Editura ~tiintifidi

~i enciclopedidi

Bucuresti, 1976 ,

e luat la Nitaie (ibid., p.537). Dupa ce dnta ~l Joaca dupa vioara lui S.P., recrutii din cri~ma il bat, incH abia se poate tiri afara, blestemind ca sa ploua totdeauna la incorporarea lor (81 a, p.410-411). E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol ~i s-a imbatat (52, p. 915). Fiindca s-a imbatat rau din rachiul vindut de diavol la iarmaroc, S.P. e rinduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca ~i el a fost beat" (ibid.). 0 baba care a avut ~apte barbati ~i ~apte rinduri de copii se duce in cele din urma la rai. S.P. 0 oprqte, dar ea ii spune versuri glumete ~iin cele din urma Dumnezeu ii spune sa 0 primeasca in rai, ca pe una care "copiii ~i casa ~-a pus la cale ~i pe 0 multime de oameni i-a miluit ~i i-a fericit" (ibid., p.1265-1266). (S. 5584). Trimite insa in iad pe eel care s-a casatorit a doua oara, bine ~tiind din prima ce inseamna casatorie (S. 3411). V. Legendii. Sinnicoara. 1. In legende, e unul din sfintii de seama care are insarcinari diverse. EI cahiuze~te soarele pe cer, strajuind in partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata intr-acolo, spre miazazi fiind paznie Sin Toader (LVIII, p.157). S.N. a fost trimis sa-l iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. S.N. a a~teptat 30 de ani la poarta iadului pina ce diavolul i-a spus ca numai eel nascut din duh sHnt il poate scoate de la el (52, p. 37). S.N. este stapinul apelor ~i al corabierilor. EI apara ~i ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII, p. 408-409). Un om care trecea o apa inotind era sa se inece. Se ruga de Maiea Domnului sa-l ajute, dat tot mai tare se cufunda. Cind a cerut ajutorul lui S.N. imediat a fost deasupra apei. Tot S.N. ar fi oprit apele dnd a fost potopul, ca sa nu inece corabia (52, p. 886). S.N. e milostiv cu cei saraci, ajutind vaduvele ~i orfanii, daruindu-Ie bani. EI ajuta insa ~i pe hoti. Ajuta mai cu seama fetele sarace, dindu-Ie bani ca sa se marite. Celor orfane Ie arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII, p.409). Un om sarac are trei fete ~i e silit sa Ie trimita in lume ca sa d~tige bani, vinzindu-se. S.N. arunca fiecarei fete in ajunul zilei dnd trebuia sa pacatuiasca dte 0 punga cu 150 galbeni. A treia oara tatall-a pindit la geam ~i i-a sarutat picioarele (LVIII, p. 170171).

