PROIECTARE DE ARHITECTURĂ / TEORIA PROIECTULUI

2020-2021
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ ANII 1-2-3
Director Dep. BP 1/2/3
conf.dr.arh. Melania Dulămea
Graficul activităţilor didactice
conf.dr.arh. Andra Panait
Editor coordonator
conf.dr.arh. Andra Panait
Colectiv redacțional
conf.dr.arh. Andra Panait
CUPRINS / CONTENT ANUL 1
31 Tipuri spațiale & interpretări
37 E1// Model
conf.dr.arh. Melania Dulămea 42 E1// Model
conf.dr.arh. Andrei Șerbescu 61 E2// Specii de spații
șef.lucr.dr.arh. Cristina Constantin 66 E2 // Species of Spaces
71 E3// Spațiu structură
șef.lucr.dr.arh. Vladimir Vinea 76 E3 // Structure Space
85 E4// Spațiu modular
90 E4 // Modular Space
97 E5// Spațiu emergent/ Casă pentru un paznic
Autori tematică generală a proiectelor An 1 Autori tematică generală a proiectelor An 2 Autori tematică generală a proiectelor An 3
104 E5 // Emerging Space / House for a guard

șef.lucr.dr.arh. Andrei Șerbescu proiectul nr. 1 proiectul nr. 1 ANUL 2

115 Sebastiano Serlio – Propoziția șaizeci despre siturile neregulate
șef.lucr.dr.arh. Cristina Constantin prof. dr. arh. Dan Marin conf. dr. arh. Florian Stanciu
116 Referințe și precedente
șef.lucr.dr.arh. Cosmin Pavel 126 Urban Individual Housing - An Analysis
șef.lucr.dr.arh. Ionuț Nedelcu proiectul nr. 2 proiectul nr. 2 135 Casa unei familii
144 The House of a Family
şef lucrări dr. arh. Vladimir Vinea conf. dr. arh. Ștefan Ghenciulescu
153 O grupare de case și o curte. Locuirea în comunitate. 7 case pentru o comunitate
Caiet documentar An 1 şef lucrări dr. arh. Alex Călin asist. dr. arh. Mihnea Simiraş 172 A Group Of Houses And A Courtyard. Community Dwelling
conf.dr.arh. Robert Negru
ANUL 3
asist.dr.arh. Dana Tănase proiectul nr. 3 și 4 proiectele nr. 3 și 4
181 Locurile orașului I
asist.dr.arh. Anca Cioarec prof. dr. arh. Anca Oțoiu, şef lucrări dr. arh. Ștefan Simion 191 The City and Its Places
asist.dr.arh. Ioana Moraru şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin, asist.dr.arh. Emil Burbea 203 Locurile orașului II
203 „Casa Târgoveților”. Extinderea Institutului Național al Patrimoniului
şef lucrări dr. arh. Ștefan Radocea
220 The places of the city II. „Casa Târgoveţilor” (“Townspeople’s House”). Extension of the National
Institute for Heritage (INP)
229 Locuire și densitate urbană
242 Collective Housing in Bucharest

2 3
 1
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I

10 Atelier Conf. dr. arh. 11 Atelier Conf. dr. arh. 12 Atelier Sef lucr. dr. arh. 13 Atelier Conf. dr. arh. 14 Atelier Conf. dr. arh. 11R Atelier Conservare şi
Conf. dr. arh. Bogdan FEZI Françoise PAMFIL Andrei ȘERBESCU Robert NEGRU Maria ENACHE Restaurare Sibiu Şefi lucr.
dr. arh. Cosmin PAVEL &
Ionuț NEDELCU

15 Atelier Conf. dr. arh. 16 Atelier Șef lucr. dr. arh. 17 Atelier Conf. dr. arh. 18 Atelier Șef lucr.dr.arh. 19 Atelier Șef lucr. dr. arh. 11 E Atelier cu predare în 12 E Atelier cu predare în
Liana ILIU Emil Ivănescu Daniel COMȘA Sergiu PETREA / Prof. Ana Maria CRIȘAN limba engleză Şef lucrări dr. limba engleză Şef lucrări dr.
dr.arh. Cristina GOCIMAN arh. Alex CĂLIN arh. Ștefan RADOCEA

