Sunteți pe pagina 1din 19

2.

Generarea undelor seismice


2.1 Influenta mediului geologic asupra alegerii tipului de sursa seismica
2.2 Generarea undelor seismice in prospectiunea seismica de reflexie
2.2.1 Surse folosite in prospectiunea seismica terestra
2.2.1.1 Surse explozive
2.2.1.2 Surse de suprafata
2.2.1.3 Surse folosite pentru generarea undelor transversale
2.2.2 Surse folosite in prospectiunea seismica marina
2.3 Generarea undelor seismice in prospectiunea seismica de refractie
2.1 Influenta mediului geologic asupra alegerii tipului de sursa seismica
Generarea undelor seismice se face prin plasarea surselor seismice in medii reale
(formatiunile geologice), medii care sunt heterogene si anizotrope. Dupa cum s-a aratat in
capitolul precedent, elementele de teorie a propagarii undelor sunt definite presupunand
existenta unui mediu omogen si izotrop. Pornind de la aceasta observatie si stiind ca
mediile reale nu sint omogene si izotrope, ne asteptam ca proprietatile mediilor reale sa
influenteze propagarea undelor seismice. Totalitatea proprietatilor si particularitatilor
mediului geologic ce influenteaza producerea, propagarea si receptia undelor seismice
sunt cunoscute sub numele de conditii seismo-geologice. Aceste conditii impun alegerea
unui anumit tip de sursa seismica si parametrii acesteia.
2.2 Generarea undelor seismice in prospectiunea seismica de reflexie
Semnalul in prospectiunea seismica de reflexie este reprezentat de unda simplu
reflectata. Toate celelalte tipuri de unde seismice sunt considerate zgomot. Unda simplu
reflectata poate fi de tip longitudinal (P) sau transversal (S). Generarea unor astfel de
unde necesita folosirea unor surse seismice potrivite.
O sursa seismica este definita ca fiind un dispozitiv ce introduce energie in subsol
cu scopul de a se forma unde seismice (Sheriff, 1991). In functie de mediul in care se
folosesc, exista doua tipuri de surse seismice si anume surse seismice terestre si surse
seismice marine.

2.2.1

Surse folosite in prospectiunea seismica terestra


Clasificarea surselor seismice folosite in prospectiunea seismica terestra se face in

functie de adancimea sursei astfel:


1) surse explozive (cantitatea exploziva este plasata sub suprafata solului la anumite
adancimi intr-o gaura de sonda)
2) surse de suprafata (generarea energiei seismice se face la suprafata solului)
2.2.1.1 Sursele explozive
In prospectiunea seismica terestra, cel mai des folosite sunt sursele explozive,
unde incarcatura exploziva este plasata intr-o gaura de sonda (Enescu si Orban, 1979;
Hyne, 2001). Adancimea gaurii de sonda variaza intre 2 30 m. Incarcatura exploziva se
plaseaza, de preferat, in roci dure si la baza gaurii de sonda pentru a se evita formarea
undelor de frecventa joasa (undele de suprafata).
Adancimea la care este plasata incarcatura exploziva, cat si cantitatea acesteia,
depinde de adancimea obiectivului lucrarii de prospectiune seismica. Cu cat adancimea
obiectivului este mai mare cu atat adancimea si cantitatea de exploziv este mai mare:
-

Studii seismice de foarte mica adancime: z < 50 m, ~200 gr dinamita

Studii seismice pentru explorarea pentru hidrocarburi: z < 4000 m, 1, 2, 5 sau 10


kg dinamita

Studii seismice de foarte mare adancime: z = 20 40 km, 20 30 kg dinamita


In urma detonarii incarcaturii explozive, in jurul sursei apare o zona de rupere de

in care rocile sunt sfaramate. Aceasta zona se formeaza datorita presiunilor foarte mari
care apar dupa explozie, presiuni care depasesc rezistenta la rupere a rocilor. Energia
generata in urma exploziei este consumata, in mare parte, pentru spargerea si incalzirea
rocilor. In plus, din cauza divergentei frontului de unda, densitatea de energie pe frontul
de unda scade repede astfel incat la limita exterioara a zonei de rupere presiunea pe
frontul de unda devine mai mica decat rezistenta la rupere a rocilor ramanand, totusi, mai
mare decat limita de elasticitate a acestora. Astfel, in jurul zonei de rupere se formeaza o
zona in care rocile sufera deformari permanente reprezentate de dilatari sau comprimari
ireversibile ale mediului geologic, cunoscuta ca fiind zona cu fisuri radiale. Producerea

