România

(resurse și economie)

Popa Vlad
Cls a X-a D
 01
Resurse
Romania dispune de o mare varietate a zăcămintelor
naturale, în prezent fiind exploatate resurse diverse,
de la andezit, ape minerale și calcar, până la uraniu,
cupru, huilă sau sare.
1)Cărbune
Județele cele mai bogate în cărbune sunt Bihor, Hunedoara și
Cluj. Producţia de cărbune net a României s-a cifrat, în primele
11 luni din 2011, la 6,171 milioane tone
 De asemena Ministerul Energetic și
Ministerul Economiei au clasificat
minereurile : Cărbunele extras:

Ș
 2) Petrol

Exploatarea petrolului în țara noastră are o istorie îndelungată. Primele

atestări datează încă din sec. II d.H. Și continuă în secolele următoare,
așa cum o dovedesc numeroasele materiale ceramice cu urme de păcură,
datate în secolele II - XVI. în tot acest timp, România a acumulat o
experiență invidiată de multe din statele lumii cu o civilizație modernă.
Consecința firească a preocuparii țării noastre pentru exploatarea petrolului
a fost la contribuția decisivă a României la realizarea a trei premiere
petroliere mondiale în anul 1857:
Prima țară din lume cu o producție de țiței, oficial înregistrată în
statisticile internationale„The Science of Petroleum”atestă în 1938
faptul ca Romania a fost prima țarî din lume cu o producție de
petrol înregistrată în statisticile internationale de 275 tone.
De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în
România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, în drum spre
localitatea Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către frații
Mehedințeanu. Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive,
toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau
fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost
comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane
pentru fabricarea uleiurilor din șisturi bituminoase, iar în
decembrie 1856 începe construcția „fabricii de gaz” din
Ploiești, pe numele lui Marin Mehedințeanu (decedat în
1861). Distileria de petrol și-a început activitatea când Teodor
Mehedințeanu întâmpina greutăți în aplicarea contractului
semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu
„idrocarbură și lampe”.
 3)Gaze Naturale
România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi. Cea mai mare parte a
resurselor de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, Moldova, Muntenia și Marea
Neagră, cu aproximativ 75% din ele aflându-se în Transilvania, în special în județele Mureș și
Sibiu.
Cel mai mare câmp de gaze naturale din România se află la Deleni, descoperit în 1912 și se află
între comuna Băgaciu și Județul Mureș cu rezerve dovedite de 85 miliarde metri cubi. Alte
câmpuri de gaze naturale sunt cele de la Filitelnic (40 miliarde metri cubi), câmpul de la Roman-
Secuieni (24 miliarde metri cubi), Voitinel (11,8 miliarde metri cubi), Ghercești (11 miliarde
metri cubi) și Sărmășel (10 miliarde metri cubi), toate cu rezerve mai mari de 10 miliarde metri
cubi. În prezent, România are a treia rezervă de gaze din Uniunea Europeană, imediat
după Olanda și Marea Britanie.
Gazul metan apare în domurile gazeifere din Pod Transilvaniei fiind cel mai pur din lume 99.99%.
Gaze asociate se găsesc alături de petrol în zăcăminte ,sunt utilizate ca și combustibil în industria
chimică
La sfârșitul anilor 70, geologii au descoperit că aluviunile de la malul mării
conțin tinan și zirconiu. În Grindul Chituc se extrăgea nisipul și era trimis 8
kilometri la Întreprinderea de Metale Rare de pe raza comunei Vadu. În timpul
Republicii Socialiste România, s-a extras și s-a prelucrat titan și zirconiu în scop
nuclear, civil, dar și militar. Au fost identificate trei zăcăminte: unul la malul
Mării Negre și alte două în arcul subcarpatic, în Argeș și Gorj. Din zirconiu se
fabricau tecile în care se ține uraniu radioactiv, combustibilul nuclear pentru
Centrala Electrică de la Cernavodă.
Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, sovieticii au început programul de
exploatare al resurselor românești. Prin Sovrom Cuartit s-au luat din minele de
la Băița peste 18 mii de tone de minereu de uraniu. Pe lângă acesta, și alte mii de
tone de metale rare.
România are cel mai mare potențial eolian din Europa de Sud-Est și anume 14.000 MW. În anul 2009, mai
mulți investitori au solicitat investiții pentru 12.000 MW, însă compania de transport a
electricității Transelectrica a oferit permisiune pentru doar 2.200 MW.
Un studiu recent a Băncii Erste a dovedit faptul că regiunea Dobrogea este pe locul doi în Europa, după Scoția,
la potențialul de producție a energiei eoliene. Un alt studiu al Institutului de Energetică a arătat că
turbinele de vânt ar putea contribui cu 13 GW la capacitatea națională de generare a energiei electrice
până în 2020.
O firmă portugheză , al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la nivel mondial, a terminat
construcția unui parc eolian de 69 MW la Cernavodă, în mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de
gospodrii, i-a costat 200 milioane de dolari. La această dată în Dobrogea sunt construite deja parcuri
eoliene care însumează 600MW.
Parcul eolian de la Cernavodă Parcul eoliene din Dobrogea
În România, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracție) în geotermie
de "joasă entalpie", are temperaturi cuprinse între 25°C și 60°C (în ape de adâncime), iar la
geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 60°C până la 125°C ("ape
mezotermale") Mezotermal este un adjectiv referitor la stadiul depunerii mineralelor din soluții
fierbinți cu temperatură cuprinsă între 175 și 300° C, când se formează minereuri de cupru,
plumb, zinc etc.
Resursele geotermale de "joasă entalpie" se utilizează la încălzirea și prepararea apei calde menajere
în locuințe individuale, servicii sociale (birouri, învățământ, spații comerciale și sociale etc.),
sectorul industrial sau spații agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru creșterea animalelor
ș.a.).
Limita economică de foraj și extracție pentru ape geotermale s-a convenit pentru adâncimea de
3.300 m și a fost atinsă în unele zone din România, precum bazinul geotermal București Nord -
Otopeni, anumite perimetre din aria localităților Snagov și Balotești ș.a.
România a fost clasată drept a treia țară din Europa, după Grecia și Italia, pentru potențialul
geotermal foarte ridicat.[
Beiușul este singurul oraș din România care funcționează în prezent cu ajutorul energiei geotermice
pentru încălzirea locuințelor. Foraje realizate în 1995 – 1996 au relevat existența unui
zăcământ bogat de apă geotermală la peste 2.500 de metri adâncime.
Regiunea de sud-est a României, vestul, centrul dar şi estul ţării sunt cele mai bune locuri pentru
a amplasa un parc solar, arată harta potenţialului solar al României
Comparativ cu energia eoliană, unde potenţialul de vânt este concentrat cu precădere în zona
Dobrogei şi a Moldovei, potenţialul solar al României este răspândit aproape pe întreg teritoriul
ţării.
HIDROCENTRALELE POR ILE DE FIER Hidrocentrala Por ile de Fier I este cea mai mare
hidrocentrală de pe fluviul Dunărea. Este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din
Europa. A fost dat în folosință în anul 1972.
Hidrocentrala Por ile de Fier II este construit la 60 km de Por ile de Fier I. Ambele hidrocentrale
sunt exploatate împreună cu Serbia. O parte din construcția metalică a fost realizată la șantierul
Naval Galați.
HIDROCENTRALE DE PE RURI Hidrocentrala de la Vidraru se află la 36 Km de Curtea de Argeș .
Barajul este înalt de 165 m și are un lac de acumulare de 500 milioane metri cubi de apă .
Barajul de la Bicaz este înalt de 127 m. Pentru a putea fi construit lacul de acumulare, au fost mutate
aproape 20 de sate. Lacul Bicaz este cel mai mare lac artificial din România. Amenajarea
hidroenergetic a Oltului inferior este compus din 5 centrale hidroelectrice Ipote ti, Drăăanesti,
Frunzaru, Rusănești Izbiceni.
 theoretical Framework

