Comercială MINEXFOR - S.A., cu
sediul în municipiul Deva, judeţul Hunedoara, în calitate de concesionar.
Art. 6. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.564/2010 privind explorarea resurselor de apă
geotermală din perimetrul Vama, judeţul Satu Mare, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială CRISENI - S.R.L., cu sediul în comuna
Vama, judeţul Satu Mare, în calitate de concesionar.
Art. 7. - Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 13.565/2010 privind explorarea resurselor de andezit
din perimetrul Sacuieu, judetul Cluj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, şi Societatea Comercială HOLCIM (ROMANIA) - S.A, cu sediul în municipiul
Bucureşti, sectorul 1, în calitate de concesionar.
Art. 8. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,


Alexandru Pătruţi

Bucuresti, 20 august 2010.

18
LEX
Ordinul 130 din 24 august 2010
privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activități miniere de explorare,
privind concursul public de oferte - Runda nr. 72/2010
EMITENT: Agentia Nationala pentru Resurse Minerale
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 618 din 1 septembrie

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.
85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată
să aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, organizează
concurs public de oferte - Runda nr. 72/2010, pentru concesionarea de activităţi miniere de explorare în
perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin.
Art. 2. - Perimetrele în cuprinsul cărora urmează a fi concesionate activităţi de explorare, inclusiv
coordonatele topogeodezice, perimetrele exceptate şi resursa minerală sunt prevazute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. -
(1) Ofertele redactate în limba româna vor fi depuse, în original şi copie, potrivit legii, la sediul
Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din Bucureşti, str. I.D. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.
(2) Termenul de depunere a ofertelor este ora 15,00 a celei de-a 35-a zile lucratoare de la data intrarii
în vigoare a prezentului ordin.
Art. 4. - Ofertele persoanelor juridice române sau straine interesate vor cuprinde, cu respectarea
prevederilor art. 42-45 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, urmatoarele documente şi informaţii:
I. plic exterior:
A. în cazul persoanelor juridice romane:
a) declaraţie de participare, semnată şi stampilată de ofertant, fără ştersături sau adăugări, care va
cuprinde angajamentul de a menţine valabilitatea ofertei, menţionarea perimetrului la care se referă,
respectiv denumirea, poziţia din anexa la prezentul ordin potrivit art. 2 şi coordonatele topogeodezice,
aşa cum au fost publicate, precum şi asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor şi declaraţiilor din
ofertă.
Menţionarea în cuprinsul declaraţiei de participare a altor coordonate topogeodezice decât cele
publicate în conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la
deschiderea plicului interior;
b) declaraţie cuprinzand date şi informaţii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social,
codul unic de înregistrare, capitalul social, asociaţii/acţionarii, precum şi numele, funcţia, telefonul/
faxul persoanei împuternicite de ofertant cu care se vor face comunicările;
c) copii, certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv si certificatul de inregistrare ale
ofertantului;
d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comertului, in termen de
valabilitate, in original ori copie legalizata;
e) lista cuprinzând menţionarea datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau în
fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei; în cazul utilizării de date şi
informaţii publice referitoare la resurse minerale se va indica sursa din care provin acestea;
f) dovada privind deţinerea legală a datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau
în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisa de
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si ordinul de plata sau chitanta corespunzatoare, precum si
acordul de confidentialitate pentru utilizarea datelor si informatiilor geologice incheiat intre ofertant si
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale;

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 19


LEX
g) scrisoare de bonitate, in original sau copie legalizata, cuprinzand urmatorii indicatori economici
exprimati in procente: lichiditate globala, solvabilitate patrimoniala, rata profitului brut si rentabilitate
financiara. Lipsa oricarui indicator economic solicitat atrage depunctarea ofertei. Prezentarea oricarui
alt indicator decat cei mentionati nu se ia in considerare;
h) certificate constatatoare/adeverinte, in original sau copie legalizata, emise de autoritatile/institutiile
publice care administreaza bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national
unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul asigurarilor pentru
accidente de munca si boli profesionale, precum si bugetele locale;
i) - certificat de atestare privind capacitatea tehnica pentru intocmirea documentatiilor si/sau
executarea lucrarilor de cercetare geologica si memoriu cuprinzand prezentarea activitatilor miniere
executate ori in curs de executare, in cazul ofertantilor specializati si atestati de Agentia Nationala
pentru Resurse Minerale; sau
-documentatie privind dotarea tehnica a ofertantului, care va cuprinde cel putin informatii privind
instalatiile si utilajele specifice activitatilor miniere de cercetare geologica, detinute de ofertant, si
titlul detinerii acestora, precum si personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific
activitatilor miniere, si un memoriu cuprinzand prezentarea activitatilor miniere executate sau in curs de
executare, in cazul ofertantilor cu dotare tehnica proprie, neatestati de Agentia Nationala pentru Resurse
Minerale; sau
-copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnica pentru intocmirea documentatiilor si/
sau executarea lucrarilor de cercetare geologica a persoanei juridice cu care urmeaza sa fie executate
activitatile miniere, semnata si stampilata pentru conformitate, memoriu cuprinzand prezentarea
activitatilor miniere executate de aceasta sau in curs de executare, precum si actul juridic prin care s-a
convenit obligatia ferma de executare a activitatilor miniere, daca acestea ii vor fi concesionate, in cazul
ofertantilor fara capacitate tehnica proprie.
Pentru capacitatea tehnica se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate
anterior.
In situatia in care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobata
prin prezentul ordin, originalele prevazute la lit. d), g) si h) vor fi prezentate in oferta aflata pe pozitia
superioara din lista. Pentru celelalte oferte se prezinta copii certificate in conformitate cu originalul, cu
specificarea expresa in care dintre oferte se gasesc originalele.
Documentele prevazute la lit. d), g) si h) se vor prezenta in termen de valabilitate la data depunerii
ofertei;
B. in cazul persoanelor juridice straine, plicul exterior va cuprinde documentele si informatiile
prevazute la lit. A.a), b), e), f) si i), precum si urmatoarele:
a) scrisoarea de bonitate, fara prezentarea indicatorilor prevazuti la art. 59 alin. (1) din Normele
pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu
modificarile ulterioare;
b) raportul anual auditat.
Documentele cuprinse in plicul exterior se vor prezenta indosariate, cu paginile numerotate si fila
finala;
II. plic interior care, atat in cazul persoanelor juridice romane, cat si in cazul celor straine, contine
oferta propriu-zisa, respectiv:
a) programul de explorare propus;
b) proiectul tehnic de refacere a mediului.
Programul de explorare propus si proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele
fizice de lucrari, defalcate pe ani contractuali, si valorile estimative corespunzatoare acestora.
Art. 5. -
(1) In conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.
85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare, lipsa oricarui
document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fara a se mai proceda la deschiderea plicului
interior.
(2) Lipsa oricarui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin.
(6) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
1.208/2003, cu modificarile ulterioare.
20
LEX
Art. 6. -
(1) In vederea formularii ofertelor, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pune la dispozitia
persoanelor juridice interesate date si informatii geologice existente in fondul geologic national si/sau in
fondul national de resurse/rezerve minerale.
(2) Accesul la datele si informatiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea
Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare,
in baza solicitarii scrise, cu respectarea conditiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate,
a acordului de confidenţialitate si in conditiile achitarii de catre solicitant a tarifelor pentru consultarea
şi utilizarea de date şi informaţii din fondul geologic naţional referitoare la resurse minerale, altele
decat petrolul, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr.
131/2009 privind aprobarea tarifelor în domeniul minier şi a taxelor în domeniul petrolier, percepute
pentru consultarea şi utilizarea de date şi informaţii din fondul geologic naţional referitoare la resursele
minerale.
Art. 7. - Ofertele vor fi deschise la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a
celei de-a 3-a zile lucrătoare de la data împlinirii termenului prevazut la art. 3 alin. (2).
Art. 8. -
(1) Organizarea şi desfăşurarea concursului public de oferte pentru concesionarea de activităţi de
explorare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind
aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările ulterioare.
(2) Modalitatea de evaluare a capacităţii financiare, capacităţii tehnice, programului de explorare şi a
proiectului tehnic de refacere a mediului, precum şi datele-limita ale evaluarii ofertelor şi cea a declarării
câştigătorului pot fi obţinute gratuit de participanţii la concursul public de oferte de la sediul Agenţiei
Naţionale pentru Resurse Minerale.
(3) Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale sau la
telefon: 021.317.00.96, 021.317.00.18, 021.317.00.94 ori 021.317.00.95/interior 132.
Art. 9. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I, si intra in vigoare in
termen de 3 zile de la data publicarii.

Presedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,


Alexandru Pătruţi

Bucuresti, 24 august 2010.

ANEXĂ
LISTA
perimetrelor pentru concesionare de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă
Runda 72/2010

NR. DENUMIREA COORDONATE SUPRAFAŢA


JUDEŢ SUBSTANŢA
CRT. PERIMETRULUI kmp
X Y
1 VALEA RÎŞAGULUI 607141 275881 0.312 Bihor calcar industrial şi de
606749 275974 construcţie
606659 275974
606525 275959
606368 276025
606197 276172
606082 275732
606392 275631
606612 275670
606806 275586
2 BORŞ NORD 630853 257771 1.239 Bihor nisip şi pietriş
630497 259042
629602 258847
629958 257524

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 21


LEX
3 HOTAR VEST 614855 294383 1.162 Bihor marnă
614669 294566
614300 294630
614005 295000
613489 294701
613488 294168
613787 293791
614526 293714
4 POIANA ALMAŞU MIC 511000 350400 3.102 Hunedoara bazalt
511350 351200
510300 352400
508800 352100
508750 351350
5 VORTA DEDII 507443 317636 1.278 Hunedoara bazalt
507722 318766
507453 318917
507203 318957
507089 319025
506782 319097
506425 319491
506510 318218
506854 318052
6 SEACA 415236 448152 0.250 Vilcea apă geotermală
415236 448652
414736 448652
414736 448152
7 ROZALIA 474500 282000 12.000 Timis minereuri polimetalice
474500 285000
470500 285000
470500 282000
8 BORŞA 678397 483532 0.006 Maramures dioxid de carbon
678395 483524 mofetic
678395 483510
678396 483499
678386 483491
678396 483476
678404 483457
678380 483421
678354 483409
678333 483390
678312 483418
678328 483441
678325 483466
678338 483475
678352 483483
678362 483493
678378 483510
678386 483521
678392 483534
9 ILIENI CHICHIŞ 477912 561201 1.823 Covasna nisip şi pietriş
477986 561616
478029 561922
477096 561988
475729 562064
475735 561957
475496 561730
475047 561652
475249 561152

22
LEX
475960 561346
476216 561469
476274 561530
476284 561626
476219 561914
476436 561901
476407 561313
10 BUCŞANI - HĂBENI 371998 551936 1.174 Dimbovita nisip şi pietriş
372278 552347
373943 551016
373515 550540
373061 551059
372958 551193
372612 551356
372416 551478
372247 551581
372050 551847
11 FELDIOARA 489638 340646 0.385 Hunedoara nisip şi pietriş
489665 340714
489626 340888
489601 340897
489557 341067
490012 341155
490119 341188
489947 341685
489735 341611
489531 341609
489454 341459
489370 341221
489359 341115
489373 341036
489412 340933
489534 340774
12 GOLEŢ 424125 283500 2.438 Caras-Severin lignit
425000 284000
424000 286000
423000 285000
13 CIOLPANI 358500 586000 9.000 Ilfov apă geotermală
358500 589000
355500 589000
355500 586000
14 EPISCOPIA CLUB BRAVO 629725 263423 0.375 Bihor nisip şi pietriş
629098 263935
628702 263514
628977 263267
629160 263456
629471 263139
15 VĂRZARI EST 637200 308000 0.178 Bihor lignit
637439 308334
637322 308403
637153 308436
636835 308535
636860 308240
16 SANCRAI 474220 340141 2.007 Hunedoara Gips
475126 342124
474525 342604
474144 342185
473437 340453

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 23


Evenimente – Viaţa ştiinţifică

SEPTEMBRIE ÎN S|RB|TOARE

Ziua petroliștilor – 8 septembrie ● Ziua gaziștilor – 10 septembrie…

De 20 de ani, în luna septembrie, când se culeg roadele verii, petroliştii şi gaziştii


din România serbează ziua profesiei lor.
Exploratori ai profunzimii Pământului, ei, petroliştii şi gaziştii, descifrează secretele
vârstei scoarţei terestre şi ale Universului aducând din adâncuri „aurul negru” şi energia
gazului, spre a le pune la dispoziţia societăţii şi a fiecăruia dintre noi.
Hidrocarburile odată extrase din măruntaiele Pământului sunt supuse unor
transformări miraculoase pentru a furniza carburanţii care fac să se mişte pe şosele
mii şi milioane de autovehicule, trenurile pe şine, pe mări şi oceane vapoare uriaşe, iar
prin aer avioane rapide ce săgetează văzduhurile.
Gazele, această energie odată dezlănţuită este controlată şi pusă să ne protejeze de
gerul iernii aducându-ne în cămine căldura focului şi, aprinzând fulgerele luminoase
ale electricităţii, să pună în mişcare fabrici şi utilaje gigantice, să ne lumineze casele
şi drumurile prin întunericul nopţii.
Profesioniştii acestor activităţi trudesc zi şi noapte cu forţa inteligenţei minţii şi a
trupului în şantiere, în rafinării, pe marile coridoare de transport energetic, la catedrele
din şcoli şi universităţi, fie că sunt ingineri, economişti ori jurişti, fie simpli muncitori
cu toţi participă la descătuşarea unor imense cantităţi de energie.
Roadele muncii lor se regăsesc pretutindeni: de munca lor depinde economia ţării
şi confortul nostru.
Înălţând un imn petrogaziştilor români de aici şi de pretutindeni, Societatea
Inginerilor de Petrol şi Gaze le adresează urarea:

„Mulți ani trăiască!”


Asociaţia „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” (S.I.P.G.)

PREŞEDINTE,
Dr.ing. Gheorghe Buliga

24
Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Prezența României, prin societățile membre ACFR,
la cea mai mare manifestare expozițională din
domeniul petrolier din America Latină –
RIO OIL&GAS INTERNATIONAL FAIR 2010
Cu prilejul Expoziţiei Internaţionale
din domeniul petrolier RIO OIL&GAS
INTERNATIONAL FAIR, ediţia 2010, România
este prezentă pentru a doua oara consecutiv, cu
pavilion naţional, participarea fiind organizată în
cadrul Programului de promovare a exportului,
derulat în parteneriat public-privat de către
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului
de Afaceri, Centrul Român pentru Promovarea
Comerţului şi Investiţiilor Străine, în colaborare
cu Patronatul Asociaţiei Contractorilor de Foraj
din Romania – ACFR.
Manifestarea, aflată la cea de-a 15-a ediţie, este
cea mai importanta din domeniu în America Latină
şi are loc în perioada 13-16 septembrie, fiind locul
de întâlnire al importatorilor, distribuitorilor şi
specialiştilor din domeniul industriei de procesare
a petrolului şi gazelor.
La această ediţie şi-au anunţat participarea echipamente pentru industria de petrol şi gaze,
peste 1300 expozanţi din 36 de ţări (printre care instalaţii de foraj puţuri de petrol, utilaje petroliere,
România, Italia, Brazilia, Danemarca, Germania, sonde etc. –, precum şi disponibilitatea de a coopera
Norvegia, Franţa, China, S.U.A. etc.), repartizate în realizarea de noi tehnologii specifice locurilor de
în 5 pavilioane. extracţie cu firmele braziliene şi străine potenţial
Încă de la prima ediţie, ce a avut loc în 1982, partenere.
expoziţia şi conferinţele ce se desfăşoară în cadrul În data de 14 septembrie a.c., pavilionul a fost
acesteia au contribuit la construirea reputaţiei vizitat de directorul târgului, dl. San Paio, care a
oraşului Rio de Janeiro ca fiind capitala petrolului apreciat faptul că România sprijină exportatorii în
mondial. Acest eveniment expoziţional în industria demersurile lor de pătrundere pe noi pieţe şi a purtat
petrolului, organizat la fiecare 2 ani, atrage discuţii cu reprezentantul ACFR pentru viitoarea
profesionişti în căutare de noi tehnologii şi practici participare din 2012. De asemenea, standul a
manageriale din aria de desfăşurare a acestui primit vizita doamnei Alina Dociu, Consulul
domeniu. Programul conferinţei include sesiuni României în Rio de Janeiro, însoţită de o delegaţie
tehnice de comunicare, prezentări şi seminarii de oameni de afaceri interesaţi în colaborarea cu
plenare de promovare a ideilor inovative. firmele româneşti.
Pavilionul României, unanim apreciat de către Întâlnirile vor continua la sediul Consulatului
specialişti şi public, este construit şi amenajat într-o României în data de 16 septembrie a.c., când
manieră moderna, pe o suprafaţă de 50 mp, în care firmele româneşti îşi vor prezenta oferta de export
expun 7 firme româneşti de prestigiu (CONFIND potenţialilor parteneri brazilieni.
– Câmpina, UPETROM Trading&Engineering şi Participarea firmelor româneşti la Rio Oil&Gas
UPETROM 1 Mai din Ploieşti, PETAL – Huşi, International Fair are ca principal obiectiv iniţierea
UPET – Târgovişte, BOWLYG – Satu Mare, TC de contacte cu societăţi de profil, care să permită
UPET – Târgovişte) sub brandul Romania – Your accesul mai intens pe pieţele Americii Latine.
Reliable Trade Partner. Manifestarea constituie
o oportunitate pentru promovarea produselor Ing. Dan VASILESCU –
româneşti cu valoare ridicată pe aceasta piaţă – Director executiv ACFR

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 25


Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Spre noi reglementări în procedurile de abandonare
și conservare a sondelor de petrol:
reabilitarea ecologică
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu modificările şi completările ulterioare, H.G.
a iniţiat şi organizat la Târgu-Ocna, între 23-27 nr. 756/2003 privind Organizarea şi funcţionarea
august a.c., o dezbatere la nivel de specialişti, ANRM, Legea protecţiei mediului nr. 139/1995,
având ca subiect Îmbunătățirea Instrucțiunilor opiniile specialiştilor pentru optimizarea
privind avizarea operațiunilor petroliere de Instrucțiunilor s-au grupat pe câteva aspecte de
conservare, abandonare și respectiv de ridicare a bază:
abandonării/conservării sondelor de petrol. ♦ îmbunătăţirea în formă şi în conţinut a unor
Instrucţiunile sunt în vigoare din august 2009, paragrafe;
dar la nivelul anului curent a apărut necesitatea ♦ reducerea de documente din formularistică;
ca actul normativ să fie optimizat, în sensul unei
flexibilităţi şi fluidităţi mărite în planurile aplica-
♦ creşterea flexibilităţii între nivelurile de
competenţe, în fazele de avizare, proiectare,
tive, în relaţiile cu alte organisme de stat şi organe
execuţie, monitorizare şi reducerea termenelor în
locale, în eficientizarea procedurilor, a conlucrării
procedurile de autorizare;
cu agenţii economici. La dezbateri au participat
circa 50 specialişti, experţi din domeniile tehnic, ♦ fluiditate mărită în sistemul procedural, între
economic, juridic, ca reprezentanţi ai autorităţilor organele de avizare, autorizare, monitorizare şi
centrale, ANRM ca organizator şi Ministerul agenţii economici executanţi;
Mediului. OMV Petrom şi Romgaz au fost prezenţi ♦ armonizare coerentă cu legislaţia română în
cu responsabili şi specialişti ai tematicii puse în gospodărirea durabilă a resurselor naturale;
discuţie; de asemenea, specialişti din alte unităţi ♦ racordarea unor prevederi din Contractul din
economice, ca ACFR, companii de expertize, 2004, OMV-MEC/OPSPI, privatizarea Petrom,
proiectare, analişti, consultanţi independenţi. anexa P.

