17.00.

04 – Programa examenului de doctorat

Recomandări metodice generale.

Programa examenului de doctorat la specialitatea 17.00.04 Arta plastică, arta aplicată şi
decorativă şi arhitectura are scopul de a-i orienta pe doctoranzi în multitudinea de probleme
existente la ora actuală în domeniul istoriei, teoriei şi morfologiei artelor plastice, artelor
aplicate şi decorative şi arhitecturii. Programa este constituită în baza principiilor istorismului
ştiinţific. Geografia fenomenelor culturale şi artistice abordate vizează în primul rând arealul
mediteranean (în cazul antichităţii) şi euro-atlantic (pentru celelalte perioade), arealelor
extrem-orientale sau exotice în virtutea specificităţii acestor culturi, acordânduli-se mai puţin
spaţiu.

Programa scontează cultivarea următoarelor abilităţi profesionale a doctoranzilor:

a. capacitatea de a se orienta corect în mulţimea de epoci artistice, curente şi stiluri din

istoria umanităţii;
b. capacitatea de a efectua calitativ analizele stilistico-tipologice a operelor de artă
plastică, arhitectură, arte decorative şi aplicate.
Conţinutul cursului
Compartimentul I – Arta preistorică şi antică.
Tema 1. – Arta preistorică.
Cuvintele şi sintagmele cheie: paleolitic, mesolitic, neolitic, eneolitic, epoca bronzului,
Hallstadt, pictură rupestră, menhir, dolmen, cromlech, sit arheologic, arta stepelor, stil
teratomorf, sincretism magico-religios, cultură megalitică.
Planul succint al temei:
1. Geneza artelor plastice în istoria umanităţii.
2. Arta în epoca paleolitică şi mesolitică.
3. Arta în perioadele neolitică şi eneolitică.
4. Arta epocii bronzului.
5. Arta din epoca fierului.
Tema 2. - Arta vechiului orient.
Cuvintele şi sintagmele cheie: piramidă, ziggurat, mastaba, scriere hieroglifică, scriere
cuneiformă, sală hipostilă, spinx, canon egiptean, relief, mumie, canope, textele piramidelor,
portre de Faium, colonade lotiforme, colonade papiriforme, obelisc.

Planul succint al temei:

1. Arta mesopotamiană timpurie şi medie;

2. Arta mesopotamiană târzie;
3. Arta Iranului Akhemanid;
4. Arta Egiptului Antic din perioadele predinastică, veche şi medie;
5. Arta Egiptului Antic în perioada regatului nou;
Tema 3 – Arta antichităţii egeene şi elane.
Cuvintele şi sintagmele cheie : megaron, talasocraţie, civilizaţie egeană, civilizaţie minoică,
dorieni, eolieni, etolieni, perioadă homerică, stil geometric, curos, core, ordin arhitectural,
doric, ionic, corintic, peripter, dypter, prostil, amfiprostil, ceramică roşie, ceramică neagră,
perioadă arhaică, epoca clasică, epoca elinistică, polis, fronton, crater, pythos, lekith, camee,
ghemă, tehnică hriso-elefantină.

Planul succint al temei:

1. Arta egeeană;
2. Arta Greciei arhaice;
3. Arta Grecie clasice;
4. Arta elenistică şi particularităţile ei.
Tema 4. – Arta etruscilor şi arta Romei antice.
Cuvintele şi sintagmele cheie: tumul, tolos, haruspiciu, mantica etruscă, forum, acvedue,
viaduc, terme, portretul sculptural roman, columnă, ordin compozit şi toscan, afriu, arenă,
circ, amfiteatru, pictură pompeiană, epocă principat, epocă dominatului, bazilică, togă,
cnemidă, triumf, ciment, opus mixtum.

