INTRODUCERE

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore
determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in
cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de
protectie a mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene
este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile liberalizarii
pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului
climatic planetar.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu realizarea
unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus – in ultimii 10 – 15 ani – la intensificarea
preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale
suport.
Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana
2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010,
Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12%
prin valorificarea surselor regenerabile.
Cartea Alba a ISES din 2003 prognozeaza procentele fiecărui tip de sursă de energie
regenerabilă în producerea de energie în lume (situaţie dată pentru anul 2003) astfel:
- Bioenergie: aproape 11% din energia folosită în prezent pe plan mondial este obţinută din
bioenergie; se estimează pentru potenţialul bioenergiei în 2050 o medie de 450EJ (ceea ce este mult
mai mult decât cererea totală actuală de energie in plan mondial).
- Energie geotermală: energia geotermală poate fi o sursă de energie regenerabilă
majoră pentru un numar mare de tari (cel puţin 58 de ţări: 39 pot fi alimentate 100% din
energie geotermală, 4 cu mai mult de 50%, 5 cu mai mult de 20% şi 8 cu mai mult de 10 %).
- Energia eoliană: capacitatea globală a energiei eoliene va ajunge la peste
32000MW, iar procentul de creştere este de 32% / an. Ţinta de 12% din cererea mondială
de electricitate produsă din energie eoliană până în 2020 pare a fi deja atinsă.
- Energie solară: energia solară a avut o rată de creştere din 1971 până în 2000 de
cca. 32.6 %.

2
 În “Campania Take-Off” din cadrul Cartii Albe se propun pentru furnizare, pentru 2010,
următoarele capacitati energetice:
� Biomasa: 135 Mtoe;
� Energie Hidro: - 14 GW – Instalaţii Hidro Mici (sub 10 MW)
- 91 GW – Instalaţii Hidro Mari;
� Energie Eoliană: 40 GW;
� Energie Termică Solară: 100 Milioane m2;
� Energie Fotovoltaică: 3 GWp;
� Energie Solară Pasivă: 35 Mtoe;
� Energie Geotermală: - 1 GW –Energie Electrică
- 5 GWth – Energie termică.
Cartea Verde, precizează că sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la
creşterea resurselor interne, ceea ce le conferă o anumită prioritate în politica energetică.
În “Directiva 2001/77/EC”, din 27 septembrie 2001, privind “Promovarea energiei
electrice produsă din surse regenerabile, pe piaţa unică de energie”, se stabileşte obiectivul strategic
privind aportul surselor regenerabile în consumul total de resurse energetice primare, care
trebuie să fie de 11%, în anul 2010.
În Cartea Alba se estimează că, până în anul 2010, se vor crea între 500 000 şi 900 000 de
noi locuri de muncă prin implementarea SRE si prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2
estimate, potrivit cu scenariul care trebuie urmărit până în 2010 pentru tarile UE.
In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria),
posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin
valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si
durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor
(tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile utilizatoare de la
suprafata.
In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si
extractie) din Romania, geotermia de „joasa entalpie“ se inregistreaza la ape de adancime (cu
temperaturi cuprinse intre 250Csi 600C) si, respectiv, geotermia de temperatura medie („ape
mezotermale“), cu temperatura de la 600C pana la maximum 1250C.
Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30%

3
pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri.Dintr-un numar de 14 sonde
geotermale sapate in intervalul 1995-2000 la adancimi de 1500-3000 m, numai doua sonde au fost
neproductive, inregistrandu-se o rata de suces de 86%.
Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei calde
pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare – servicii (birouri, spatii
de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.) sau constructii agrozootehnice
(sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m si a
fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele
Snagov – Balotesti).
In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari locale
diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie
publica sau industriale, constructii agrozootehnice etc.
In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone
geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice depaseste 100 mii
tep/an.Energia echivalenta produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al sondei
depaseste 30 000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a potentialului maxim de peste 20%.
In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu
potential energetic atestat.
Prospectiunea geotermica realizata prin masuratori ale temperaturii a permis elaborarea
unor harti geotermice pentru intregul teritoriu al Romaniei, evidentiind distributia temperaturii
la adancimi de 1,2,3 si 5 km. Aceste harti indica ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor
geotermale suprafetele circumscrise de 60-1200C (pentru exploatarea apelor geotermale pentru
producerea de energie termica) si suprafete in care temperatura la 3 km adancime depaseste 1400C
(zone posibile pentru exploatarea energiei geotermice in vederea generarii de energie electrica).
Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice
ariile din Campia de Vest, in timp ce pentru cel de-al dilea tip sunt caracteristice sistemele
geothermal dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului neogencuaternar
din Carpatii Orientali: Oas-Gutai-Tibles si, repectiv, Calimani-Gurghiu-Harghita.

4
 CAPITOLUL I
ENERGIA GEOTERMALĂ

1.1. Particularitati ale energiei geotermale

Energia geotermală reprezintă diverse categorii particulare de energie termică, pe care le
conţine scoarţa terestră. Cu cât se coboară mai adânc în interiorul scoarţei terestre, temperatura
creşte şi theoretic energia geotermală poate să fie utilizată tot mai eficient, singura problemă fiind
reprezentată de adâncimea la care este disponibilă această energie.
În imaginea din figura 1. sunt prezentate principalele zone din care este alcătuit interiorul
Pământului.

Fig. 1. Principalele zone din care este alcătuit Pământul

http://academic.evergreen.edu

Toate zonele prezentate, sunt divizate la rândul lor în mai multe subzone. Cele patru zone
principale sunt în ordine, dinspre suprafaţa Pământului spre centrul acestuia, cu dimensiunile
aproximative:
- Scoarţa 0… 100 km;
- Mantaua 100… 3000 km;
- Nucleul extern 3000… 5000 km;
- Nucleul intern 5000… 6378 km.

5
 Evident, temperatura Pământului creşte dinspre suprafaţă spre centru, unde atinge o valoare
de cca. 6000°C, care însă nu a fost încă precis determinată de oamenii de ştiinţă. În figura 2. este
prezentată variaţia aproximativă a temperaturii în interiorul Pământului, iar figura 3.prezintă o
imagine sugestivă a temperaturii principalelor zone din interiorului Pământului.