acestor fisuri radiale se face cu consum de energie care impreuna cu divergenta frontului
de unda contribuie la scaderea presiunii pe frontul de unda sub limita de elasticitate a
rocilor iar deformarile devin suficient de mici si pot fi considerate elastice.
Avantajele folosirii surselor explozive sunt urmatoarele:
- cea mai mare parte a energiei generate se propaga in subsol;
- in urma detonarii se obtine energie caracterizata de un spectrul larg de frecvente 0 fN;
- detonarea unor cantitati relativ mici de exploziv genereaza unde de frecvente inalte
comparativ cu cele obtinute atunci cand se detoneaza cantitati mari de exploziv; la fel se
intimpla si cind detonarea se face in strate subtiri;
- cu cat adancimea gaurii de sonda este mai mare cu atat cantitatea de energie disipata sub
forma de unde de suprafata este mai mica;
- se pot folosi surse punctuale sau grupari de surse in functie de litologia in care se face
detonarea;
- sursele explozive sunt considerate surse repetitive.
Semnalul generat de acest tip de sursa este de faza minima.
Principalele dezavantaje ale folosirii surselor explozive sunt reprezentate de
costurile mari pe care le implica, perioada de timp mare necesara pregatirii punctelor de
impuscare si dificultatea obtinerii accesului in anumite zone de lucru. Dinamita se
plaseaza in gauri de sonda care trebuie burate, adica umplute cu un noroi destul de dens
care sa impiedice propagarea energiei generate spre suprafata solului in lungul gaurii de
sonda (Figurile 2.1 si 2.2).

Figura 2.1 Burarea gaurii de sonda inainte de detonarea dinamitei (dupa ...)

Figura 2.2 Propagarea energiei generate dupa detonarea dinamitei in gauri de sonda
burate (stinga) sau nu (dreapta) (dupa...)

Figura 2.3 Sursa punctuala

Figura 2.4 Grupari de surse


5

2.2.1.2 Surse de suprafata


Sursele de suprafata se pot clasifica in functie de tipul de energie folosit (Tabelul
2.1).
Tabel 2.1 Clasificarea surselor seismice de suprafata in functie de energia folosita (modificat dupa Enescu
si Orban, 1979)

Energie
Cordoane detonante
Socuri mecanice

Sursa seismica
Geoflex
Caderea libera a greutatilor
Ciocanul
Terrapak
Dinoseis
Tunul cu butan
Tunul termic
Rapos
Vibroseis
Vibroseis electromagnetic
Mini-Sosie
Rogacord
Dyna-pulse

Amestecuri de gaze

Placi vibratoare

Descarcari electrice

Ciocanul
Folosirea acestui tip de sursa de suprafata este foarte comoda si necostisitoare din
punct de vedere al pretului si timpului de lucru. Dispozitivul de generare consta din
ciocan, cablu de legatura la statia de inregistrare si placuta de metal; uneori, in studiile
seismice teoretice se mai folosesc si placute din lemn. Pe teren, este nevoie de
aproximativ 5 minute pentru a aranja sursa (pregatirea solului in vederea asezarii placutei
de metal). Dezavantajul folosirii acestui tip de sursa seismica este ca cea mai mare parte
din energia obtinuta se propaga sub forma de unde de suprafata, unde considerate zgomot
in prospectiunea seismica de reflexie si refractie.
Semnalul generat de acest tip de sursa este de faza minima.
Parametrii ce caracterizeaza acest dispozitiv de generare sunt greutatea
ciocanului, viteza cu care acesta loveste placa de metal, greutatea placii de metal si
suprafata acesteia. Experimental s-a constatat ca toti acesti parametrii pot influenta

energia seismica generata, amplitudinea si continutul de frecventa al undelor seismice


