Master: Sisteme Energetice Informatizate

( S.E.I )

REFERAT

Energia Geotermala

PROFESOR :
S.l.dr.ing. Duinea Adelaida
MASTERAND
Ing. Brezniceanu Petre Constantin
1. Introducere

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore
determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor,iar in
cadrul acestei cerinte,sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila,inclusiv aceea de
protectie a mediului inconjurator.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile,concomitent cu realizarea unei
protectii eficiente a mediului inconjurator a condus,in ultimii 10-15 ani,la itensificarea
preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor
industriale suport.Politica U.E. in acest domeniu,exprimata prin Carta Alba si Directiva
Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din resurse regenerabile,prevede ca,pana
in anul 2010,Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea resurselor regenerabile.In acest context, in multe tari
europene dezvoltate ( Franta, Italia, Germania, Austria),posesoare de resurse geotermale
similare cu cele ale Romaniei ,preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan
local/regional,prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile,care au condus
la o exploatare profitabila,atat in partea de exploatare a resurselor(tehnologii de foraj si de
extractie din sondele geotermale),cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.

2. Particularitati ale energiei geotermale

2.1. Consideratii privind energia geotermala

Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul
Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea
lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca.In zona in care,din
cauza temperaturii ridicate,rocile se gasesc in stare topita(de magma),caldura se transmite in
cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie
mai redusa.In zonele cu temperaturi mai scazute,caracterizate prin faptul ca materia se gaseste
in stare solida,caldura se transmite numai prin conductie.
Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei,datorita
energiei geotermice.In general,valoarea acestui gradient este de 25 grade C/km,insa exista
numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare.
Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre,temperatura creste si teoretic energia
geotermala poate sa fie utilizata tot mai eficient,singura problema fiind reprezentata de
adancimea la care este disponibila aceasta energie.

În imaginea din figura 2.1 sunt prezentate principalele zone din care este alcătuit interiorul
Pământului.
 Fig. 2.1. Principalele zone din care este alcătuit Pământul

Toate zonele prezentate, sunt divizate la rândul lor în mai multe subzone. Cele patru zone
principale sunt în ordine, dinspre suprafaţa Pământului spre centrul acestuia, cu dimensiunile
aproximative:
- Scoarţa : 0… 100 km;
- Mantaua: 100… 3000 km;
- Nucleul extern : 3000… 5000 km;
- Nucleul intern : 5000… 6378 km.
Evident, temperatura Pământului creşte dinspre suprafaţă spre centru, unde atinge o valoare de
cca. 6000°C, care însă nu a fost încă precis determinată de oamenii de ştiinţă. În figura 2.2 este
prezentată variaţia aproximativă a temperaturii în interiorul Pământului, iar figura 2.3 prezintă o
imagine sugestivă a temperaturii principalelor zone din interiorului Pământului.

Fig. 2.2. Variaţia temperaturii dinspre scoarţa spre centrul Pământului

 Fig. 2.3. Variaţia temperaturii în zonele din interiorul Pământului

Este interesant de remarcat că 99% din interiorul Pământului se găseşte la o temperatură de

peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o temperatură de peste 100°C. Aceste elemente
sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de energie care merită toată atenţia
şi care trebuie exploatată într-o măsură cât mai mare.
Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când a
început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau cea provenită din gheizere, pentru
încălzirea locuinţelor, sau a unor spaţii comerciale.
Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate fi clasificată în două
categorii:
- Energie geotermală de potenţial termic ridicat;
- Energie geotermală de potenţial termic scăzut.

2.2. Energia geotermală de potenţial termic ridicat

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la care
este disponibilă şi poate fi transformată direct în energie electrică sau termică. În figura 2.4 este
prezentată o schemă de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar în figura 2.5 este prezentată o
asemenea centrală electrică geotermală.
 Fig. 2.4. Părţile componente ale unei centrale electrice geotermale
1 – foraj pt. injecţia apei şi pompe de injecţie; 2 – zona de joncţiune între foraje;
3 – foraje de producţie; 4 – schimbător de căldură;
5 – turbinele şi generatoarele electrice; 6 – sistem de răcire;
7 – stocare energie de potenţial termic ridicat în sol; 8 – sistem de monitorizare seismică; 9 –
consumatori electrici
Fig. 2.5. Centrală electrică geotermală din Kamchatka, Rusia
Energia electrică se obţine în prezent din energie geotermală, în centrale având puteri electrice de
20…50MW, care sunt instalate în ţări ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc.
Din categoria surselor de energie geotermale de potenţial termic ridicat, fac parte şi gheizerele
cu apă fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate în figura 2.6.
Fig. 2.6. Gheizer

Căldura conţinută de asemenea gheizere, ca şi de apele geotermale, poate fi captată şi utilizată

cu ajutorul unor schimbătoare de căldură, cel mai adesea cu plăci.