Fig. 2. Variaţia temperaturii dinspre scoarţa spre centrul Pământului

academic.evergreen.edu

Fig. 3. Variaţia temperaturii în zonele din interiorul Pământului

http://academic.evergreen.edu
Este interesant de remarcat că 99% din interiorul Pământului se găseşte la o temperatură de
peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o temperatură de peste 100°C. Aceste
elemente sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de energie care
merită toată atenţia şi care trebuie exploatată într-o măsură cât mai mare.
Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când a
început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau cea provenită din gheizere, pentru
încălzirea locuinţelor, sau a unor spaţii comerciale.

6
 1.2 Tipuri de surse de energie geotermala/geotermica

Pe 20 aprilie 2007, la Budapesta, a avut loc PRIMA CONFERINTA INTERNATIONALA

DIN ESTUL EUROPEI pe probleme de ENERGIE GEOTERMALA. Conferinta s-a desfasurat sub
patronajul EGEC - European Geothermal Energy Council - condus de D-nul Burkhard Sanner –
Presedinte.
Din materialele prezentate in cadrul conferintei au rezultat urmatoarele:
a. Sub denumirea de ENERGIE GEOTERMALA sunt exploatabile doua surse de energie
diferite si anume:

1. Energia miezului fierbinte al Pamantului transmisa prin conductie straturilor superioare ale
acestuia.
2. Energia solara transmisa prin radiatie pamantului si inmagazinata in paturile sale de
suprafata.

b. Pentru diferentierea celor doua surse termice ale Pamantului se pot utiliza definitiile:

1. Pentru primul caz: Energia de medie entalpie a acviferelor naturale cu temperaturi de peste
30 °C.
2. Pentru al doilea caz: Energia de joasa entalpie a scoartei terestre si a acviferelor naturale cu
temperaturi sub 30 °C.

c. Aceasta abordare confirma utilizarea termenilor ENERGIE GEOTERMALA pentru

primul caz si, respectiv, ENERGIE GEOTERMICA, pentru al doilea.

d. In Europa de Est, primul caz este reprezentat de acviferul geotermal al Bazinului Carpatin,
rezerve importante gasindu-se in Ungaria. Tarile riverane campiei panonice cum sunt Serbia,
Croatia, Slovenia, Austria, Slovacia, au, in principal, rezerve acvifere cu temperaturi de peste 30°C,
fara a depasi 50 °C, pe cand Romania are, de-a lungul granitei sale de vest cu Ungaria si Serbia,
rezerve geotermale punctuale, la adancimi usor exploatabile, cu temperaturi de peste 30°C, peste 50
°C si chiar peste 90 °C.

7
 e. Energia geotermica a pamantului din cel de-al doilea caz (diferita de energia geotermala
din primul caz) este regenerabila si exploatabila oriunde in Europa, prin utilizarea POMPELOR
TERMICE. Aportul acestei surse la programul european de reducere cu 20% pana in anul 2020 a
consumului de energie din surse fosile si de diminuare in aceeasi proportie a emisiilor de gaze de
ardere cu efect de sera, este o directie PRINCIPALA de actiune, singura care permite realizarea
sarcinilor UE. Sursa mentionata poate fi utilizata atat iarna, pentru incalzirea cladirilor, cat si vara,
pentru racirea acestora. 

f. In expunerea sa D-nul Burkhard Sanner a prezentat rezultatele obtinute in cadrul Planului

European de utilizare a incalzirii si racirii din sursa geotermala, redat mai jos, care situeaza
Romania, cu aplicatiile sale din domeniul valorificarii energiei geotermale de medie entalpie si a
energiei geotermice de joasa entalpie, pe locul 8 in randul celor 25 de tari comunitare. Romania a
fost luata in calculul celor 2,1 Mtoe energie obtinuta in UE in anul 2005 din geosursa si este
solicitata in realizarea sarcinii ambitioase a EGEC de producere a 8 Mtoe in anul 2020.

1.3.Clasificarea energiei geotermale

Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate fi clasificată în două
categorii: - Energie geotermală de potenţial termic ridicat;

- Energie geotermală de potenţial termic scăzut.

8
 1.3.1 Energia geotermală de potenţial termic ridicat
Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la
care este disponibilă şi poate fi transformată direct în energie electrică sau termică. În figura 4 este
prezentată o schemă de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar în figura 5 este prezentată
o asemenea centrală electrică geotermală.

Fig. 4. Părţile componente ale unei centrale electrice geotermale

1 – foraj pt. injecţia apei şi pompe de injecţie; 2 – zona de joncţiune între foraje;
3 – foraje de producţie; 4 – schimbător de căldură;
5 – turbinele şi generatoarele electrice; 6 – sistem de răcire;
7 – stocare energie de potenţial termic ridicat în sol; 8 – sistem de monitorizare seismică; 9 –
consumatori electrici
www.renewables-made-in-germany.co

9
 Fig. 5. Centrală electrică geotermală din Kamchatka, Rusia
www.renewables-made-in-germany.com
Energia electrică se obţine în prezent din energie geotermală, în centrale având puteri
electrice de 20…50MW, care sunt instalate în ţări ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA,
Rusia, etc.
Din categoria surselor de energie geotermale de potenţial termic ridicat, fac parte şi
gheizerele cu apă fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate în figura 6.

Fig. 6. Gheizer
www.renewables-made-in-germany.com
Căldura conţinută de asemenea gheizere, ca şi de apele geotermale, poate fi captată şi
utilizată cu ajutorul unor schimbătoare de căldură, cel mai adesea cu plăci.

1.3.2 Energia geotermală de potenţial termic scăzut

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul relativ scăzut al
temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi utilizată numai pentru încălzire, fiind imposibilă
conversia acesteia în energie electrică.
Energia geotermală de acest tip, este disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre, fiind
mult mai uşor de exploatat decât energia geotermală de potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un
avantaj.

10
 În figura 7 se observă că începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi
considerată relativ constantă pe durata întregului an:
- La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;
- La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C;
- La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C;
- La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C;
- La 10…18m temperatura solului variază cu mai puţin de 1°C în jurul valorii de 10°C;
- La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.

