Felix Mendelssohn Bartholdy

Jakob Ludwig Felix Mendelssohn Bartholdy, în general cunoscut sub numele de Felix
Mendelssohn a fost un compozitor și dirijor german, de origine evreiască, care a activat în perioada
de început a romantismului. Lucrările sale includ simfonii, concerte, oratorii, piese pentru pian și
muzică de cameră. După o lungă perioadă de relativă denigrare, originalitatea sa creativă a fost
reevaluată și, în sfârșit, recunoscută.

Viața lui Bartholdy

Mendelssohn s-a născut la Hamburg, ca fiu al bancherului Abraham (la rândul lui fiu al unui
filozof evreu celebru, Moses Mendelssohn) și al doamnei Lea Salomon, descendentă a familiei Itzig.
Abraham s-a decis să renunțe la religia iudaică, astfel că și-a crescut copiii fără o educație
religioasă, ulterior (în 1816) botezându-i în confesiunea luterană. (Abraham și soția sa s-au botezat
abia în 1822). Numele de Bartholdy a fost adăugat la propunerea fratelui doamnei Lea, Jakob, care
a cumpărat o proprietate funciară cu acest nume, pe care apoi l-a adoptat ca pe propriul nume de
familie. Într-o scrisoare către Felix, Abraham explică această hotărâre ca pe un mijloc de a arăta că
există o ruptură definitivă cu tradițiile tatălui său, Moses: Nu poate să existe un creștin cu numele de
Mendelssohn, așa cum nu poate să existe un evreu cu numele de Confucius. Deși, pentru a
respecta cererea fermă a tatălui său, Felix își semna scrisorile Mendelssohn Bartholdy, nu avea
nimic împotriva numelui Mendelssohn folosit singur.

Adesea, Mendelssohn este considerat cel mai celebru copil-minune, după  Wolfgang
Amadeus Mozart. La vârsta de șase ani a început să ia lecții de pian de la mama sa, iar la vârsta de
7 ani a început să ia lecții de la Marie Bigot, la Paris. Din 1817 a studiat compoziția cu Carl
Friedrich Zelter, la Berlin. Se presupune că prima sa apariție în public a fost la vârsta de nouă ani,
când a participat la un concert de muzică de cameră. Încă de copil s-a dovedit un compozitor prolific,
prima sa lucrare, un cvartet pentru pian, scriind-o la vârsta de treisprezece ani.  Zelter l-a prezentat
pe Felix prietenului său Goethe, care era mult mai în vârstă. Ulterior, Felix a luat lecții de la
compozitorul și virtuozul Ignaz Moscheles, despre care însă spunea în jurnalul său (publicat în 1873
de soția sa Charlotte) că a avut prea puține să-l învețe. În schimb, de Moscheles l-a legat o prietenie
de o viață.

Relansarea muzicii lui Bach și Schubert

Mendelssohn a fost profund influențat de muzica lui Johann Sebastian Bach. Stră-mătușa sa Sarah
Levy (născută Itzig) a fost eleva fiului lui Bach, Wilhelm Friedemann Bach și a sprijinit-o pe văduva
altuia din fiii săi, Carl Philipp Emmanuel Bach. A colecționat o serie de manuscrise ale lui Bach.
Muzica lui Bach, care la începutul secolului al XIX -lea căzuse într-o relativă uitare, se bucura de un
profund respect din partea lui Zelter, profesorul lui Felix. În anul 1829, cu sprijinul lui Zelter și cu
ajutorul actorului Eduard Devrient, Felix a aranjat și a dirijat la Berlin un spectacol cu oratoriul
Matheus Passion (Patimile după Matei) de Bach. Orchestra și corul proveneau de la Berlin
Singakademie, al cărei principal dirijor era Zelter. Succesul reprezentației (prima de la moartea lui
J.S. Bach, în 1750) a reprezentat un element important pentru scoaterea din uitare și relansarea
muzicii lui Bach, inițial în Germania și apoi în întreaga Europă. La numai 20 de ani, Mendelssohn a
avut un succes răsunător. Cu această ocazie, Felix a făcut una din puținele referiri la originile sale
etnice: A fost nevoie de un actor și de un fiu de evreu ("Judensohn") pentru a readuce la viață cea
mai măreață muzică creștină a lumii, (citat de Devrient în memoriile sale despre compozitor).

Tot Mendelssohn a reaprins și interesul pentru lucrările lui Franz Schubert. El a dirijat în premieră
Simfonia nr. 9 în Do Major de Schubert, la Leipzig, pe 21 martie 1839, la peste zece ani de la
moartea compozitorului.