Au reţinut atenţia propunerile pentru îmbu-


nătăţirea unor articole din Instrucţiuni, cum sunt:
■ la capitolul 4 – „Descrierea Instrucţiunilor”,
subcapitolul 4.5 – „Conţinutul cadru al proiectelor
tehnice”: unele date privind situaţia sondei să fie
prezentate la prima fază de avizare, renunţându-se
repetarea lor la fazele ulterioare; renunţarea la
unele anexe grafice, care reprezintă duplicate la
diverse scări;
Dezbaterile au urmat itinerariul celor 8 capitole ■ la capitolul 5 – „Programele de lucrări de
ale Instrucțiunilor în vigoare: abandonare”: delimitarea mai exactă a fazelor
1. Dispoziţii generale; şi operaţiunilor la sonde, între foraj şi probe de
2. Definiţii; producţie; detalierea cazurilor de sonde la care
3. Domeniul de aplicare; starea tehnică a găurii nu permite executarea
4. Descrierea instrucţiunilor; operaţiunilor programate, în special în situaţia
5. Programe de lucrări, ca norme tehnice alunecărilor de teren; precizări privind situaţiile
minime; tehnice de protecţie, prin izolarea capului de
6. Monitorizarea lucrărilor de abandonare; coloană la gura sondei;
7. Durata de execuţie a lucrărilor şi termenele ■ la capitolul 6 – „Monitorizarea lucrărilor
de valabilitate a actelor emise; de abandonare”: într-un grup restrâns de experţi
8. Sancţiuni. s-au discutat factorii poluanţi de impact în mediu
natural şi în mediu provocat.
În consens cu actele juridice de bază în S-a supus atenţiei un subiect racordat la
vigoare, precum Legea petrolului nr. 238/2004, tematica întâlnirii: Schimbarea echilibrului
26
Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Vulcanii noroioşi şi focurile nestinse din
diverse zone ale României reprezintă cazurile
tipice de poluare naturală permanentă.
De asemenea, s-au ilustrat cazurile provocate
de emisiile de gaze în freatic şi în atmosferă,
provenite din erupţia de proporţii la unele sonde
(Lipia şi Urziceni).

geostatic al hidrocarburilor din subsol, prin


forajul de adâncime al sondelor (autorii: inginerii
C. şi E. Căpraru). Prezentarea, în format PPS, a
înscris situaţiile de difuzie, de la cazurile sintetice
la cazurile reale din teren. De asemenea, în acelaşi
document au fost prezentate cazurile de poluare
permanentă, naturală, a efectului de seră în
atmosferă prin emanaţiile de gaze libere.

Cuantificarea emisiilor de gaze prin difuzie


naturală a beneficiat de suportul unor date, rezultat
al cercetărilor universitare (Universitatea „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca).

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 27


Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Este de reţinut că emanaţiile de metan în câmp locală, regională, spre cercetări şi monitorizări la
deschis, înregistrate de Universitatea „Babeş- scară naţională.
Bolyai” în Bazinul Transilvaniei, au marcat valori
cuprinse între 416 şi 12.368.000 CH4, mg/mp/zi. Cu privire la aspectele tehnico-financiare ce
Astfel de date reprezintă o invitaţie pentru organele derivă din programele de abandonare şi conservare
responsabile cu protecţia mediului de a ridica a sondelor aflate în fondul agenţilor economici,
monitorizarea emanaţiilor prin difuzie a gazelor datele disponibile din raportările Petrom în situaţiile
naturale, metanul în primul rând, de la scara de bilanţ arată o situaţie puţin confortabilă.

Noile Instrucțiuni ce urmează a fi perfectate sensul de promovare a unor prevederi pragmatice,


şi aprobate de ANRM privesc spre o mai bună îmbunătăţite pe fluxul operaţional.
abordare şi aplicare a prevederilor din anexa P – Conform anexei P, statul român, începând cu
„Angajament privind despăgubirile de mediu” anul 2005, prevede un credit bugetar iniţial, tip
din contractul de privatizare Petrom – şi au ca revolving, de 50 milioane euro pentru ecologizare,
ţintă declanşarea pe scară largă a programelor de legat de contaminarea istorică şi de operaţiunile de
ecologizare a ambientului din perimetrele de sonde abandonare din industria de petrol. Este de observat
abandonate. că, pentru lucrările de abandonare a sondelor şi de
Pentru Petrom, autorităţile statului au în ecologizare, cheltuielile ce vor fi decontate statului
răspundere desfăşurarea procedurilor şi creditarea român, aşa cum s-a văzut în tabelul de mai sus,
lucrărilor de proiectare şi execuţie. Se poate Provizioane Petrom, evaluările societăţii la finele
aminti aici că entităţile competente deţin un rol anului 2009 sunt cifrate la 2,3 miliarde lei. Raportat
important în monitorizarea corectă a elaborării la cota anuală de credit bugetar de 50 milioane euro/
programelor şi a valorilor de ecologizare. În acest an, aceasta ne conduce, în valori constante, la circa
sens, sunt prevăzuţi a fi folosiţi experţi tehnici zece ani de creditare conform cotelor prevăzute în
şi auditori independenţi acreditaţi de ANRM. anexa P, sau echivalentul taxelor şi redevenţelor
Reprezentanţii OMV Petrom, împreună cu cei totale ce ar fi încasate de ANRM pe doi ani (553
de la Romgaz, au adus în dezbatere propuneri milioane lei în sem. I/2010).
pertinente de completări a Instrucțiunilor, în

28
Evenimente – Viaţa ştiinţifică

În concluzie, se poate considera că întâlnirea În mod egal, entităţile implicate în procedurile


de la Târgu-Ocna şi-a atins obiectivele propuse. de avizare, monitorizare sau în execuţia lucrărilor
ANRM, ca organizator, prin ing. Dorin de abandonare, specialiştii, experţii prezenţi au
Cojocaru, director general, asistat de experţii beneficiat de un schimb de păreri ce a contribuit la
săi, Iulian Sorici şi Mihai Spătaru, au asigurat clarificări de ordin operaţional.
evenimentului baza şi climatul unor dezbateri cu Ing. Constantin CĂPRARU
un ridicat conţinut profesional. consultant independent

t a n t
im p o r
Prof.univ.dr.ing. Constantin Gh. POPA de la
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din Ploieşti,
personalitate de prestigiu internaţional a ingineriei
zăcămintelor de petrol şi gaze, fost preşedinte al SPE-
România,
R â i a primiti it premiul
i l de
d excelenţă.
l ţă
În fotografii, imagini cu Prof.univ.dr.ing.
Constantin Gh. POPA (foto dreapta) şi aspecte de la
decernarea premiului.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 29


Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Centenarul aviației militare românești

Unn eveniment
evenimment ştiinţific şi tehnic important
l-a constituit aniversarea a o sută de ani de
la prezentarea, în ziua de 17 iunie 1910, a
primului avion militar de concepţie şi construcţie
românească, proiectat de Aurel Vlaicu (1882-
1913), de profesie inginer, considerat primul pilot
militar al armatei române.
Această aniversare a fost sărbătorită în mai
multe localităţi din ţară prin zboruri acrobatice,
demonstraţii de paraşutism şi parade militare.
Astfel de manifestări, urmărite de sute de
persoane, au avut loc la Aeroclubul Ghimbav din
judeţul Braşov, unde lotul naţional de paraşutism
şi-a demonstrat măiestria, pe aeroportul „Henri
Coandă” de la Otopeni şi la „Statuia Aviatorilor”
din Bucureşti, unde s-a desfăşurat şi o paradă septembrie 1910, primul zbor aerian românesc pe
militară. traseul Bucureşti–Ruse.
Armata a fost dotată cu zece aparate de zbor de
construcţie românească „Aurel Vlaicu 1”, „Farman
III” ş.a., cu care a participat la manevrele militare
din 1911-1912, realizând zboruri de 150-200 km,
distanţe mari în epocă.
În aprilie 1913, Parlamentul României a votat
prima lege de organizare a aviaţiei militare,
acceptată de regele Carol I.
În continuare aviaţia militară a evoluat astfel:
– În anul 1913 avea în dotare 34 de aparate
de zbor militare, dintre care 16 de tip Bristol
Coandă.
– În primul război mondial armata română
a fost dotată cu 322 de avioane de vânătoare
şi bombardament uşor cumpărate din Franţa şi
Anglia.
România a fost a doua ţară din lume, după – În august 1916, la intrarea în război contra
Franţa, care a utilizat avionul în cadrul unor Puterilor Centrale, armata română a mai fost dotată
manevre militare, efectuând recunoaşteri militare cu 44 avioane şi 97 piloţi.
între Slatina şi Piatra-Olt. Pregătirea piloţilor – După data înfăptuirii României Mari aviaţia
militari se efectua la aeroportul de la Chitila, unde militară participase cu 11.000 ore de zbor şi
tehnica pilotajului se învăţa pe avioane „Farman susţinuse 750 de lupte aeriene.
III”, model 1909, construite sub licenţă la atelierele – În cel de-al doilea război mondial aviaţia
de la Chitila. La Chitila au fost brevetaţi în pilotaj română a realizat victorii importante pe cele două
Ştefan Protopopescu şi Gheorghe Negrescu, care fronturi, de est şi de vest.
şi-au perfecţionat studiile la Şcoala Superioară de Detalii privind istoricul şi dezvoltarea aviaţiei
Construcţii Mecanice şi Aeronautice de la Paris. militare pot fi obţinute de la Muzeul Aviaţiei,
Între anii 1911 şi 1912 s-au înfiinţat trei şcoli înfiinţat prin Hotărârea Guvernului României din
de pilotaj civil la Chitila, Cotroceni şi Băneasa, 2 martie 1990. Propunerea înfiinţării unui muzeu
suburbii ale Bucureştiului. al aviaţiei îi aparţine profesorului Nicolae Iorga.
În 1912, prin decret regal, Ministerul de Război Realizările inventatorilor români în domeniul
a înfiinţat o Şcoală Militară de Pilotaj la Cotroceni. aviaţiei sunt bine cunoscute, apreciate şi citate de
Locotenentul Valentin Bibescu a realizat, în comunitatea mondială a aviatorilor.

30
Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Prezentăm, pe scurt, câţiva dintre inventatorii
români cei mai cunoscuţi şi realizările lor.
Conrad Haas (1509-1579), născut la Sibiu,
inginer militar, este considerat inventatorul
rachetelor, fapt înscris în Coligatul de la Sibiu,
un manuscris în care Haas descrie invenţiile
sale în domeniul rachetelor cu mai multe trepte.
Priorităţile lui Conrad Haas au fost atestate la
congresele de aeronautică de la Braunschiweig
(1966) şi Mar-del-Plata (1967).
Alexandru Giurcu (1854-1922), s-a născut Henri Coandă (1886-1972), născut la
la Şercaia, în districtul Făgăraş. A urmat la Viena Bucureşti, a urmat cursurile Şcolii Tehnice
cursurile Politehnicii şi ale Facultăţii de Drept. Superioare de la Charlottenburg, cele ale
Giurcu şi-a dedicat cercetările în domeniul Universităţii din Liège şi Şcoala Superioară de
propulsiei dirijabilelor. Invenţiile sale s-au brevetat Electricitate din Montefiore. A inventat „avionul
în Franţa, Germania, Anglia, Belgia, Italia şi fără elice” , primul avion din lume, pe care l-a
SUA. prezentat şi pilotat pe câmpul de la Issy Molineux,
Traian Vuia (1872-1950), născut în comuna strămoşul avioanelor turboreactoare care, în mii de
Surducul Mic, aproape de Lugoj, a urmat cursurile exemplare perfecţionate, străbat zilnic atmosfera
Şcolii Politehnice din Budapesta şi s-a specializat terestră. El este realizatorul şi a altor 250 invenţii
la Paris, unde a studiat zborul mecanic. El este importante, pentru care a obţinut 700 de brevete în
inventatorul primelor aparate de zbor cu sisteme diferite ţări ale lumii.
de decolare, propulsie şi tren de aterizare propriu, Herman Oberth (1894-1980), s-a născut la
care îi poartă numele („Vuia 1”, „Vuia 1 bis”, Sibiu, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din
„Vuia 2”). München şi cele ale Politehnicii. Obsedat de stadiul
Aurel Vlaicu (1882-1913), s-a născut în rachetelor, a fost primul din lume care a executat
comuna Binţinţi, lângă Orăştie. A urmat un an proiectul unei rachete cu combustibil lichid.
cursurile Politehnicii din Budapesta, după care Despre el, biograful Berth scria: „A fost primul om
a urmat cursurile Politehnicii din München. A care, în legătură cu ideea unui zbor cosmic real, a
construit avioane. Aparatul „Vlaicu 1” l-a brevetat pus mâna pe rigla de calcul elaborând concepte şi
în 1910 (RO 2258) sub denumirea de „Maşină de proiecte de construcţie pe baza calculelor”.
zburat cu corp în formă de săgeată”. Este considerat Elie Carafoli (1901-1983), s-a născut în
drept pionier al aviaţiei mondiale şi a fost distins comuna Varia, lângă Salonic (Grecia). În 1924
cu numeroase premii internaţionale. a obţinut titlul de inginer diplomat la Şcoala
Gheorghe Botezat (1883-1940), om de ştiinţă Naţională de Poduri şi Şosele şi a primit o bursă
şi inventator, s-a născut la Iaşi, şi-a făcut studiile de studii în Franţa. A efectuat studii şi cercetări
universitare la Petrograd, în Rusia, şi la Sorbona. privind profilele aerodinamice şi a realizat
Între anii 1920-1921 a construit un elicopter, GB 5, „profilele Carafoli”, cunoscute în literatura de
proiectat după o concepţia sa originală, eveniment specialitate. În anul 1929 studiază şi proiectează
consemnat în presa mondială. El a efectuat şi o avioanele IAR-14, IAR-15 şi altele.
serie de cercetări teoretice pentru un traseu al unui Virgiliu N. Constantinescu (1931-2009),
vehicul cosmic pe ruta Terra–Lună, care au fost născut la Bucureşti, absolvent şi doctor inginer al
utilizate ulterior de specialiştii de la NASA, ce Politehnicii din Bucureşti. S-a ocupat de cercetări
au pregătit programele de cercetare pentru spaţiul în domeniul aerodinamicii şi mecanicii fluidelor.
cosmic. A fost preşedinte al Academiei Române şi rector
Grigore Brişcu (1884-1965), născut la Bârlad, al Politehnicii din Bucureşti. A pus bazele unei
a absolvit Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din ştiinţe noi, tribologia, care se ocupă cu mecanica
Bucureşti şi a urmat unele cursuri la Paris. În anul fluidelor în special pentru avioane şi rachete.
1909 a inventat automatul deviator, pe care l-a
intitulat „platou pentru variaţia pasului elicelor”, Dar lista nu se opreşte aici; sunt încă numeroşi
dispozitiv care asigură stabilitatea elicopterului şi specialişti care îşi desfăşoară activitatea în
pilotarea aparatului prin variaţia ciclică a pasului domeniul cercetărilor şi aplicaţiilor în aviaţie.
palelor elicelor. El este şi inventatorul „motorului
rotativ Brişcu”, brevetat de OSIM. Ing. Mihai OLTENEANU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 31
Recenzii
INFRASTRUCTURI CRITICE

Autori: Marian RIZEA


Daniela ENĂCHESCU
Cristiana NEAMŢU-RIZEA

Cartea intitulată INFRASTRUCTURI reprezentat


zentat un punct de ccotitură
otitură decisiv. Elementul
CRITICE, apărută la Editura Universităţii declanşator l-a constituit amplificarea deosebită a
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010 dinamicii fenomenului terorist. Posibilitatea ca o
şi prefaţată de General-colonel, prof.univ.dr. entitate nestatală, folosind resurse relativ reduse,
Teodor Frunzeti, aduce în atenţia celor avizaţi un să provoace distrugeri considerabile cu impact
subiect de mare interes şi actualitate inserat şi în regional sau global, a introdus un element inedit
recentul proiect al Strategiei Naţionale de Apărare, în mediul relaţiilor internaţionale, iar problema de
Pentru o Românie care garantează securitatea și securitate pe care a lansat-o a fost fără precedent
prosperitatea generațiilor viitoare – Bucureşti, istoric. După atentatele cu bombe de la Wold
elaborat în anul 2010. Trade Center din 1993 şi Oklahoma City din 1995,
Preocuparea pentru securitatea infrastructurilor sintagma „infrastructură critică” este folosită,
critice a constituit o preocupare importantă, în pentru prima dată în mod oficial, de guvernul
special a domnului profesor dr.ing. Marian Rizea, american. Documentul care a impulsionat în
membru al S.I.P.G., care, în ultimii cinci ani, a mod decisiv cercetările şi realizările în domeniu,
mai semnat ca autor sau coautor pentru trei cărţi îl reprezintă Ordinul executiv nr. 13010 al
pe această temă şi a publicat numeroase articole preşedintelui Statelor Unite ale Americii din 15
în paginile revistei noastre, „Monitorul de iulie 1996 privind protecţia infrastructurii critice,
Pertrol şi Gaze“, având o contribuţie majoră la în care sunt explicitate, în mod detaliat, măsurile şi
definirea, însuşirea şi conştientizarea conceptului responsabilităţile privind reducerea vulnerabilităţii
de „infrastructuri critice” în România. infrastructurilor critice în caz de atac terorist.
Definind conceptul de „infrastructuri critice” În ultimii ani, atât în SUA, cât şi în UE, un
ca fiind „ansamblul elementelor materiale, număr însemnat de documente pe tema protecţiei
organizaționale și informaționale care asigură infrastructurilor de importanţă deosebită au
funcționalitatea și viabilitatea în contextul oferit definiţii generale şi s-au materializat în
general al dezvoltării sociale”, autorii identifică identificarea vulnerabilităţilor şi întocmirea de
vulnerabilităţile macrostructurilor în epoca actuală, liste cu infrastructurile care ar putea fi incluse
acutizate de tendinţa manifestă de globalizare. în această categorie. Aşa cum rezultă şi din
Dacă în anii `80, la nivel mondial dezbaterile pe paginile acestei cărţi, toate statele democratice
tema protecţiei infrastructurii aveau un caracter pur au abordat problematica infrastructurilor critice
teoretic, recunoscându-se importanţa conceptului în funcţie de particularităţile naţionale sau
dar nu şi urgenţa implementării sale, anii `90 au ale interdependenţelor zonale. Nici una dintre

32
Recenzii
aceste liste sau definiţii nu poate fi considerată Autorii particularizează prin studiile de caz din
definitivă şi exhaustivă. Criteriile pe baza cărora capitolul şase câteva dintre cele mai reprezentative
infrastructurile critice pot fi caracterizate ca atare situaţii ce au determinat ca anumite infrastructuri
au constituit subiecte de dezbatere şi au cunoscut să devină critice. Astfel, în premieră, sunt
modificări semnificative în timp. prezentate, pe baza unor documente şi fotografii
Dacă iniţial se considerau infrastructuri de inedite, cauzele exploziei de pe fosta platformă
importanţă deosebită cele a căror ameninţare ar petrochimică Teleajen-Ploieşti, din decembrie
fi avut un impact militar şi economic deosebit, în 1983, accidentul nuclear de la Cernobâl, fosta
categoria acestora s-au adăugat treptat infrastruc- URSS, din aprilie 1986, explozia produsă la
turi critice tip simbol (exemplu: Memorialul de la hidrocentrala rusească Sayano-Shushenskaya din
Washington, unde un atac ar putea cauza pierderea august 2008 şi dezastrul ecologic din Golful Mexic
unui mare număr de vieţi omeneşti sau ar putea din aprilie 2010.
afecta în mod negativ moralul maselor. Dar ce Totodată, autorii aduc în discuţie şi lansează
ar însemna pentru Franţa distrugerea turnului celor avizaţi provocarea de a dezvolta concepte
Eiffel, pentru Anglia Bridge Town, Kremlinul mai puţin abordate privind protecţia infrastructurii
pentru Rusia, Piramidele pentru Egipt, Marele Zid informaţionale sau a infrastructurii intelectuale.
pentru China, Opera din Sidney pentru Australia Alte două capitole importante se referă la
şi, de ce nu, Sfinxul, Coloana Infinitului sau Intelligence-ul în protecția infrastructurilor
complexul feroviaro-rutier Cernavodă, ce include critice şi Necesitatea protejării infrastructurii
şi opera celebrului arhitect Anghel Saligny, pentru critice energetice. În cadrul acestor capitole sunt
România...? Şi lista ar putea continua...). prezentate particularităţile infrastructurii critice
Chiar dacă la început industria chimică nu din domeniul transportului de ţiţei şi gaze prin
a fost inclusă pe listele anterioare care aveau în conducte şi a energiei nuclearo-electrice. De
vedere doar securitatea militară şi economică, asemenea, sunt prezentate într-un subcapitol câteva
se pare că, în prezent, aceasta este inclusă în infracțiuni comise prin utilizarea tehnologiei
principal, pentru că anumite combinate şi depozite informatice și în special a rețelei Internet, autorii
chimice ar putea fi surse de materiale ce ar putea exemplificând dimensiunea la nivel mondial a
fi utilizate la fabricarea unor arme de distrugere unor atacuri cibernetice devastatoare.
în masă sau procesele tehnologice din marile În concluzie, prin această lucrare autorii au
uzine chimice/combinate ar putea fi afectate astfel dorit să aducă „un modest aport la dezvoltarea,
încât să se pună în pericol siguranţa comunităţilor promovarea și implementarea la nivel național a
învecinate, cazul cel mai concludent fiind cel al conceptului de infrastructură critică ca un proces
uzinei chimice italiene care, în urmă cu peste un imperios necesar și indispensabil”.
deceniu, a infestat accidental atmosfera unui întreg Rămâne în sarcina statelor de a dezvolta proiecte
oraş cu gaze toxice. şi mecanisme locale, naţionale şi internaţionale
Cunoscută fiind importanţa securităţii ener- pentru preîntâmpinare sau de reducere a riscurilor
getice naţionale, regionale şi mondiale, autorii de insecuritate, de a disponibiliza mijloace de
au trecut în revistă, într-un capitol separat, prevenţie şi de limitare a efectelor în cazul în care
infrastructurile critice energetice, evidenţiind, astfel de evenimente totuşi s-au produs.
prin prezentarea unor accidente contemporane
reper, vulnerabilităţile unor infrastructuri speciale,
construite în perioada Războiului Rece, dar şi a Dr.ing. Gheorghe BULIGA
unora de dată recentă.