Fig. 7. Variaţia temperaturii în sol, în zona de la suprafaţa scoarţei terestre

www.viessmann.com
Exploatarea energiei geotermale de potenţial termic scăzut necesită echipamente special
concepute pentru ridicarea temperaturii până la un nivel care să permită încălzirea şi/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezintă un dezavantaj faţă de energia geotermală de potenţial
termic ridicat.
Echipamentele menţionate, poartă denumirea de pompe de căldură şi au acelaşi principiu de
funcţionareca al maşinilor frigorifice, funcţionând cu energie electrică.

11
 1.4. Domenii de utilizare
Criza energetica mondiala a determinat cautarea unor noi surse de energie. In acest context,
energia geotermala constituie un potential energetic a carui valoare este, in prezent, in atentia
cercetatorilor din domeniu.
Prin utilizarea directa se intelege utilizarea energiei termice a fluidului geotermal prin
transfer de caldura direct unui utilizator sau prin intermediul altui fluid. 

1.4.1. Domeniile de utilizare directa sunt:

- incalzirea incaperilor si prepararea apei calde menajere; 
- utilizari industriale (sere, acvacultura, piscicultura);
- balneologie; 
- utilizari industriale (uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.).
Domeniul de utilizare depinde de temperatura fluidului geotermal. Principalele domenii in
care energia geotermala poate fi utilizata, in conditii de eficienta economica, au fost studiate de
Lindal.

1.4.2 Utilizarea in cascada a energiei provenite din apa geotermala

Un pas inainte in optimizarea sistemului de valorificare a energiei geotermale implica gasirea
unor noi intrebuintari ale apei geotermale prin utilizarea in cascada. Diagrama Lindal este un punct
de pornire in identificarea eventualelor utilizari in cascada a caldurii provenite din apa geotermala.
Utilizarea in cascada reprezinta folosirea directa a energiei apelor geotermale provenite de la o
sonda geotermala de catre mai multi beneficiari conectati in serie, fiecare dintre acestia avand drept
agent termic primar apa uzata termic evacuata de precedentul consumator.
Pentru exemplificare:
producerea de energie electrica – incalzirea spatiilor – prepararea apei calde menajere – uscarea
lemnului – pasteurizarea laptelui – sere – cresterea animalelor – piscicultura – acvacultura –
balneologie – recuperarea caldurii reziduale cu ajutorul pompelor de caldura.
Aceasta este doar o enumerare teoretica a posibilitatilor de utilizare in cascada, deoarece este
foarte putin probabil ca in cadrul unei comunitati rurale sa poata fi intalnite – in acelasi timp – toate
aceste valorificari ale apei geotermale.
In mod uzual se poate face o grupare a lor, inseriind 3 – 4 tipuri de utilizari, in functie de
principalii parametri ai apei geotermale disponibile la capul sondei (debit, temperatura,
mineralizare), precum si de specificul zonei in care este utilizata aceasta resursa.

12
 1.5 Capacitatea energetica a energiei geotermale
Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul
Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta
a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca. In zona in care, din cauza
temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita (de magma), caldura se transmite in cea mai
mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa. In
zonele cu temperaturi mai scazute, caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida,
caldura se transmite numai prin conductie.
Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei,
datorita energiei geotermice. In general, valoarea acestui gradient este de 25oC/km, insa exista
numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare. Aceste zone
sunt adevarate rezervoare termale subterane, de energie geotermica de potential ridicat, care, in
anumite conditii favorabile, pot fi exploatate pentru a deservi instalatiile de incalzire si instalatiile de
preparare a apei calde menajere, datorita potentialelor termice ale acestora apropiate de acelea ale
rezervoarelor geotermale.
Capacitatea energetica a energiei geotermale este mult mai mare decat aceea a altor forme
de energie in exploatare. Competitivitatea energiei geotermale creste pe masura ce resursele clasice
se epuizeaza si pretul petrolului se mareste. Aceasta cu atat mai mult cu cat in afara investitiei, care
are o pondere importanta, cheltuielile de intretinere si de exploatare a resurselor geotermale sunt
relativ reduse.
Un exemplu elocvent de tara in care energia geotermala este larg raspandita este Islanda: din
cauza lipsei carbunelui, a gazelor si a petrolului, aproximativ 30% din necesitatile energetice sunt
acoperite de surse geotermale. Mai mult, in Islanda energia geotermala este folosita pentru culturile
de sere, pentru cresterea algelor si a pestilor, precum si pentru spalatul lanii, uscatul fanului etc.
Rezervele geotermale exploatabile din SUA pot acoperi necesitatile energetice actuale pe o
perioada de 150 ani. In SUA se urmareste valorificarea globala a sursei si in acest sens pompa
termica constituie o solutie complementara cu ajutorul careia se extinde considerabil domeniul de
utilizare, intrucat devin utilizabile in incalzire forajele geotermale mai putin adanci, deci mai ieftine.

1.5.1 Situatia in Romania

In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este redus,
cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care nu favorizeaza
dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare superioare

13
 Utilizarea apei geotermale constituie o optiune viabila atunci cand agentul extras la suprafata
asigura o alimentare a sistemului la debit constant, iar variatia necesarului de energie la consumator
in diferite perioade ale anului nu este mare.

Sistemul recomandat este cel cu mai multe puturi active, dintre care unele sa fie de
repompare. Avantajele acestui sistem, pe langa energia asigurata, sunt conservarea rezervei de apa si
conservarea presiunii stratului de apa.
In SUA, din energiile obtinute din surse regenerabile, 5% proveneau din sursa geotermala si
1% din sursa solara.
Exploatarea apei geotermale trebuie sa se realizeze prin utilizarea pompelor submersibile.
La alegerea pompei corespunzatoare se au in vedere:
- inaltimea de pompare,
- temperatura maxima a apei,
- debitul de apa
- puterea motorului electric.