2.3. Energia geotermală de potenţial termic scăzut

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul relativ scăzut al temperaturilor la
care este disponibilă şi poate fi utilizată numai pentru încălzire, fiind imposibilă conversia acesteia în
energie electrică.
Energia geotermală de acest tip, este disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre, fiind mult mai
uşor de exploatat decât energia geotermală de potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un avantaj. În
figura 3.7 se observă că începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerată
relativ constantă pe durata întregului an:
- La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;
- La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C;
- La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C;
- La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C;
- La 10…18m temperatura solului variază cu mai puţin de 1°C în jurul valorii de 10°C;
- La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.
 Fig. 3.7. Variaţia temperaturii în sol, în zona de la suprafaţa scoarţei terestre

Exploatarea energiei geotermale de potenţial termic scăzut necesită echipamente special

concepute pentru ridicarea temperaturii până la un nivel care să permită încălzirea şi/sau prepararea
apei calde, ceea ce reprezintă un dezavantaj faţă de energia geotermală de potenţial termic ridicat.
Echipamentele menţionate, poartă denumirea de pompe de căldură şi au acelaşi principiu de
funcţionare ca al maşinilor frigorifice, funcţionând cu energie electrică.
Parametrul de performanţă al acestor echipamente este eficienţa pompei de căldură, εpc definită
prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q& şi puterea electrică absorbită P:
 Structura unui sistem geotermal ideal

TIPURI DE ZĂCĂMINTE GEOTERMALE, CLASIFICARE:

A) În functie de temperatură:
Resurse cu temperatură
1. înaltă (>225°C),
2. medie (125-225°C),
3. joasă (<125°C),
Resurse din roci uscate fierbinti,
Resurse geopresurizate.
Zăcămintele hidro-geotermale (1, 2, 3) sunt, la rândul lor,
împărŃite în două grupe:
1. Zăcăminte de entalpie joasă,
cu temperaturi <150°C la adâncimea de un kilometru,
2. Zăcăminte de entalpie înaltă,
cu temperaturi >150°C la adâncimea de un kilometru.
B) În functie de starea termodinamică a fluidului geotermal
(lichid, abur saturat umed sau abur supraîncălzit).
a) Zăcăminte dominate de apă,
- Zăcăminte de apă fierbinte,
- Zăcăminte de aburi umezi,
b) Zăcămintele dominate de vapori.

Aspecte privind utilizarea energiei geotermale

Utilizarea directa
Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite
pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii
au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau
gatit.Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare.
In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu
de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o
reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata.

Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau
chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii
de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui.

Pompe termice

Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10°-16°C. Precum intr-o pestera,
temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului
vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.

Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul,
pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de
tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un
fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura
solului.
Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara,
procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei,
constituind o sursa gratuita de apa calda.

Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt
mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc
poluarea. 

Generarea de electricitate

Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt
produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor,
poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din
magma.

In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi.

Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 °C. Aburul e
obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in
functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de
dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce
utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 °C. Apa fierbinte isi cedeaza
energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza
hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al
caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-
un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii.
Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele
pe baza de aburi.

Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati
speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de
racire utilizata in condensare.

Ce putem face in Europa

Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor
permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand
resurse geotermale importante.

Aeroport ce foloseste energie geotermala

Potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global

Centralele geotermale,avantaje si dezavantaje

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand
fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc
dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta
avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi
si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei
respective.

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru
mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile
meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata
din combustibilii fosili.

Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru
spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii
(un generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale geotermala,
moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala.

Bibliografie
1. Wikipedia
2. Ziare.ro
3. Regie.ro
4. Adevarul.ro