Planul succint al temei:

1. Arta etruscilor.
2. Arta Romei republicane.
3. Arta Romei imperiale (dinastiile iulienilor şi flavienilor).
4. Arta formei imperiale (de la dinastia Antoninilor până la căderea oraşului etern).
Tema 5. – Arta plastică a strămoşilor românilor.
Cuvintele şi sintagmele-cheie. Paleolitic, neolitic, eneolitic, pictură rupestră, ceramică
lineară, ceramică band-lineară, cultură arheologică, sit arheologic, teratomorfism, sanctuar,
sactuar circular, murus dacicus, columnă, memorial, tropaeum, stil zoomorf, stil animalier,
tarabostes, lex belagines, hallstadt tracic, vîrstă a fierului, harnaşament, fibulă, knemidă, vas
tranconic, vas bitronconic.

Planul succint al temei:

1. 1. Arta plastică pe teritoriile româneşti în perioadele Paleolitică, mesolitică şi neolitică;

2. 2. Arta plastică pe teritoriile româneşti în perioada eneolitică, în epoca bronzului şi
cea a fierului;
3. 3. Arta plastică geto-dacică;
4. 4. Cultura română în Dacia şi procesul de romanizare.
Compartimentul II – Arta evului mediu în Europa.
Tema 1. – Arta bizantină.
Cuvintele şi sintagmele-cheie: noua Romă, romei, basileu, bazilică paleo-creştină, artă
creştină timpurie, pictura catacombelor, biseircă, cult, icoană, iconostas, iconoclasm, frescă,
mozaic, isihasm, conciliu ecumenic, arta somptuare, ceremonial plan în formă de cruce
greacă boltă moldovenească altar, absidă, haos, pronaos, exedră, exonartex, pandantiv,
pictură exterioară, engolpion, sinasar, erminie, canon bizantin, ciclu christologic, ciclu
mariologic, liturgică, zugrav, ctitor, acatist, apocalipsă, parusie.

Planul succint al temei:

1. Formarea culturii bizantine. Arta bizantină până la domnia împăratului Justinian;

2. Arta bizantină de la Justinian până în perioada iconoclastă;
 3. Arta bizantină de la victoria asupra iconoclasmului până la prima cădere a
Constantinopolului în 1204;
4. Arta bizantină de la renaşterea paleolitică până la căderea definitivă a Bizanţului în
1453;
5. Bizanţ după Bizanţ. Moştenirea artei bizantine în ţările ortodoxe.
Tema 2. – Arta Europei Occidentale în Evul mediu.
Cuvintele şi sintagmele cheie: Perioada migraţiilor, popoare migratoare, barbari, goţi,
vizigoţi, astrogoţi, vandali, huni, teratomorfism, miniatură, stiluri: romanic, preromanic,
caloringian, ottonian, ordine religioase, benedictin, dominican, cistercian, catedrală, abaţie,
pelerinaj, cruciadă, gotic, stil gotic, gotic flambogant, gotic paralel, gotic internaţional, arc
frânt, arc butant, triforiu, griptă, cavou, capelă, letner, labirint gotic, contrafort, pinaclu, frescă
romanică, frescă gotică, vitraliu, portal, transept, himeră, fleuron, chansons de gestes;

Planul succint al temei:

1. Arta popoarelor migratoare. Arta merovingiană şi carolingiană. Miniatura irlandeză şi

sculptura preromanică;
2. Arta romanică;
3. Arta gotică timpurie
4. Arta goticului internaţional
5. Arta gotică în Moldova şi Transilvania medievale.
Compartimentul III – Arta în epoca Renaşterii.
Tema – Caracterizarea generală a epocii renaşterii. Renaşterea în Italia.
Cuvintele şi sintagmele-cheie: Umanism, renaşterea antichităţii, omul măsură a tuturor
lucrurilor, genurile artelor plastice, portret, peisaj, vedită, nud, pictură istorică, imitarea
naturii, studii clasice, perspectivă, trompe l'oeil, academie platoniciană, academie, frescă
italiană = buon fresco, pictură în ulei, palazzo, piazza, piazzeta, stanţe, campanilă, Societa
di torre, condotier, signorie, breaslă, invidualism, titanism.