1.6 Tipuri de sisteme geotermice

Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de
modul in care energia termica este transferata spre sol. Se identifica urmatoarele tipuri de sisteme
geotermice:

1.6.1 Sisteme cu convectie hidrotermica

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin care un
agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa eruptiva profunda
(magma) spre exterior.
Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase, deoarece potentialele la care se obtine energia
termica sunt ridicate, putandu-se asocia producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul
termic obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea caldurii.
Temperaturile obtinute ating 2400C.
In cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in instalatii
electroenergetice (zona Geygers Field – California, Loradello – Italia si Matsukawa – Japonia).
In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un al
doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea fi
exploatat prin forare.
14
 Temperatura acestor rezervoare este variabila si in functie de valoarea ei se deosebesc:
• rezervoare geotermale cu temperatura peste 1500C; acestea pot fi valorificate prin producerea de
energie electrica;
• rezervoare geotermale cu temperaturi cuprinse intre 90 – 1500C pentru incalzirea locuintelor si a
proceselor industriale;
• rezervoare geotermale cu temperaturi mai mici de 900C, utilizabile pentru incalzire locala si
prepararea apei calde menajere;
• izvoare termale cu temperaturi mai mici de 700C, folosite in scopuri terapeutice si pentru
prepararea apei calde menajere.
Sistemele geotermale cu apa sunt de circa 20 de ori mai frecvente decat sistemele cu abur
si se intalnesc de obicei in regiuni vulcanice si cu o activitate seismica puternica (de exemplu, in
partea de vest a Americii de Nord).
Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul
folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in majoritatea
cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea degradeaza nivelul
exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita depunerea sarurilor in instalatii cu efect
de deteriorare a coeficientului de transfer termic si de obturare a sectiunii libere de trecere a apei
prin conducte.
Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz
intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu efect
favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea
locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca: sere,
crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei, instalatii de uscare etc.

1.6.2. Sisteme cu transfer conductiv

Aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici se gasesc rezervoare
termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte scazuta.
Disponibilitatile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu
convectie hidrotermica.

15
 1.6.3. Sisteme cu zacaminte geopresurizate
Acestea constau in rezervoare de apa acoperite cu o izolatie impermeabila, fiind supuse la
presiuni ridicate. Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si este saturata cu gaze
naturale recuperabile. Aceste sisteme au raspandire in intreaga lume.
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Energia mecanica
obtinuta prin utilizarea energiei hidraulice poate fi folosita pentru antrenarea instalatiilor mecanice
complementare din constructii, cu efect favorabil asupra randamentului global al sistemului.

1.6.4 Sisteme cu magma

Roca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari dimensiuni, care ar putea fi utilizata
in obtinerea de energie termica si mecanica.

Ponderea sistemelor geotermice exploatate in SUA este:

• sisteme cu convectie hidrotermica 10,5%
• sisteme cu transfer conductiv 8,3%
• sisteme cu zacaminte geopresurizate 81,2%
Zacamintele geotermice din zona de vest a tarii noastre sunt de tipul cu convectie hidrotermica.

1.7 Surse geotermale in Romania

Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Banatul si vestul
Muntilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogata in zacaminte
geotermale.
In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri terapeutice apele
geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au initiat actiuni sistematice de prospectare
si evaluare atat a zacamintelor geotermale, cat si a zacamintelor de hidrocarburi din aceasta parte a
tarii. Prin acestea s-a constatat ca in Campia de Vest, in toate formatiunile geologice se gasesc
straturi acvifere cu capacitati si proprietati termofizice foarte variate. Fluxurile termice la suprafata
au valori de ordinul a 85 MW/m2, mai mari decat acelea din alte zone.
Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie sistemul din baza
panonianului superior, evidentiat prin sondaje. Apele din acest sistem se manifesta in general
eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate. Din aceasta cauza, acestea pot fi utilizate in
special in scopuri terapeutice, prepararea apei calde menajere etc.
Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este redus: 30 – 900C
16
 In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaza apa calda menajera pentru 800 de
apartamente, se incalzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, stranduri, piscine, hoteluri.
In judetul Timis, apa geotermala este utilizata pentru topitorii de in, pentru incalzire, pentru
scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde menajere.
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m si a fost
atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele
Snagov – Balotesti).
Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este
imposibila, intrucat un generator geotermal presupune o presiune initiala foarte mare si temperaturi
ale fluidului de lucru de peste 1500C

1.8. Tratarea apelor geotermale

Apele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care sunt
extrase din adancimi din urmatoarele cauze:
- gazele care insotesc jetul de lichid produc zone de strangulare in cuprinsul schimbatorului de
caldura, zone de extindere variabila, cu efecte defavorabile asupra procesului de transfer termic;
- depunerile de cruste care se produc in zone in care presiunea scade sunt maxime in
interiorul schimbatorului de caldura;
- presiunea apei din sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte defavorabile asupra
dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.
Pentru a se inlatura aceste neajunsuri, apele geotermale se supun unui proces de tratare, prin
care se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea capacitatii de formare a
crustelor de sare.
In majoritatea tarilor, apele geotermale se exploateaza in regiuni vulcanice sau cu fenomene
seismice si din aceasta cauza sunt bogate in H2S si SO2. Pentru eliminarea acestora se folosesc
schimbatoare de ioni, instalatii de distilare, procedee de tratare cu var – soda etc.
Apele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi sedimentare,
caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal biocarbonati, sulfati,
cloruri, hidrocarburi in stare libera si dizolvata.
Pentru apele din straturile sedimentare se folosesc urmatoarele procedee de tratare:
• modificarea indicelui pH pentru a se obtine ape neutre (prin adaugare de HCl);
• introducerea de substante inhibitoare pentru a reduce depunerile (polifosfat de sodiu);
• tratarea cu ultrasunete;
.• tratarea cu flux magnetic
17
 In cazul trecerii apei printr-un flux magnetic (700 – 1000 A/m), se constata modificarea
sistemului de cristalizare, impiedicandu-se formarea crustelor de piatra.
Efectul magnetizarii se mentine timp de 3–4 ore si din aceasta cauza este necesara
dimensionarea retelelor termice astfel incat apa vehiculata sa reintalneasca dispozitivul de
magnetizare dupa acest interval.
In prezent, in Romania s-au produs dispozitive de magnetizare a apei cu magneti permanenti.