obtinute.
- Greutatea ciocanului
In aceleasi conditii seismo-geologice s-a constatat ca odata cu cresterea greutatii
ciocanului creste si energia seismica generata (Figura 2.5). Seismogramele au fost
obtinute folosind un ciocan cu greutate variabila (7.7, 10.4 si 12.7 kg), greutatea placii de
2.7 kg, viteza ciocanului de 8.5 m/s si suprafata placii de 274 cm 2 (Keiswetter and
Steeples, 1995). Distanta dintre geofoane a fost de 0.6 m iar distanta dintre sursa si
primul geofon a fost de 13.4 m. Energia relativa a fost calculata prin insumarea valorilor
de amplitudine ridicate la patrat a tuturor esantioanelor continute de o seismograma.
Valorile de energie relativa obtinute pentru fiecare seismograma in parte sunt reprezentate
sub forma de bare orizontale in Figura 2.5. In ceea ce priveste continutul de frecventa se
constata o crestere a frecventelor cu cresterea greutatii ciocanului (Figura 2.6).

Figura 2.5 Exemple de seismograme obtinute folosind un ciocan de greutate 7.7 kg (stanga), 10.4 kg
(centru) si 12.7 kg (dreapta); greutatea placii de 2.7 kg, viteza ciocanului de 8.5 m/s si suprafata placii de
274 cm2 (Keiswetter and Steeples, 1995)

Figura 2.6 Spectrul de frecventa obtinut pentru greutatea ciocanului de 12.7 kg (linie continua), 10.4 kg
(linie intrerupta) si 7.7 kg (linie punctata); in aceleasi conditii seismo-geologice s-au folosit o placa cu
greutatea de 2.7 kg, suprafata placii de 274 cm2 si viteza ciocanului de 8.5 m/s (Keiswetter and Steeples,
1995)

- Viteza ciocanului
Experimental s-a constatat ca viteza cu care ciocanul loveste placa de metal nu
influenteaza semnificativ energia seismica generata, amplitudinea si continutul de
frecventa al undelor seismice.
- Greutatea placii
Energia seismica depinde de greutatea placii folosita in generarea undelor
seismice. Experimental s-a constatat ca, atunci cand generarea se produce in aceleasi
conditii seismo-geologice, valoarea energiei seismice relative scade odata cu cresterea
greutatii placii (vezi Figura 2.7). Pentru obtinerea seismogramelor reprezentate in Figura
2.7 s-a folosit la generare un ciocan cu o greutate de 12.7 kg si o placa cu o suprafata de
274 cm2 si o greutate variabila, 1.4 si 21.8 kg.

Figura 2.7 Exemple de seismograme obtinute in urma generarii folosind un ciocan cu o greutate de 12.7 kg
si o greutate a placii de 1.4 kg (stanga) si 21.8 kg (dreapta); valorile energiei relative calculate pentru
fiecare inregistrare in parte sunt reprezentate de barele orizontale de sub seismograme (Keiswetter and
Steeples, 1995)

- Suprafata placii
In functie de conditiile seismo-geologice in care se face generarea s-a constatat ca
suprafata placii poate influenta continutul de frecventa al undelor seismice si energia
seismica. Experimental s-a constatat ca, de exemplu, atunci cand generarea se face in
soluri neconsolidate folosirea placilor cu suprafata mare conduce la obtinerea unor
frecvente mai mari decat cele obtinute folosind placi cu suprafata mai mica (vezi Figura
2.8). In ceea ce priveste energia seismica, aceasta creste odata cu cresterea suprafetei
placii si in acelasi mod pentru ambele tipuri de unde seismice, de volum si de suprafata
(vezi Figura 2.9).

Figura 2.8 Spectrul de amplitudine obtinut cand generarea s-a facut folosind o placa cu suprafata de 137
cm2 (linia continua) si 548 cm 2 (linia intrerupta); in aceleasi conditii seismo-geologice s-a folosit un ciocan
de 10.4 kg, greutatea placii de 2.7 kg, viteza ciocanului de 8.5 m/s (Keiswetter and Steeples, 1995)

Figura 2.9 Exemple de seismograme obtinute folosind un ciocan de 10.4 kg, greutatea placii de 2.7 kg,
viteza ciocanului de 8.5 m/s; suprafata placii a fost de 137 cm 2 (stanga), 274 cm2 (centru) si 548 cm2
(dreapta), (Keiswetter and Steeples, 1995)