10 11
 2

3
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I I

20 Atelier Conf. dr. arh. 21 Atelier Conf. dr. arh. 22 Atelier Conf. dr. arh. 23 Atelier Șef.lucr. dr. arh. 24 Atelier Conf. dr. arh. 21R Atelier Conservare 30 Atelier Prof. dr. arh. 31 Atelier Conf. dr. arh. 32 Atelier Conf. dr. arh. 33 Atelier Şef lucrări dr. arh. 34 Atelier Conf. dr. arh. 31R Atelier Conservare
Iulian GUDINĂ Octavian ILIESCU Cosmin CACIUC Ștefan SIMION Florian STANCIU şi Restaurare Sibiu Şefi Anca OŢOIU Mihaela PELTEACU Andra PANAIT Vladimir VINEA Mihai ENE şi Restaurare Sibiu Şefi
lucrări dr. arh. Cristina lucrări dr. arh. Cristina
CONSTANTIN & Cosmin CONSTANTIN & Cosmin
PAVEL PAVEL

25 Atelier Conf. dr. arh. 26 Atelier Conf.dr. arh. 27 Atelier Conf.dr. arh. 28 Atelier Prof. dr. arh. 29 Atelier Șef lucrări. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în 35 Atelier Conf. dr. arh. 36 Conf. dr. arh. Lorin 37 Atelier Invitat. dr. arh. 38 Atelier Șef.lucr. dr. arh. 39 Atelier Prof. dr. arh. 31 E Atelier cu predare în
Liviu NEAGA Melania DULĂMEA Dorin Ștefan ADAM Dan MARIN Dragoș PERJU limba engleză Şef lucrări dr. Ştefan GHENCIULESCU NICULAE Adrian ZERVA Mihai DUȚESCU Radu TEACĂ limba engleză Șef lucrări.
arh Horia DINULESCU dr. arh. Vladimir NICULA

12 13
 > 1|2|3
Activitățile din cadrul
departamentului Bazele Proiectării
Experiența din cadrul Atelierului de Proiectare este completată de o serie
de activități, prelegeri, evenimente, cu caractere obligatoriu sau facultativ,
printre care: prelegerile de teoria proiectului, schițele de schiță, excursiile de
studii, expozițiile și juriile de final de proiect, etc. Fiecare dintre acestea își
propune să antreneze anumite competențe specifice și să susțină procesul
de învățare și, în cele din urmă, să furnizeze cât mai multe ocazii de a fi în
preajma arhitecturii.
14
Teoria proiectului, pentru primii trei ani de studii, reprezintă o succesiune de
prelegeri cu caracter teoretic, dar cu referințe și exemplificări consistente din
sfera arhitecturii construite sau doar proiectate, însă relevante ca model de
gândire arhitecturală. Succesiunea, conținutul și temporizarea prelegerilor
este stabilită, de către cei trei titulari de atelier, pentru a însoți și susține
parcursul fiecărei teme studiate.
Lansarea de temă este un eveniment comun pentru întregul an, însoțit de
o prelegere pregătită de către echipa de întocmire a temei, și ocazional de
conferințe susținute de invitați din interiorul sau din afara profesiei (filosofi,
antropologi, etc.). Scopul este acela de a prezenta obiectivele și datele de
pornire ale fiecărei teme, lăsând deschisă intrepretarea, aproprierea și
asumarea personală a experienței viitoare a proiectului.
Juriul de final de proiect celebrează momentul privilegiat al finalizării unui
proiect și reunește la superlativ cele trei componente ale fiecărui exercițiu
de școală: proiectul de arhitectură ca produs (planșe, machete, etc.), discurs
(prezentare publică) și proces (reluarea drumului parcurs și reflecție critică).
Prezentarea tuturor proiectelor din atelier în fața unui juriu format din
profesori îndrumători și invitați este un exercițiu complex care antrenează
capacitatea de a argumenta, precum și ”talentul” de a primi feedback. Juriile
de proiect pentru diferiții ani de studii (de la anul I la anul V) sunt programate
pe cât posibil decalat pentru a permite studenților să asiste la susțineri și
discuții cât mai diverse.
Ulterior juriului, fiecare temă se încheie cu o Expoziție de tip ”ateliere
deschise” cu prilejul căreia studenții și îndrumătorii sunt invitați să plonjeze
în lumea fiecărui atelier, să ia contact cu direcția de îndrumare trasată de
fiecare echipă în parte, cu nuanțe și accente care transfigurează fiecare
temă, mai mult sau mai puțin comună, subliniind diversitatea abordărilor
posibile și unicitatea fiecărui atelier.
Proiectul de verificare și Schița de schiță sunt exerciții de proiectare
condensate, reduse la o singură zi și desfășurate fără îndrumare. Fiecare
dintre aceste exerciții își propune să antreneze o anume abilitate și să
furnizeze un tip diferit de experiență de învățare, să permită exprimentarea
în diferite tehnici de reprezentare, să testeze capacitatea de sinteză și forța
de convingere a exprimării grafice.
Activitățile practice de la anii 1 și 2, desfășurate în săptămâna care precede
Paștele Ortodox, propun teme particulare de studiu, asociate direct
sau indirect temei de atelier în curs, care țin în general de documentare,
antrenarea capacității de observație, sinteză, analiză, etc.
Excursiile de studii, opționale, au loc în primăvară, pe parcursul săptămânii
de practică, și propun o experiență fundamentală pentru arhitecți (și cu
atât mai mult pentru viitorii arhitecți) întâlnirea nemijlocită cu exemple
remarcabile din istoria mai veche sau mai nouă a arhitecturii, parcurgerea
spațiului arhitectural, măsurarea cu propriul corp, experiența haptică a
arhitecturii. Traseul fiecărei excursii este atent proiectat, studenții fiind
însoțiți de cadre didactice, și având la dispoziție un ghid explicativ care
introduce principalele repere și vizite programate pe parcurs.
Succes!
15
 PROIECTELE DE VERIFICARE ȘI SCHIȚA DE SCHIȚĂ
Atât Proiectul de verificare cât și Schiţa de schiţă sunt forme de evaluare pe parcurs
a cunoştinţelor dobândite în cadrul Atelierului de proiectare.
Obiective:
• verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;
• stimularea studiul individual;
• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi.
Desfăşurarea: La anul I Proiecte de verificare programate în sesiunile de evaluare
de la finalul semestrelor și se pot susţine în două sesiuni de evaluare consecutive;
nota minimă de promovare este 5.00.
La anii 2-3, pentru proiectele de o zi (schiţă de schiţă), promovarea este condiţionată
de obţinerea notei minime 5.00 la cel puţin una din cele trei schiţe programate
pe parcursul unui semestru. Temele proiectelor de verificare și ale schițelor vor fi
corelate cu tematica în curs.