1.9. Metode de colectare a energiei geotermale

Exista multe metode pentru a colecta energia naturala si gratuita a Pamantului.
Cele mai comune metode sunt bucla inchisa si bucla deschisa. Cu oricare dintre ele, numai o
fractiune din energie vine din electricitate, majoritatea energiei vine chiar din pamant.
In concluzie, pretul utilizarii este mai mic decat al oricarei alte alternative pentru confort.
Economia de energie plateste in final investitia.
Bucla inchisa este o metoda de transfer al caldurii pe doua cai. O teava mica este ingropata
sub linia de inghet a pamantului. O pompa de mica putere circula o solutie de apa prin tevi si prin
TETCO. TETCO incalzeste sau raceste pur si simplu prin schimbarea temperaturii solutiei de apa
Bucla verticala.O alternativa excelenta este o bucla verticala, care necesita mult mai putin
spatiu.

1.10.Centrale geotermale
Energia geotermică este o formă de energie obţinută din căldura aflată în interiorul
Pamântului. Apa fierbinte şi aburii, captaţi în zonele cu activitate vulcanică şi tectonică, sunt utilizaţi
pentru încălzirea locuinţelor şi pentru producerea electricităţii.

Tipuri de Centrale Geotermale

Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceasta data pe glob pentru
transformarea puterea apei geotermale in electricitate: 'uscat'; 'flash' si 'binar', depinzand dupa starea
fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.
"Centrala Geotermala Uscata"
Centralele 'Uscate' au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaza abur din izvorul
geotermal.

"Centrala Geotermala 'Flash'"

18
 Centralele 'Flash' sunt cele mai raspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de
360° F(182° C), injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
Centralele cu ciclu binar
Centralele cu ciclu binar difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din izvorul
geotermal nu vine in contact cu turbina,respectiv generatorul electric. Apa folosita atinge
temperaturi de pana la 400° F(200°C). 

19
 CAPITOLUL II
Pompele de căldură şi sursele de energie geotermală

Pompele de căldură, pot să absoarbă căldura din sol, de la diferite adâncimi, din apa freatică,
din apele de suprafaţă (dar numai cu condiţia să nu existe pericolul ca apa să îngheţe), sau chiar din
aer (dar numai în perioadele în care temperatura aerului este suficient de mare, pentru a permite
funcţionarea pompelor de căldură, cu o eficienţă ridicată).
Indiferent de sursa de căldură, pompele de căldură utilizează indirect, energia solară
acumulată în sol, apă sau aer.
2.1 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sursa de căldură, pentru a putea fi
utilizată de către pompele de căldură
- Disponibilitate în cantitate suficientă;
- Capacitate cât mai mare de a acumula căldură;
- Nivel cât mai ridicat de temperatură;
- Capacitate de regenerare suficient de mare;
- Posibilitate de captare în condiţii cât mai economice.

2.2 Tipuri de surse de caldura si diverse pompe de caldura

Sursele de căldură prezentate anterior, solul, apa şi aerul, satisfac toate aceste cerinţe, iar
piaţa pompelor de căldură, utilizând toate aceste surse de căldură este actualmente în continuă
creştere. În paragrafele următoare vor fi prezentate diverse pompe de căldură utilizând toate aceste
tipuri de surse de căldură.
2.2.1 Solul reprezintă o sursă de căldură eficientă, deoarece acumulează căldură atât direct
sub formă de radiaţie solară cât şi indirect de la ploi, respectiv de la aer. Căldura poate fi preluată cu
ajutorul unor circuite intermediare plasate în sol, care absorb căldură şi o transmit vaporizatorului
pompei de căldură.Este posibilă şi amplasarea direct în sol a vaporizatorului pompei de căldură.
Circuitele intermediare de preluare a căldurii din sol, sunt compuse din schimbătoare de
căldură,denumite colectori, pompe de circulare a agentului intermediar din aceste circuite, vas de
expansiune, sistem de distribuţie a agentului intermediar în colectori, dispozitive de aerisire, etc.
Agentul intermediar din circuitele intermediare este reprezentat de soluţii apoase de tip
antigel, iar majoritatea producătorilor recomandă diverse amestecuri ecologice de acest tip. Uneori
20
pot fi utilizate şi soluţii de apă sărată, dar nu se poate utiliza apa simplă, deoarece pe timp de iarnă
există pericolul ca apa să îngheţe, cel puţin în porţiunile de conducte aflate la suprafaţa solului, sau
chiar în aer liber (chiar dacă sunt izolate). Dacă agentul intermediar ar îngheţa funcţionarea pompei
de căldură ar deveni imposibilă.
Temperatura de îngheţ recomandată de majoritatea producătorilor pentru soluţiile de tip
antigel utilizate în circuitul intermediar, este de –15°C.
Există două tipuri de colectori care pot fi utilizaţi în circuitele intermediare de preluare a
căldurii din sol. În figura 8 sunt prezentaţi colectori orizontali, care se montează la adâncimi de cca.
1,2…1,5m, iar în figura 9 sunt prezentaţi colectori verticali, denumiţi şi sonde, care se montează în
orificii practicate prin forare, la adîncimi de până la cca. 100m, peste aceste adâncimi fiind dificil de
obţinut autorizaţii pentru realizarea forajelor.

