Clasa a VIII-a

Profesor: Dasclu Adina

 Clasificarea lentilelor
Lentilele Lentilele
convergente divergente sunt

sunt mai groase mai subiri la

la mijloc mijloc

Lentilele convergente Lentilele divergente

-au distana focal i convergena pozitive -au distana focal i convergena

- pot oferi att imagini mrite ct i negative

micorate, - pot oferi doar imagini micorate,

reale sau virtuale, virtuale
drepte.
drepte sau rsturnate.
Sunt utilizate la ochelari pentru corectarea
Sunt utilizate la ochelari pentru corectarea
hipermetropiei, la aparate foto sau de
miopiei, la vizorul de la ua.
proiecie, microscoape, lupa
 Construcia de imagini prin lentile convergente

Cazul-1-dac obiectul este plasat naintea focarului principal obiect.

NOTAII: Distana obiect-lentila= -X1 este negativ!
Distana lentila- imagine= +X2 ;
*imaginea se formeaza la
nlimea obiectului=Y1 ;
intersectia razei paralele cu axa
nlimea imaginii = -Y2 este negativa!
optic a lentilei (refract prin
focarul imagine Fi ), cu raza
care trece nedeviat prin
centrul lentilei
obiect

Y1
Fo Fi *imaginea este reala si

-Y2 rasturnat
-X1
+X2

imagine

Astfel de imagini se obin cu aparatul de proiecie

 Construcia de imagini prin lentile convergente
Cazul-2-dac obiectul este aezat ntre focarul principal obiect i lentil

- Imaginea este virtual, mrit si dreapt

- Astfel de imagini se obin cu lupa
NOTAII:
*Distana obiect- *imaginea se formeaza la
lentila= -X1 este intersectia prelungirii razei
mereu negativ! paralele cu axa optic a
imagine

Distana lentila-
imagine= X2 este lentilei,
Y2
obiect

negativ doar la
Y1
imagini virtuale
nlimea Fo -X1 Fi
obiectului=Y1 ; -X2 *imaginea este virtuala
nlimea imaginii
pentru ca aceste raze nu se
= Y2 este pozitiva
doar la imagini ntlnesc dect daca sunt
drepte ! prelungite(spre stnga)
 CONSTRUCIA DE IMAGINI N LENTILE DIVERGENTE
NU are importan unde este plasat obiectul fa de lentila divergent
Imaginea este virtual, micorat i dreapt
obiect

Y1 imagine

Y2
Fo
Fi
-X1
-X2

Imaginea este virtuala pentru

ca se formeaz la intersecia
unei raze cu o prelungire de raz
 CUM FUNCIONEAZ APARATUL FOTO DIGITAL ?

Dei digital, acesta are multe n comun cu aparatul de

fotografiat analogic, cu pelicul.

Folosete obiective, sisteme de obturare, vizoare i sisteme de

focalizare.

Se difereniaz prin modul n care capteaz, memoreaz i

prelucreaz imaginile fotografice.

Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru

memorarea iniial a imaginii. Senzorul de imagine realizeaz
transformarea imaginii ntr-un semnal electric ce este, la rndu-i,
transformat ntr-un semnal digital, prin intermediul cruia
informaia este nmagazinat pe un mediu de stocare (card de
memorie).
 Microscopul electronic
Microscopul electronic foloseste electronii in loc
de lumina zilei pentru a produce imagini marite
ale unor obiectelor.

Oamenii de stiinta folosesc microscopul electronic

in diferite domenii de cercertare incluzand
medicina, biologie, chimie, metalurgie,
entomologie (studiul insectelor) si fizica.

Inca din 1930 cand a fost folosit pentru prima

data microscopul electronic a revolutionat studiul
structurilor microscopice si al suprafetelor.
 Microfotografii realizate la
microscop
Microfotografia
Unor alge
Microfotografia
Particulelor de polen

Microfotografia Microfotografia
laptelui Microfotografia Cristalelor de zahar
Unor microbi
Primul microscop electronic a fost
construit n 1931 de ctre inginerii
germani Ernst Ruska i Max Knoll.