Cartea INFRASTRUCTURI CRITICE poate fi procurată, la preţul de 50,00 lei +TVA(9%),


pe bază de comandă fermă transmisă la Asociaţia SIPG pe adresa de e-mail: violeta.dumitriu@petrom.
ro sau prin fax la numărul 0318174420, expedierea urmând a se face prin poştă cu “plata ramburs” sau prin
delegat-beneficiar după confirmarea efectuării plăţii aferente (copie OP) în contul Asociaţiei SIPG: RO 14
RNCB 0072 0497 0460 0001 deschis la BCR-Sector 1-Bucureşti (pentru comenzi mai mari de 100 exemplare
plata se poate face ulterior prin OP, pe baza facturii emise de SIPG, în termen de până la 15 zile de la livrarea
cărţii prin delegat-beneficiar).

Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la telefon: 0372160599 şi 0741086400.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 33


Personalităţi

Un interviu virtual cu
profesorul universitar
VA L E R I U S T Ă N E S C U

Numele lui Valeriu STĂNESCU, geolog de înalt, subţire, îngrijit şi pedant (se rădea zilnic,
petrol, doctor în geologie, fost profesor universitar purta cravată, pantofii mereu lustruiţi etc.). Cinstit,
la Universitatea din Bucureşti, astăzi pensionar, corect, disciplinat, tata era un model pentru
este cunoscut nu numai de miile de foşti studenţi tot neamul nostru. Iar şefii lui din fabrică erau
ce l-au audiat în amfiteatre şi în laboratoare încântaţi de comportarea şi profesionalismul său.
timp de 44 de ani, de colegii săi de facultate, de În plus, tata era duşmanul aprig al alcoolului şi
colaboratorii pe care i-a avut, dar şi din publicaţiile al tutunului. A trăit 92 de ani, cu o „sănătate de
ştiinţifice în care a semnat peste o sută de lucrări invidiat”.
de specialitate. E puţin, e mult într-o profesiune pe Mama m-a adus pe lume la mijlocul lunii lui
care a practicat-o, în total, 52 de ani ca profesor şi Florar a anului 1929, adică acum 81 de ani şi patru
cercetător? Judecata e la îndemâna fiecăruia. luni.
REP.: Deci, cine sunteți domnule Valeriu M-au urmat, doi ani mai târziu, un frate şi, încă
Stănescu și de unde veniți? doi ani mai apoi, o soră. Vremurile nu erau prea
V.S.: Aparent sunt un vârstnic intrat în al nouălea bune. Ba totul s-a produs în timpul marii crize
deceniu de viaţă, care îl contrazice pe De Gaulle economice mondiale din perioada 1929-1934.
afirmând că „bătrâneţea e un neufragiu”. Eu sunt Familia noastră n-a simţit efectele acelei crize. Am
un bătrân care nu am naufragiat şi care, dimpotrivă, avut din abundenţă tot ceea ce ne-a trebuit, slavă
încă plutesc în largul oceanului, cu speranţe vii, ca Domnului!
în anii vântelor trecute. De unde vin? Nu mi-e greu REP.: Am reținut că rădăcinile dumneavoastră
să o spun, deşi cineva (Nietzsche) spunea cândva sunt undeva într-un sat. Dar educația școlară unde
că „nu contează de unde vii; mai important este v-ați făcut-o?
încotro mergi”. Îl contrazic şi pe filosof, pentru că, V.S.: Şcoala primară, evident, în satul natal.
în cazul meu, locul de unde vin a avut o influenţă Am început-o la vârsta de 6 ani şi 4 luni, când
notabilă asupra mea. deja ştiam să citesc ziarul „Universul”. Mama mă
Aşadar, rădăcinile mele sunt într-un sat, învăţase.
Clinceni, aflat la o aruncătură de băţ de Capitala REP.: Acel ziar a fost primul dumneavoastră
ţării. Aici familia mea a avut până în anii 1945- abecedar?
1946 o frumoasă gospodărie, pe care a lăsat-o V.S.: Chiar aşa! Însă înainte de a începe şcoala
rudelor când părinţii au decis să se mute la oraş. ştiam să fac şi socoteli până la 100. Ba, vreţi să ştiţi,
Mama, Iulia (născută Rădulescu), era o femeie spuneam tabla înmulţirii pe de rost clienţilor din
cu mult bun simţ, cu vorba tăioasă, care nu admitea cârciuma bunicului matern (Dumitru Rădulescu),
minciuna, lenevia şi hoţia; femeie mândră, uşor încât amicii lui Bachus rămâneau cu gura căscată
emancipată (îi citea pe Anton Pann, Petre Ispirescu, când eu terminam din capul meu înmulţirea până
citea şi ziarul „Universul”, un roman foileton de la 10 cu 2, cu 3, cu 4, cu 5, cu 6, cu 7, cu 8, cu 9, cu
mari proporţii – Rocambole), ei bine, dânsa avea 10! Câte unul dintre ei întreba uimit: „Dracu ăsta
un serios ascendent asupra celor două cumnate din spune bine, măi, Ghiţă?; Da Marine, spune bine!;
sat, Mariţa şi Leana. Mă, al dracu’ nepot are nea Mitică! Ptiu, să nu-l
Tata, Ion, era maistru mecanic la o fabrică din deochi!”.
Capitală. Ne vizita de sâmbătă seara până luni Pentru că tata dorea să fac ciclul complet de 7
dimineaţa în fiecare săptămână. Era un bărbat clase, m-am înscris şi în clasa a V-a, numai că după

34
Personalitati

Sala de şedinţe a Consiliului Facultăţii: Prof.dr. Lucian MATEI, Acad.Prof.


dr. Valeriu STĂNESCU, Prof.dr. Mira TUDOR, mai 2004
ce am terminat-o şi pe asta, bunicul matern m-a la Institutul de Mine din Bucureşti, iar din 1974
adus la oraş şi m-a supus examenului de admitere până în 1994 (anul pensionării) am fost cadru
în clasa I la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” (chiar didactic la Universitatea din Bucureşti. Dar cum în
aşa se numea acel liceu!). Am luat examenul, iar amfiteatre şi în sălile de laborator m-am simţit „ca
după două săptămâni tot bunicul meu m-a readus peştele în apa curată”, mi-am prelungit activitatea
la liceu să concurez, la un nou examen, de astă didactică încă doi ani (1994-1996), de data aceasta
dată pentru o bursă şcolară. Am promovat şi acest la o universitate privată, după aceea, până în anul
examen. Aşa că în septembrie 1940 eram elev în 2004, am lucrat încadrat cercetător principal gradul
clasa I la Colegiul „Sfântul Sava”, iar pe deasupra, I la un centru de transfer tehnologic, incubare şi
şi bursier, adică tata nu plătea nici o taxă şcolară, excelenţă din Bucureşti. Domeniul predilect a fost,
locuiam gratuit la internatul şcolii, masa era de în tot acest timp, geologia petrolului.
asemenea gratuită. REP.: Nu ați spus nimic despre promovarea
Timp de 8 ani am tras cu dinţii de carte şi am dumneavoastră în ierarhia didactică.
dovedit o disciplină fără cusur, pentru ca să nu V.S.: Adevărat; era să uit acest lucru, în legătură
pierd bursa. O singură corigenţă era suficientă cu care aş putea scrie o carte. Am pornit de la
pentru a pierde calitatea (şi avantajele) de bursier. prima treaptă, cea mai de jos, în 1952; am avansat
Mulţi colegi de-ai mei au rămas fără bursă după pe a doua treaptă în 1954 (asistent), apoi pe a treia
un an, doi sau mai mulţi, chiar numai pentru că au în 1957 (şef de lucrări). Cea de-a patra treaptă
avut abateri de la regulament şi au fost sancţionaţi (conferenţiar) mi-a devenit accesibilă în 1971
cu o eliminare de 3 sau 6 zile. (după susţinerea tezei de doctorat), iar pe ultima
În anul 1948 am devenit student al Facultăţii de treaptă (profesor tutelar) am urcat în anul 1992.
Ştiinţe Naturale, în urma unui concurs de admitere. Fiecare promovare s-a făcut în urma unei analize
Bunicul meu matern, care toată viaţa sperase ca a activităţii mele, întreprinsă de o comisie de
„cel mai bun nepot” al său să urmeze Dreptul, să universitari reputaţi. Pe măsura avansării în gradele
devină avocat renumit, a fost decepţionat de decizia didactice, criteriile avute în vedere la comisiile de
mea. Doi ani mai târziu s-a prăpădit, sărmanul, cu concurs deveneau tot mai severe. Astfel, pentru
această decepţie. Dar, ca orice bunic iertător, m-a concursul de promovare la gradul de profesor
iertat în final pentru că nu l-am ascultat. am solicitat supervizarea comisiei de concurs şi
În al treilea an am optat pentru secţia de a comisiei ministerului învăţământului pentru
Geologie, care în vara lui 1950 se unise cu acordarea gradelor didactice, de către doctorul
Geografia în Facultatea de Geologie şi Geografie. docent Dumitru Paraschiv, cel care, ca director
Absolvirea a fost normală, în 1952. Tot atunci al Direcţiei Geologice din Ministerul Petrolului a
Comisia de repartizare a absolvenţilor a apreciat că condus timp de 20 de ani activitatea geologică de
eu îndeplinesc condiţiile pentru a obţine un loc de descoperire şi valorificare a petrolului şi gazelor în
asistent universitar la Institutul de Petrol şi Gaze bazinele româneşti. Totodată, D. Paraschiv a fost
din Bucureşti. Nu m-a întrebat nimeni dacă accept cea mai proeminentă personalitate contemporană
sau nu. Dispoziţia de repartizare era fermă. din România, bine cunoscută de către specialiştii
Până la pensionare am fost sclavul străini. În referatul său, D. Paraschiv a scris: „La
învăţământului geologic la Institutul de Petrol ora actuală d-l Valeriu Stănescu e cel mai autentic
şi Gaze, devenit mai târziu Institutul de Petrol, şi competent dascăl de geologia petrolului din ţara
Gaze şi Geologie; între 1955 şi 1957 am lucrat şi noastră”. Şi aşa a rămas!
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 35
Personalităţi

Prof.dr.Valeriu STĂNESCU-discurs la a X-a aniversare a Fundaţiei ION BASGAN,


12 decembrie 2008
REP.: Ați cunoscut mulți profesori și de conducătorul ştiinţific (profesorul Iulian Gavăţ)
conferențiari universitari. Care dintre dânșii v-au prevedea 4 examene de specialitate, 2 de limbi
cucerit prin prestația științifică-didactică și prin străine şi unul de materialism filosofic, dialectic şi
atitudine? istoric, la care se adăuga teza de disertaţie. Totul
V.S.: Am fost studentul unor mari profesori urma să fie încheiat în 4 ani, cu posibilităţi de
universitari, care m-au impresionat într-o măsură prelungire în situaţii bine justificate.
imposibil de descris. Îmi vin în minte îndată Am promovat planul de pregătire (etapa
profesorii Ternavski, Motaş, Ştefureac, Doinescu, anterioară elaborării tezei) în termenul prevăzut.
de la Ştiinţele naturale; Dan Giuşcă, Nicolae Îndeplinirea acestei etape de pregătire îmi dădea
Oncescu, Nicolae Grigoraş de la Geologie. calificarea de „minimum de candidat”, echivalentul
La Institutul de Petrol şi Gaze am fost masteratului de astăzi.
colaboratorul unor somităţi în branşă, profesori Când am redactat lucrarea finală, aspirantura
ca Iulian Gavăţ, pe lângă care am lucrat 18 ani, fusese înlocuită cu vechiul doctorat, desfiinţat
apoi T. Iorgulescu, V. Eustaţiade, C. Gheorghiu, în anul 1948. Astfel, teza susţinută public,
Mircea Ilie, Gh. Murgeanu, N. Petrulian, T. Joja, I. regulamentar prezentată comisiei de doctorat, a
Dumitrescu. Unii dintre aceştia „umpleau locul cu fost acceptată ca teză de doctorat.
persoana lor”, cum spune George Călinescu. Prin aceasta am vrut să arăt că doctoratul
Pe mulţi dintre dânşii i-am cunoscut mai bine, meu şi al multor altor tineri a avut la bază o
le-am studiat caracterul, le-am citit în suflet şi pregătire temeinică, consemnată într-un plan
i-am etichetat ca oameni mari. De la dânşii am aprobat de instituţia de învăţământ superior şi de
învăţat multe lucruri folositoare în profesia mea, minister, cuprinzând multe examene şi referate de
dar şi pentru relaţiile cu alte persoane din şcoală specialitate, plus limbi străine.
sau din afara ei. Bunăoară, am învăţat cum trebuie Aş mai menţiona în acelaşi context trei stagii
înţelese vorbele Mântuitorului Iisus: „Să dai de perfecţionare în laboratoarele I.C.P.P. Câmpina
Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu, ce-i – secţia Bucureşti (anii 1970-1980) şi un stagiu de
al lui Dumnezeu”. Am mai învăţat că perseverenţa documentare petrolieră – didactică şi ştiinţifică –
descoperă adevărul, iar superficialitatea îl îngroapă; în S.U.A. (1972), ca şi stagii de activitate la multe
sau că cea dintâi muncă a profesorului este să trusturi şi schele de petrol.
înveţe el însuşi; abia apoi să-i înveţe pe alţii. REP.: Este adevărat că ați avut și activități de
REP.: Am înțeles că doctoratul a fost una dintre conducere în facultate?
formele de perfecționare profesională pe care ați V.S.: Da. În perioada 1974-1980 am fost onorat
urmat-o; au fost și altele? cu funcţia de prodecan al facultăţii, funcţie de o
V.S.: Da. Iniţial (în 1953), când nu se dificultate maximă şi de care m-am achitat, totuşi,
reintrodusese doctoratul în sistemul de pregătire onorabil. Am părăsit această funcţie, spre uimirea
postuniversitar, am fost admis prin concurs la tuturor (decan, rector, colegi) printr-o demisie
forma numită atunci aspirantură (aspirantul era fermă.
acel licenţiat care „aspiră” la titlul ştiinţific de În anul 1975 rectorul Universităţii, profesorul
candidat în ştiinţă). Planul de pregătire întocmit George Ciucu, m-a rugat să-l înlocuiesc în luna
36
Personalitati
august din funcţia de conducător al Universităţii. faptul că mi-am dus la capăt (după 52 de ani)
Am acceptat greu, iar Domnia Sa a obţinut, în acest cariera, fără seisme majore, demonstrează că am
scop, toate aprobările necesare (minister, partid reuşit să ridic deasupra, de fiecare dată, capul. Am
ş.a.). Mi-am făcut datoria cu onestitate, echilibru dat Cezarului ce-i al Cezarului, iar pe Dumnezeu
şi sănătoasă judecată, fiind consiliat zilnic de l-am slăvit şi i-am implorat ajutorul; am fost
secretarul şef al instituţiei, d-l Şerbănescu, om de perseverent; am ascultat şi urmat sfatul prietenilor
mare valoare şi ajutor. Din fericire pentru mine,
buni (şi au fost mulţi!); am avut concursul moral
„chinul” de a fi temporar rector s-a încheiat mai
al familiei; am avut tăria răbdării de a vedea
curând decât s-a prevăzut; astfel m-am eliberat de
o teribilă răspundere. Asta a fost totul; o nimica înseninarea şi purificarea atmosferei, iar când
toată! cineva din jur se lansa cu mânie ţintindu-mi
REP.: Cadrele universitare aveau și în trecut, ca persoana, mă gândeam la vorbele lui Horaţiu
și acum, preocupări științifice legate de profesiune. că „mânia e o scurtă nebunie”. Scurtă, adică
Nu mă îndoiesc că și dumneavoastră ați avut trecătoare. Şi aşa era.
asemenea preocupări. Cum le-ți valorificat? Însă greutăţile care mi-au fost puse în faţă, de
V.S.: În paralel cu obligaţiile didactice (curs, oameni sau de destin, atâtea câte au fost, m-au
laborator, proiect, practică de şantier ş.a.) am prestat fortificat psihic, m-am ambiţionat, m-am imunizat.
şi o activitate de cercetare ştiinţifică consistentă Deci, tot răul spre bine!
atât în domeniul teoretic, cât şi în cel practic. O Nu aş detalia şi nu aş continua răspunsul pentru
parte din această activitate s-a bazat pe contracte cu
a nu deveni plicticos spunând totul (vorba lui
trusturile, schele petroliere, instituţii de cercetare-
Voltaire).
proiectare petrolieră etc. Mare parte din rezultatele
cercetărilor a fost publicată în reviste şi cărţi de REP.: Cu ce gând sau formulă v-ați încheiat
specialitate. Am publicat 11 cărţi în scop ştiinţific, cariera?
dar şi didactic, am scris şi publicat în reviste peste V.S.: În ultimii ani de carieră, când mă aflam în
60 de articole, am ţinut peste 25 de comunicări în sala de examen cu studenţii, mă chinuia o dilemă:
sesiuni ştiinţifice a rezultatelor cercetărilor făcute, „ce e mai bine, să ştiu ce ştie studentul sau să
am predat beneficiarilor de contract aproape 40 de ştiu ce nu ştie el?” Cu această dilemă am încheiat
rapoarte ştiinţifice-tehnice. cariera de profesor. Astăzi poate că aş fi fost captat
Unele dintre aceste lucrări au necesitat ample de alt gând. Vremurile se schimbă…
studii de laborator, în care procesele experimentale REP.: Ce face un profesor universitar când
trebuiau examinate mai multe zile, la intervale de devine pensionar? Dumneavoastră, de pildă, cu
timp foarte mici (23-30 minute). Dar rezultatele ce vă ocupați în viața de pensionar?
obţinute au anulat eforturile şi oboseala
V.S.: Orice profesor este un intelectual şi orice
cercetătorului.
intelectual trebuie să continue, într-un fel sau altul,
Dintre cele mai importante rezultate ştiinţifice-
tehnice aş menţiona: demonstrarea caracterului activitatea cerebrală; aceasta ţine „în priză toate
biogenetic al metanului din zăcămintele Tran- organele şi glandele endocrine ale corpului”.
silvaniei; standardizarea elementelor geologice Eu, bunăoară, după anul 2004, când am renunţat
pentru proiectul de construcţie şi funcţionare a la activitatea geologică petrolieră, am revenit la
sistemelor de injectare a apelor uzate în formaţiuni un hobby din adolescenţă: consumarea literaturii
geologice adânci; definirea complexă a conceptului beletristice. Şi nu mă mulţumesc doar cu atât, ci
de capcană petroliferă în condiţii hidrogeologice mă insinuez, timid, şi în sfera producţiei acestei
statice şi dinamice; presiunea anormală de zăcământ literaturi, în proză şi în versuri. Nu mă erijez în
şi structura rezervorului natural; modelul geologic scriitor veritabil; cu o fabulă, cu o epigramă, cu
bazinal în reconstituirea oleogenezei; puncte de o schiţă nu ajungi în breasla oamenilor de litere,
vedere şi argumente în sistematica structurilor
poate cel mult, la periferia ei. Dar… vorba lui
(capcanelor) nontectonice.
Marin Sorescu în poezia „Rugăciune”:
REP.: Ați avut o carieră netedă, plană, sau una
presărată cu asperități sau obstacole?
V.S.: Această întrebare mă pune într-o mică „Sfinților / Primiți-mă în rândul vostru / Măcar
încurcătură. Firesc, cât trăieşte omul întâmpină şi ca figurant.”
greutăţi de diverse feluri. Ele apar şi în procesul
exercitării profesiunii. Însă, în ceea ce mă priveşte, Realizator - Drd.ec. Violeta DUMITRIU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 37
Personalităţi
Toma Petre GHIŢULESCU (1902-1983)
• inginer geolog
• geofizician şi minier
• profesor al primului curs de Geofizică aplicată în România
• explorator în Africa