AN I - Semestrul 1 (1) AN II - Semestrul 1 (3) AN III - Semestrul 1 (5)

P1: Intocmitor Atelier 18 Conf. dr. arh. F. Pamfil S1: Intocmitor Atelier 22 conf.dr.arh. Cosmin Caciuc S1: Intocmitor Atelier 38 șef.lucr.dr.arh. Mihai Duțescu

S2: Intocmitor Atelier 21 conf.dr.arh. Iulian Gudina S2: Intocmitor Atelier 33 șef.lucr.dr.arh. Vladimir Vinea
AN I - Semestrul 2(2)
S3: Intocmitor Atelier 23 conf.dr.arh. Stefan Simion S3: Intocmitor Atelier 35 conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu
P2: Intocmitor Atelier 13 Conf. dr. arh. R. Negru

AN II - Semestrul 2(4) AN II - Semestrul 2(6)

Restanțe S1: Intocmitor Atelier 24 conf.dr.arh. Florian Stanciu S1: Intocmitor Atelier 34 conf.dr.arh. Mihai Ene

P1: Intocmitor Atelier 14 Conf. dr. arh. Maria Enache S2: Intocmitor Atelier 27 conf.dr.arh. Dorin Ștefan Adam S2: Intocmitor Atelier 31 conf.dr.arh. Mihaela Pelteacu

P2: Intocmitor Atelier 10 Conf. dr. arh. Bogdan Fezi S3: Intocmitor Atelier 29 conf.dr.arh. Dragos Perju S3: Intocmitor Atelier 39 prof.dr.arh. Radu Teacă

Earth, water and air, Paul Klee, 1923

16 17
 > 1|2|3 PROGRAMA ANILOR 1-2-3
Design is not making beauty, beauty emerges from selection,
affinities, integration, love.
A great building must begin with the unmeasurable, must go
through measurable means when it is being designed and in the
end must be unmeasurable. (Louis Kahn)

T
emele de studiu ale anilor 1, 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect
cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este
deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale
etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de
arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi
consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna
raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în
proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete
întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se
vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări
şi abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea
acestei experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea
unor experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier.
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, problematizată şi argumentată
– a materialului, a locului, a folosinţei – este un instrument important de construire a unui demers adecvat
fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema dă doar un indiciu, furnizează
un pretext, fiecare student îşi construieşte, într-o măsură mai mare sau mai mică, propria temă, asistat
de îndrumători. Experienţa, specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să