S.N. ajuta ~i pe soldati in razboi (LIII, p. 409). EI are mare :putere, caei "la Sf. Neculai se roaga oastea dnd merge la bata:lie, ca Sf. Neculai ~ede calare pe tun". De aceea, 11serbeaza pina si turcii (52, p. 717-718). II.' In clteva basme, S.N. apare ca auxiliar al protagoni~iilor. Intr-un basm bucovinean (AT 402+302), fiul mai mic al 'unui imparat se casatore~te cu 0 broasca care noaptea i~i lepada pielea. EI i-o arunca in foc, iar nevasta fuge prefacuta in cioara. Sotul pleaca in cautarea ei ~i ajunge la mare unde 11trece S.N. cu 0 barca si 11conduce la moara sotiei lui, invatindu-l cum sa -prinda blestemul sotiei (52, p. 988~991). In ~lt basm (AT 363) S.N. ajuta pe cel ce cinste~te icoana lui. Un om sarac nu are dedt icoana S.N. pe care 0 zaloge~te unui drciumar pentru ) piine. Un flacau 0 rascumpara ca sa nu se mai joace copiii dreiumarului cu ea. S.N. apare in chip de mo~neag la flacaul care :Ii cumparase icoana ~i 11 invata cum sa pazeasca trei nopti in biserica unde fiica imparatului aparea ca monstru ~i minca santinelele. Dupa a treia noapte, S.N. atinge cu batul monstrul care redevine fata imparatului, aratind ca el a fost mo~neagul sfatuitor (LVIII, p. 159-167). Un om sarac care nu mai avea dedt icoana S.N. 0 vinde unui turc, pretinzind ca "paze~te casa ~i toa ta averea". Turcul pleaca de acasa, lasind totul descuiat in paza icoanei S.N. Ni~te hoti aud pe turc laudindu-se ca icoana I-a pazit de furturi ~i 11jefuiesc. Turcul nu se supara, crezind ca S.N. a adormit ~i pleaca, lasind u~ile deschise. Hotii vin din nou, vor sa fure ~i icoana, dar se pomenesc tintuiti locului pina ii prinde turcul (ibid., p.167-170). III. In dteva legende-snoave, S.N. este zeflemisit. Un tigan cu oi multe pune laptele in altar, la sfatul preotului. Mai tirziu, popa ~i dascalul fura laptele, dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smintina, indeosebi pe S.N. Tiganul crede ca sfintii i-au mincat laptele ~i ii proboze~te, mai ales pe S.N.: " - $i tu, ghiuj batrin, nu ti-a fost ru~ine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52, p. 1257-1258). Baba care da buzna in rai e luata la intrebari de S.N., dar ea 11batjocoreste. "Daca esti S. Neculai - Bate-te-n dos c-un mail" (ibid., 'po1266). Pr~oteasa care n~avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i implineasca dorinta. Sotul ei ii apare ca Sf. Petru ~i 0 anunta ca va veni S.N. sa-i faca un copil, ea prime~te cu bucurie vestea, dar preotul 11ia la bataie pe intrusul camuflat in S.N. (S. 3470 E). 0

ti'tranca ce ~i-a pierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-l ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. Ii va restitui (S. 3253). V. Legendii. Sintilie. 1. rn legende, el este stapinul norilor ~i al pIoii, al tunetului ~i al vinturilor. E inchipuit alergind pe nori cu 0 caruta trasa de cai de foe. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei Iui pe cer, iar fulgereIe sint sdntei din potcoavele cailor Iui sau din biciuIIui. S.I. trasne~te pe oamenii paca to~i, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e in trei dungi, sticloasa ~i intra in pamint de 9 stinjeni. La 9 ani, iese pe pamint ~i e buna de vindecat junghiurile (LIlI, p.389-394). La na~tere, S.I. a fost sortit sa-~i ucida parintii. Cind se intorcea odata acasa, diavolul il minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai indoiasca, taie capetele pa-r:intilor care venisera la el ~i dormeau in ~ura (52, p. 519-520). In alte variante, S.I. i~i ucide nevasta ~i parintii sau numai pe tatallui. Se pocaie~te ~i cere Iui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca I-au ispitit sa faca aceasta crima (UIl, p. 546). Dupa ce ~i-a omorit parintii pentru ca I-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine in sat ~i omoara pe omul care ii furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu ii da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele ~i fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca ~i-a omorit parintii, e trimis de Dumnezeu sluga Ia diavol. Acesta il trimite in padure dupa Iemne, S.I. simuleaza ca Ieaga cu 0 sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa ~i renunta la Iemne (AT 1046). A doua zi, il trimite dupa apa ~i S.I. simuleaza ca sapa toata fintina, dracul se sperie ~i renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. Intreceri in puteri). S.I. e ~chiop, dupa alte legende paralizat de 0 mina ~i de un picior, de aceea are putere mai mica in trimiterea fulgerelor ~i trasnetelor. Cind era sanatos, tuna de crap au muntii, se despica cerul ~i pamintul, se stirpeau femeile ~i animaIeIe, sau se mi~ca pina ~i scaunul lui Dumnezeu. Acesta I-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mina" ~i de atunci a paralizat. rn alte Iegende, S.I, are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude dnd ii p~runce~te Dumnezeu sa trasn~asca (UIl, p. 396-397). S.I. a vazut pe un om furind faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la indemnul diavolului. S.I. a trasnit atit de tare in diavol, "ca 7 ani de-a rindul s-au starpit animalele ~i femeile de pe fat a pamintului. Maica Precesta s-a speriat ~i ea din acel traz-