Planul succint al temei:

1. Caracterizarea generală a epocii renaşterii.

2. Arta din trecento.
3. Arhitectura din quatrocento.
4. Sculptura şi pictura în quatrocento.
5. Titanii Renaşterii înalte din Italia.
6. Renaşterea târzie şi „manierismul”.
Tema 2 – Specificul artei renascentiste în afara Italiei.
Cuvintele şi sintagmele cheie: Şcoala burgundă, renaştere nordică, reforma picturii a lui Jan
van Eyck, pictură în ulei, pictură de gen, obiectivism în pictură, pictură de şevalet, gen
„ţărănesc” în pictură, folclor şi obiceiuri populare în pictura de gen, portret în trei pătrimi,
renaşterea olandeză şi flamândă, renaşterea franceză, şcoala dunăreană în Austria şi
Germania, şcoala de la Fontainebleau, misticismul renascentist german, reforma,
contrareforma, luteranismul, calvinism, iconoclasm reformat, gen rablaisian, universalismul
erasmian, inventarea tiparului, revoluţia lui Iohann Gutenberg.

Planul succint al temei:

1. Specificul artei renascentiste în afara Italiei.

2. Arta în Ţările de Jos din perioada Renaşterii;
 3. Cultura artistică din Austria şi Germania în epoca Renaşterii.
4. Renaşterea franceză şi burgundă. Şcoala de la Fontainbleau.
5. Renaşterea în Spania.
Compartimentul IV. – Arta în Europa din secolele XVII-XIX.
Tema 1 – Arta în Europa în secolul XVII.
Cuvintele şi sintagmele cheie: Stil baroc, caravagism, academism, luminism, pictură de gen,
ansamblu arhitectural, grădină-parc, arhitectură peisajeră, regele-soare, plafon perspectival,
genul bodegones în natura statică, portret de paradă, criza umanismului, absolutivism,
democratismul în pictură, clarabscurul rembrandian, clasicismul francez, peisaj clasicist,
genul „ruinelor”, acvaforte, litografie, gravură barocă, baroc de tip „narâskin”, artele minore
baroce.

Planul succint al temei:

1. Esenţa stilului „baroc”;

2. Barocul în Italia;
3. Barocul în Ţările de Jos (Flandra şi Olanda);
4. Barocul în Spania;
5. Barocul şi clasicismul în Franţa.
6. Barocul în Europa centrală şi de Est.
Tema 2 – Arta în Europa în secolul XVIII.
Cuvintele şi sintagmele-cheie: Secolul luminilor, enciclopedismul francez, clasicism, stil
„roccocco”, baroc tardiv, protoromantism, ansamblu urbanistic, absolutism, estetică
normativă, raţionalism, sensualism, parsună, dessus-de-porte, belvedere, coloană rostrală,
romantism, orientalism, neoclasicism.

Planul succint al temei:

1. caracterizare generală a artei europene în „secolul luminilor”;

2. Stilul „roccocco”;
3. Academismul şi barocul tardiv;
4. neoclasicismul şi stilul „empire”;
5. Sentimentalismul şi preromantismul;
Tema 3 – Arta în Europa şi America în secolul XIX.
Cuvintele şi sintagmele cheie: Romantism, empire, empire „russe”, academism, realism,
realism critic, realism burghez, „peredvijnici”, sentimentalism, naturalism, impresionism,
neoimpresionism, postimpresionism, simbolism, art nowweau, şcoala de la Barbizon,
„pictorii de duminică” în SUA, artă colonială, arhitectura inginerilor, stil eclectic, stil modern,
prerafaeliţi, nazareeni, şcoală naţională.