10

Vibroseis
In prezent, Vibroseis-ul este tipul de sursa seismica de suprafata cel mai folosit in
investigarea de mica si mare adancime a subsolului prin metoda de prospectiune seismica
(Enescu si Orban, 1979). El a fost conceput de Conoco in anul 1959 si folosit in lucrarile
de prospectiune seismice incepand din anul 1961.
Un Vibroseis este alcatuit dintr-o masa de reactie G in greutate de 1 tona, masa ce
este pusa in miscare de un piston P actionat hidraulic (vezi Figura 2.10a). Vibratiile sunt
transmise solului prin intermediul placii metalice PL pentru un interval de timp de 7 pana
la 20 s. Semnalul introdus in subsol se numeste sweep. Placa vibratorului este apasata cu
o parte din greutatea vehiculului pentru a se asigura un cuplaj bun intre placa metalica si
sol. Pompele hidraulice, ce pun in miscare pistonul sunt actionate de un motor Diesel D
si produc o presiune de pana la 200 atmosfere, furnizand o forta de oscilatie cu o marime
de maximum 5 tone. Instalatia este prevazuta cu un dispozitiv de emisie-receptie D.E.R.
pentru a permite ca vibratia sa aiba loc in concordanta perfecta cu semnalul de baleiaj
transmis prin radio de la statia de inregistrare.

Figura 2.10a Schema de principiu a vibratorului

11

Figura 2.10b Vehiculul pe care este montat Vibroseis-ul (Hyne, 2001)

Vibroseis-ul este montat pe vehicule speciale, a caror greutate atinge 12 t,


construite astfel incat sa suporte greutatea acestuia (Figura 2.10b).
Sistemnul Vibroseis consta in generarea unui tren de unde sinusoidale de
frecvente nerepetitive si variabile in timp. Frecventele se succed cu o amplitudine
constanta pe aproape intreaga durata de emisie de timp T aleasa (Figura 2.11). Marimile
care se pot defini pentru acest semnal sunt:
-

f1: frecventa de inceput;

fo: frecventa medie (centrala);

f2: frecventa de sfarsit;

Rf: raportul de frecvente etc.

Figura 2.11 Semnalul emis de Vibroseis: sweep (10 120 Hz)

In general, valorile de frecvente alese sunt de 6 90 Hz, iar pentru durata de


timp T se folosesc valori cuprinse in intervalul 7 18 s. Semnalul de la intrare, sweep-ul,
este de tip up-sweep si down-sweep, in functie de variatia frecventei, de la frecventa mica
spre mare in timp si invers.
O inregistrare seismica se obtine prin corelarea dintre sweep si inregistrarile
efectuate pe teren.

12

Raportul semnal-zgomot ce caracterizeaza o inregistrare seismica este


proportional cu radacina patrata din lungimea sweep-ului, cu radacina patrata din
numarul de sweep-uri generate in fiecare pozitie a Vibroseis-ului si cu numarul de
vibratoare folosite pe punctul de generare.
Gruparile de surse se folosesc pentru atenuarea undelor de suprafata si pentru a
genera un semnal suficient de mare ca amplitudine. In general, se folosesc 2 4 surse
plasate la distante de 10 15 m unele de altele (Figura 2.12). Distantele dintre sursele din
grupare sunt definite in etapa de definire a proiectului seismic.
In cazul studiilor seismice de reflexie 3D se genereaza in mai multe puncte
simultan din aria investigata si se inregistreaza cu aceeasi intindere de receptori apoi in
etapa de pre-prelucrare se separa inregistrarile in functie de pozitia fiecarei surse
(Vibroseis) in parte. Howe (2008) a propus metoda de achizitie Independent
Simultaneous Sources, metoda in care Vibroseis-urile lucreaza independent unele fata de
altele, nu au timp de asteptare intre fiecare punct de generare, iar undele generate de toate
Vibroseis-urile care actioneaza in alte puncte decat cel de analizat sunt considerate
zgomot si eliminate prin diferite metode de filtrare in etapa de prelucrare a datelor
seismice (Figura 2.12b).

