Școala Gimnaziala “Emil Dragan”,

Ungheni
Centralele geotermice

2018

Profesor:Ghirca Liliana Elev:Negrușa David

Clasa:8-a A
  Centrale geotermale
Energia geotermică este o formă de energie obţinutădin căldura aflată în interiorul Pamântului. Apafierbinte şi aburii,
captaţi în zonele cu activitatevulcanică şi tectonică, sunt utilizaţi pentru încălzirealocuinţelor şi pentru producerea
electricităţii.Este o formă de energie regenerabilă.
Centralele geotermale au ca scop unic captareaenergiei geotermale emisă de Pamant.Principiul de functionare este
simplu: se injecteaza prin crăpături apa sub presiune la cațiva kilometriadancime, in zonele calde ale scoartei
terestre, apa iese pe alta parte incalzita sub forma de aburi,care sunt apoi transformati in electricitate
.
Ciclul se reia prin pomparea apei acum racite.
 Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de
intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de
energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala
geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus
centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea
rezultata din combustibilii fosili.
 Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind
inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura
centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala.

Energia geotermică este o formă de energie obţinută din căldura aflată în interiorul Pamântului. Apa fierbinte şi aburii, captaţi în zonele cu
activitate vulcanică şi tectonică, sunt utilizaţi pentru încălzirea locuinţelor şi pentru producerea electricităţii.

Tipuri de Centrale Geotermale

Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceasta data pe glob pentru transformarea puterea apei geotermala in electricitate:
'uscat'; 'flash' si 'binar', depinzand dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.
  Centralele 'Uscate' au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaza abur din izvorul geotermal.
"Centrala Geotermala Uscata"

Centralele 'Flash' sunt cele mai raspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 360° F(182° C), injectand-o la presiuni inalte
in echipamentul de la suprafata.
"Centrala Geotermala 'Flash'"

Centralele cu ciclu binar difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine in contact cu
turbina,respectiv generatorul electric. Apa folosita atinge temperaturi de pana la 400° F(200°C).
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in
alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de
protectie a mediului inconjurator.
 Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in
considerare a importurilor, in conditiile liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra
mediului climatic planetar.

Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a
condus – in ultimii 10 – 15 ani – la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor
industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din
surse regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa
12% prin valorificarea surselor regenerabile. In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare de
resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea si
realizarea unor tehnologii eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor (tehnologii de
foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.
 In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si extractie) din Romania, geotermia de „joasa entalpie“ se
inregistreaza la ape de adancime (cu temperaturi cuprinse intre 25oC si 60oC) si, respectiv, geotermia de temperatura medie („ape mezotermale“), cu temperatura
de la 60oC pana la maximum 125oC.

Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei calde pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe
industriale, tertiare – servicii (birouri, spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.) sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme
pentru cresterea animalelor s.a.).

Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m si a fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal
Bucuresti Nord sau perimetrele Snagov – Balotesti).

In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri
de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriale, constructii agrozootehnice etc.

In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii
economice depaseste 100 mii tep/an.
 Energia echivalenta produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al sondei depaseste 30 000 tep, cu un grad mediu de folosire
anuala a potentialului maxim de peste 20%.

In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate „in situ“ au un grad ridicat de uzura fizica si morala (schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de
coroziune, infundari, depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).

Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea energetica (sistemul de facturare a energiei livrate – utilizate)
se inregistreaza in regim pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de
caldura si aparatura de precizie ridicata).