Planul succint al temei:

1. Rolul Marii Revoluţii Franceze din 1789 în constituirea artelor plastice şi a arhitecturii
secolului XIX;
2. Clasicismul şi neoclasicismul francez.
3. Stilul „empire” în diverse ţări europene din primul sfert al sec. XIX.
4. Romantismul şi sentimentalismul.
5. Realismul critic european.
6. Impresionismul şi neoimpresionismul.
7. Postimpresionismul şi simbolismul.
 8. Stilul eclectic în arhitectură.
9. Arhitectura inginerilor şi începuturilor esteticii industriale.
Compartimentul V. Arta în Europa şi SUA în secolul XX
Cuvintele şi sintagmele-cheie: Neuformitate evolutivă, sistematizare urbană, urbanism,
funcţionalism, abstracţionism, arta 1900, avangardă, avangardism, futurism, fauvism, stil
modern, stil floreale, judent-stille, cubism, dadaism, suprarealism, expresionism, pictură
metafizică, pictură naivă, pop-art, op-art, happening, artă conceptuală, instalaţie,
fetorealism, minimal-art, ready-made, modernism, post-modernism, realism socialist, soţ-art,
realism magic.

Planul succint al temei:

1. Principalele probleme ale atrei în secolul XX.

2. Noţiunea de „avangardă” şi de „modernism”
3. Arta 1900;
4. De la „fauvism” la „suprarealism”;
5. Artele plastice în regimurile totalitare (URSS şi Germania anilor 30-40);
6. Artele plastice şi arhitectura, în primul deceniu postbelic (anii 1945-1955);
7. Artele plastice şi arhitectura europeană şi americană în deceniile 6 şi 7 ale secolului
XX.
8. Criza „modernismului” de la sfârşitul anilor 70 ai sec. XX;
9. De la „modernism” la „postmodernitate”. Artele plastice şi arhitectura din ultimele două
decenii ale secolului XX.
Compartimentul VI. Arta plastică din România în secolul XIX – începutul /secolului XX.
Tema 1. – Arta plastică din România în prima jumătate a secolului XIX.
Cuvinte şi sintagme cheie: Paşoptism, poporanism, artă postbrâncovenească, portret,
pictură istorică, academie de artă, neoclasicism, romantism, realism, academism.

Planul succint al temei:

1. Tendinţele principale în dezvoltarea artelor plastice în Principatele dunărene din

prima jumătate a sec. XIX;
2. Gheorghe Asachi şi Academia Mihăileană din Iaşi.
3. Arta românească în perioada revoluţiei de la 1848.
Tema 2 – Arta plastică din România în a doua jumătate a secolului XIX.
Cuvintele şi sintagme-cheie: Generaţia unirii, Junimea, Sosietăţi artistice, academie de belle-
arte, academism, realism, şcoala de la Barbizon, impresionism, stil eclectic, simbolism
sentimentalism.

Planul succint al temei:

1. Arta plastică românească din a doua jumătate a secolului XIX. (caracterizare

generală).
2. De la academismul lui Teodor Aman la Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu.
3. Sculptura românească din a 2-a jumătate a secolului XIX.
4. Societăţile artistice din România de la sfârşitul secolului XIX.
Tema 3. – Arta plastică românească în prima jumătate a secolului XX.
Cuvinte şi sintagme-cheie: Arta 1900, stil „modern”, stil neoromânesc, stil neobrâncovenesc,
postimpresionism, avangardism, simbolism, expresionism, dadaism, arta absurdului,
constructivism, arta perioadei interbelice, societăţi şi asociaţii ale artiştilor, saloane,
academie de arte frumoase, şcoala de belle-arte;

Planul succint al temei:

1. Arta plastică românească de la începutul secolului XX până la Primul Război Mondial;

2. Arta plastică şi arhitectura românească interbelice;
3. Arta plastică din Basarabia de la începutul secolului XX până în anul 1940;
Compartimentul VII. Arta plastică a republicii Moldova în secolul XX.
Tema 1. – Arta plastică în RSSM în anii 1940-1960.
Cuvinte şi sintagme cheie: Realism, modernism, abstracţionism, realism socialist, artă
angajată, libertate de expresie, cenzură, academism, comandă de stat, pictură tematică,
formă şi conţinut, artă figurativă, „adevăr” în creaţie, normă, canon, „stil auster”.

