Sunteți pe pagina 1din 4

GIOVANNI LORENZO BERNINI

Gionanni Lorenzo Bernini s-a nascut in anul 1598 la Napoli, ca fiu al sculptorului toscan Pietro Bernini, caruia ii va fi si elev.A fost unul din cei mai mari arti ti ai barocului, cunoscut mai ales ca sculptor, de i a avut lucr ri semnificative i n domeniul architecturii, picturii i poeziei. Bernini sintetizeaza in arta sa elemente renascentiste, michelangeliste, manieriste si baroce, aducand barocul la culminatia sa expresiva, in Cetatea Eterna. In domeniul arhitecturii,lui ii datoram proiectul Pietei Sfantul Petru din Roma (n prezent Pia a Sf. Petru este teritoriu al Statului Vatican. Colonadele lui Bernini constituie frontiera de stat dintre Vatican i Italia.) centrul credintei catolice si loc de pelerinaj incepand din Evul Mediu. Mareata piata este delimitat de o colonad gigantic format din 284 de coloane, desf urate pe patru rnduri, cu 140 de statui. Solu ia g sit de Bernini uime te i ast zi: cele dou bra e ale colonadei sunt concepute ca o imbratisare simbolica care strng la pieptul Bisericii catolice, reprezentat de catedral , credincio ii afla i n pia . In plus, Bernini a creat si baldachinul de bronz din domul Sfantul Petru, o capodopera arhitectonica reunind sculptura si reprezentarile scenice intr-o lucrare luxoasa neintalnita pana in acel moment. In domeniul sculpturii, a produs o serie de sculpturi cu subiecte din Metamorfozele lui Ovidiu si din Biblie pentru villa Cardinalului Scipione Borghese, viitorul papa Urban al VIII-lea. Tematica principala a operei sale consta in impletirea subiectelor crestine/ religiose cu cele profane. Spre exemplu : Aeneas, Anchise si Ascanius il prezinta pe Aeneas fugind din Troia, aflata in flacari, impreuna cu tatal sau Anchise - pe care il duce pe umeri- si cu fiul sau Ascanius - ce poarta focul sacru al vetrei. Se pare ca in realizarea acestei sculpturi a fost influentat de tatal sau, multi experti crezand chiar ca este opera lui Pietro Bernini. Bernini s-a inspirat din metamorfoze celebre in realizarea unor grupuri statuare, precum: metamorfoza lui Daphne in dafin in grupul sculptural Apollo si Daphne, metamorfoza lui Pluto intr-o floare in Pluto si Proserpina. Apollo si Daphne a fost creata dintr-un singur bloc de marmura si reprezinta ultima capodopera realizata pentru familia Borghese. Este una dintre cele mai celebre sculpturi ale sale. A fost influentat de sculptura antica si zugraveste metamorfoza nimfei Daphne care era urmarita de Apollo . In grupul statuar Apollo si Daphne este surprins momentul culminant: urmarirea nimfei de catre zeu si transformarea ei in copac . Pe fata Daphnei se citeste teama de a fi capturata, iar pe fata lui Apollo uimirea, subliniata de gura intredeschisa. Personajul masculin pare ca simte radacinile sub degetele de la picior, iar cu mana stanga ii atinge trupul ei care se transforma in copac . Din cate observam se pune accent pe senzatii. Putem face o comparatie intre trei tipuri de iubiri: cea neimplinita a lui Apollo, iubirea rasplatita a lui Pluto si iubirea pura a lui Narcis. Bernini a fost asemanat cu Narcis deoarece pentru a realiza fata statuii David el s-a uitat in oglinda . O alta sculptura Pluto si Proserpina il prezinta pe zeul infernului Pluto rapind-o pe Proserpina, fiica zeitei Ceres, zeita a fecunditatii si a fertilitatii. In acest grup statuar Bernini a folosit pozitiile contorsionate, folosite cu precadere in manierism, care ofereau o impresie de energie vitala. In sculptura Pluto si Proserpina este surprins tot momentul culminant: rapirea acesteia de catre zeul infernului.. Pe fata acestuia apare bucuria triumfului, in timp ce pe fata Proserpinei apar subliniate sentimentele de frica