S-a născut la Giurgiu, în ziua de 29 iunie 1902. Tatăl interes, se face cunoscut şi este invitat să participe la
său, de profesie funcţionar, era din comuna Vinerea, o expediţie de cercetări geologice în Africa. Drept
de lângă Alba Iulia, fiind refugiat din Transilvania din urmare, în anul 1930, însoţit de patru mineri moţi din
cauza persecuţiilor regimului austro-ungar. Şcoala Munţii Apuseni, pleacă la Paris, unde se ataşează unei
primară o face la Giurgiu. În 1921 a absolvit Liceul misiuni de exploratori organizată de Consorţiul minier
„Gh. Lazăr” din Bucureşti, secţia reală, iar între anii Congo-Niari, sub auspiciile statului francez. Şeful
1921 şi 1925 a fost student la Şcoala Politehnică din expediţiei a fost inginerul consilier Georges Lazerges,
capitală. sub şef fiind T.P. Ghiţulescu.
În facultate a fost remarcat de un celebru profesor Regiunea studiată se întinde între 2 grade şi 4
universitar, geologul Ludovic Mrazec, care îl ia grade latitudine nordică şi 11 grade şi 13 grade est de
colaborator pe teren la cercetările pe care le efectua Greenwich, fiind cuprinsă între bazinul mijlociu al
în Munţii Metaliferi, la a căror cercetare Toma fluviului Niari şi cursul superior al fluviului Ogue.
Ghiţulescu se va întoarce pe tot parcursul vieţii sale. Expediţia s-a împărţit în două grupuri. Cea condusă
După obţinerea titlului de inginer, entuziasmat de de inginerul Ghiţulescu, formată din cei patru moţi, 300
noua ştiinţă a geofizicii, pleacă pentru specializare de indigeni purtători de bagaje şi un medic, a străbătut
în Germania, la Freiburg şi Potsdam, apoi la Paris, pe jos, din lipsă de căi de comunicaţii şi animale de
la Institutul de Fizică, şi la Vansec, în Belgia, la tracţiune, o distanţă de 2.500 km, pe parcursul a 5
Laboratoarele Askania, unde va cunoaşte în amănunt luni. Rezultatele comunicate la Institutul Geologic şi
metodele şi tehnicile acestei geoştiinţe. Până la apariţia la Societatea Română Regală de Geografie, publicate
geofizicii ca ştiinţă aplicată, cercetările geologice se ulterior, au fost ascultate cu mult interes şi au făcut
făceau prin cercetarea directă a rocilor, completată cu senzaţie.
analize de laborator. Presa din ţară şi străinătate a mediatizat expediţia.
Prin utilizarea tehnicilor geofizice, bazate pe Profesorul inginer Ghiţulescu a realizat o hartă
măsurarea în teren a caracteristicilor fizice ale rocilor, geologică de ansamblu a regiunii, a descoperit zone
geologia devine şi o ştiinţă tehnică, inginerească. bogate în zăcăminte de substanţe minerale utile, dar
Întors în ţară în 1927, este numit conferenţiar la a făcut şi descoperiri de ordin geografic, faunistic,
Politehnica din Bucureşti, unde a predat pentru prima botanic şi etnologic, recunoscute ca originale. Astfel,
dată în ţara noastră un curs de Geofizică aplicată. el este primul geolog român care a făcut studii
De altfel, el va utiliza aceste metode şi în cercetările sistematice pe teritoriul Africii, deschizând drumul
laborioase pe care le va întreprinde ulterior. pentru numeroasele expediţii geologice româneşti,
Împreună cu colegii şi prietenii săi, profesorii care au lucrat până în prezent în acest teritoriu şi au
universitari ingineri Sabba Ştefănescu (1902-1994), contribuit la ridicarea economică a ţărilor africane.
Iulian Gavăţ (1900-1978) şi Mircea Socolescu (1902- Reîntors în ţară, pasiunea lui de cercetător se
1993), este întemeietorul Societăţii Române de îndreaptă spre studiul subsolului românesc, pentru
Geofizică. descoperirea de zăcăminte de minerale necesare
Iubitor de sport, a făcut parte din echipa olimpică economiei naţionale.
română de rugby, care a câştigat în 1924, la Paris, Tot în anul 1930, împreună cu inginerul geolog
prima medalie olimpică pentru România, şi din echipa şi geofizician I. Gavăţ, face o serie de comunicări la
de bob, cu care a participat în 1928 la competiţiile din Institutul Geologic asupra zăcămintelor de minereuri
Elveţia. de la Rodna Veche şi situaţiei zăcămintelor de fier,
Primele rezultate ale aplicaţiilor metodelor crom, magneziu şi pirită din ţara noastră.
geofizice le face cunoscute la un congres internaţional An de an, până în 1948, face cercetări geologice
care a avut loc la Paris, în 1929, susţinând comunicarea: pentru zăcăminte metalifere împreună cu prietenul
Sur l’application des méthodes géophysiques à la său, inginerul Mircea Socolescu, şi cu profesorul Dan
prospection du sous-sol en Roumanie. Astfel, stârneşte Giuşcă (1902-1988), mineralog şi geochimist, aducând

38
Personalitati
noutăţi pe care le comunică la sesiuni ştiinţifice în ţară Întors în ţară, află de la I.Gh. Maurer, pe atunci
şi în străinătate şi care apar în publicaţii de specialitate. secretar general în Ministerul Economiei, că au
Una dintre lucrările cele mai importante pe care le apărut alte soluţii pentru revigorarea producţiei
realizează (în colaborare cu Mircea Socolescu) este miniere: constituirea de societăţi mixte româno-
harta geologică a Munţilor Apuseni, a cărei concepţie sovietice (sovromurile). Dar T.P. Ghiţulescu îi explică,
nu a fost schimbată ulterior de cercetătorii care au argumentat, dezavantajele acestei combinaţii, faptul că
adus completări de detaliu. Această hartă a stat la ruşii vor controla producţia. Maurer îl „demască” într-
baza dezvoltării mineritului în regiune, dar şi a bazei un consiliu tehnic, de faţă fiind şi consilierul sovietic.
materiale a industriei metalurgice naţionale. Lucrările Prevenit că va fi arestat, caută să se ascundă, dar numai
pe teren s-au desfăşurat în anii 1932-1937 şi harta a fost după ce distruge planuri miniere importante, pentru a
publicată în 1941 („Anuarul Institutului Geologic”, nr. nu cădea în mâinile jefuitorilor. Este prins şi arestat,
XXI). iar, în urma unui proces politic, condamnat la moarte.
Un aport deosebit îl are în dezvoltarea economiei Pedeapsa a fost comutată însă în muncă silnică pe
naţionale şi prin studiul zăcămintelor de aur din
viaţă. Păzit cu străşnicie, izolat, este pus să lucreze ca
patrulaterul aurifer din Apuseni.
inginer geolog în subteran şi, în special, să reconstituie
Zăcămintele auro-argentifere de pe teritoriul
planurile miniere. Dar era adus la anumite intervale la
Transilvaniei se exploatau la întâmplare chiar şi
Ministerul Minelor pentru consultări, sub pază.
în primele decenii ale acestui secol. Este cunoscut
faptul că în timpul ocupaţiei Daciei, ce a durat 166 După 16 ani de detenţie (1948-1964) şi doi ani de
de ani, romanii au extras aproximativ 500.000 kg aur domiciliu obligatoriu la Brad, este angajat în Bucureşti
şi 950.000 kg argint. Cei care au urmat la ocupaţia ca inginer principal la Întreprinderea de Prospecţiuni,
acestui teritoriu s-au îndeletnicit cu extracţia auro- de unde este pensionat în 1977, dar reangajat şi apoi
argentiferelor, dar şi a altor bogăţii minerale. Astfel, pensionat definitiv în 1980, la vârsta de 78 de ani.
Roma, iar mai târziu Viena şi Budapesta s-au clădit şi În anii de după eliberarea din închisoare studiază
cu aurul luat de aici, iar mari cantităţi de aur au plecat în continuare substanţele miniere asociate magma-
şi la Istanbul şi la Moscova. tismului terţiar din Munţii Metaliferi, rezultatele
Pentru a cunoaşte orizonturile-reper şi a reconstitui obţinute le comunică şi le publică, acestea constituind
legităţile naturale de distribuţie a aurului, cercetează studii fundamentale de mare valoare.
peste 200 de deschideri miniere, care, după ce au În anul 1971, în colaborare cu inginerul I. Folea,
fost exploatate pe parcursul istoriei, au fost părăsite. fost ministru al Geologiei, şi cu alţi specialişti, publică
Ca rezultat al acestor studii, pe care le comunică şi la Editura Tehnică tratatul Economia geologică
publică, reuşeşte să realizeze metode de exploatare minieră, o lucrare de referinţă.
raţională a zăcămintelor auro-argentifere. Fiicele sale, Ana-Maria şi Ioana, sunt ambele
Recunoscut ca un strălucit specialist, este solicitat inginere geolog.
de diferite societăţi miniere şi i se încredinţează funcţia Aventura vieţii acestui mare om uitat se încheie la
de director la „Société de mines de l’or de Transylvanie”, 26 octombrie 1983, într-o cămăruţă de 10 m2, mobilată
apoi de administrator delegat la Societatea minieră cu un pat, o masă, un scaun şi rafturi pline de cărţi. La
„MICA” şi la Societatea „Balkan-Rodope”. intrarea în blocul în care a locuit în sărăcie timp de 17
Deşi nu îl interesa politica, avea o opţiune profund ani cel ce a ştiut să exploateze aurul în interesul ţării
democratică şi umanistă, iar ca expert este implicat de sunt două plăci comemorative: una pentru un scriitor,
politicieni în afacerile şi aranjamentele lor. Astfel, la alta pentru un arhitect. Ne întrebăm: „Nu ar fi cazul să
începutul celui de-al doilea război mondial, în 1940, fie şi una care să amintească şi de acest mare om de
este numit consilier în Ministerul Economiei Naţionale, ştiinţă român?”
apoi este avansat secretar general şi secretar de stat.
Profesorul universitar Lazăr Pavelescu de la
Caută să încetinească livrările de aur şi minereuri către
Facultatea de Geologie-Geofizică vorbea despre T.P.
nemţi, devine suspect pentru poliţia politică germană,
Ghiţulescu astfel: „A fost un important inginer geolog,
dar reuşeşte să scape.
geofizician și minier, specialist în prospectarea,
După terminarea războiului, rămâne consilier în
explorarea și exploatarea zăcămintelor metalifere,
acelaşi minister. Chemat de Gh. Gheorghiu-Dej să îi
raporteze cauzele scăderii producţiei de aur, inginerul neegalat până în prezent. Profesorul care și-a
T.P. Ghiţulescu îi răspunde, cu sinceritatea omului demonstrat originalitatea prin introducerea în
de ştiinţă, că se fură din cauza comuniştilor, care au învățământul universitar românesc a unei noi
desfiinţat controalele riguroase la ieşirea din şut, dar şi discipline, geofizica. Cunoscut în țară și străinătate ca
din cauza utilajelor miniere foarte uzate. Pleacă pentru explorator de tărâmuri necunoscute din Africa și ca
achiziţionarea de utilaje în Suedia şi Franţa, unde este expert minier pentru aur, dar și pentru alte substanțe
sfătuit să rămână, dar simţul onoarei pe care îl avea minerale”.
nu îl lasă. Ing. Mihai OLTENEANU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 39
Info
Monitorizarea poluării cu petrol
în Bazinul Mării Negre

Drd.mat. Manuel VAIS

Poluarea cu petrol a mediului marin se din Golful Mexic. Imensa pată de petrol a fost dusă
datorează, în majoritatea cazurilor, unor accidente. de curenţii marini spre delta fluviului Mississippi.
Cauzele, amploarea şi severitatea accidentelor, Imaginea, localizată la 29,0 grade latitudine
precum şi consecinţele acestora sunt deosebit de nordică şi 88,3 grade longitudine vestică, acoperă
diverse. o suprafaţă de 79,1 pe 103,9 km, la cca 32 km vest
Acestea depind de situaţii concrete, rezultate de gurile fluviului Mississippi. Variatele nuanţe
din combinarea mai multor factori naturali, tehnici, de alb din imagine reflectă diferitele grosimi ale
tehnologici şi umani. ţiţeiului din apă. Albul strălucitor indică punctul
Din acest punct de vedere, fiecare accident este sursă a erupţiei.
un caz unic.
Menţionăm în cele ce urmează câteva tipuri de
accidente.

Accidente în timpul activităţii de foraj

Aceste accidente, foarte severe, sunt posibile în


cazul în care se întâlneşte o presiune a zăcământului
peste limitele obişnuite, provocând erupţii intense
şi de lungă durată, presiuni atât de mari pentru
care metodele tehnologice avute la dispoziţie pot
deveni ineficiente. Probabilitatea unor astfel de
evenimente este mică, dar...
Cel mai recent accident de acest fel este cel
petrecut la compania BP (British Petroleum), în
Golful Mexic, la 20 aprilie 2010, la o platformă
de foraj situată la 80 de km de ţărmul american,
într-o zonă cu adâncime mai mare decât cele de
lângă ţărm. La astfel de adâncimi, presiunea
zăcământului este mult mai mare, iar temperatura
ţiţeiului este ridicată. Erupţia a eliberat în mediul
marin cca 5000 de barili de ţiţei pe zi.
La 1 mai 2010, satelitul Terra (NASA) a Un alt grup de accidente, cu efecte de poluare a
achiziţionat, cu ajutorul senzorului ASTER mediului marin mai puţin severe, poate fi prezent în
(Advanced Spaceborne Thermal Emission and activitatea curentă de foraj, conducând la apariţia
Reflection radiometer), o imagine a petei de petrol unor pete de petrol de mică întindere, datorate
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 41
Info
unor erupţii în timpul operaţiilor de foraj, la care se Foarte periculoase sunt accidentele provocate
aplică procedurile curente bazate pe prevenitoare de tancuri de gaze, folosite cu precădere în Marea
de erupţie, respectiv fluide grele de foraj. Chiar Barents, a căror încărcătură este compusă din gaze
dacă severitatea acestor accidente nu este atât de lichefiate şi care pot cauza aşa-numitele explozii
mare, impactul cumulativ asupra mediului marin fără flacără, datorate evaporării rapide a gazelor
impune luarea unor măsuri de monitorizare şi lichefiate, urmate de formarea de gheţuri şi nori
curăţare şi în aceste cazuri. de gaze capabile să omoare orice vietate pe o
suprafaţă de 400 km2.
Accidente în timpul activităţii de transport Riscuri mari pentru astfel de accidente sunt
şi înmagazinare prezente şi în cazul rezervoarelor de ţiţei şi
gaze subacvatice, precum şi în cazul reţelelor
O cantitate apreciabilă din ţiţeiul extras este de conducte subacvatice – accidente ce pot fi
transportat către terminalele onshore cu petroliere provocate şi de activităţile seismice.
mari. Iată de ce devine acută necesitatea monitorizării
Cauzele principale ale accidentelor provocate acestor evenimente de poluare, având în vedere
de aceste petroliere, accidente care provoacă întinse creşterea activităţii de exploatare a rezervelor de
pete de petrol în mediile marine, sunt coliziunile, petrol şi gaze din bazinul Mării Negre. Suprafeţele
explozii şi incendii la bordul acestor cargouri. foarte mari implicate impun folosirea imaginilor
Este de menţionat că atât accidentele de teledetecţie în monitorizarea poluării acestor
provocate din activitatea de foraj, cât şi cele cazuri.
datorate transportului cu petroliere apar relativ Menţionăm existenţa unui organism interna-
rar. Frecvenţa unor astfel de evenimente, precum ţional sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite,
şi volumul petrolului dispersat în mediul marin, IMO – International Maritime Organization,
diferă de la un an la altul. care a impus reglementări internaţionale în acest
Datorită măsurilor luate, rata accidentelor domeniu din care amintim:
provocate de petroliere este în scădere în ultimele • International Convention for the Safety
două decenii. of Life at Sea (SOLAS) – 1914, cu
amendamentele ulterioare;
• International Convention for the Prevention
of Pollution of the Sea by Oil (OILPOL) –
1954;
• The Convention on the Prevention of
Maritime Pollution from Ships – 1973,
modificată printr-un protocol în 1978
şi cunoscută ca MARPOL 73/78
Convention.

Pentru exemplificarea utilizării imaginilor de


Prezentăm mai jos cele mai severe accidente în teledetecţie, am selectat 41 de imagini LANDSAT
care au fost implicate petroliere mari: ETM+ prelucrate cu ajutorul software-ului
• Petrolierul Torrey Canyon, în 1967, lângă specializat în prelucrări de imagini de teledetecţie
coastele engleze şi franceze, a împrăştiat – ENVI (ITT Solution), georeferenţiate în ArcMap
95.000 tone de petrol; (software GIS-ESRI) şi mozaicate cu componente
• Petrolierul Amoco Cadiz, în 1978, a ale software-ului ArcGIS Desktop, rezultând o
împrăştiat 220.000 tone de petrol; acoperire a bazinului Mării Negre cu includerea
• Petrolierul Esso Bernica, în 1978, a zonelor costiere.
împrăştiat 1.100 tone de petrol în zona Diferenţele de culoare provin de la perioadele
nordică a coastelor scoţiene; diferite ale achiziţiei imaginilor, care sunt „free”,
• Petrolierul Exxon Valdez (figura alăturată, iar în situaţia dezvoltării proiectului ele vor trebui
foto: EVOS Trustee Council), în 1989, a a fi achiziţionate în perioade compatibile.
împrăştiat 40.000 tone de petrol lângă Multitudinea misiunilor satelitare în operare
coasta de sud a peninsulei Alaska; impune existenţa unei strategii şi a unei metodologii
• Petrolierul Braer, în 1993, a împrăştiat în alegerea şi utilizarea imaginilor satelitare de
85.000 tone de petrol. teledetecţie.
42
Info

Imaginile satelitare, obţinute cu senzori optici • Situaţii în care produsele petroliere nu


(imagini panchromatic alb-negru sau imagini color pot fi văzute sau distinse faţă de mediul
– multispectrale), au unele dezavantaje, şi anume: înconjurător.
• Vizibilitate redusă în condiţii de acoperire Aceste dezavantaje pot fi suplinite prin alegerea
cu nori sau, în general, în alte condiţii de imaginilor RADAR, care nu depind de iluminarea
vreme neprielnică; suprafeţei de apă.
• Alarme false datorate strălucirii Tehnicile de procesare a imaginilor RADAR,
solare, reflectarea eronată din cauza implementate în noile versiuni ale software-urilor
caracteristicilor de fund al mării; ERDAS şi ENVI, asigură identificarea petelor de
• Umbra norilor; petrol chiar în situaţia unor pete subţiri.
• Materiale de natura biologică care dau Răspunsul spectral – semnătura – agentului
impresia unor pete de petrol; poluant, în cazul nostru produsul petrolier, poate fi

Exemplu de imagine radar prelucrată cu ERDAS software:


digitizarea automată a petei de petrol, folosind o valoare de gri reprezentativă pentru o pată de petrol în scopul
identificării limitelor petei de petrol. Acest procedeu este denumit „region grow”.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 43
Info
utilizat în aprecierea concentraţiei lui pe suprafaţa multispectral cu benzi spectrale din zona infraroşu
apei şi, deci, să facem distincţia diferitelor grosimi (NIR) şi chiar imagini de teledetecţie aeropurtată
ale petelor de petrol. cu senzori hiperspectrali.
În afara imaginilor multitemporale, se pot crea În baza de date cu răspunsuri spectrale, inclusiv
imagini suplimentare prin procedeul de fuziune a comportamente spectrale, vor trebui incluse şi
imaginilor cu rezoluţie mai fină (de regulă imagini cele aferente coloniilor de alge, al căror răspuns în
în mod panchromatic) cu imagini multispectrale – imaginile RADAR sunt asemănătoare cu a petelor
procedeul denumit Pansharpening, sau prin fuziunea de petrol.
imaginilor RADAR cu imagini multispectrale, toate Se constată că pentru eficientizarea procesului
aceste prelucrări făcându-se fie în timpul procesului de monitorizare este necesară coordonarea
de monitorizare, fie după, în cadrul unui proces de misiunilor satelitare utilizate cu zboruri de
evaluare a accidentului de poluare.
supraveghere aeriană – teledetecţie aeropurtată.
Astfel de acţiuni coordonate sunt frecvent
Concluzii privind utilizarea imaginilor de
prezente în companiile de petrol cu activitate „off-
teledetecţie în monitorizarea petelor de petrol
shore”.
pe suprafeţe marine
Chiar dacă imaginile RADAR puse la
În monitorizarea petelor de petrol pe suprafeţe dispoziţie de misiunea COSMO SkyMed au o
de apă marine un loc esenţial îl ocupă imaginile frecvenţă de două imagini zilnic, nu putem elimina
RADAR, datorită faptului că imaginile nu sunt utilizarea şi a celorlalte misiuni RADAR, cum ar
afectate de condiţiile meteorologice. fi RADARSAT 2, cu senzorul C-Band SAR, ERS,
Este de menţionat, însă, că imaginile RADAR ENVISAT (senzorul MERIS şi ASAR) şi chiar
ridică probleme în identificarea şi realizarea imaginile achiziţionate de satelitul japonez ALOS
distincţiei între petele de petrol şi pete similare cu (Advanced Land Observing Satellite).
cele de petrol. Pentru rezolvarea acestui neajuns, Clasificările automate ale petelor de petrol
pe lângă imaginile RADAR, este necesară achiziţia reprezintă direcţia în care se vor orienta
şi a altor imagini satelitare de tip panchromatic, preocupările autorului în perioada următoare.

t a n t
im p o r INFORMARE DE PRESĂ
Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri

Companiile
iil ROMGAZ,
iile ROMGAZ Georgian
G i Oil and dGGas Corporation
C ti (GOG
(GOGC) si
State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) vor demara etapele
urmatoare ale proiectului AGRI:
Societatea AGRI LNG P Project
rojectt Company va fi inregistrata, in perioada ur
urmatoare,
rmaatoare, la Registrul Comertului,
ca societate română
română, va avea sesediul
ediul la Bucuresti şi va funcţiona în conformitatee cuu legislaţia română;
Conform prevederilor Memorandumului de Intelegere semnat între Ministerul Economiei, Comerţului
şi Mediului de Afaceri din Romania, Ministerul Industriei şi Energiei din Republica Azerbaidjan şi Ministerul
Energiei din Georgia, la data de
13 aprilie a.c., la Bucureşti, structura actionariatului este formata din cele trei companii partenere : ROMGAZ
( România ), SOCAR ( Republica Azerbaidjan ) si GOGC ( Georgia );
Fiecare companie detine un numar egal de parti sociale, reprezentand 33,33 % din capitalul social al societati
AGRI LNG Project Company;
Avand in vedere interesul exprimat de Republica Ungaria de a se alatura proiectului AGRI, cota fiecarui
actionar in cadrul companiei de proiect urmeaza sa fie de 25 % din capitalul social ;
Scopul principal al acestei societati este intocmirea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI ;
Dupa finalizarea acestui studiu, in cazul in care concluziile acestuia vor fi favorabile, va putea fi demarata
etapa de atragere a investitiilor straine in vederea implementarii acestui proiect ;
44
Info
STUDII ALE MIŞCĂRILOR
C R U S TA L E R E C E N T E

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU

Memoriei inginerului geodez Ioan DRĂGOESCU,


promotorul acestor studii în România.