18 19
furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
teren ferm al învăţării arhitecturii. În acest sens,
se pot distinge câteva direcţii şi problematici Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum
principale care se regăsesc permanent, deşi îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt
în proporţii diferite, în alcătuirea temelor de materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei:
studiu din desfăşurarea anilor 1, 2 şi 3. sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului
exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc ANUL I ANUL II ANUL III
nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia
arhitecturală apare ca necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui. TIPURI SPAȚIALE & INTERPRETĂRI PRIVIND ORAȘUL ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ
INȚELEGEREA SPAȚIULUI
RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
Temele au ca obiective însușirea lecturii Semestrul 1
multicriteriale și dezvoltarea gândirii A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra Semestrul 3 Semestrul 5
tridimensionale în relație cu reprezentarea, felului în care viaţa ar fi posibilă acolo: acea viaţă care să fie specifică unui TIPURI SPAȚIALE
determinarea spațiului prin formă, anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând » Tema 1 LOCUINȚA INDIVIDUALĂ » Tema 1 LOCURILE ORAȘULUI I. PRECEDENȚA
» Tema 1 MODEL URBANĂ – O ANALIZĂ
dimensiuni, ierarhii, tipologii spațiale, loc și întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea » Tema 2 LOCURILE ORAȘULUI II. „CASA
funcțiune. şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la » Tema 2 SPECII DE SPAȚII » Tema 2 CASA UNEI FAMILII TÂRGOVEȚILOR”. EXTINDEREA INSTITUTULUI
fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI
RELAŢIA CU VECINĂTATEA » Tema 3 SPAȚIU STRUCTURĂ
ce toate acestea se lasă des-coperite. Temele oscilează între dimensiunea
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea privată şi cea publică a arhitecturii. Studiul este centrat pe problema locuirii,
urbane centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând abordând pe rând şi gradual locuirea individuală ca spaţiu exclusiv sau Semestrul 2
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2), subiectul locuirii Semestrul 4 Semestrul 6
INTERPRETĂRI
interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. în legătură cu spațiul public neconstruit și construit (a treia temă din anul 2) » Tema 3 O GRUPARE DE CASE ȘI O CURTE » Tema 3 LOCUIRE ȘI DENSITATE URBANĂ
Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru anul şi, în cele din urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter » Tema 4 SPAȚIU MODULAR / LOCUIREA ÎN COMUNITATE
2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât urban, animată de funcţiuni complementare (ultima temă din anul 3).
» Tema 5 SPAȚIU EMERGENT
alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă Dimensiunea publică caracterizează primul semestru al anului 3, oferind
a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui
dintre sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă loc, unui anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate,
de cunoaştere ce pregăteşte tema secundă. pe care arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.