Figura 2.12 Generare folosind un Vibroseis/punct de generare (stanga) si o grupare de


Vibroseis-uri (dreapta); sursa: www.stanford.edu

13

Figura 2.12a Exemplu de inregistrare cu unde seismice generate de Vibroseis

14

Figura 2.12b Inregistrare cu 3 Vibroseis-uri ce actioneaza simultan (stinga) si inregistrare


data de un Vibroseis dupa separare (dreapta)
Surse folosite pentru generarea undelor transversale
Generarea undelor S se face folosind, in general, substante explozive. In prezent sunt
folosite urmatoarele tipuri de surse:
-

ciocanul: cea mai simpla sursa de unde S; el loveste din lateral o placa de metal
fixata de suprafata solului cu ajutorul unor virfuri metalice.

generare in sant: incarcaturile explozive se plaseaza pe flancurile unui sant umplut


cu nisip si se detoneaza simultan; cea mai mare parte din energie se propaga pe
directie laterala, generand unde S.

- generare in gauri de sonda paralele: se plaseaza incarcaturile explozive la baza unui


grup de gauri de sonda, generarea se face progresiv pornind din centru spre lateral.

- Marthor (sursa de impact): se cunosc doua modele, unul din 1977 (M1) si din 1983
(M3). ciocanul este amplasat pe un camion de tonaj mare (M1 are 14 tone si M3 are 22
tone); greutatea ciocanului este de 1.7 tone iar inaltimea de la care este lasat sa cada este
variabila, 1.5 si 2.4 m. In timpul caderii, ciocanului ii este data si o miscare laterala astfel
incit el sa loveasca placa de metal din lateral.

15

2.2.2

Surse folosite in prospectiunea seismica marina


In functie de energia utilizata pentru generarea undelor elastice, sursele seismice

folosite in seismica marina sunt impartite in 7 grupe, vezi Tabelul 2.2 (Enescu si Orban,
1979).

Energie
Substante explozive

Aer comprimat
Amestecuri de gaze

Implozii
Placi vibratoare
Descarcari electrice

Conductor explodat

Sursa seismica
Explozii in apa
Flexotir
Maxipulse
Aquaseis
Tunul cu aer
Dinoseis marin
Tun termic marin
Gaz Exploder
S.U.E.
Aquapulse
G.A.S.S.P.
Hidroseis
Flexichoc
Vibroseis marin
SUBOT
SSP
Pinger
Boomer
Sparker
WASSP

Tabel 2.2 Clasificarea surselor seismice folosite in prospectiunea seismica marina

16

Tunul cu aer
Un exemplu de sursa ce foloseste energia aerului comprimat este tunul cu aer
(Enescu si Orban, 1979). El poate fi folosit in medii marine cu adancime mare sau mica.
Acest tun injecteaza o bula de aer in apa, puternic comprimata. Oscilatiile bulei de aer
genereaza o unda sonica a carei frecventa depinde de cantitatea de aer din bula, presiunea
aerului din bula si adancimea apei. Din punct de vedere constructiv, sursa contine o
camera de aprindere cu un volum de 3000 cm 3 in care este stocat aerul sub presiune si de
unde este eliberat in apa prin 4 orificii. Aerul sub presiune este introdus de un compresor
aflat pe vas. Gruparile de tunuri cu aer, cu capacitate egala sau diferita, se folosesc in
principal pentru a atenua zgomotul dat de sursa, cum ar fi oscilatiile bulei dupa primul
impuls.
Tipuri de generare a undelor seismice folosind tunul cu aer:
-

Narrow azimuth: un vas ce poarta sursa (tun/tunuri cu aer) si cablurile de


inregistrare (Figura 2.14a)

Wide azimuth: mai multe vase sursa (cel putin doua) si un vas ce poarta
cablurile de inregistrare (Figura 2.14b).

17

Figura 2.14 (a) Narrow azimuth si (b) wide azimuth


-

SimSource (Simultaneous Source Marine acquisition method): energia seismica


se genereaza simultan in mai multe puncte.
In cazul achizitiei pentru narrow azimuth, energia seismica se genereaza
folosind perechi de surse ce actioneaza simultan (Figura 2.15). Ordinul de
acoperire multipla creste semnificativ prin folosirea acestui tip de generare.

18

Figura 2.15. SimSource pentru Narrow azimuth (www.slb.com)


In cazul folosirii metodei wide azimuth in care se folosesc de ex. patru surse
seismice (tun cu aer), toate tunurile genereaza simultan avand drept rezultat o
densitate a surselor de patru ori mai mare decat in metodele conventionale (Figura
2.16 WAZ sequential source).

Figura 2.16 Metoda de generare tip Wide azimuth (www.slb.com)

19