Abstract:
The paper presents some aspects of regional and local crustal recent movements studies.
Are described the maps of recent vertical movements (of 1975, 1985 and 1998) information,
the results in the geodynamic polygons (Gruiu–Căldărușani, Rast–Lom–Vidin–Calafat and
Nehoiu–Bâsca Rozilei) and considerations on satellite GPS networks.

Modificările în timp ale reliefului continentelor neotectonice, înţelegând prin aceasta mişcările
se datorează unor factori geologici de natură externă tectonice cele mai noi, ce produc efecte vizibile
(care modelează suprafaţa Terrei) şi a unor factori asupra reliefului terestru. În prezent, se utilizează
interni, situaţi în interiorul superficial sau mai adânc termenul de „mişcări crustale recente”, cu cele
al Pământului. Dintre manifestările evidente ale două variante – mişcări verticale şi orizontale.
acestor cauze interne fac parte mişcările verticale, Principala metodă de studiu a mişcărilor
de ridicare şi scufundare ale suprafeţei terestre, neotectonice, cu rezultate cantitative şi precizii
ale căror evidenţe sunt extrem de numeroase şi ridicate, este metoda geodezică, de nivelment
situate în diferite regiuni ale globului. Cunoscute de înaltă precizie (pentru mişcările verticale) şi
sunt actualul Zuidersee (Olanda), oraşul Uppsala a triangulaţiei şi trilateraţiei (pentru deplasările
(Suedia) şi templul lui Jupiter de la Pozzuoli orizontale). Anterior abordării acestei metode,
(Italia). Acesta din urmă are coloanele găurite de studiile respective s-au bazat pe observaţii
moluşte litofage la o înălţime de peste 1 m (deasupra geomorfologice efectuate asupra teraselor râurilor
nivelului actual al mării), indicând faptul că terenul şi asupra configuraţiei reţelei hidrografice. Astfel
respectiv a suferit o imersiune, după care s-a produs de observaţii geomorfologice le datorăm în
o mişcare de ridicare; în ultimii ani este evidentă România lui L. Mrazec (1891), A. Penck (1891),
o scufundare a terenului în care sunt încastrate Emm. de Martonne (1900, 1907), J. Cvijic (1908),
coloanele templului (Rădulescu, Mocanu, 1996). Gh. Munteanu-Murgoci (1912), G. Vâlsan (1915,
În România, asemenea evidenţe sunt menţionate în 1940), V. Mihăilescu (1932), N.M. Popp (1938),
Dobrogea, la Histria şi Mangalia, unde la cca 2 m M. Paucă (1954) şi N. Orghidan (1969).
sub nivelul hidrostatic s-au descoperit morminte Gh. Munteanu-Murgoci, într-o conferinţă din
romane şi greceşti, iar în Delta Dunării, la săparea 1904 (publicată în 1912) ţinută la Societatea Regală
canalului Sulina, s-au găsit schelete de elefanţi şi Geografică Română, face o serie de consideraţii
rinoceri, ambele constatări indicând existenţa unei asupra mişcărilor ce au afectat litoralul marin şi
mişcări de scufundare a regiunilor respective. Delta Dunării, pe baza unor informaţii istorice şi a
Denumite la început de J. Gilbert mişcări analizei reţelei hidrografice din Dobrogea de nord.
epirogenetice (generatoare de continente), de M. Paucă (1954) a constatat grosimea mare (400 m)
V.V. Belousov – mişcări oscilatorii şi de R.W. a aluviunilor cuaternare ale conului Mureşului,
Van Bemmelen – mişcării de undaţie, cunoscutul dovadă a mişcărilor negative postlevantine.
geolog V. Obrucev introduce termenul de mişcări Mişcările de scufundare din Bazinul Pannonic sunt
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 45
Info
evidenţiate şi de numeroşii afluenţi ai Dunării din Într-o publicaţie ulterioară, R. Ciocârdel şi A.
sectorul cuprins între confluenţa cu Drava şi Tisa, Esca (1966) au în vedere, în afara datelor geologice
Timiş şi Morava. şi geofizice cunoscute, datele nivelmentului
Studii asemănătoare au efectuat şi V. Lăzărescu repetat executat pe unele trasee de către Direcţia
şi C. Dinu (1973), prin analiza variaţiei altitudinilor Topografică Militară şi elaborează o hartă
teraselor celor mai înalte aparţinând bazinelor preliminară a mişcărilor crustale verticale recente.
Prutului şi Siretului. Analiza respectivă a indicat Această hartă reprezintă o primă imagine provizorie
o puternică ridicare transversală a Carpaţilor a tendinţelor de deplasare verticală de pe teritoriul
Orientali, activă până în Cuaternar. Ridicarea, României.
extinzându-se transversal orogenului şi în platforma Într-o lucrare publicată în 1968, R. Ciocârdel,
adiacentă, indică o cauză profundă, subcrustală, M. Socolescu, A. Esca şi C. Teodorescu abordează
comună ariei orogenice şi zonei platformice. o arie mai largă în jurul Mării Negre şi întocmesc
Observaţii similare au fost făcute de V. o hartă a mişcărilor verticale recente ale suprafeţei
Lăzărescu (1969) asupra platformei Predeal, crustei terestre, hartă redactată pe baza datelor
element geomorfologic inedit, pus în evidenţă publicate în Uniunea Sovietică, Ungaria, Bulgaria
de geograful G. Vâlsan (1940), care aprecia că şi România. Din această reprezentare cartografică
această platformă s-a format la finele Pliocenului şi se remarcă două centre de ridicare intensă (în zona
începutul Cuaternarului. Autorul a calculat viteza Kirovograd–Krivoi Rog şi în sectorul nordic al
medie de ridicare a regiunii în timpul perioadei Carpaţilor Răsăriteni), separate de o zonă cu valori
cuaternare, de 0,09-0,2 mm/an. Se compară aceste maxime ale mişcărilor de scufundare pe linia
valori cu situaţia poziţiei pietrişurilor de Cândeşti la Odessa–Vinniţa–Jitomir.
altitudinea de 1000 m în Măgura Odobeştilor, unde Studiile sistematice ale mişcărilor crustale re-
ar rezulta o viteză de ridicare de 0,3-0,6 mm/an. Pe cente au făcut şi fac parte din programele de cercetare
baza acestor două situaţii se poate aprecia faptul ale ţărilor cu seismicitate ridicată, cum ar fi China,
că viteza de ridicare cuaternară a zonei de curbură Statele Unite şi Japonia. Într-un articol anterior
a Carpaţilor a fost de 0,1-0,6 mm/an, valoare am menţionat Programul Chinez pentru Predicţia
inferioară cu un ordin de mărime celei determinate Cutremurelor sau Programul Japonez, iar în Statele
de măsurătorile geodezice. Lăzărescu (1969) pune Unite Programul de Reducere a Hazardului Seismic.
această diferenţă pe seama caracterului episodic Cercetările s-au derulat prin observaţii geodezice
al mişcărilor neotectonice şi modului diferit de clasice (de nivelment repetat şi de triangulaţie şi de
manifestare în ariile orogenice, de cele din zonele trilateraţie), iar mai târziu prin tehnici şi aparaturi
de platformă. moderne, spaţiale, cum ar fi aparatura Doppler şi,
De altfel, şi geologul Gh. Munteanu-Murgoci a în ultimii ani, odată cu inventarea sateliţilor de
fost preocupat de geomorfologia Câmpiei Române, navigaţie, măsurători prin tehnologie satelitară GPS
explicând direcţia cursurilor inferioare ale râurilor (Global Positioning System).
Buzău şi Râmnic prin mişcările de scufundare ale În 1987, la Vancouver, la a XVIII-a Adunare
zonei cuprinse între Focşani şi Galaţi. Analog, Generală a Uniunii Internaţionale de Geodezie şi
explică prin scufundări locale axiale dispoziţia Geofizică, în structura Asociaţiei Internaţionale de
convergentă a reţelei hidrografice din regiunile Geodezie s-a înfiinţat secţiunea de „Poziţionare”,
Piteşti, Rm.-Vâlcea şi Filiaşi (Codarcea, 1957). destinată tocmai acestor studii cu impact asupra
Analiza hărţii geotectonice şi a unor fenomene întregului glob, în vederea modelării proceselor
geomorfologice a permis lui Radu Ciocârdel şi geodinamice la scară locală şi regională. În cadrul
Miron Popescu (1965) stabilirea unor tendinţe acestei asociaţiei se numără şi Comisia Mişcărilor
actuale ale mişcărilor crustale verticale ale Crustale Recente, al cărei obiectiv ştiinţific a
teritoriului României. Astfel, autorii menţionează fost coordonarea studiilor geodezice în vederea
mişcările de ridicare ale regiunii de curbură a elaborării hărţilor mişcărilor crustale recente pe
Carpaţilor Orientali, tendinţele de scufundare arii largi şi în poligoane-test, destinate urmăririi în
ale Dobrogei centrale şi nordice şi a zonei dintre timp a deplasărilor crustale pe arii restrânse. O altă
Galaţi şi Focşani. Sectorul valah al Platformei sarcină a comisiei a fost monitorizarea driftului
Moesice reprezintă o arie cu o slabă tendinţă continental, precum şi înţelegerea mişcărilor
de ridicare, care se prelungeşte şi pe teritoriul crustale în complexitatea lor şi a relaţiei lor cu
Bulgariei. Zona de frontieră cu Ungaria, aparţinând alte fenomene naturale. Cooperarea Comisiei
Depresiunii Pannonice, apare afectată de o mişcare Mişcărilor Crustale Recente cu Comisia de
de scufundare. Coordonare Internaţională a Tehnicilor Spaţiale
46
Info
pentru Geodezie şi Geodinamică s-a făcut cu legătură cu ţările învecinate. Reţeaua se prezenta
scopul diversificării informaţiilor în regiuni clasice sub forma a două inele, unul în interiorul Bazinului
din Europa, America de Nord şi aria Pacifică Transilvaniei şi altul la exteriorul Carpaţilor,
(Rădulescu, Nacu, Mateciuc, 2002). incluzând şi Munţii Apuseni (Cornea et al., 1979).
Observaţiile geodezice, acompaniate de Compensarea acestei reţele de nivelment (alcătuită
măsurători gravimetrice, observaţii ale mare- din 72 linii, dintre care 63 în cadrul poligoanelor
grafelor şi ale deformărilor crustale (cu tiltmetre, închise) s-a realizat prin metoda măsurătorilor
straimetre şi creepmetre) au furnizat date şi condiţionate şi a celor indirecte; eroarea medie
informaţii utilizate la predicţia cutremurelor pătratică a diferenţelor de nivel compensate nu
puternice, din zonele cu seismicitate ridicată. a depăşit ± 0,67 mm, iar eroarea pentru 1 km de
În România, studiul sistematic al mişcărilor drumuire a fost de ± 1,86 mm. Altitudinile calculate
crustale verticale recente prin metoda geodezică s-au referit la nivelul mediu al Mării Negre,
a debutat în anul 1968, în cadrul Institutului în punctul Constanţa, la epoca 1975 (Popescu,
de Geofizică Aplicată. Iniţiatorul şi promotorul Drăgoescu, 1987).
acestor studii a fost ing. geodez Ioan Drăgoescu Calculul vitezelor de mişcare verticală s-a
(1930-1993). Acestea s-au desfăşurat sub făcut prin metoda reţelelor geokinetice, controlată
coordonarea Comisiei Academiilor pentru prin metoda gradienţilor. Valorile compensate
Geofizică Planetară (KAPG) şi a serviciilor ale vitezelor s-au obţinut prin legarea reţelei
geodezice din Uniunea Sovietică şi ţările ex- compensate la punctul Giurgiuleşti (a cărei viteză
comuniste (Rădulescu, Nacu, Mateciuc, 2003). de mişcare a fost apreciată la –0,2 mm/an), cu
Cercetările efectuate s-au concretizat în elaborarea ajutorul liniei de nivelment Bărboşi–Giurgiuleşti.
unei hărţi preliminare a vitezelor mişcărilor crustale Cu valorile calculate în punctele reţelei s-a elaborat
verticale pe teritoriul României (Drăgoescu, 1972), harta vitezelor de mişcare verticală la scara
ce a fost inclusă în Harta Europei Centrale, scara 1 1 : 1 000 000, cu izolinii trasate la echidistanţa
: 2 500 000, publicată în 1973 la Moscova (editori de 1 mm/an şi izolinii secundare la 0,5 mm/an
I.A. Meşcerikov şi I.D. Boulanger). O variantă (Drăgoescu, Popescu, 1975).
îmbunătăţită a acestei prime imagini a fost finalizată Principalul element al acestei prime hărţi este
în 1975 de I. Drăgoescu şi M.N. Popescu, tipărită tendinţa de ridicare a Carpaţilor, în special în secto-
în cadrul institutului în 1977 (scara 1 : 1 000 000) rul de la nord de Valea Trotuşului, cu viteze maxime
şi publicată în cadrul unei sinteze geologo-geodezice de +6 mm/an (în zona Târgu-Neamţ–Câmpulung
în 1978 şi 1979 (I. Cornea, I. Drăgoescu, M.N. Moldovenesc); aria de ridicare se extinde şi în
Popescu, M. Visarion). partea nordică a Platformei Moldoveneşti. O altă
Harta respectivă a fost întocmită pe baza celor regiune afectată de mişcări intense de ridicare (+3,5
mai vechi măsurători de nivelment geometric mm/an) s-a conturat în Carpaţii Meridionali, în
executat în reţeaua de ordinul I din Banat şi zona Teregova–Petroşani, pe aria Munţilor Ţarcu,
Transilvania, în perioada 1881-1896 şi, mai târziu, Godeanu şi Retezat. În Munţii Apuseni apar mişcări
în patru perioade de timp, şi anume: 1895-1913, de ridicare de intensitate redusă (1,5 mm/an), iar
1919-1941, 1949-1960 şi 1961-1972 (Cornea et aria Depresiunii Transilvaniei este cvasistaţionară.
al., 1978, 1979). Măsurătorile din sec. XIX au fost În sectorul vestic al ţării (Depresiunea Pannonică)
efectuate de Institutul Geografic Militar din Viena, se remarcă mişcări de subsidenţă (de coborâre), care
iar celelalte de Direcţia Topografică Militară din depăşesc viteze de –2 mm/an (în zonele Sânnicolau
Bucureşti şi IGFCOT (din 1958). Mare–Nădlac şi Sohodol). Regiunea sudică a ţării
Reţeaua de nivelment de ordinul I (măsurată în poate fi divizată în două sectoare distincte: unul, la
prima etapă, 1881-1960) a avut o lungime totală vest de râul Argeş, cu mişcări de ridicare, şi altul, la
de cca 5.000 km; reperii geodezici au fost plantaţi est de Argeş, de o stabilitate relativă (–0,5 mm/an).
la distanţe de cca 1,5 km, fiind alcătuiţi din plăci Teritoriul dobrogean este caracterizat de o slabă
de fontă, încastrate în pereţii de zid sau de piatră tendinţă de ridicare, cu excepţia zonei litorale, unde
ai clădirilor plasate, în general, pe principalele căi s-au înregistrat mişcări moderate de scufundare, la
ferate şi drumuri naţionale. sud de Constanţa (–1,5 mm/an).
În etapa următoare (1961-1972), nivelmentul Această primă imagine asupra deplasărilor
geometric de înaltă precizie s-a efectuat într-o crustale verticale a fost inclusă în Harta regiunii
reţea geodezică îmbunătăţită, în lungime ceva mai carpato-balcanice, scara 1 : 1 000 000, tipărită la
mare, de cca 5.800 km, alcătuită din 14 poligoane Budapesta în anul 1979 (Joó et al., 1981). În afara
(cu lungimi de 300-1.105 km) şi 9 linii izolate, de României, alte şase ţări (Polonia, Cehoslovacia,

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 47


Info
Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, URSS – sectorul obţinută prezintă aceleaşi particularităţi generale
sud-vestic) sunt incluse în harta respectivă. evidenţiate în harta tipărită în 1977 (Popescu,
După cutremurul vrâncean din 4 martie 1977, Drăgoescu, 1986, 1987; Popescu, Lăzărescu,
s-au iniţiat măsurători de nivelment de înaltă 1988). Se confirmă ridicarea regiunilor muntoase,
precizie în reţeaua naţională de ordinul I. iar mişcările de subsidenţă afectează ariile de
În reţeaua respectivă s-au inclus două linii câmpie şi cele depresionare. Se remarcă şi unele
suplimentare – Adjud–Ciceu şi Tg.-Jiu–Simeria –, diferenţe faţă de imaginea anterioară.
fiind constituită în final din 15 poligoane închise, Astfel, în Dobrogea sudică s-au determinat
cu 59 linii de nivelment şi 1328 reperi geodezici. viteze maxime de –3 mm/an într-o zonă în care s-a
Valorile neînchiderilor poligoanelor respective cartat o anomalie magnetică negativă (Rădulescu,
au fost cuprinse între 0,01-1,85 mm, distribuite, Nacu, Mocanu, 1991). Câmpia Română este afectată
în principal, în domeniul 0,42-0,69 mm (72%). de mişcări de subsidenţă mai accentuate în sectorul
Cu datele acestor măsurători de nivelment s-a estic, la nord şi est de Bucureşti, cu viteze maxime
calculat o altă serie de viteze de mişcare verticală. de –2,0-2,5 mm/an. În sectorul central apar mişcări
Intervalele de timp între măsurători au fost de 10- slabe de ridicare (+1,0 mm/an) în zonele Piteşti–
15 ani (47%), 16-22 ani (36%), 23-32 ani (15%). Turnu Măgurele şi Alexandria–Roşiori (Figura
Valorile vitezelor verticale s-au raportat la punctul nr. 1); spre vest, în zona Craiova–Băileşti, s-au
fundamental Constanţa, viteza absolută a acestui evidenţiat mişcări de coborâre a reperilor geodezici
punct fiind estimată la valoarea de –2,51 mm/an, (–1,0 mm/an). În Câmpia de Vest (Depresiunea
apropiată de valorile obţinute la maregrafele de la Pannonică), aria cu maximă subsidenţă se plasează
Burgas şi Varna din Bulgaria (Popescu, Drăgoescu, la NV de Timişoara şi la graniţa cu Ungaria (viteze
1986, 1987). Prelucrarea datelor geodezice s-a făcut de –2,00 mm/an). Aria Carpaţilor Orientali este
printr-o colaborare între specialiştii Centrului de afectată tot de mişcări de ridicare, dar de intensitate
Fizica Pământului şi Seismologie (actualul Institut ceva mai redusă în comparaţie cu harta anterioară
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica (viteze maxime de +5,0 mm/an în sectorul nordic
Pământului) şi cei ai Institutului de Geodezie, al ariei orogenice). Regiunea seismogenă Vrancea
Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea este situată într-o arie cu subsidenţă redusă (–0,5
Teritoriului (IGFCOT). mm/an) şi într-o zonă de intensificare a deplasărilor,
Harta vitezelor de mişcare verticală recentă s-a la nord de Năruja.
bazat pe datele nivelmetrului geometric executat În cadrul studiului mişcărilor crustale recente,
în perioada 1978-1983. Imaginea geodinamică ing. Ioan Drăgoescu a proiectat şi realizat un reper