20 21

Obiective didactice
Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM propune formarea viitorilor
arhitecți în sistemul studiilor de lungă durată (șase ani, licenţă și master
integrat).
La finalul primilor trei ani de studii studentul trebuie să știe să elaboreze un
proiect complet de arhitectură (integrând treptat în plus faţă de elementele
specifice proiectării de arhitectură propriu zise noțiuni și elemente ce țin
de proiectare urbană, concepție structurală, detaliere tehnică, tehnologie,
sustenabilitate, etc.).
Obiectivele primului ciclu din formarea arhitecturală de şase ani se referă
cu precădere la asigurarea unei baze de cunoștințe fundamentale care să
permită deprinderea gândirii arhitecturale (traducerea în formă arhitecturală
a unei idei argumentate ca răspuns la provocarea unor date inițiale) prin
intermediul unor instrumente de lucru şi intervenţie de proiectare dobândite
progresiv. Principalele paliere ale însuşirii cunoştiinţelor şi operării cu
principii şi reguli sunt asimilate treptat presupunând o complexitate din ce
în ce mai mare și se referă la: analiză și lectură, compoziție și formalizare,
gândire critică, sinteza prin proiect a unui ansamblu de constrângeri și date
materiale culminând cu un program arhitectural - respectiv funcţiune.
Atelierul de proiectare reprezintă punctul central al educației în școala de
arhitectură. De-a lungul primilor trei ani ai formării ca arhitect, Facultatea de
Arhitectură din cadrul UAUIM propune un parcurs gradat al experiențelor
de proiectare, crescând progresiv complexitatea situațiilor și implicit a
proiectelor arhitecturale.
22
Anul I / TIPURI SPAȚIALE / SEMESTRUL 1
Primul an de studii are ca scop familiarizarea progresivă a studenților cu elementele
operante ale arhitecturii: spațiu, material, lumină, structură, etc. introducând treptat
teme fundamentale cum sunt tipul spațial și ordinea structurală. Primul semestru
”TIPURI SPAȚIALE” își propune explorarea graduală a dialogului dintre model, tipologie,
material, structură, formă, etc. Concomitent sunt introduse și exersate diferite moduri
de reprezentare specifice arhitecturii (epura, axonometria, perspectiva, macheta,
crochiul, fotografia, colajul, etc.). Fiecare exercițiu implică atât etape de lucru în echipă
(2-3 studenți) cât și etape de lucru individual.
Exercițiul 1(I) / MODEL. Referință, precedent, vocabular,
instrumente. Primul exercițiu pornește de la alegerea
și cercetarea unui „model” arhitectural, privit ca
„mentor” ce poate facilita un prim contact cu „spațiul”
și modalitățile de investigare și reprezentare a acestuia,
pe baza unei grile de analiză. Sunt formate competențe
ce țin de percepție, descifrare, înțelegere, reprezentare
ce gravitează în jurul identificării principiilor spațiale
elementare care au configurat modelul respectiv.
Exercițiul 2(I) / SPECII DE SPAȚII. Spațiu, tipologie,
analiză. Sunt studiate în paralel serii extinse de refeințe
arhitecturale ce pot fi încadrate în șase tipuri spațiale:
spațiu liniar, spațiu central, spațiu cameral, spațiu
hipostil, curte interioară, portic. Analiza folosește moduri
de reprezentare diverse (desen, machetă, fotografie,
text) puse împreună într-un sistem de tip matrice care
permite compararea și studiul în paralel al diferitelor
referințe. Exercițiul se încheie cu o serie de propuneri
personale în cadrul cărora sunt sintetizate și exprimate
cât mai bine atributele esențiale ale tipului spațial ales.
Exercițiul 3(I) / SPAȚIU STRUCTURĂ. Spațiu, construcție,
material, structură. Pe baza unei alegeri inițiale ce vizează
atât tipul spațial cât și decizia explorării felului de a fi
specific unui anumit material (piatră, cărămidă, beton,
lemn) sunt exersate moduri de configurare spațială
(acoperire, închidere, etc.) a unui perimetru dat. Accentul
este pus pe înțelegerea legăturii dintre structură, material,
spațiu, lumină, ordine, ierarhie spațială.
ANUL I INTERPRETĂRI / SEMESTRUL 2
Competențele deja acumulate sunt folosite și consolidate pe parcursul celui de-al doilea
semestru ”INTERPRETĂRI” care propune o dublă plasare: continuarea și complexificarea
lucrului cu tipuri spațiale clare, punând de această dată problema acoperirii/
închiderii unui spațiu mai mare prin configurarea, multiplicarea și asamblarea unui
modul spațial, și abordarea temei emergenței, a contextualizării spațiului/ obiectului
arhitectural în paralel cu cea a locuirii. Pe parcursul acestui semestru studenții sunt
inițiați în gestionarea din ce în ce mai complexă a unui proiect arhitectural, exersând
legătura dintre date de temă, intenții, principu ordonator, funcțiune, spațiu, material,
formă, etc. În paralel cu explorarea mijloacelor de reprezentare sunt exersate
competențe ce țin de comunicarea orală și în scris, discurs, argumentare.
Exercițiul 4(I) / SPAȚIU MODULAT. Modul, acoperire,
lumină, funcțiune. Exercițiul pornește de la intuirea unui
mod de acoperire și a unei structuri, pornind de la o
fotografie aeriană a unei clădiri, a cărei identitate exactă nu
importă. În etapa următoare este definit un modul spațial
care devine mai apoi operant în configurarea unui spațiu
cu o suprafață dată, căruia îi este atribuită o funcțiune.
Exercițiul 5(I) / SPAȚIU EMERGENT. Casă pentru un
paznic. Context, emergență, locuire. Exercițiul revine la
problema modelului, a clădirii de referință, care trebuie
analizată și înțeleasă și care, de această dată, este o
ruină, incompletă, eliberată de funcțiune, exaltând
materia din care este făcută. Această clădire-ruină
reprezintă contextul, explorat intuitiv, pentru o mică
intervenție - locuința unui paznic, cu două elemente
fundamentale (fereastra și scara). Accentul este pus
pe determinarea spațiului prin funcțiune, înțelegerea
relațiilor stablite între folosire, configurație spațială,
atmosferă, loc. Problema locuirii, care urmează să fie
aprofundată pe parcursul următorilor ani de studiu,
este deschisă în acest ultim proiect al anului I.
23
Anul II ”Privind orașul & Anul III ”Împreună în oraș”
> 2|3
Pe parcursul anilor 2 și 3 de studiu, activitatea didactică din
ANUL II ”PRIVIND ORAȘUL” SEMESTRUL 3

”Privind orașul/ De la periferie spre centru” privilegiază locul ca punct principal

de pornire în proiect. Temele semestrului 3 propun în primul rând un exercițiu de
lectură și analiză a contextului, în vederea identificării unui set de reguli ce pot
informa proiectul. Studenții abordează proiectul de arhitectură prin intermediul
unor mijloace variate de reprezentare (în două și trei dimensiuni, machete de
studiu, etc.) câștigând experiență în aspectele conceptuale, formale, spațiale,
materiale ale arhitecturii, precum și în comunicarea adecvată oral și în scris.
ANUL II ”PRIVIND ORAȘUL” SEMESTRUL 4

Tema 3(II) / O grupare de case și o curte. Locuirea în comunitate.