Fig. 8. Colectori orizontali pentru captarea căldurii

Fig. 9. Colectori verticali pentru captarea căldurii din sol

Atât colectorii orizontali, cât şi cei verticali, sunt realizaţi din tuburi de polietilenă, care asigură o

21
durată foarte lungă de exploatare, absolut necesară acestor echipamente. Utilizarea unor colectori
metalici în sol, care să reducă suprafaţa de schimb de căldură, nu este posibilă, datorit corozivităţii
ridicate a solului, care ar distruge relativ rapid colectorii, iar înlocuirea acestora ar reprezenta o
operaţie extrem de complexă şi costisitoare.
Colectorii orizontali, prezintă avantajul costurilor relativ reduse de realizare a excavaţiilor
necesare în vederea amplasării, mai ales în cazul unor construcţii noi, dar prezintă dezavantajul
necesităţii unor suprafeţe mari de amplasare a colectorilor, ceea ce reduce posibilitatea de utilizare a
acestor tipuri de colectori, cel puţin în zonele urbane unde preţul terenurilor de construcţie este
foarte ridicat şi unde din acest motiv, suprafeţele disponibile sunt limitate.
Colectorii verticali, prezintă avantajul necesităţii unor suprafete reduse de amplasare, dar
prezintă dezavantajul costurilor ridicate de realizare a forajelor, cca. 80…100 Euro/m.
Amplasarea direct în sol a vaporizatorului pompei de căldură este posibilă în construcţii de
tipul celei prezentate în figura 10

Fig. 10. Amplasarea direct în sol a vaporizatorului pompei de căldură

Avantajul amplasării direct în sol a vaporizatorului pompei de căldură este reprezentat de
eliminarea circuitului de agent intermediar, ceea ce permite reducerea diferenţei dintre temperatura
de vaporizare şi temperatura solului, având ca efect îmbunătăţirea eficienţei pompei de căldură. În
plus, este economisită energia necesară circulaţiei agentului intermediar.
Dezavantajele acestui sistem, sunt reprezentate de necesitatea unor cantităţi mai mari de
agent frigorific, decât în cazul utilizării circuitului intermediar de preluare a căldurii din sol şi de
prezenţa unor pierderi de presiune mai mari pe circuitul agentului frigorific.
Vaporizatorul amplasat direct în sol, este realizat din ţevi de cupru cauciucat, pentru a se
asigura protecţia anticorozivă faţă de sol. Diametrul acestor ţevi este mult mai redus decât al
tuburilor din polietină, utilizaţi la construcţia colectorilor din circuitele intermediare prezentate
anterior.

22
 Pentru dimensionarea colectorilor orizontali, la calculul suprafeţei necesare pentru
amplasarea colectorilor, trebuie să se ţină seama de tipul solulului şi de cantitatea de apă din sol.

Sarcina termică specifică asigurată de colectorii orizontali, în funcţie de tipul solului

Tipul solului Sarcina termică specifică [W/m2]

sol nisipos uscat 10…15

sol nisipos umed 15…20

sol argilos uscat 20…25

sol argilos umed 25…30

sol cu apă freatică 30…35

Aceste valori sunt considerate pentru amplasarea colectorilor la distanţe medii de 0,5…0,7m.
Pentru dimensionarea colectorilor verticali, la calculul adâncimii necesare pentru foraj,
respectiv a lungimii sondelor, trebuie să se ţină seama de tipul solulului şi de cantitatea de apă din
sol.
Sarcina termică liniară specifică asigurată de colectorii verticali, în funcţie de tipul solului
Tipul solului Sarcina termică specifică [W/m]
sol nisipos uscat 20
sol nisipos umed 40
sol argilos umed 60
sol cu apă freatică 80…100

Pentru dimensionarea vaporizatoarelor amplasate în sol, pentru amplasarea colectorilor la o

distanţă medie de 0,5…0,7m se poate considera o sarcină termică specifică liniară, raportată la
lungimea ţevii vaporizatorului, de cca. 35…40W/m.

2.2.2 Apa freatică reprezintă o sursă de căldură şi mai eficientă decât solul, deoarece
temperatura acesteia este relativ constantă în tot timpul anului, având valori de 7…12°C, deci mai
ridicate decât solul. În plus, apa freatică poate fi circulată direct prin vaporizatorul pompelor de
căldură, ceea ce elimină necesitatea unui circuit intermediar.
În figura 11 este prezentat modul în care poate fi utilizată apa freatică în pompele de căldură

23
 Fig. 11. Utilizarea apei freatice ca sursă de căldură

Apa freatică trebuie să se găsească la adâncimi relativ reduse, care să permită obţinerea
autorizaţiei de foraj, adică maxim 50…70m. Se recomandă totuşi ca adâncimea de la care este
preluată apa freatică, în cazul locuinţelor familiale, să nu depăşească 15m, pentru că la adâncimi mai
mari cresc mult costurile pentru realizarea celor două foraje, precum şi costurile de exploatare
datorate înălţimii ridicate de pompare a apei freatice. Distanţa dintre cele două puţuri trebuie să fie
de minim 5m, iar amplasarea astfel încât sensul de curgere a apei să fie dinspre puţul prin care este
absorbită apa, spre cel în care este evacuată apa. Nu este posibilă utilizarea ca sursă de căldură, a
apei din lacuri freatice, deoarece în acest caz există pericolul îngheţării apei în jurul sondelor, ceea
ce împiedică funcţionarea pompei de căldură.
Dezavantajele utilizării apei freatice ca sursă de căldură, sunt reprezentate de faptul că este
necesar să existe un debit suficient de mare al apei freatice, iar compoziţia chimică trebuie să se
încadreze între limite bine precizate din punctul de vedere al unor componenţi cum sunt: carbonaţi
acizi, sulfaţi, cloruri, amoniac, sulfit de sodiu, bioxid de carbon liber (extrem de agresiv), nitraţi,
hidrogen sulfuraţi, etc.
Condiţiile prezentate, destul de restrictive, reduc sensibil posibilităţile de utilizare a apei
freatice ca sursă de căldură.
Apa din lacuri şi râuri poate fi utilizată de asemenea ca sursă de căldură, dar este necesară
utilizarea unui circuit intermediar şi trebuie evitată formarea de gheaţă pe colectorii amplasaţi în
apă, deoarece gheaţa ar reduce mult intensitatea transferului termic dintre apă şi agentul intermediar
din colectori.
Apa de mare este şi mai uşor de utilizat, deoarece la o adâncime de câţiva metri, nu se mai
pune problema îngheţării acesteia, dar şi în cazul apei de mare, trebuie utilizat un circuit intermediar
pentru preluarea căldurii.

24
 2.2.3 Aerul reprezintă o sursă de căldură gratuită, disponibilă în cantităţi nelimitate. În
pompele de căldură, se poate utiliza ca sursă de căldură doar aerul exterior, care este circulat prin
tubulaturi cu ajutorul unui ventilator. În figura 12 este prezentată o pompă de căldură care absoarbe
căldură de la aer şi încălzeşte apă, utilizabilă pentru încălzire, sau ca apă caldă menajeră. Aceste
echipamente sunt denumite pompe de căldură aer-apă.