Figura nr. 1: Harta mişcărilor crustale verticale recente, ediţia 1977


(după Cornea, Drăgoescu, Popescu, Visarion, 1977).
48
Info
tubular de nivelment (RTD), conceput special Orientali). Contactul dintre orogen şi vorland este
pentru acest gen de măsurători. Reperul respectiv mascat de o serie de mişcări diferenţiale, de ridicare
(dintr-o ţeavă de plastic) este încastrat în găuri cu pe aria orogenică şi de subsidenţă pe marginile
adâncimi de 2-6 m, funcţie de natura subsolului; platformelor. În zona de curbură a Carpaţilor se
ţeava este introdusă într-un alt tub protector de PVC remarcă mişcări accentuate de coborâre a suprafeţei
(cu diametrul de 12 cm), care, la partea superioară, crustei acestei arii, cu valori maxime în sectorul Balta
are fixată o marcă convexă de porţelan pe care se Albă (–4 mm/an). Mişcări moderate de scufundare a
sprijină mirele în cadrul măsurătorilor. crustei s-au conturat şi în estul Platformei Moesice
Harta vitezelor de mişcare verticală realizată în (Dobrogea sudică) şi în zona Arad–Timişoara şi
1985 a stat la baza elaborării, în 1987, a unei hărţi Oradea. Noua imagine a tendinţelor actuale ale
a gradienţilor orizontali ai deplasărilor verticale; suprafeţei crustei au completat modelul geodinamic
aceasta a evidenţiat o serie de gradienţi orizontali în acceptat de specialiştii români şi au confirmat
poligonul din faţa curburii Carpaţilor (Mărăşeşti– persistenţa proceselor dinamice semnalate de
Tecuci–Galaţi–Buzău–Mărăşeşti), în zona Turnu studiile neotectonice (Gabriela Polonic, 1985, 1986,
Măgurele şi la Timişoara etc. Aceste aliniamente 1988). Sunt evidenţiate clar modificările regimului
au fost corelate cu fracturi importante, unele dintre mişcărilor crustale datorate fracturilor active, cum ar
ele având un caracter seismic activ, fiind, probabil, fi faliile Dragoş Vodă, Solca, Trotuşului, Mureşului,
legate de producerea cutremurelor subcrustale din Cernei, Tinosu–Bărăitaru, precum şi fracturile
Vrancea. Harta respectivă exprimă gradienţii prin majore Peceneaga–Camena, Capidava–Ovidiu şi
valori unghiulare, care reflectă înclinarea suprafeţei falia Intramoesică.
crustei terestre (Drăgoescu et al., 1989). Imaginea După cutremurul major din 4 martie 1977,
respectivă a făcut parte din harta ariei carpato- studiul mişcărilor crustale s-a diversificat prin
balcanice (coordonată de Ungaria) şi cea privind iniţierea unor măsurători geodezice clasice în
regiunea est-europeană (coordonată de fosta poligoanele geodinamice Gruiu–Căldăruşani
Uniune Sovietică), ambele la scara 1 : 2 500 000. (1979), Rast–Lom (1986) şi Nehoiu–Bâsca Rozilei
În ambele imagini s-au figurat şi informaţiile (1986). În cele ce urmează se vor menţiona unele
seismotectonice cunoscute. elemente privind studiile derulate în cadrul acestor
O altă abordare a problemei gradienţilor reţele geodezice.
orizontali s-a efectuat de prof. Victor Mocanu Poligonul-test Gruiu–Căldăruşani a fost
(1989) prin metoda Thurm (1978), într-o reţea proiectat şi realizat în vederea evidenţierii în
pătratică cu latura de 10 km. Respectiva metodă special a deplasărilor orizontale într-un sector al
permite determinarea modulului vectorului faliei crustale Intramoesice Ploieşti–Fierbinţi–
gradient (grad W), precum şi orientarea acestuia. Călăraşi (Cornea et al., 1980). Materializarea
Harta vectorului gradient W (scara 1 : 1 000 000) reţelei a început în 1979 cu 12 reperi de adâncime
a utilizat datele vitezelor de mişcare verticală (încastraţi în foraje tubate, cu adâncimi de cca
interpolate în nodurile reţelei pătratice amintite. 30 m), finalizată în 1983, cu un număr total de
Analiza respectivei imagini a evidenţiat existenţa 32 reperi geodezici (22 de adâncime şi 10 reperi
unor sectoare de extensie (rectori divergenţi) de suprafaţă) (Bonatz, Ghiţău, Rădulescu, 1994;
şi unele coridoare cu schimbări regionale ale Ghiţău et al., 1996) (Figura nr. 2).
Reperii de adâncime au avut o structură
orientărilor vectorilor.
complexă,
p fiind alcătuiţi dintr-un tub metalic
Studii ceva mai recente (Zugrăvescu et al., 1998)
au avut în vedere datele nivelmentului de înaltă
precizie, executat în perioada 1893-1994, pe baza
cărora s-a elaborat o nouă hartă a mişcărilor crustale
verticale pe teritoriul ţării. La întocmirea acesteia s-a
ţinut seama de compartimentarea crustei terestre în
acest areal, conform modelului geodinamic actual,
acceptat de majoritatea cercetătorilor (Zugrăvescu
D., Polonic Gabriela, 1997).
Imaginea obţinută prezintă unele diferenţe
importante faţă de hărţile anterioare. Astfel, valorile
maxime ale vitezelor verticale apar în Carpaţi, în zona
Munţilor Buzăului şi Bucegilor (+5 mm/an) şi nu Figura nr. 2: Amplasarea reţelei geodezice în
unde a evidenţiat harta din 1985 (în nordul Carpaţilor poligonul geodinamic Gruiu-Căldăruşani.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 49
Info
interior (de lungimea găurii de foraj), cimentat un profil seismic de reflexie, cu acoperire multiplă
până în talpă şi protejat de două tuburi ceramice, de ordinul 48 şi înregistrări până la 16 secunde.
cu diametre de 200 şi 400 mm (în lungime de 3 m), Măsurătorile gravimetrice au utilizat un
cu vată minerală între ele şi o placă şi un capac gravimetru Lacoste–Romberg (model G), pus
metalic de protecţie la partea superioară; înălţimea la dispoziţie de Fundaţia „Humboldt”, ce s-au
reperului de la sol a fost de 1,50 m. executat în vara lui 1985 şi 1986, toamna lui 1986
Reperii de suprafaţă au fost, de fapt, nişte borne şi în 1990. Observaţiile gravimetrice din 1986 s-au
de ciment, cu înălţimea de 2,40 m (de la sol 1,20 m), efectuat înainte şi după cutremurul vrâncean din
de formă paralelipipedică, la partea superioară 30 august (Ms = 7,0). Programul de prelucrare a
de dimensiuni 0,40/0,40 m, iar la cea inferioară datelor de observaţie corectate a fost dezvoltat de
1,20/1,20 m; placa metalică de la partea superioară colectivul Facultăţii de Geodezie al Universităţii
era protejată de un capac metalic. Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Corecţiile
Măsurătorile de trilateraţie, triangulaţie şi aplicate valorilor măsurate au avut în vedere
de nivelment geometric s-au executat, în mai eliminarea influenţelor variaţiilor mareelor terestre
multe perioade de timp, de către specialiştii asupra gravităţii în fiecare punct de observaţie;
Facultăţii de Geodezie (din cadrul Universităţii aceste corecţii au fost furnizate de specialiştii
Tehnice de Construcţii din Bucureşti), sub germani ai Departamentului de Geodezie Teoretică
conducerea prof. Dumitru Ghiţău. Prelucrarea al Universităţii din Bonn. Rezultatul final a fost
observaţiilor geodezice s-a făcut în colaborare şi reprezentat de imaginea anomaliei Bouguer şi a
cu sprijinul Fundaţiei germane „Alexander von anomaliei locale în toate cele 32 puncte ale reţelei
Humboldt”, prin specialiştii Departamentului de geodezice. Aceasta a evidenţiat o anomalie de
Geodezie Teoretică al Universităţii din Bonn şi minim, pe direcţia NV-SE, cu un gradient intens de
al Departamentului de Geodezie al Universităţii variaţie în apropierea zonei în care, la suprafaţă, au
din Karlsruhe. Fundaţia menţionată a asigurat apărut anterior trei cratere (prin care au erupt gaze
utilizarea unor echipamente performante (teo- şi noroi, la săparea unui foraj în comuna Lipia),
dolite DKM-2 şi DKM-3 şi aparatură pentru indicând, astfel, existenţa unei fracturi principale
măsurarea distanţelor Kern Mekometer 3000 sau satelit. S-au calculat şi prima şi a doua derivată
EDM şi 5000 EDM). a anomaliei Bouguer, care au arătat acelaşi minim
Prelucrarea măsurătorilor de triangulaţie şi local menţionat anterior. Măsurătorile efectuate
trilateraţie executate în reţeaua iniţială (din 12 înainte şi după seismul puternic din 30 august 1986
reperi de adâncime) în anii 1982 şi 1989 a remarcat au indicat diferenţe de gravitate între +79 μgal şi
deplasări orizontale pe direcţia SE-NV, cu viteze –64 μgal, pozitive în sectorul nord-estic şi negative
medii de 1,14 mm/an şi 1,85 mm/an; valorile mai în cel sud-vestic. Efectele se datorează compactării
mari ale vitezelor de deplasare orizontală s-au diferenţiale şi, probabil, microfracturării cauzate de
determinat în sectorul nord-estic şi ceva mai reduse acest cutremur puternic, care a modificat distribuţia
în partea sud-vestică, în zona pârâului Gruiu. fluidelor în cuvertura sedimentară a subsolului
Dimensiunea redusă a reţelei geodezice (de cca 1,5 regiunii (Ghiţău et al., 1996).
km) a evidenţiat caracterul local al deplasărilor; În anii 1986, 1988 şi 1990 s-au efectuat şi
extinderea acesteia către NE şi SV ar fi fost în măsurători ale câmpului geomagnetic cu un
măsură să obţină informaţii certe de pe ambele magnetometru protonic Geometrics. În reţeaua
flancuri ale faliei investigate (falia Intramoesică). iniţială (din 12 reperi) nu s-au evidenţiat variaţii
Măsurătorile de distanţe (trilateraţie) au fost semnificative ale câmpului magnetic total.
utilizate pentru determinarea parametrilor de În 1986, specialiştii japonezi ai Universităţii
deformaţie (de strain) prin metoda elementului finit Nagoya au executat măsurători geoelectrice prin
(Nacu et al., 1994; Ghiţău et al., 1996; Nacu, 1998). metoda potenţialului natural, pe trei profile care
S-au avut în vedere datele de observaţie din 1982, au traversat reţeaua poligonului geodezic. În zona
1984, 1986 şi 1989; configuraţia axelor de extensie cu valori reduse ale câmpului geomagnetic s-a
şi compresie, corespunzătoare celor 11 elemente conturat o intensă anomalie electrică dipolară.
finite (triunghiuri), pentru perioada maximă 1982- Profilul seismic de reflexie, lung de cca 15
1989, nu a permis o interpretare geodinamică km, a traversat zona poligonului pe direcţia NE-
coerentă a acestor informaţii. SV. Pe secţiunea de timp respectivă se remarcă,
Suplimentar, în poligonul Gruiu–Căldăruşani în partea superioară, numeroase reflexii paralele,
s-au efectuat şi alte investigaţii geofizice, corespunzătoare formaţiunilor neogene, şi o
măsurători gravimetrice, magnetice, geoelectrice şi reflexie intensă în baza acestora (limita Sarmaţian/

50
Info
Cretacic). În secvenţa inferioară s-au corelat două cu excepţia a patru puncte stabile (fără deplasări),
grupuri de reflexii, corespunzătoare sedimentelor s-au obţinut direcţii de mişcare haotice, ce nu pot fi
mezozoice şi paleozoice. În sectorul central integrate într-o viziune coerentă.
al profilului s-au înregistrat axe de difracţie în După seismul major din 4 martie 1977, s-au
partea inferioară a cuverturii neogene, şi apare şi iniţiat măsurători de nivelment de înaltă precizie
o descreştere a reflectivităţii seismice, datorată, în poligonul (din reţeaua de ordinul I) Mărăşeşti–
probabil, fracturii Intramoesice. Tecuci–Galaţi–Făurei–Buzău–Mărăşeşti, poligon
Un alt poligon geodezic, proiectat în vederea situat în faţa curburii Carpaţilor Orientali, din
abordării unor studii geodinamice, a fost poligonul vecinătatea zonei seismic-active Vrancea. Din
româno-bulgar din zona localităţilor Rast–Lom– punct de vedere tectonic, acest poligon regional
Vidin–Calafat (Drăgoescu et al., 1988). Reţeaua este situat în cea mai mare parte în aria de avanfosă
de nivelment a fost constituită din 6 reperi pe şi în sectorul vestic al Platformei Moesice şi al
malul românesc şi 18 pe malul bulgăresc; aceştia Promontoriului Nord-Dobrogean. Particularitatea
au configurat reţeaua poligonului, alcătuită din 11 principală a acestui areal, în special în sectorul
poligoane închise (în lungime de 150 km) şi trei vestic, este grosimea mare a cuverturii sedimentare;
linii peste Dunăre. Plantarea reperilor s-a făcut în pe flancul estic al Depresiunii Focşani–Odobeşti,
perioada 1983-1985 (reperi RTD, cu lungimi de sondajele seismice de adâncime au determinat
2-4 m). grosimi ale acestui domeniu crustal de 17-18
Reţeaua planimetrică a avut o configuraţie km (Rădulescu, 1979, 1981, 1991). Lucrările de
diferită, fiind proiectată şi realizată de partenerii foraj şi studiile geofizice au indicat prezenţa unor
bulgari. Aceasta a fost formată din 6 reperi în fracturi crustale majore, orientate NV-SE, cum ar fi
sectorul românesc şi 17 pe malul bulgăresc al prelungirea faliilor dobrogene Peceneaga–Camena
Dunării. În această reţea s-au executat măsurători şi Capidava–Ovidiu. Variaţiile relative ale înălţimii
de distanţe (de către Direcţia Topografică Militară) reperilor pe linia Mărăşeşti–Fileşti în perioada
şi măsurători unghiulare de către specialiştii de timp între 1961 şi 1986 au indicat, pe un fond
bulgari. cvasistaţionar, schimbări locale semnificative
Măsurătorile de nivelment geometric s-au (pozitive şi negative) în zona faliei Peceneaga–
executat în anul 1986, care, pe linia Calafat–Rast, Camena (a prelungirii acesteia).
s-au comparat cu datele măsurătorilor din 1964, Trebuie amintit şi faptul că preocupări similare
constatându-se viteze de mişcare verticală cuprinse a avut şi are Institutul de Geodinamică „Sabba
între –12 mm/an şi +0,4 mm/an. Din cauza unor S. Ştefănescu” (al Academiei Române) în cadrul
dificultăţi financiare, măsurătorile programate unui program ştiinţific intitulat “Studii geofizice
pentru perioada 1991-1992 nu au mai putut avea complexe în ariile geodinamice active, în special
loc. în zona seismogenă Vrancea”. În afara unor
Studii geodezice şi geofizice s-au efectuat şi în studii geofizice (gravimetrice, geomagnetice,
poligonul Nehoiu–Bâsca Rozilei, situat pe Valea geoelectrice, maree terestre), s-au monitorizat
Buzăului (în lungime de cca 5 km), în zona flişului deformările crustei terestre în trei poligoane
paleogen al Carpaţilor Orientali. Geodinamic, geodinamice: Căldăruşani–Tulnici, Crăciuneşti–
acest poligon este situat în faţa subplăcii Mării Padeş şi Delta Dunării–Mangalia. Observaţiile
Negre, în accepţiunea lui Airinei (1976), arie în efectuate au evidenţiat existenţa unor deplasări
care se presupune că au loc mişcări de subducţie orizontale şi verticale, corelate cu particularităţile
către nord-vest, în contact cu subplaca Intra-alpină. tectonice ale ariilor respective.
Reţeaua geodezică respectivă a fost alcătuită din Anul 1995 a marcat începutul studiilor satelitare
18 reperi, plantaţi la distanţe de 500-700 m (Calotă GPS în România, în cadrul unui proiect european
et al., 1988). Măsurătorile geodezice au fost CERGOP (Central European Geodynamic Project),
executate de fostul Institut de Studii şi Proiectări destinat studiilor geodinamice în zona Europei
Hidroenergetice, în colaborare cu Institutul de Centrale. Proiectul, finanţat de Comunitatea
Geodezie al Universităţii din Karlsruhe, în fiecare Europeană, a debutat în 1994 în cadrul reţelei
an, începând din 1985, şi înainte şi după seismul din geodezice CEGRN, care a acoperit teritoriile a
30 august 1986. În afara măsurătorilor geodezice, 10 ţări (Austria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia,
s-au efectuat şi măsurători gravimetrice, cu un Polonia, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi Ungaria),
gravimetru La Coste–Romberg. Pentru perioada fiind constituită din 31 reperi GPS. Din 1995,
1986 (înainte de seismul din 30 august)-1988, s-au reţeaua s-a extins şi pe teritoriul României cu încă
determinat vectorii de deplasare orizontală care, 8 reperi.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 51


Info
Obiectivele ştiinţifice ale proiectului CERGOP Fundata – au fost incluşi (începând din 1997) în
au fost următoarele: interpretarea studiilor de reţeaua de măsurători geodezice derulate în cadrul
geodinamică în contextul tectonic al Europei unui proiect internaţional (SFB 461, iniţiat de
Centrale; investigarea structurii zonei Tornquist– Universitatea din Karlsruhe, Germania), destinat
Teisseyre, a Bazinului Pannonic şi a orogenului descifrării proceselor geodinamice responsabile de
carpatic; crearea unui cadru de referinţă pentru producerea seismelor puternice din aria seismic-
studiile ulterioare; stabilirea unor colaborări activă Vrancea.
extinse, a unui schimb de date şi informaţii, Prelucrarea datelor GPS s-a făcut în mai multe
precum şi publicarea în comun a rezultatelor centre de profil din Austria (Graz), Cehia (Zdiby),
cercetărilor; crearea unor baze de date privind Croaţia (Zagreb), Germania (Frankfurt pe Main),
punctele reţelei CEGRN. Reţeaua românească Italia (Udine), Polonia (Varşovia), Slovacia
CEGRN a fost alcătuită din cinci puncte, (Bratislava) şi Ungaria (Penc).
amplasate pe aria orogenului carpatic (Tismana, Prelucrarea măsurătorilor executate în anii
Fundata, Vrancea, Vatra Dornei şi Gilău), un reper 1995, 1996 şi 1997 prin elaborarea a trei modele
în cadrul Orogenului Nord-Dobrogean (Măcin), ale vitezelor (unul, analitic, bazat pe constrângerile
unul în Platforma Moldovenească (Iaşi) şi unul în unei reţele libere) a evidenţiat viteze relative de
Platforma Moesică (Măgurele). Reperii respectivi deplasare orizontală cu valori mici, sub 3 mm/
au fost plantaţi în anul 1994, fiind alcătuiţi dintr-un an, cu excepţia reperilor de la Iaşi şi Tismana. În
reper principal, unul adiţional şi o gaură liberă privinţa deplasărilor verticale, acestea au valori mai
(de rezervă). Reperul principal şi cel adiţional au mari (de ordinul ±5 mm/an), cu excepţia reperului
fost alcătuiţi dintr-un şurub de oţel (protejat de de la Vatra Dornei, care depăşeşte +15 mm/an
un capac de protecţie), fixat prin cimentare într-o (Becker et al., 1988). Datorită intervalului de timp
gaură practicată în roca amplasamentului respectiv relativ mic (1997-1995), autorii nu au putut trage
(Rădulescu et al., 2003). nişte concluzii ferme, rezultatele obţinute fiind
În reţeaua geodezică respectivă (Figura nr. 3) nesemnificative.
s-au executat măsurători în anii 1995, 1996, 1997, Reţeaua geodezică CEGRN de pe teritoriul
1999 şi 2001. Aparatura utilizată (receptori tip României a fost, ulterior, îndesită în anii următori
Trimble SSE şi SSI) a fost pusă la dispoziţie de (1997, 2000, 2002 şi 2003), ajungându-se să fie
partenerii germani din cadrul Agenţiei Federale compusă din 56 staţii GPS şi purtând denumirea
pentru Cartografie şi Geodezie (din Frankfurt de „reţeaua Vrancea”. În 1997, reţeaua proiectată şi
pe Main). Unii dintre reperii reţelei CEGRN materializată a fost „centrată” pe zona seismogenă
(Central European Geodynamic Regional Vrancea şi a fost formată din 25 de puncte
Network) – Vrancea, Măgurele, Iaşi, Măcin, (incluzându-se şi 5 puncte din reţeaua CEGRN).

Figura nr. 3: Reţeaua CEGRN de pe teritoriul României.