Key terms Relevant theories

● Mercury is small Theory 1
● Earth harbors life Our
Saturn is a gas giant and has
● Jupiter is quite big
rings. It’s composed mostly framework
of hydrogen and helium Venus has a beautiful name
and is the second planet
Theory 2 from the Sun. It’s hot and
Neptune is the fourth-largest has a poisonous atmosphere
planet by diameter in the
Solar System
 02
Economie
Economia României este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În
economia României acționează așadar legea cererii și a ofertei.
•În cadrul industriei constructoare de mașini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin
la Ploiești, Târgoviște, Bacău, București și Galați, utilaje miniere la Baia Mare și Petroșani, mașini unelte la
București, Oradea, Arad, Râșnov și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină.
•Industria electronică și electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în
București, Iași, Timișoara, Craiova, Pitești.
•Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară:
cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a
dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia
Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească și Năvodari.
•Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi și Borzești, mase plastice la
Ploiești, Făgăraș, Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, Săvinești, Roman, Iași. Industria chimică și
industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse
cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți.
•În cadrul industriei materialelor de construcții se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică
pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află
la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce și se prelucrează la
București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarași.

•Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a

lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în
zonele montane și submontane, la Suceava, Bistrița, Focșani, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu
Mureș, Reghin, Satu Mare, București, Brăila și Constanța.

•Industriile ușoară și alimentară au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime
autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la
București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației.
•Industria siderurgică - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe
locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).[23] România producea mai mult oțel decât toată
Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).[23] După 1989,
cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.[23][24] În anul 2010, producția a crescut
la 3,9 milioane tone.[23]
• În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile
au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.[23]
 02) Turism
Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce
poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența
puternică din partea țărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croația) și amploarea problemelor
legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația.

Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, România fiind una din puținele țări din UE în care se
prezervă mediul de tip rural.
Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt:
Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni,
Valea Oltului etc.

Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu (Capitală Culturală
Europeană în 2007), Timișoara (Capitală Culturală Europeană în 2021), Băile-Herculane, Brașov,
Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc.
În anul 2009, litoralul Mării Negre din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care
maxim 40.000 au fost străini[
 litoralul Mării Negre
Băile-Herculane Transfăgărășan

Delta dunarii Lacul Roșu Munții Apuseni

Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul
persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale[
Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât
și ca tehnologie. Produsele „made în România” sunt prezente în cantități mici pe piața
externă, în timp ce importurile cresc de la an la an. România are o suprafață agricolă de
14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[.
După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole
nu sunt lucrate. Producția de cereale s-a ridicat, în 2006, la 15,1 milioane de tone, din
care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone.
În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a
obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea
mai mică din 1940. În anul 2006, producția a fost de 5,52 milioane tone.
.
 Zone agricole
din România

Zonele nehașurate
sunt zonele agricole
România dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum
vechi și plin de gropi, iar 22.865 km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare
parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă
șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și
au durata de serviciu depășită.
Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000 km sunt drumuri județene și
29.843 km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866
kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280 km
dispun de patru benzi de circulație.
Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările
europene. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii feroviare. România dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din
care doar 4.000 kilometri sunt electrificați.
Vă mulțumesc pentru atenție !