Planul succint al temei:

1. Noţiunea de „realism socialist”. Implementarea forţată „realismului socialist” pe

teriotriul RSSM în 1940 şi după 1944.
2. Pictura în RSSM în anii 50 ai secolului XX;
3. Reformele radicale în pictura din RSSM în anii 60 ai secolului XX. Rolul lui Mihai
Grecu şi a Valentinei Rusu-Ciobanu.
4. Sculptura şi grafica din RSSM în anii 50-60 ai secolului XX.
5. Arhitectura din RSSM în anii 50-60 ai sec. XX.
Tema 2. – Arta plastică din RSSM în anii 1970-1980 ai secolului XX. Arta plastică în
Republica Moldova independentă (anii 90).
Cuvinte şi sintagme-cheie: Realism, stil auster, realism socialist, fotorealism, neorealism,
generaţia şaptezeicistă, generaţia optezeicistă, structuri ale cotidianului, valori general-
umane, restructurare, modernism, conceptualism, post-modernism, condiţia artistului, limbaj
metaforic, metaforă plastică, decorativism, permiabilitate a frontierelor între genuri, tipuri şi
specii de artă, artă de alternativă, undergrount, performanţă, act, kitsch, grupare
independentă a artiştilor, sinteză a artelor.

Planul succint al temei:

1. Pictura din RSSM în anii 70-80 ai sec. XX;

2. Sculptura din RSSM în anii 70-80 ai sec. XX;
3. Arhitectura din RSSM în anii 70-80 ai sec. XX;
4. Grafica din RSSM în anii 70-80 ai sec. XX;
5. Schimbările esenţiale ce au survenit în artele plastice în perioada „restructurării”
(1985-1991).
6. 6. Artele plastice şi arhitectura din Republica Moldova după căderea Uniunii Sovietice
(1991-2000).
Tema 3. – Arta decorativă şi aplicată a Republicii Moldova.
Cuvinte şi sintagme-cheie: Artă decorativă, artă populară, artă aplicată, tirajare de masă,
design, funcţionalitate, decorativism, sinteză a artelor, goblen, şcoală moldovenească în arta
tapiseriei, ceramică pur decorativă, arta sticlei prelucrate artistic;

Planul succint al temei;

1. Arta decorativă şi aplicată în RSSM în primul deceniu postbelic;

 reformele şi transformările în arta decorativă a RSSM din anii 60-70 ai sec. XX.;
2.
Apariţia şi constituirea tapiseriei şi goblenului moldovenesc.
3.
Maeştrii ceramişti din RSSM în anii 1970-1980.
4.
Prelucrarea artistică profesională a lemnului şi a pietrei în Republica Moldova în a 2-
5.
a jumătate a sec. XX.
6. Arta sticlei prelucrate artistic, arta metalelor şi giuvaergeria din Republica Moldova.
7. Artele decorative şi aplicate în Republica Moldova după cucerirea independenţei în
1991.
Tema 4. – Arta populară a Republicii Moldova.
Cuvinte şi sintagme cheie: Artă populară, folclor plastic, artă naivă, artă decorativă,
ornamentaţie, arhitectură populară, ţesut, covor, scoarţă, război, lăicer, fronton, coamă a
acoperişului, coloană, prispă, ordin arhitectural în arta populară, prelucrare artistică a
lemnului, prelucrare artistică a pietrei, centru meşteşugăresc, centre ale ceramicii populare,
meşter popular, artizan, artă utilitară, kitsch, muzeu al satului.

Planul succint al temei:

1. Noţiunea de artă populară. Rădăcinile artei populare în spaţiul pruto-nistrean.

2. Prelucrarea artistică a lemnului pe teritoriul Republicii Moldova;
3. Prelucrarea artistică a pietrei pe teritoriul Republicii Moldova.
4. Principalele centre de ceramică populară de pe teritoriul Republicii Moldova.
5. Arhitectura tradiţională rurală de pe teritoriul Republicii Moldova.
6. Tapiseria şi covorul tradiţional de pe teritoriul Republicii Moldova.

Specialitatea
17.00.04 – Arte vizuale (cu specificarea: arta plastică, decorativă, aplicată)