Fig. 12. Pompă de căldură aer-apă

Pompele de căldură aer-aer sunt cele mai răspândite şi sunt reprezentate de toate aparatele de
condiţionarea aerului, care pot să realizeze atât răcire cât şi încălzire. În regim de încălzire, aceste
echipamente funcţionează ca pompe de căldură aer-aer.
La scăderea temperaturii exterioare, eficienţa pompelor de căldură care utilizează aerul ca
sursă de căldură, se reduce sensibil, ceea ce limitează posibilitatea utilizării acestor echipamente, la
o perioadă de timp de maxim 70…80% din an, fiind indicată utilizarea combinată a acestora,
împreună cu alte sisteme de încălzire. Pe de altă parte, în perioadele mai calde ale anului, primavara,
vara şi toamna, când temperatura aerului este mai ridicată, aceste echipamente pot fi extrem de
eficiente pentru prepararea apei calde menajere.
În figura 13 este prezentată schema unui sistem de încălzire a apei dintr-o piscină.

25
 Fig. 13. Încălzirea apei din piscină cu ajutorul unei pompe de căldură aer-apă
şi a unor colectori solari

Pentru acest gen de aplicaţie, pompele de căldură aer-apă, sunt între cele mai eficiente
posibile, iar combinaţia cu un echipament de încălzire utilizând energie solară este cu atât mai
performantă şi permite exploatarea ieftină a piscinei cu apă caldă, atât în perioadele însorite cât şi în
cele fără radiaţie solară directă. Costurile de exploatare ale unor instalaţii de încălzire a apei din
piscine, utilizând pompe de căldură aer-apă, sunt mai reduse decât cele ale unor sisteme funcţionând
cu gaz, diverşi combustibili lichizi, sau peleţi. Singurele sisteme mai ieftine din punct de vedere al
cheluielilor cu sursa de energie, sunt cele utilizând brichete sau lemne, dar aceste sisteme nu permit
funcţionarea automatizată a echipamentului de încălzire, ceea ce implică dificultăţi de exploatare,
sau creşterea cheltuielilor de exploatare, ceea ce anulează avantajul costurilor cu combustibilul, mai
reduse.

2.3. Regimuri de funcţionare a pompelor de căldură

Regimul de funcţionare a pompelor de căldură, trebuie adaptat la tipul sistemului de încălzire
al obiectivului pe care îl deservesc, dacă acesta este deja realizat, iar pompele de căldură înlocuiesc
echipamente existente funcţionând cu combustibili clasici. În aceste situaţii, o restricţie importantă
este reprezentată de faptul că temperatura maximă pe care o pot realiza pe tur pompele de căldură
este de 55°C, iar peste această temperatură pompele de căldură pot funcţiona doar în cuplaj cu alte
surse de încălzire.
În clădirile noi, sistemul de încălzire va fi special proiectat pentru aceste echipamente şi va fi
caracterizat prin nivelul redus al temperaturii agentului de încălzire. În cazul încălzirii prin
pardoseală şi/sau pereţii laterali, temperatura agentului de încălzire, poate coborâ până la valori de
cca. 35°C pe tur, sau chiar sub această valoare.

26
 Din punct de vedere al soluţiilor tehnice utilizate pentru încălzire şi preparare a apei calde
menajere, există mai multe regimuri posibile de funcţionare a pompelor de căldură:
- Regim de funcţionare monovalent – pompa de căldură este unica sursă de căldură;
- Regim de funcţionare bivalent – pompa de căldură este utilizată în combinaţie cu o altă
sursă de căldură care funcţionează cu combustibil solid, lichid sau gazos, echipamente de
captare a energiei solare, etc;
- Regim de funcţionare monoenergetic – pompa de căldură este utiliztă în combinaţie cu un
alt sistem de încălzire care funcţionează tot cu energie electrică. Cea mai întâlnită situaţie
de acest tip, este cea în care apa caldă menajeră este doar preîncălzită în pompa de
căldură, fiind utilizat şi un alt dispozitiv de încălzire a apei, fie un încălzitor electric
instant, fie o rezistenţă electrică montată în boilerul pentru prepararea apei calde menajere.
În cazul utilizării pompelor de căldură în regim monovalent sau monoenergetic, un interes
deosebit este prezentat de utilizarea sistemului de tarifare diferenţiată a energiei electrice pe timp de
zi şi de noapte, sistem care în România este disponibil la cerere şi care poate reduce semnificativ
valoarea facturilor de energie electrică.
Pompa de caldura este un dispozitiv care extrage aceasta caldura geotermala si o foloseste
pentru incalzirea locuintei si a apei calde menajere.
Pompa de caldura transforma energia geotermala folosind 1KWh de electricitate in 4KWh
caldura (sau chiar mai mult), in acest fel se poate acoperi 100% din necesarul de incalzire sau racire
folosind numai 25% curent electric

2.4 Avantajele folosirii unui sistem geotermal fata de cele clasice:

- Independenta de preturile combustibililor clasici precum gazul, carbunele sau lemnul
- Reducerea costurilor prin folosirea 1kW de curent electric si rezultarea a 4kW de caldura
- Functioneaza permanent, vara raceste si iarna incalzeste indiferent de conditiile meteo
- Durata de viata mai mare decat a sistemelor conventionale, intre 30-50 ani
- Nu are in componenta elemente care se defecteaza des
- Sistemul este automatizat
- Se poate folosi in paralel si cu panouri solare
- ECOLOGIC, nu polueaza, nu scoate fum, nu consuma combustibili solizi

27
 CAPITOLOLUL III
CONCLUZII

Dezvoltarea extraordinară a societăŃii umane din ultima jumătate de secol,impune un consum

energetic tot mai mare. Acest lucru a determinat orientarea cercetătorilor spre noi surse de energie,
ieftine si nepoluante. O sursă de energie practic inepuizabilă si "curată" sunt apele geotermale. În
ultimele decenii tehnologiile geotermale au devenit importante.

