Cnd vechea Galie a devenit provincie roman, au aprut aici o serie de castre, vile, teatre, arene construite n stil

clasic roman. De atunci dateaz arenele din Arlcs i de la Nmes. teatrul din Orange, ce se pstreaz n parte i astzi i unde n iecare var trupe de artiti din !aris dau spectacole pentru localnici i turiti, apoi por"ile de la #esancon, $re%us i dc la Autum. mpratul &ulian a creat o gradin dup modelul de la Aventin i 's(uilin, pe insula )utetia, !arisul de astzi. Dup *pa+ romana, urmeaz o epoc de tul-urri i nesiguran" . epoca nvlirilor .ast el c. preocuprile pentru rumos trec pe plan secundar, men"inndu.se ntr.un cadru restrns, in interiorul zidurilor de aprare ale castelelor i mnstirilor. Clugrii au ost aceia care au cultivat in grdinile lor interioare, alturi de o serie de plante alimentare, aromatice i medicinale, i plante decorative/ pentru mpodo-irea altarelor sau pentru ser-rile religioase. n secolul al 0l.lea se amintete de o asemenea grdin mnstireasc inchis cu ziduri *ciaustrum, a reginei 1adegonda la !oitiers. n capitulrile lui Carol cel 2are denumite *De villis irnperiali-us, se dispune ca in grdini s ie tot elul de ier-uri 3plante4 printre care sunt citate crinul, tranda irul, gladiola. macul etc. n secolul al 5l.lea i al 5ll.lea crucia"ii aduc din orient, odat cu gustul pentru lu+. o serie de plante decorative6 -u%ori, zam-ile, liliac si laur. n secolele 5&&,.50 iau iin" i se nmul"esc aa.numitele *vergers, prin care n prezent se n"eleg planta"iile regulate de pomi. dar care in aceea perioad constituiau grdinile mi+te de pomi. legume i lori. n cele mai multe grdini de agrement e+istau o peluz la intrare, alei cu -orduri de -u+us, canale cu ap i chiar cu peti i psri acvatice i nelipsita cuc cu puni speci ici evului mediu. Grdinile mari. de e+emplu, ale lui Carol al 0.lea de &a 7aint.!aul erau ncon%urate de gard viu, aveau treia%e tunele i pavilioane sau chiocuri din verdea" i din lemn sau la-irinturi ca cel a lui Dcdalus in care cu greu se descurcau vizitatorii. n secolul al 50&.lea grdinile din %urul castelelor seniorale marcheaz un nou salt prin ntinderea i varietatea elementelor decorative aezate dup cerin"e estetice. 'le sunt descrise de clre Andre 2ol let. Din aceasta reiese c, pentru punerea in valoare a castelului, se construia o alee mrginit de 8.9 rnduri dc ulmi sau tei care se ntrerupea n a"a cldirii, unde lsa un teren li-er 3parter4 n semicerc sau ptrat. n spatele castelului era parterul mare, amena%at n -roderii, r nici un o-stacol, pentru a putea i privit din erestrele castelului6 urmau apoi parterele cu gazon 3peluze4 despr"ite prin alei. cu ntni i statui, -oschete, grote, %ocuri de ap. 7ecolul al 50&l.lca este dominat de de )udovic al 5l0.lea pe care nu l mai satis ac operele lui :enric al l0.lea. )udovic al 5&&&. lea i ale altor naintai i care aspir la lucruri maiestuoase n toate coloniile, in special n arhitectur i litere. Grdinile ce se vor crea. dei sunt inspirate dup cele romane i italiene, au ceva speci ic genului rancez. )e Ntre urmeaz ca tnr cu mult asiduitate pictura, se intereseaz dc lucrrile privind legile perspectivei i mai ales de cele ale re lec"iei luminii descoperite recent de ctre Descartes/ aeeste cunotin"e i.au permis ca mpreun cu ceilal"i cola-oratori s realizeze unul din cele mai rumoase parcuri printre care *0au+, n