Tema deplasează accentul pe ten-

siunea creată între realitatea dată
a unui sit din orașul istoric (config-
urat spontan, prin suprapuneri de
straturi, etc.) și tema
unui mic ansamblu de
gresivă a ”punerii în formă a spațiu-
lui arhitectural”, așadar aspecte ale
arhitecturii ce țin de: compoziție și
organizare a spațiului,
structură, materialitate,
Tema 1(II) / Referințe și precedente. Locuința folosire și distribuție
atelierul de proiectare urmărește în primul rând exersarea locuințe (având pro-
gândirii critice, a modalităților de reprezentare și comunicare individuală urbană – o analiză. Explorarea sistematică a spațiului, valorificar-
priile reguli). Pornind
specifice arhitecturii precum și integrarea cunoștințelor a precedentelor construite va permite înțelegerea de la o temă domi- ea precedentului, etc.
tehnice, de urbansim și teorie de arhitectură. Dezvoltarea resorturilor intime – deopotrivă poetice și pragmatice Derulat în echipe de
nantă legată de locuire
proiectului include de fiecare dată constrângeri legate de – ale conceperii și edificării unei case. Exercițiul va
și de la o lectură atentă doi studenți pe durata
sit și program arhitectural, al căror grad de complexitate reprezenta, de asemenea, prilejul pentru primul
sporește gradual de-a lungul diferitelor semestre. Sunt și critică a vecinătății, întregului semestrul,
contact cu chestiunea teoretică fundamentală a
propuse situații diverse de lucru, atât în ceea ce privește acest exercițiu trebuie proiectul trebuie să atingă un anu-
relației dintre tip și context. Scopul exercițiului nu
situl (fragmente de oraș ce permit exersarea unor mijloace să permită o experimentare pro- mit grad de detaliere tehnică.
este numai cel al descifrării logicii formale a obiectului
de investigare și analiză diferite, cu reguli mai mult sau
arhitectural, ci al interpretării lui extinse în termeni
mai puțin clare, etc.) cât și programul arhitectural (fiind
luate alternativ în dezbatere dimensiunea privată şi cea fenomenologici, istorico-culturali și tipologici.
publică a arhitecturii, cu focalizare pe problema locuirii). Tema 2(II) / Casa unei familii. Tema este aceea a unei
Astfel pot fi experimentate intervenții de arhitectură cu o
locuințe unifamiliale într-un sit guvernat de reguli clare,
plajă largă de raportare la context, pornind de la integrare,
univoce, ce fac evidentă unitatea dintre arhitectură și
completare până la transformare, reordonare cu impact
asupra unei zone mai mari în proximitate. oraș. Înțelegerea locului începe cu lectura tipologică
a orașului. Proiectul evoluează în cadrul unor limite
conceptuale bine delimitate, explorând articulările
arhitecturale ale domesticității, într-un scenariu clar,
lipsit de extravaganțe de program. În corelație cu situl,
accentul cade pe elaborarea spațială a interiorului.

24 25
 ANUL III ”ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ ” SEMESTRUL 5 ANUL III ”ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ” SEMESTRUL 6

Ultimul an al primului ciclu al formării ca arhitect presupune lucrul în cadrul Tema 3(III) / Locuire și densitate urbană. Din punct de vedere al situării
unor proiecte din ce în ce mai complexe, în ceea ce privește datele inițiale și în raport cu orașul, proiectul presupune o zonă marcată de juxtapunerea
constrângerile legate de sit și temă, accentuând latura socială, culturală, civică a (tensionată) a unor fragmente urbane cu caracter diferit, aparținând unor
arhitecturii și integrând aspecte din teoria de arhitectură, tehnologia construirii, vârste distincte ale orașului. Ansamblul propus va media între aceste
etc. dezvoltând abilități de proiectare integrată. Atelierul se apleacă asupra felului fragmente urbane. Funcțiunea majoră cerută prin temă (locuințe colective)
în care concepte și idei arhitecturale traduse în ansambluri sau medii construite lasă deschisă integrarea altor funcțiuni (publice sau conexe locuirii) sporind
pot transforma sfera publică, orașul. Prin natura și dimensiunea intervențiilor, complexitatea funcțională și de compunere spațială. Primul ciclu de studii se
se pornește de cele mai multe ori de la sesizarea unei tensiuni inițiale între sit încheie cu un proiect de sinteză prin care studentul trebuie să demonstreze
și program. Scopul este acela de a pregăti studenții pentru proiecte având o capacitatea de integrare a unor parametri multipli: tehnici, sociali, de mediu
complexitate sporită specifice ciclului doi de studii. și urbani. Beneficiind de îndrumare într-o echipă pluridisciplinară studentul
arhitect exersează competențe ce țin de coordonarea mai multor specialități
Tema 1(III) / Locurile orașului I. Precedența. Exercițiul reia filonul didactic ca șef de proiect.
început în anul 1 de studiu, urmărind descifrarea
sistematică a modalităților de generare a formei
arhitecturale. Explorarea se conectează puternic
acum cu înțelegerea societății, utilizând programul
arhitectural (în înțelesul său extins) drept un concept-
cheie ce aduce împreună dimensiunile formală și
socială ale arhitecturii. Orașul, situarea înăuntru,
timpul, clădirile importante și capacitatea lor iradiantă
de a susține viața urbană, devin obiect de studiu
amănunțit. Tema cadru oferă fiecărui atelier libertatea
de a-și stabili un obiect și o anume direcție de studiu.