In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport
financiar corespunzator, care nu favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare superioare. In tabelul alaturat este
prezentat sintetic, pe tipuri de surse, potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania.
 Utilizarea apei geotermale constituie o optiune viabila atunci cand agentul extras la suprafata asigura o alimentare a sistemului la debit
constant, iar variatia necesarului de energie la consumator in diferite perioade ale anului nu este mare. Sistemul recomandat este cel cu mai multe
puturi active, dintre care unele sa fie de repompare. Avantajele acestui sistem, pe langa energia asigurata, sunt conservarea rezervei de apa si
conservarea presiunii stratului de apa.
In SUA, din energiile obtinute din surse regenerabile, 5% proveneau din sursa geotermala si 1% din sursa solara. Exploatarea apei
geotermale trebuie sa se realizeze prin utilizarea pompelor submersibile. La alegerea pompei corespunzatoare se au in vedere: inaltimea de pompare,
temperatura maxima a apei, debitul de apa si puterea motorului electric.
 Energie geotermică

Tipuri de centrale geotermale

Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei
geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura
acestuia.

centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul geotermal.
centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 182 °C (364 °F) , injectând-o la
presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu
turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F).
 Islanda
Radu Dimeca, președintele Rosenc a declarat: „Islanda este cea mai importantă țară din lume care folosește energia geotermală. La 500 de metri
extrag apă de 150 de grade Celsius, iar la 1.000 de metri, 300 grade Celsius. Ei au început exploatarea de 60-70 de ani. Au realizat că în loc să aibă
cenușa toxică de la termocentrale, mai bine folosesc apa caldă de sub ei. Acum 80% din energia lor este din surse geotermale, iar 12% din alte
resurse regenerabile. Aproape toate locuințele din intreaga insulă sunt încălzite cu apa termală, de acolo vine și apa caldă menajeră. Acesta se
realizează prin centrale de tratare a apei deosebit de bogată în minerale, indeosebi sulf, de unde este trimisă prin magistrale către localități și
distribuită până la calorifere. De asemenea, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale, prin folosirea căldurii și a aburilor”.
RomâniaArticol principal: Energia geotermică în România.
Depresiunea Panonică, care în România include Banatul și vestul munților Apuseni, este bogată în zăcăminte geotermale. Județele Timiș, Arad și 
Bihor ar putea beneficia. În Timișoara există apă termală de până la 80 de grade Celsius. Conform unor calcule făcute de cei de la ADETIM, un
foraj nou costă între 2-3 milioane de euro, însă studiile pentru foraj sunt mult mai costisitoare. Echipamentul pentru un oraș precum Jimbolia, unde
specialiștii islandezi au făcut deja o vizită, ar costa peste șase milioane de euro, iar soluțiile cele mai eficiente pentru atragere de fonduri sunt prin
programe europene.
 Energia geotermală reprezintă diverse categorii particulare de energie termică, pe care le conţine scoarţa terestră. Cu cât se coboară mai adânc în
interiorul scoarţei terestre, temperatura creşte şi teoretic energia geotermală poate să fie utilizată tot mai eficient, singura problemă fiind reprezentată
de adâncimea la care este disponibilă această energie.
Toate zonele prezentate, sunt divizate la rândul lor în mai multe subzone. Cele patru zone principale sunt în ordine, dinspre suprafaţa
Pământului spre centrul acestuia, cu dimensiunile aproximative:
- Scoarţa 0… 100 km;
- Mantaua 100… 3000 km;
- Nucleul extern 3000… 5000 km;
- Nucleul intern 5000… 6378 km.
 Este interesant de remarcat că 99% din interiorul Pământului se găseşte la o temperatură de peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o
temperatură de peste 100°C. Aceste elemente sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de energie care merită toată atenţia şi
care trebuie exploatată într-o măsură cât mai mare.
Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când a început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau
cea provenită din gheizere, pentru încălzirea locuinţelor, sau a unor spaţii comerciale.
Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate fi clasificată în două categorii:
- Energie geotermală de potenţial termic ridicat;
- Energie geotermală de potenţial termic scăzut.
Energia geotermală de potenţial termic scăzut

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul relativ scăzut al temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi utilizată numai pentru
încălzire, fiind imposibilă conversia acesteia în energie electrică.
Energia geotermală de acest tip, este disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre, fiind mult mai uşor de exploatat decât energia geotermală de
potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un avantaj. În figura 3.7 se observă că începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi
considerată relativ constantă pe durata întregului an:
- La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;
- La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C;
- La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C;
- La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C;
- La 10…18m temperatura solului variază cu mai puţin de 1°C în jurul valorii de 10°C; -
- La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.