care apar clar primele trsturi i caracteristici ale parcurilor *a la rancaise,. ;rmeaz apoi ..0ersailles, cu adevrat ma%estuos. Clagn<. 7ceau+. 7aint.Cloud. 2arl< i 2aison ) itte. Caracteristica acestor parcuri de orme geometrice plane a ost determinat i in luen"at n mare parte i de construc"ia monumental de orma regulat a palatului regal, cruia tre-uie s.i dea un cadru ma%estuos, reprezentat n a ar dc traseurile geometrice, prin covoare 3peluze4 verzi, partere cu -roderie i -a=ine laterale, cu perspective spre in init 7e spune ca l.e Notre nu putea su eri ca frumoasele grdini s se asemene u-ap3r.it cu o pdure 3aluzie la parcurile pcisagere4 si ca el a tiut s deschid chiar prin pdure acele aici prin care ochiul poate sa.i poarte privirea pn la mari deprtri. &n ceea ce privete simetria. )e Notre nu o n"elege ca o identitate a celor doua pr"i, ci mai mult o echili-rare corespunztoare &ntre acestea, putnd o-"ine o mai mare varia"ie ntregii compozi"ii. O caracterizare completa a grdinilor ranceze o ace Dczallier d>Argenvillc. unul dintre otii elevi ai lui )e Notre dupa cum urmeaz6 ?Arta sa cedeze naturii. 7a nu acoperi cu um-ra o gradina dar nici sa o descoperi 3s.o luminezi4 prea mult. 7.o aci sa para @ntotdeauna mai marc dect este in realitate,. Cele A ma+ime au stat la -aza crerii grdinilor ranceze, care se compuneau dintr.un peron cu 9 trepte, in ata cruia se intindea un parter incon%urat de -oschete, sli verzi 3din ar-ori cu coroanele tiate scurt4 i ntini Doua alei principale se inlretaiau in unghi drept, din care una era perpendicular pe palat, iar cealalt transversal. !arterele, de orm geometric, erau decorate cu -roderii de -u+us. !arterele aveau drept chenar plal-ande cu nisip sau plantate cu lori. Aleile erau acoperite cu nisip sau alt material protector, ori erau gazonatc. Alte elemente decorative ca6 palisade cu treia%e. arcade i portice masive i -oschete amena%ate. n la-irint, n sli i ca-inete, -uligrine 3supra e"e deschise plantate cu iar- i lori4, verigadine 3am iteatre cu linii sinuoase mai ridicate dect aleile4, apoi ntnile, -azinele, grotele, -elvederile mpodo-eau grdinile. Att traseele care desenau in prim plan orma geometric a parterelor -rodate, iar spre e+terior deschideau largi i deprtate perspective cu a%utorul aleilor i a iungilor canale, ct i multitudinea elementelor decorative, constituiau un ansam-lu unitar, in care pr"ile constuienie. dei su-ordonate ntregului tematic, i pstrau, iecare n parte, unc"ionalitatea proprie, o erind privirii acel spectacol de grandoare i ma%estate proprie parcurilor ranceze din secolul al50&&.lea i de mai trziu. Discipolii lui )e Notre au avut o serie de realizri. Ast el6 B.#. )e-lond se pare a i autorul parcului !etrodvorct din )eningrad, iar ).$. de Nes le. mpreun cu 7teCno en i :ochen-erg. a creai rumosul parc 7chon-run din 0iena. 7uin luenta rancez se n iin"eaz parcuri la N<phcn-urg, Niunchm si 0iena. in secolul al 50l&&.lea arta grdinilcr i a parcurilor a ost in luen"at de moda englez care. la rndul ei. a ost inspirat din cea chinez, rezultnd n sintez o orm mai li-er, mai naturala, pcisager. B.B. 1ousseau &n Nouvelle llelotise se pronun"a contra grdinilor geometrice i militeaz pmtru ntoarcerea la natura. Al"i autori, ca #ernardin de 7t. !ierre in l.cs

etudes sur la nature, a-atele De )i lie in )es Bardins i pictorul :u-ert 1o-ert. n ale crui ta-louri sunt pictate grdinile din 1oma pline de ruine entice, au o nclinare spre lirism i romantism. Din toat aceast con runtare a celor doua tendin"e, regulat simetrica i cea care imita natura 3pcisager4, arhitec"ii rancezi au tiut sa pstreze o linie n"eleapt, nerenuntnd n ntregime la ceea ce s.a realizat in trecut, admirnd in schim- unele elemente decorative anglo.chineze, dup cum s.a i ntmplat cu parcul l.arc din %urul palatului &rianon. apoi la -rmcnonville i altele, singura realizare cu orme mai romantice iind parcul #agatelle. Drept urmare a acestor concilieri, la nceputul secolului al 5l5.lea apar grdini de actur mi+t, cu orme geometrice n ata cldirilor i sinuoase cu diverse elemente decorative, romantice. n restul ntinderii parcurilor. !e timpul celui de al ll.lca imperiu se restaureaz o serie de parcuri din -ecolele anterioare, insa din pcate, prin aceast restaurare nu s.a respectat caracterul initial, introducndu.se o scrie de modi icri impuse de ..anglomania, parcurilor, lucru despre care se va vor-i in capitolul urmtor.