Tema 2(III) / Locurile orașului II. ”Casa Târgoveților”.

Extinderea Institutului Național al Patrimoniului. Situl
este marcat de coexistența și vizibilitatea simultană a mai
multor principii și reguli de ordonare a spațiului și vieții
urbane. Proiectul consolidează înțelegerea palimpsestului
urban bucureștean, integrând o clădire existentă și
punând accentul pe explorarea istoriei, semnificațiilor și culturii publice a orașului.
Proiectarea unui echipament public implică dezvoltarea integrată a unor abilități
de proiectare prin care studentul să poată negocia chestiuni complexe legate de
program, sit, formă arhitecturală în interiorul unui context specific.

26 27
 AN 1
TIPURI SPAȚIALE ȘI INTERPRETĂRI

28 29
 ANUL 1// Tipuri spațiale & Interpretări
Preambul
„Legăm tot ceea ce este în jurul nostru de noi înșine. Ceea ce ne
înconjoară ne influențează prin dimensiune, lumină, umbră,
culoare etc. Felul în care ne simțim se poate schimba foarte mult
dacă ne aflăm în oraș sau la țară, în spații mari sau mici. Reacțiile
noastre la aceste condiții sunt, la origine, inconștiente și nu ne
dăm seama de ele decât în situații speciale, ca atunci când simțim
o plăcere sublimă în fața unui anumit detaliu, o relație perfectă
cu mediul din jurul nostru, sau când resimțim o stare acută de
neplăcere. În orice caz, punctul nostru de pornire ar trebui să fie
acesta: transformarea reacțiilor inconștiente într-o conștiință.
Exersându-ne abilitatea de a surprinde aceste diferențe și influența
lor asupra noastră, păstrând un contact conștient cu ceea ce ne
înconjoară, învățăm esența arhitecturii.”
Jørn Utzon, The essence of architecture, 1948
„Întotdeauna am citit planurile clădirilor ca scrisori de dragoste
către trecut. Inovații și răspunsuri peste spațiu și timp, de la un
autor către altul. Sigur asta este ceea ce T.S. Eliot gândea când a
spus că, de fiecare dată când se așeza la masa de scris, îi răspundea
Homer.”
Diane Lewis, Eseu despre Ludwig Mies van der Rohe
30
În școală, primul lucru care se învață este, de cele mai multe ori, alfabetul.
Cunoașterea acelui set specific de semne, fiecare cu înfățișarea și sunetul
propriu, ne lasă apoi să deslușim cuvinte. Chiar și cuvintele pe care le știam
deja, ni se arată altfel atunci când se desfac în litere, acum recognoscibile, și
se recompun apoi la loc în tonuri și înțelesuri. De-abia atunci putem spune
că începem să cunoaștem cuvintele, când începem să citim și apoi să scriem.
Începem școala de arhitectură având în jur de 20 de ani de când experimentăm
deja cotidian arhitectura: adăposturi de orice fel, case, așezări sau orașe în
care am trăit, prin care am trecut, în care am zăbovit mai mult sau mai puțin.
Fără să fim conștienți de acest lucru, știm deci multe dintre „cuvinte” și le
folosim frecvent. Anul I ar trebui să fie acel interval în care învățăm alfabetul,
pentru a ne putea desprinde de felul în care „cuvintele” – sau spațiile – ne-au
(in)format până acum și pentru a putea să le desfacem „pe litere și pe silabe”
și să le cercetăm într-o lumină nouă. Doar devenind conștienți de ceea ce
ne înconjoară, învățând să citim și începând să deslușim sensuri, vom putea
să recompunem noi înșine ulterior cuvintele – sau spațiile – în înțelesuri noi.
De aceea, vă propunem un an bazat în mare măsură pe lectură: a acelor
ritmuri, sisteme și principii care pot configura un posibil alfabet, dar și a unor
clădiri și proiecte care, prin valoarea lor, pot avea darul de a arăta ceea ce,
uneori, este mai greu de descris – asemenea studiului unui text important,
studiul unui plan poate revela, la rândul său, înțelesuri nebănuite. Este vorba
de studiul unor tipuri și modele care începe cu primul semestru (Tipuri
spațiale), dar subîntinde întreg anul I, peste care se suprapune încercarea de