52
Info
Datele de observaţie obţinute în „reţeaua Unele dintre fracturile crustale majore s-au
Vrancea” (extinsă) au permis o analiză a manifestat prin configuraţia izoliniilor vitezelor de
deformărilor crustale din acest areal, în perioada mişcare verticală. Astfel, falia Peceneaga–Camena
1998-2000 (Mateciuc, 2010). S-a utilizat metoda separă aria de subsidenţă din estul oraşului Bacău
elementului finit, metodă testată anterior în (cu viteze de –1,0 mm/an) de zona de ridicare
poligonul geodinamic Gruiu–Căldăruşani. În corespunzătoare Avanfosei carpatice (+1,5 mm/an)
reţeaua respectivă s-au definit 42 elemente finite şi arealul dintre Bârlad şi Galaţi.
(triunghiuri), în care s-au determinat valorile În Dobrogea, falia Capidava–Ovidiu limitează
deformărilor (strain-ului) maxime şi minime, care sectorul nordic al zonei de subsidenţă (cu viteze de
au indicat valori anomale în zonele cu activitate –3,0 mm/an) Constanţa–Negru Vodă.
seismică intensă şi o mişcare de rotaţie a reţelei. Falia Trotuşului desparte blocul nordic, cu
În încheierea acestei sumare treceri în revistă a ridicări maxime ale Carpaţilor Orientali, de sectorul
studiului mişcărilor crustale recente vom face unele sudic al acestora, printr-un cordon cu valori minime
consideraţii asupra particularităţilor geodinamice ale vitezelor (+1,0 mm/an).
actuale ale teritoriului României. Aceste câteva exemple relevă importanţa
studiului acestor mişcări crustale recente, cu
Astfel, în toate cele trei hărţi realizate (din
implicaţii directe în abordarea şi derularea
1975, 1985 şi 1998) privind vitezele deplasărilor
cercetărilor privind predicţia cutremurelor
verticale apar tendinţe similare, şi anume: regiunile
puternice din ariile seismogene.
muntoase sunt afectate de mişcări de ridicare, iar
platformele (câmpiile) mişcări de subsidenţă
(scufundare), de diferite intensităţi. Bibliografie selectivă:
Mişcările pozitive cele mai intense (+5-6 mm/an)
au apărut în primele imagini, în nordul Carpaţilor Calotă, C., Lăzărescu, V., Moldoveanu, T.,
Zugrăvescu, D. – Variații în timp ale gravității în
Orientali (în nordul Văii Trotuşului) şi, ceva mai
poligoane geodinamice din România, St. cerc. geol.
reduse (+ 3,5 mm/an), în Carpaţii Meridionali, la geofiz. geogr., seria Geofiz., 26, 1988, p. 3-16.
vestul Văii Oltului, în Munţii Banatului. În harta Cornea, I., Drăgoescu, I., Popescu, M., Visarion,
din 1998, autorii (D. Zugrăvescu, Gabriela Polonic, M. – Monografia mișcărilor crustale verticale recente
M. Horomnea, V. Dragomir) au evidenţiat aceste în Republica Socialistă România, preprint ICEFIZ –
mişcări intense (+5 mm/an) în zona de curbură (M. CFPS, 1978, 115 p.
Buzăului) şi în M. Bucegi. Viteze reduse de ridicare Drăgoescu, I., Popescu, M. – Harta mișcărilor
apar în regiunea epicentrală Vrancea, cu activitate crustale verticale recente pe teritoriul R.S. România,
ediţia 1975, Arhiva Inst. Geol. al României.
seismică subcrustală persistentă. Mişcările intense
Ghiţău, D., Ilieş, A., Moldoveanu, C., Marcu,
de ridicare din Carpaţii Orientali au fost legate de C., Săvulescu, C., Rădulescu, F., Nacu, V., Danchiv,
tendinţa de scufundare a discontinuităţii Moho prin Dorina, Mateciuc, D., Biter, M., Diaconescu, Camelia
schimbarea de fază ce are loc în acest domeniu – Results of geodetic geophysical studies carried out in
situat în baza crustei (Lăzărescu et al., 1980). the Gruiu–Căldărușani test-polygon, Rom. Reports in
Blocul sudic al Carpaţilor Orientali pare a avea Physics, 48, 9-10, 1996, p. 913-934.
deplasări similare sectorului estic al Carpaţilor Popescu, M.N., Drăgoescu, I. – Maps of recent
Meridionali. Falia Oltului separă acest bloc crustal vertical crustal movements in Romania: Similarities
and differences, J. Geodynamics, 8, 1987, p. 123-126.
de blocul adiacent vestic, care este compus din
Rădulescu, F., Nacu, V., Mocanu, V. – Study of
masivele muntoase dintre Olt şi Jiu.
Recent Crustal Movements, preprint Center for Earth’s
În harta din 1985, Platforma Moesică se Physics, 1991, 103 p.
evidenţiază printr-o intensificare a mişcărilor de Rădulescu, F., Nacu, V., Mateciuc, D. – Studiul
subsidenţă, în special în sectorul estic al Dobrogei mișcărilor crustale recente prin metode geodezice, St.
centrale şi sudice, precum şi la NV de Bucureşti cerc. geofiz., 41, 2003, p. 3-18.
(–3,0 mm/an), arie legată de regiunea depresionară Visarion, M., Drăgoescu, I. – Contributions on the
din faţa Carpaţilor Meridionali. Earth’s crust vertical movements in Romania, Rev.
Sectorul românesc al Bazinului Pannonic este Roum. Géol. Géophys. Géogr., Sér. Géophys., 19,
1975, p. 21-26.
afectat de tendinţe de scufundare (cu viteze de –2
Zugrăvescu, D., Polonic, Gabriela, Horomnea, M.,
mm/an), unitate tectonică cu o structură crustală Dragomir, V. – Recent vertical crustal movements on
particulară, cu adâncimi ale limitei Moho de 24-28 the Romanian territory, major tectonic compartments
km şi o zonă de tranziţie crustă/manta de grosime and their relative dynamics, Rev. Roum. Géophys., 42,
2-4 km. 1998, p. 3-14.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 53
Info
F O L O S I R E A P E T R O LU LU I ÎN
TIMPURILE VECHI

Jurist Ion M. UNGUREANU

(urmare din numarul trecut)

În 1550 este menţionată meseria de „fântânar”. Trebuie să reţinem că în Transilvania s-a


Nu există nici o îndoială că primii care au trecut la păstrat scrierea în limba latină fără întrerupere,
scoaterea petrolului din pământ au fost constructorii deci deosebit de situaţia Ţării Româneşti şi a
de fântâni pentru apă. Ulterior, fântânarul se Moldovei.
îndeletnicea şi cu scoaterea din puţuri a petrolului
sau a păcurii pe care o vindea. Fântânăritul şi
păcuritul erau specifice şi în satul Hâzeşti-Păcureţi
din judeţul Prahova. Şi acum unele familii poartă
numele de „Păcureţu”, chiar şi la Ţicleni avem
familii cu acest nume, venite din acea zonă, după
1954.
Pe la 1646, călătorind pe dealurile de la
Mosoare-Dofteana-Poieni şi Păcura din judeţul
Bacău, călugărul Baudinus este impresionat de
numeroasele gropi, din care ţăranii scoteau păcura
pe care o foloseau la ungerea osiilor căruţelor şi
chiar ca medicament.
Lambă din Câmpina, în 1697, vinde feciorului
„Dumnealui Postelnicul Vasile o parte din moşia
Câmpina compusă din câmp, din păduri, din apă,
din păcuri etc.”
Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei,
consemna în 1716 că pe malurile Tazlăului Sărat,
nu departe de Moineşti, izvorăşte o răşină minerală
de care se servesc ţăranii pentru ungerea osiilor la
căruţe.
Dintr-o hotărnicie datând din 1729, cu localizare
la Câmpina, reţinem: „Trăgându-se a doua oară
spre Buneşti am pus piatră în apa Doftanei, hotaru
şi trăgându-se până în Siliştea Târgului. Până în
Doftana spre Telega, am pus piatră d-n sus de
fântânile cu păcurile etc”.
În 1740 apare, la Alba Iulia, Valachiae
cibalutanae subteraneae descriptionae de
Mihailis Schendo, scrisă în limba latină, care, în Descriptio Moldaviae, în care marele cărturar
harta publicată în anexa de la sfârşitul lucrării, Dimitrie Cantemir descrie păcurile din ținutul
menţionează urme bituminoase şi în Oltenia. Moineștiului.

54
Info
Petcu Braşoveanu se jeluieşte domnului la zeciuiala în favoarea cârmuirii. Totuşi, păcurarii
1745 că jupânesele Ilinca şi Chiajna i-au încălcat erau scutiţi de zeciuială. Ulterior, păcura fiind tot
hotarele moşiei de 200 de stânjeni timp de 17 ani, mai mult căutată, interesul domnitorului conduce
cerând dijmă de bucate şi partea lui de 700 de la hotărârea că petrolul extras este al domnitorului,
vedre de păcură, dar Divanul îi aprobă numai 300 stabilind pentru „fântânari” o plată pentru fiecare
de vedre socotind vadra cu o jumătate de taler1. găleată extrasă.
Tot la 1745, domnitorul Constantin Şuţu acordă Consulul englez Wilkinson face o constatare în
drepturi de exploatare asupra unor moşii cu puţuri 1815 destul de interesantă: că păcura se găseşte în
unor moşneni în zona Văleni de Munte „…zicând apropierea lentilelor de sare, dovedită mai târziu şi
Moşnenii că ei au moşia cu puţuri cu păcuri ce se de ştiinţa geologică.
numeşte Izeşti ot sud Sac2, care au stăpânit-o din Dintr-un act de vânzare-cumpărare datat
vechime moşii lor, părinţii lor şi ei împreună cu noiembrie 1822, aflăm despre vânzarea unei gropi
puţuri necontenit…” „cu păcură în schelă, în coasta de la vale de puţul
Consulul Austriei la Bucureşti, Ştefan lui Sârghie plină cu pământ ca de cincizeci de ani
Raicevici, menţiona la 1788 că ţiţeiul se găseşte la astupată, care această groapă e numai pe patru
adâncimi mici, amestecat cu apă, că este de două oameni şi noi din păreţii noştri dăm o sută şaizeci
feluri – negru şi roşu –, că localnicii îl folosesc ca de zile partea jumătate vândută tocmeala ne-a fost
medicament şi ca unsoare pentru căruţe iar boierii lei 18, iar numitul să aibă a o destupa în pace”.
îl întrebuinţează la iluminatul curţilor în timpul Petrolul românesc continuă să intereseze pe
nopţii. mulţi străini. Astfel, misiunea ştiinţifică condusă
Tot la 1788, călătorul florentin Domenico de savantul rus Anatol Demidoff din perioada
Sestini – profesor la Universitatea din Pisa –, cu 1837-1840 în Ţările Române remarcă lipsa de
prilejul călătoriei în Valahia şi Moldova, printre interes a notabilităţilor pentru o bogăţie ca aceea a
altele consemna: „Nu cred că există în Europa unsorilor. El consemna că, în 1837, din puţurile de
un pământ mai bogat în salpetru ca cele două la Păcureţi se extrăgeau anual 225.000 kg de păcură
provincii (...). Domnitorul este obligat să trimită la şi că din unele puţuri chiar 15-80 kg zilnic.
Constantinopol 20.000 ocale de salpetru (...). Aici În 1804, Andreiaş Wolf – medicul oraşului
abundă catranul natural de două feluri: unul roşu şi Sibiu – scrie despre izvoarele de gudron mineral
altul negru, extras prin săparea la mică adâncime pe care moldovenii îl numesc păcură şi-l foloseau
în pământ. Uneori se întâlneşte o vână din acest ca unsoare pentru hamuri şi căruţe şi ca leac
bitum lichid pur, dar, mai adesea, amestecat cu împotriva înţepăturilor de insecte.
apă într-un bazin natural, de unde se strânge cu La 16 februarie 1819, domnitorul Alexandru
o lingură mare de lemn bitumul care s-a separat Şuţu dă o procură vameşilor de la Câmpina ca să
deasupra. Catranul roşu e un fel de asfalt care poate trimită „patru sute de vedre de păcură fără nici
fi întrebuinţat, fără altă pregătire, ca leac pentru un fel de amestecătură, sau apă” de la Ţintea şi
vindecarea unor boli la animale, dar, în general, Doftăneşti.
serveşte pentru ungerea roţilor de care şi pentru a În 1835 se extrăgea de la Păcureţi – Prahova
fi ars pe timpul nopţii, în curţile boiereşti”.3 „până la 80 kilogramuri” pe zi din gropi săpate.4
În Codul lui Caragea din Ţara Românească şi Perioada 1830-1840 cunoaşte o intensificare
al lui Calimachi din Moldova, din zorii secolului a încercărilor de a distila ţiţeiul şi se ajunge la
al XIX-lea, era stabilit dreptul domnului de a izbânda obţinerii petrolului lampant – izvor de
exploata minele, după care Regulamentul Organic lumină mai puternic şi mai ieftin, care inaugurează
dădea dreptul proprietarului suprafeţelor de teren o nouă etapă a istoriei petrolului. La Lucăceşti
să exploateze subsolul, dar cu obligaţia de a plăti apare, în anul 1840, prima distilerie de ţiţei,
1
Talerul era monedă olandeză care circula în Ţările numită „găzărie“, după care numărul distileriilor
Române. (Mica enciclopedie – Moneda, autor Costin de capacităţi mici, rudimentare, creşte vertiginos.
Kiriţescu, Bucureşti, 1984). Profesorul de la Sf. Sava, Vaillant, în perioada
2
Saac sau Săcuieni – fost judeţ între judeţele Prahova 1840-1844, face o descriere a puţurilor de păcuri de
şi Buzău, actualmente cea mai mare parte este cuprinsă la Păcureţi, Câmpina, Telega şi Băicoi, remarcând
în jud. Prahova. adâncimea acestora de 30-40 metri, precum şi
3
Prin Țările Române – călători străini din secolul al
XIX-lea – antologie, traducere, studiu introductiv şi
o producţie aproximativă de 100 kg/puţ şi zi. În
4
note de Simona Vărzaru, Editura Sport-Turism, Bucu- Ion Leţea – Geografia petrolului pe glob, Bucureşti,
reşti, 1984, p. 50. 1974, p. 15.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 55
Info
prima etapă au fost la modă puţurile cu crivac. vie şi fără fum, dar, aşa cum se ştie, 5 ani mai târziu
Crivacul era un cilindru din lemn de stejar, cu o Bucureştiul va fi primul oraş din lume care trece la
lungime medie de 1,80 m şi cu diametrul de 12 cm, iluminatul public pe bază de petrol lampant.
prevăzut la extremităţi cu două braţe opuse, având Din vechime, cete de moşneni, tovărăşii
două manivele şi fiind aşezat pe două furci, pentru restrânse de ţărani, prin mijloace rudimentare,
a se putea învârti în jurul axului său cu ajutorul săpau gropoaie, puţuri, din care scoteau ţiţei în
celor două manivele. Pe el se monta şi o opritoare, folosul lor. Când terenul nu le aparţinea, dijmuiau
precum şi frâna. La început, pe crivac era înfăşurată ţiţeiul cu proprietarul terenului, după „obiceiul
o frânghie de cânepă, unsă, iar, ulterior, înlocuită pământului”. Aceste puţuri sau gropoaie erau
cu cablu de sârmă de oţel, având la capătul ei săpate, consolidate cu o anumită măiestrie, ele fiind
hârdăul. Crivacul era acţionat de forţa umană. moştenite şi exploatate de mai multe generaţii,
cum rezultă şi din cele prezentate mai înainte.
Pentru îndepărtarea primejdiei gazelor toxice
din puţurile adânci se proceda la coborârea de
încărcături de zăpadă, care absorbeau emanaţiile
nocive.5 Dar nu numai atât. Se asigura iluminatul
cu ajutorul unei oglinzi şi, prin alte sisteme
primitive, se făcea aerisirea, spre exemplu, prin
mişcarea ritmică a unui vârf de brad la gura
puţului, iar mai târziu, la puţurile mai adânci, cu
vârtelniţa manuală sau foale, după care s-a trecut
la folosirea ventilatoarelor aspiratoare, deoarece
nefiind lumină şi aer, datorită prezenţei gazelor,
şi a primejdiei de explozie, nu se putea folosi nici
un alt mijloc de iluminat şi aerisire.
Puț de mână cu crivac. Oglinda servea iluminării
puțului.