Impactul economic
♦reducerea semnificativa a consumului de combustibili fosili prin utilizarea energiei geotermale;
♦reducerea costului energiei termice;
♦se reduc costurile de productie ale agentului termic pentru termoficare;
♦reprezintă o sursă de energie primară sigură care nu necesită instalatii de stocare.
♦oportunitati de transfer tehnologic, in special in regiuni mai putin dezvoltate si / sau pentru
dezvoltare regionala si rurala;
♦transfer in domeniul managementului modern al operatiunilor geotermale in conformitate cu
experienta acumulata in tari cu performante deosebite in domeniu, si cu cerintele Uniunii
Europene

Impactul social
■ sporirea confortului termic al populatiei;
■ conditii mai bune de munca si viata, inclusiv sanatate;
■ oportunitati pentru invatamant si perfectionare;
Energia geotermala, cu tehnologia si resursele ei abundente, isi poate aduce o contributie
importanta privind reducerea emisiilor poluante si a efectului de sera. Din acest motiv, este necesar
ca guvernele sa implementeze cadrul institutional legal si instrumentele financiare care sa permita ca
resursele geotermale sa completeze sistemul energiilor conventionale.
In Romania, puterea totala instalata − prin actualul parc de sonde si doar pentru utilizari
energetice − este de peste 320 MWt (considerand o temperatura de referinta de 30°C), din care, in
prezent, se utilizeaza efectiv 137 MWt prin exploatarea a cca. 60 de sonde care extrag apa
geotermala cu temperaturi cuprinse intre 55 si 115°C.

28
 Din punct de vedere al cercetarii, după anul 1995, în literatura română de specialitate au
apărut monografii despre evolutia geologică si despre principalele momente tectogenetice ale
Depresiunii Pannonice si Platformei Moesice.
Potrivit datelor disponibile, nu au fost preocupări în interpretarea datelor mentionate pentru
evidentierea a noi zone de interes din punct de vedere al potentialului geotermal.
In 2006, productia de energie termică obtinuta din ape geotermale a fost de 100 000 Gcal si
pentru anul 2007 se preconizează o productie de 125 000 Gcal.
Potentialul total al acviferelor geotermale este de 400 000 Gcal/an, dar această productie
poate fi atinsă numai printr-o exploatare intensivă prin pompe a sondelor.
Resursele geotermale ale Romaniei au permis ca la inceputul anilor ‘80, pe baza unei gandiri
coerente si unitare, sa se dezvolte o mini industrie care valorifica aceasta energie, economia de
combustibil depasind 50.000 t.e.p. pe an.
In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu
potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate „in situ“ au un grad ridicat de uzura fizica si morala
(schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, infundari, depuneri, conducte
si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).
Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea
energetica (sistemul de facturare a energiei livrate – utilizate) se inregistreaza in regim pausal, cu
baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip industrial (lipsa
de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata).
Odată cu intensificarea exploatării resurselor geotermale, este necesară aprofundarea
gradului de cunoastere a sistemelor acvifere geotermale, a potentialului energetic al acestora,
perioada maximă de exploatare în conditii economice, pana la 30÷80% in 2100.
Ponderea pe care o va avea energia geotermala in lumea energiei la sfarsitul acestui secol
depinde de actiunile comunitatii si ale tarilor cu experienta in domeniul geotermalismului.
Pe plan international, se estimeaza ca exploatarea resurselor de energie regenerabile va
creste semnificativ in urmatorii ani. Cercetarile in domeniul utilizarii potentialului geotermal sunt
deosebit de dezvoltate pe plan mondial, cunoscandu-se realizari remarcabile in domeniu in Islanda,
Italia, SUA, Israel, Japonia, Noua Zeelanda, Franta, etc.
Energia geotermala este utilizata in mare masura pentru incalzirea districtelor municipale
intr-un sistem larg in Islanda, Franta, China si Turcia.
Incalzirea locuintelor individuale este un lucru obisnuit in SUA.
Productia de caldura din resurse regenerabile este competitiva cu resursele de energie
29
conventionala. Costul curent al incalzirii cu biomasa este de 1÷5 Uscenti/kWh, cu energie
geotermala 0,5÷5 Uscenti/kWh si incalzirea cu energie solara 3÷20.Uscenti/kWh.
Descoperirile recente ale aplicatiilor cu pompe de caldura in sursele energetice de adancime
scazuta deschid noi dimensiuni ale utilizarii caldurii pamantului. Sugestiv este faptul ca rata de
crestere pentru utilizatorii directi este in continua ascensiune (Fridleifsson B., Geothermal energy for
the benefit of the people, European Summer School on Geothermal Energy Aplications, Oradea,
2001).
Avand in vedere cele aratate mai sus, este imperios necesara continuarea cercetarilor la
nivel national, cu scopul evaluarii exacte a potentialului geotermal al Romaniei precum si a
posibilitatilor de utilizare durabila a acestui potential.

30
 BIBLIOGRAFIE

• C. Bendea; M. Barbuta; G. Bendea, Modelarea variantelor de utilizare in cascada a energiei

geotermale intr-o comunitate rurala, Energetica, nr. 2/2005

• L. Brown, C. Flavin, H. French (editors), State of the World – 200, The World Watch Institute, W.
W. Norton & Comp., New-York, 2000

• W. Cunningham si B. Saigo, Environmental Science, McGraw-Hill, Boston, 1999

• I. Coste, Omul, biosfera si resursele naturale, Ed. Facla, Timisoara, 1982

• Christopher Flavin, Nicholas Lensen, Powering the Future: Blueprint for a Sustainable Electricity
Industry, World Watch paper 119, Washington, June 1994

• M. Ilina; C. Brandabur; N. Dancea, Energii neconventionale utilizate in instalatiile din constructii,

Ed. Tehnica, 1987, Bucuresti

• P. Steadman, Energy, Environment and Building, Cambridge University Press, Cambridge, 1975

• W. C. Reynolds, Energy: from Nature to Man, Mc-Graw Hill, New-York, 1974

• J. W. Tidwell and A. D. Weir, Renewable Energy Resources, E & F N Spon, London, 1986

• Readings from American Scientific: Energy for Planet Earth, 1991

31