si de durere fiind subliniate de lacrimi si de parul ravasit. Mainile zeului par ca modeleaza trupul victimei sale. Cele doua grupuri sculpturale Apollo si Daphne si Pluto si Proserpina se aseamana destul de mult. Ambele folosesc atingerea ca mod de cunoastere, mana barbatilor atingand trupul femeilor, pesonajele sunt fin despartite si se foloseste scena urmaririi si a rapirii. Sculptura David, comparata cu operele sculpturale traditionale renascentiste ale lui Donatello, Verrochio si Michelangelo a rasturnat modul traditional de a-l reprezenta pe David. S-a inspirat din statuia elenistica, Gladiatorul Borghese . De la aceasta lucare a preluat torsul intors, pentru a surprinde momentul de repezentare si pentu a accentua tensiunea. Pentru realizarea acestor sculpturi s-a inspirat din realismul lui Caravaggio care a stat la baza capodoperelor sale, dar si din statuile grecesti si romane, antice, de la Vatican . In timpul lui Urban al VII-lea Bernini incepe sa produca si diferite forme de monumente: morminte si fantani. Cele mai importante morminte au fost Mormantul lui Urban al VIII-lea si Mormantul papei Alexandru al VII-lea. Ambele au fost construite in Basilica San Pietro din Vatican. Bernini a sculptat figuri reale si alegorice, dispuse scenografic pentru a reda miscarea. O alta caracteristica a acestor monumente este policromia, oferita de marmura de mai multe culori (rosie, alba, verde) si de amestecul diferitelor mateiale(marmura, bronz aurit) . Cel mai spectaculos monument public este Fantana celor patru fluvii din Piata Navona din Roma. A fost executata de Bernini alaturi de alti sculptori din travertin si marmura. Prin aceasta lucrare spectaculoasa, Bernini a creat un nou tip de fantana. Ca un decor de spectacol, vizibil din orice punct, complexul dinamic de stanci, animale, plante si zeitati ale apei se inalta catre ceruri. personajele reprezinta cele patru continente simbolizate de cele patru mari fluvii ale lumii (Nilul, Dunarea, Gangele, Amazonul) motiv semiotic regasit si la Rubens. In centru se afla un obelisc, simbolul lui Hristos , iar fantana a fost inaugurata in 1651. O alta opera grandioasa a lui este si Extazul Sfintei Tereza din Capela Carnora a Bisericii Santa Maria della Vittoria din Roma, realizata din marmura cu inaltimea de 3,5 m. Bernini ilustreaza extazul Sfintei Tereza ca pe un spectacol coplesitor de lumina,miscare,expresii faciale si suprafete dramatic contorsionate. Aceasta sculptura este considerata una din capodoperele barocului tarziu din Roma. Bernini si-a bazat lucrarea pe una din relatarile Sfintei Tereza. Ea descrie aparitia unui Inger stralucitor, cu lance de aur in mina, pe care i-a infipt-o in inima."Sageata cu care m-a ranit / Era inmuiata in iubire/ Si astfel duhul meu a ajuns / Una cu creatorul Iui, Dumnezeu din ceruri". Sfinta Tereza, asa cum par sa arate faldurile adanci si unduitoare ale draperiei, palpita in extaz, pe cand ingerul (foarte asemanator lui Cupidon, cu sageata lui) se pregateste sa-i strapunga inima. Grupul, lucrat in marmura alba lustruita, este incadrat de coloane din marmura de culoare inchisa si se afla intr-o nisa policroma, tot din marmura (bruna, rosie, roz, verde si chihlimbarie). Raze de bronz aurit coboara din inalt, iar intregul grup este invaluit intr-o lumina magica venind de la o fereastra ascunsa, cu geamuri galbene. De ambele parti sint reliefuri cu membrii familiei Gornaro, ctitorii capelei,care privesc scena ca din lojile unui teatru Bernini a murit la 28 noiembrie 1680 i a fost ngropat n Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, dup ce a servit 8 Papi. El a fost considerat un desavarsit artist al barocului datorita preferintei pentru redarea carnalitatii personajelor, pentru policromie (a folosit marmura de mai multe culori: rosie, verde, alba pentru a executa monumentul funerar al papei Alexandru al VII-lea), pentru miscare (compozitiile sale redau miscarea de exemplu Pluto si Proserpina, Apollo si Daphne) si pentru redarea senzualitatii (Extazul Sfintei Teresa, Sfanta Ludovica Albertoni).

Bibliografie:
Arta-de la apogeul renasterii pana in sec al XVIII-lea , traducere din limba engleza: Alexandru Macovei Editura Litera, Bucuresti 2010 Biblioteca cunoasterii- Arta, trad: Astrid Georgiana Stroe si Ioana Manuela Cristescu,Editura: Romania Libera, Bucuresti , 2009 http://biografii.famouswhy.ro/gian_lorenzo_bernini/

REFERAT REALIZAT DE: BADILESCU ANDRADA MARIA CONSERVARE-RESTAURARE ANUL II