Începutul secolului al XIX-lea cunoaşte o


intensificare a activităţii economice, prelungită şi
după apusul soarelui, care impunea găsirea unor
soluţii mai ieftine de iluminat, când uleiul de
rapiţă, lumânările de ceară şi seu aveau un preţ
tot mai ridicat. În ţările producătoare de petrol din
acea vreme, în special România, Galiţia şi Rusia,
îşi fac apariţia o serie de distilerii rudimentare de
ţiţei, care ajung la obţinerea petrolului lampant,
ceea ce a determinat creşterea interesului pentru
petrol.
În anul 1844, prinţul Bibescu, domnitorul Hecna trasă de cal.
Ţării Româneşti, intenţiona să acorde la doi mari
financiari ruşi – Trandafiloff şi Zaporovsky – O bună perioadă de timp ţărani „păcureţi”
concesiunea puţurilor de petrol din Muntenia. au practicat un fel de geologie empirică, aceştia
Boierii ţării se opun înstrăinării exploatării putând, prin analiza unei probe de pământ, adusă
subsolului, aşa că ideea domnitorului nu prinde de multe ori într-o basma din diferite locuri, să
viaţă. Aceasta, desigur, după ce în 1832 intrase în stabilească cu o relativă exactitate, după culoarea şi
vigoare Regulamentul Organic, care consacrase mirosul acesteia, dacă zona de unde a fost recoltată
sistemul accesiunii, în sensul că exploatarea proba este purtătoare de ţiţei.
bogăţiilor subsolului este la latitudinea Crescând nevoile de ţiţei, a trebuit să se
proprietarului suprafeţei, care avea obligaţia ca găsească soluţiile vremii pentru a se săpa puţuri
într-un termen dat să o pună în exploatare sau să mai adânci. O astfel de soluţie a fost „hecna” trasă
o cedeze altei persoane. de cal, cu ajutorul căreia se atingeau adâncimi de
Un farmacist din Galiţia – Lukasiewitz – obţine
5
un petrol care să poată fi ars în lămpi, cu o lumină I.M. Ştefan – Din istoria tehnicii românești, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968, p. 53.
56
Info
200-250 metri. Hecna prelua funcţiile crivacului, invenţia aparţine cu precădere ţărilor în care se
dar era acţionată de cal, înlocuind efortul uman. În poate găsi petrol; folosirea mult preţuitului lichid
plus faţă de crivac, frânghiile se înfăşurau în sens este rodul propriei sale existenţe. Căci în vremea
contrar – una în partea inferioară şi una în partea aceea nimănui nu-i putea veni ideea să transporte
superioară, astfel că, prin învârtirea porumbarului cu mari cheltuieli uleiul mineral, pentru a-i asigura
în jurul axului vertical, cu ajutorul calului, un debuşeuri departe de locul de extracţie.
hârdău cobora, iar al doilea se ridica plin. Calul Prioritatea pare să aparţină românilor, care
făcea o mişcare de rotaţie în jurul axului vertical dispun de zone petrolifere de curând reperate;
al hecnei. La o hecnă erau 5-6 lucrători, care se ei învaţă să colecteze şi să folosească petrolul.
schimbau succesiv la operaţiunile ce le aveau Pentru ei, încă din primii ani ai secolului al XIX-
de făcut. Hecna a apărut în jurul anului 1850 la lea, petrolul devine, la o scară bine delimitată,
Păcureţi – Prahova. Ulterior, în Moldova, prima un mijloc de iluminat. Rafinat în Moldova, va fi
hecnă a fost folosită la Schela Caşin, apoi şi la distribuit la Bucureşti”.6
celelalte. Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat
„Unsorile” rezultau din ceea ce mai rămânea cu petrol lampant. Documentele de arhivă despre
din ţiţei în urma evaporării naturale a fracţiilor cheltuielile pentru iluminarea capitalei noastre pe
de hidrocarburi mai uşoare. Sigur că s-a încercat anul 1857 atestă că primele lămpi cu petrol lampant
obţinerea mai rapidă a „unsorii” (păcurii) din ţiţei au fost instalate şi aprinse la sfârşitul anului 1856.
cu ajutorul focului, însă vaporii se aprindeau şi Treptat, treptat, acestea vor înlocui lămpile cu ulei
practic ardea tot produsul. De aici a încolţit ideea de rapiţă, care costau de două ori mai mult decât
distilării, similară producerii ţuicii. Rezultatele au cele pe bază de lampant.
fost încurajatoare, chiar dacă s-au mai produs şi Al doilea oraş din ţară iluminat cu petrol
unele incendii. Şi au fost şi surprize plăcute. Prin lampant a fost Ploieştiul, cu un an înainte de
distilare s-au obţinut o serie de lichide, primele iluminarea Vienei.
cu densitate mai mică – foarte volatile, cu mare În 1858 s-a trecut la iluminatul public cu lămpi
pericol de foc –, iar, pe măsură ce creştea şi de petrol la Iaşi7.
temperatura de distilare, lichidele obţinute aveau Să vedem cum priveau oltenii această noutate a
o densitate mai mare, dar acestea din urmă nu mai iluminatului pe bază de petrol lampant:
erau aşa de volatile ca primele. La temperatura La 9 decembrie 1860, Consiliul Municipal
normală aveau o inflamabilitate mai scăzută. Aşa Bucureşti răspundea unei adrese primite de la
s-a ajuns şi la lampant. În ţara noastră, primele Prefectura judeţului Gorj că iluminarea cu petrol
instalaţii de prelucrare a ţiţeiului sunt considerate lampant pe timp de un an, inclusiv instalarea şi
găzăriile construite la Lucăceşti – Bacău, prima întreţinerea unei singure lămpi, este estimată la
a lui N. Choss în anul 1840, iar cealaltă a lui M. 12 galbeni. Totodată, în adresă se arăta că „lumina
Helmsohn în anul 1844. Şi năstruşnica idee de unei lămpi are puterea de 5-6 lumânări de seu şi
a folosi lampantul pentru iluminat, în premieră străbate 25-30 de stânjeni”.
mondială, a aparţinut românilor. Impropriu, în În Istoria Târgu-Jiului, Alexandru Ştefulescu
vorbirea populară, lampantului i se zicea „gaz” sau menţionează că „La 1846 se înfiinţează felinarele
„gaz de lampă”, de unde şi petroliştilor li se mai pe strade în număr de 40 cu stâlpi de lemn văpsiţi
zicea „găzari” chiar şi până în timpurile noastre. şi cu lumânări de său”8. În aceeaşi lucrare, autorul
De la economicitatea, eficienţa şi chibzuinţa cu elogiază personalitatea lui D.C. Frumuşanu,
care trebuia folosit „gazul”, nu întâmplător celor numit profesor al „şcoalei normale din Târgu-
care au o eficienţă scăzută în ceea ce fac li se Jiului” (1849-1856), iar la 1864 revizor şcolar, şi
spune că „au ars gazul de pomană”, preluat din ca „Preşedinte de Magistrat” (primar al oraşului
latineşte: „Oleum et operam perdere” (A-şi pierde Târgu-Jiu), în timp de 5 ani, „introducând
degeaba uleiul din lampă). Deplasarea cu „gaz” o iluminare a oraşului mai sistematizată”9,
spre comercializare pe anumite rute a condus la bineînţeles, pe bază de lampant.
botezarea acestora ca „Drumul găzarului”, în mod
6
analog ca şi „Drumul sării”. Rene Sedillot – Istoria petrolului, Editura Politică,
De altfel, folosirea petrolului pentru iluminat Bucureşti, 1979, p. 58.
7
Istoria României în date, Editura enciclopedică româ-
a fost principalul motiv care a determinat crearea
nă, Bucureşti, 1971, p. 205.
industriei petrolifere. 8
Alexandru Ştefulescu – Istoria Târgu-Jiului, ediţia I,
Rene Sedillot se întreabă: „Cine a inventat 1906, p. 52.
lampa cu petrol?” Şi tot el răspunde: „Bineînţeles, 9
Idem, p. 186.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 57
Info
În 1861 erau interesate de iluminarea cu în care un piston era pus în mişcare de către un
petrol lampant târgurile Baia de Aramă şi Horezu amestec de gaz cu aer, care se dilata când era
– înaintea Râmnicului-Sărat şi a Câmpinei care aprins de la o scânteie electrică, pentru care obţine
aveau resursele necesare. brevet. Se naşte motorul cu ardere internă.
Tot în 1861 are loc licitaţia pentru iluminarea Inginerul german Nicolaus August Otto îl
oraşului Turnu-Severin cu 64 de felinare. perfecţionează, botezându-l „motor în patru
Anterior trecerii la folosirea petrolului timpi”, cunoscut şi sub numele de „motorul
lampant – la 15 mai 1812 –, Divanul Ţării Otto”. Cei patru timpi sunt bine cunoscuţi: 1 –
Româneşti avea la ordinea de zi de discutat Aspiraţia de carburant şi aer. 2 – Compresia. 3 –
cererea „boierilor divăniţi ai Craiovei” prin care Explozia urmare aprinderii. 4 – În final evacuarea
solicitau „a se trimite… negustori cu păcură… gazelor.
pentru aprovizionarea masalalelor”10. Un coleg al lui Otto, Gotlieb Daimler, în
Contractul din 3 mai 1848 prevedea că 1885 montează pe o bicicletă primul motor cu
Gheorghe Prunoiu şi D. Gogulescu, „păcureţul”, ardere internă cu un singur piston, folosind drept
răzeşi înstăriţi din Păcureţi – Prahova, se obligau carburant benzina.
să vândă Magistraturii din Slatina 4000 ocale De acum, petrolul începe a nu mai fi folosit la
de „păcură din cea grasă de Ţara Românească”, încălzirea şi producerea aburului, ci pentru ardere
necesară pentru construirea podului peste Olt11. internă în cilindrii motoarelor. Daimler a devenit
La 26 martie 1862, Costache Sorescu din marcă de automobil bine cunoscută.
Ploieşti se adresează Ministerului Cultelor, La Mannheim, în 1886, Karl Benz construieşte
solicitând să i se aprobe dreptul de a exploata un triciclu, pus în mişcare de un motor orizontal
păcura de pe moşiile mânăstirilor Mărgineni şi în patru timpi, cu o singură viteză, funcţionând
Govora – aceasta din urmă din „districtul Gorj, pe bază de benzină. La 1890, automobilul devine
unde a dovedit oarecare vine de păcură”12. articol comercial.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea După benzină şi petrolul lampant, intră în rol
şi primul sfert al secolului al XX-lea, industria şi motorina. În 1893, germanul Rudolf Diesel
extractivă de petrol din România, dar şi din concepe şi realizează motorul ce-i poartă numele,
alte ţări din Europa, America, Asia, cunoaşte o funcţionând pe motorină – fără aprindere prin
vertiginoasă dezvoltare, excluzând sincopele scânteie şi fără carburator.
cauzate de primul război mondial. Începe să se Se inventează avionul care foloseşte kerosenul
recunoască o superioritate a petrolului faţă de obţinut tot din petrol.
cărbuni, care erau utilizaţi la maşinile cu aburi. Se dezvoltă petrochimia – o mare consuma-
Maşinile cu aburi de pe vapoare sunt transformate toare de petrol.
pentru a funcţiona cu petrol, care ocupă de două Aceştia au fost importanţii acceleratori ai erei
ori mai puţin loc şi încălzeşte de trei ori mai petrolului.
repede. La vremea respectivă era şi de 10 ori mai Concomitent, s-a dezvoltat sistemul de
ieftin decât cărbunele. Imediat începe utilizarea transport al ţiţeiului şi derivatelor sale, au crescut
petrolului şi pe vasele de război şi comerciale – capacităţile de rafinare a ţiţeiului, România
americane, apoi cele franceze. Rusia echipează aflându-se în elita mondială a ţărilor producătoare
cu maşini cu aburi pe bază de petrol navele de de petrol. Dovadă a acestei recunoaşteri o
la Marea Caspică şi, apoi, chiar şi locomotivele constituie şi găzduirea celui de-al treilea congres
trenurilor de mare distanţă. mondial al petrolului din Bucureşti în anul
În 1870, fostul chelner de cafenea – belgianul 1907. Capitalul străin devine tot mai interesat de
Ettiene Lenoir (naturalizat francez după războiul petrolul românesc, numărul societăţilor prezente
franco-prusac din 1870) – a inventat un aparat în România în această perioadă fiind destul de
10
Masală, s.f. (înv.) – Torţă, faclă – Din ngr. Masalas; mare. Unele din ele le-am menţionat la capitolul
Masalagiu – persoană care purta sau aprindea masala- Repere cronologice, din volumul PETROLUL ȘI
lele pe străzi – Vezi Dicționarul explicativ al limbii ro- OLTENII, ediţia 2004, pentru a cunoaşte, în cea
mâne, Editura Academiei, Ediţia 1975, p. 525.
11
Constantin M. Boncu – Contribuții la Istoria Petro- mai mare parte, premisele care au pregătit şi era
lului românesc, Editura Academiei R.S.R., p. 132. petrolieră a Olteniei.
12
Idem, p. 432.
58
Info
Riscul – oportunitate sau ameninţare

Prof.univ.dr. Gheorghe ION Retail senior ec. Luminiţa ION


A.S.E. Bucureşti A.S.E. Bucureşti
(urmare din numărul trecut)

Riscul politic este văzut ca un set de acţiuni Confiscarea – ca proces prin care guvernul
şi evenimente politice care influenţează valoarea preia proprietatea asupra unei entităţi
investiţiei realizate de o companie într-o ţară economice, fără a acorda proprietarului de
străină. Aceste evenimente pot fi catastrofice, drept o compensaţie;
de genul războaielor civile, dar şi curente, de Exproprierea – care presupune o
genul acţiunilor mai subtile, cum ar fi restricţiile compensaţie, dar care este cel mai adesea
impuse la accesul pe piaţa valutară a unor firme, însoţită de vânzarea activelor deţinute
cauzate de problemele economice ale ţării străine. în ţara gazdă de către firma investitoare,
Între aceste extreme se situează exproprierea sau şi aceasta datorită exercitării anumitor
naţionalizarea tuturor firmelor într-un anumit presiuni de către autorităţi;
sector economic sau exproprierea tuturor firmelor Naționalizarea – care apare după ce a avut
deţinute în proprietate de firme şi cetăţeni străini. loc fie confiscarea, fie exproprierea, şi care
Fiecare ţară prezintă un profil de risc politic diferit presupune preluarea în proprietate de către
şi reprezintă o sursă unică de risc politic, pe care guvernul ţării gazdă a entităţilor anterior
firmele trebuie să îl evalueze şi să-l gestioneze, deţinute de străini.
dacă sunt interesate de derularea de operaţiuni în De abia după ce riscul politic a fost analizat,
străinătate [Eaker, Fabozzi, Grant, 1996]. Hibbert consideră că este momentul ca firma să ia în
Pentru Hibbert1, riscurile la care afacerile considerare şi riscul economic. Interesant în cazul
internaţionale ale unei firme sunt supuse se lui Hibbert este că, deşi prezintă riscul economic
încadrează în două clase: ca risc distinct, nu oferă decât instrumentele prin
Riscul politic; care acesta poate fi gestionat, fără a prezenta şi o
Riscul economic. definire a acestui risc.
Riscul politic este considerat de Hibbert ca Pe cale de deducţie, se includ, în categoria riscu-
fiind cel mai important dintre toate tipurile de risc, rilor economice, evenimente de genul:
deoarece afectează viabilitatea pe termen lung Riscul dependenţei de un singur produs;
a investiţiilor şi activelor situate în străinătate. Riscul de angajare a resurselor;
Riscul politic apare ca urmare a acţiunilor Riscul valutar;
întreprinse de guvernele ţărilor gazdă, de cele Riscul de natură ecologică.
mai multe ori ele depinzând de orientarea politică Explicaţia acestei tratări superficiale a riscului
şi stabilitatea regimului politic din aceste ţări. economic rezidă în importanţa supra- dimensionată
Cu toate că firmele autohtone nu sunt complet acordată riscului politic ca risc specific operaţiunilor
imune la acţiunea acestor factori de risc, acţiunile globale.
guvernelor afectează în primul rând operaţiunilor În sprijinul acestei concluzii poate fi adus un
firmelor străine. studiu realizat de Deringer şi Wang2, care consideră
Hibbert include în categoria riscului politic că analiza riscului politic se află într-un declin serios
următoarele acţiuni: începând cu sfârşitul anilor ’80, o dată cu renunţarea
1 2
E.P. Hibbert – International Business. Strategy and H. Deringer, J. Wang – Note on Political Risk, Har-
Operations, McMillan Business, London, 1997. vard Business School, 1997.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 59
Info
multor companii la departamentele care aveau drept Riscul sectorului de activitate (industry-
funcţie evaluarea riscului politic şi cu reducerea level risk);
semnificativă a folosirii serviciilor de evaluare a Riscul proiectului sau riscul comercial
acestui risc. (project/commercial risk).
O serie de factori au determinat reducerea Conform autorului, în ceea ce priveştea
importanţei acordate de manageri riscului politic, această clasificare a riscurilor, cea mai mare
şi anume: dificultăţile inerente determinării precise parte a lor diferă ca magnitudine, şi mai puţin
a riscului politic pentru investirea într-o anumită ca formă, de cele specifice pieţei ţării de origine
ţară, diminuarea percepţiei de noutate asociată a transnaţionalei. Lessard5 consideră astfel că
operaţiunilor în străinătate şi, nu mai puţin singurul tip de risc asociat exclusiv proiectelor
important, diferenţa între aşteptările utilizatorilor internaţionale este aşa-numitul „risc de transfer”,
serviciilor de determinare a riscului politic şi aferent transferurilor comerciale şi financiare ce
rezultatele efectiv obţinute. au loc între componentele transnaţionalei.
O clasificare a surselor riscului de afaceri cu Cu toate acestea, Lessard recunoaşte că
care se confruntă firmele globale este realizată de dinamica acestor riscuri este diferită de cea
Heywood şi Martin3. a riscurilor pur naţionale. Astfel, riscul de
Astfel, riscul poate avea următoarele surse: reglementare instituţională asociat unei investiţii
Catastrofe majore, de genul cutremurelor străine este diferit de cel specific unei investiţii
şi inundaţiilor; naţionale nu numai datorită diferenţelor existente
Dezastre ecologice; între instituţiile de pe cele două pieţe, ci şi datorită
Incendii care afectează unităţile productive tratamentului acordat unei firme străine pe o piaţă
şi activele firmei; gazdă, de multe ori diferit de cel al unei firme locale
Calitatea produselor; (deşi nu întotdeauna neapărat mai nefavorabil!).
Modificări la nivelul factorilor compe-
tiţionali pe piaţă;
Impactul eşecurilor la nivelul produsului,
clienţilor şi furnizorilor sau al tehnologiei;
Evenimente legate de forţa de muncă.
Se poate cu uşurinţă constata, pe de o parte,
că aceste riscuri sunt specifice nu numai firmelor
globale, ci şi oricărei companii şi, pe de altă parte,
că sursele generatoare ale acestor riscuri, ca şi
impactul lor asupra afacerilor firmei, sunt mult
diferite de la un caz la altul. Figura nr. 8: Tipurile de riscuri asociate investiţiilor
Lessard4 alege să prezinte diferitele tipuri de străine directe. Sursa: Lessard, 1996.
risc cu care o companie se confruntă atunci când
derulează investiţii în străinătate prin intermediul De asemenea, Lessard (1996) propune şi o
unor cercuri concentrice, prezentate în Figura nr. 8. altă clasificare a riscurilor asociate proiectelor
Deplasându-ne dinspre exteriorul cercului spre internaţionale, având drept criteriu capacitatea
interior, riscurile sunt următoarele: firmei de a dispune de un avantaj comparativ
Riscul pieţei globale (world market price în asumarea lor, care depinde, la rândul ei, de
risk); celelalte active ale firmei, de existenţa unui avantaj
Riscul macroeconomic şi politic al ţării de informaţie (sau, dimpotrivă, de lipsa lui), ca
gazdă (country macroeconomic and şi de abilitatea companiei de a gestiona astfel de
political risk); riscuri.
Riscul pieţei locale (country-level price În opinia lui Lessard, avantajul comparativ
risk); în asumarea unui risc poate fi consecinţa unuia
Riscul de reglementare instituţională din următorii trei factori (care reprezintă violări
(institutional regulatory risk); ale ipotezelor asociate modelului CAPM şi
altor modele standard de evaluare a activelor
3
financiare):
D. Heywood, P. Martin – Foretelling the Future,
5
CPA, 2000. D. Lessard – Financial risk management for develop-
4
D. Lessard – Principles of International Portfolio Se- ing countries: a policy overview, ,,Journal of Applied
lection, ,,International Financial Management”, 1996. Corporate Finance”, 1985.
60
Info

Figura nr. 9: Clasificarea riscului de afaceri.


Sursa: „The Economist Intelligence Unit”, Managing business risks.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 61


Info
1. Informaţia nu este disponibilă în mod egal firmelor străine în economia locală (latura negativă
tuturor investitorilor; a riscului). Cel mai adesea riscurile bilaterale sunt
2. Investitorii dispun de diverse grade de aproximate prin apelarea la studii statistice pe
influenţă asupra rezultatelor unei acţiuni; baza informaţiilor din trecut sau prin derularea de
3. Investitorii sunt diferiţi din perspectiva simulări care includ diverse aşteptări cu privire
capacităţii lor de a diversifica riscurile, mai la evenimentele viitoare. În mod evident, aceste
ales ca efect al factorilor (1) şi (2) de mai riscuri sunt mult mai uşor de modelat cu ajutorul
sus. tehnicilor cantitative, aceste tehnici permiţând
Eiteman, Stonehill şi Moffett6 preferă, însă, transnaţionalei să ierarhizeze oportunităţile
structurarea riscurilor din perspectiva altui criteriu, investiţionale de care dispune în funcţie de
mai adecvat procesului de ajustare cantitativă. performanţele lor relative, după ce au fost anterior
Conform celor trei autori, riscul poate fi: unilateral considerate acceptabile.
şi bilateral. Cele mai performante clasificări ale riscurilor
Riscul unilateral pune în evidenţă mai cu care companiile se confruntă în cadrul naţional
pregnant potenţialul apariţiei unei pierderi (ca şi internaţional aparţin lui „The Economist
exemplu sunt transnaţionalele la care riscul – de Intelligence Unit” – EIU şi Miller.
expropriere şi cel al blocării fondurilor – este mai Prima dintre ele realizează o clasificare a
mare). Aceste riscuri sunt denumite unilaterale riscurilor în interiorul riscului de afaceri, văzut
datorită faptului că, în realizarea unei investiţii ca risc total al firmei, având la bază un studiu
în străinătate, managementul firmei pleacă de la derulat pe parcursul mai multor ani şi constând, în
presupunerea că proprietatea şi controlul asupra principal, din interviuri cu peste 40 de manageri
filialelor sau activelor situate în străinătate nu sunt de vârf ai unor mari corporaţii globale – printre
ameninţate, iar capitalul poate fi transferat din/ care Chase Manhattan Bank, Digital Equipment
în ţara gazdă relativ liber. Astfel, transnaţionala Corporation, Heineken N.V., Guiness Plc şi
nu dispune de a doua dimensiune (pozitivă) a Motorola Inc. –, cu scopul de a investiga modul
impactului acestor riscuri, deoarece deţinerea în care firmele de acest gen gestionează problema
proprietăţii şi libertatea mişcării capitalului sunt riscului de afaceri.
considerate absolut necesare pentru derularea Plecând de la constatarea că o serie de factori de
unei afaceri în străinătate. Deşi aceste riscuri sunt natură politică, socială, tehnologică, de mediu etc.
adesea descrise prin intermediul probabilităţilor de induc elemente de incertitudine în funcţionarea
apariţie, ele sunt prin natura lor calitative. Cea mai economiei globale, studiul amintit încearcă să
bună opţiune pe care managementul firmei o are la identifice strategia optimă pe care o companie
dispoziţie în ceea ce priveşte raportarea la ele este ar putea să o dezvolte astfel încât să beneficieze,
aceea de a le încadra în două categorii, „riscuri în cel mai înalt grad, de oportunităţile de afaceri
acceptabile” şi „riscuri inacceptabile”, urmând existente şi, în acelaşi timp, să minimizeze şi
ca numai riscurile considerate acceptabile să fie să controleze riscurile la care este inevitabil
suportate de companie. expusă.
Riscurile bilaterale reprezintă acea categorie Corporaţiile incluse în eşantionul ales
de riscuri care sunt caracterizate atât printr-o latură de cercetătorii britanici oferă un răspuns la
negativă, cât şi prin una pozitivă. Riscul valutar problema enunţată mai sus, concluzia centrală
este, de departe, reprezentantul de seamă al acestei a studiului fiind aceea că firmele de succes în
categorii de riscuri, o filială productivă situată afacerile globale aplică o politică de permanentă
în străinătate putând beneficia de avantaje (sau reevaluare şi actualizare a proceselor de afaceri
dezavantaje) competitive internaţionale în situaţia atât în privinţa evaluării riscului de afaceri, cât
deprecierii (respectiv, aprecierii) monedei locale şi a controlului său, cu obiectivul clar definit
pe pieţele financiare internaţionale. Un alt tip de de reducere a riscurilor la un nivel considerat
risc din această categorie este riscul de politică acceptabil. Abordarea fundamentală utilizată
economică al ţării gazdă, deoarece multe guverne în acest studiu constă în considerarea afacerilor
elaborează programe economice care pot atrage derulate de companii ca o succesiune de tranzacţii
investiţiile străine (aceasta este latura pozitivă a generatoare de profit, ceea ce permite construirea
riscului) sau, dimpotrivă, restricţionează prezenţa unei perspective procesuale inclusiv asupra
6
D. Eitman, A. Stonehill, M. Moffett – Multinational gestionării riscurilor de afaceri.
Business Finance, Addison-Wesley Publishing Com-
pany, 2000. (va urma)
62
Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2009 LA


PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(103) Septembrie 2010 63


Info

64