interpretare a acestora, în cel de-al doilea semestru (Interpretări). Așadar,
timpul anului I este în primul rând timpul (privilegiat) al lecturii.
31
Pentru o astfel de imersie în anul I, vă propunem mai jos o scurtă enumerare
a câtorva dintre principiile, noțiunile sau asocierile avute în vedere în
conturarea și orientarea programei de atelier:
Model și mentor. Exemplaritate
o În formarea ca arhitecți, studiul modelelor este indispensabil și nu
poate fi suplinit de nimic altceva. Este nevoie de actul „lecturii” care conține
implicit și explicit deprinderea gestului de a căuta, de a cerceta, de compara.
Contextul cultural al profesiei nu este opțional și arhitectura nu se poate
naște din nimic. Anul I presupune să privim către anumite exemple din
istoria arhitecturii ca și cum am privi către un mentor și să acceptam postura
de discipol în fața acestora.
o Cum și de unde începem? Orice început are nevoie de repere.
Deschizând porțile tuturor posibilităților, o deschidem și pe cea a rătăcirii.
Este nevoie pentru moment să ne concentrăm pe ceea ce este esențial și
exemplar, deci nu întâmplător. Doar acesta poate fi începutul.
O istorie vie
o Alexander von Humboldt intuia și afirma la începutul secolului al XIX-
lea că „totul este conectat cu totul” („everything is connected with everything
else”). Mai târziu, în plin modernism, Lina Bo Bardi spunea că timpul (deci,
implicit, și timpul arhitecturii) nu este liniar și obiectele de arhitectură ajung
să fie co-prezente în timpul nostru, indiferent de momentul când au fost
realizate (subiect asupra căruia se revine în tema exercițiului 5). Astăzi,
32
interconectarea oricăror puncte prin diverse sisteme de rețele ar trebui să
ne permită cu atât mai mult să ne gândim la suprapunerea, relaționarea și
influențarea reciprocă a diferitelor științe și perioade. În ceea ce privește
arhitectura, o astfel de percepție ne va ajuta să privim și către noțiuni ca
proiectarea de arhitectură, istoria arhitecturii sau teoria arhitecturii ca
fiind nu discipline disjuncte, ci fațete ale unuia și aceluiași lucru. Trebuie
să înțelegem arhitectura nu ca o aplicare a unei teorii, ci mai degrabă ca o
teorie care include o practică.
o De aceea, o clădire realizată acum două mii de ani, care încă stă în
picioare și este folosită, nu ține (doar) de istoria arhitecturii, ci (mai ales)
de prezentul acesteia. Suntem contemporani cu Pantheonul și trebuie să îl
privim ca atare.
Precedent și transformare
o Inventar și invenție sunt înrudite nu doar etimologic. Arhitectura
nu este rodul unui proces individual de invenție, ci rezultatul unui proces
de transformare a unui material preexistent. Vom denumi acest material
preexistent ca „precedent”. În orice proiect pornim, de fapt, de la fondul
oferit de un astfel de precedent, din a cărui manipulare și transformare
rezultă noua formă. Înțelegerea corectă a acestui proces și a ramificațiilor
sale este determinantă pentru o formare solidă, mai ales la începutul
studiului arhitecturii.
Reținere și rigoare
o Sub influența aceluiași timp al simultaneității – și nu a timpului liniar,
în care arhitectura evoluează tehnic, dar prea puțin (sau deloc) artistic –, ne
va interesa în anul I lucrul doar în cadrul clar delimitat de noțiuni și relații
fundamentale, acronice, precum cele care se stabilesc între spațiu, formă,
material și structură. Înțelegerea rigorii și totodată a consistenței și coerenței
pe care o presupun aceste relații, tipuri și sisteme spațial-structurale este de
prim interes în anul I. Reținerea, în sensul lucrului doar în interiorul acestor
limite, ne va deschide cu adevărat atât privirea în profunzime – înțelegerea,
cât și privirea în afară – imaginația, căci vom construi pe fundații consistente.
Spațiu și ordine spațială
o În orice formă a sa, arhitectura are de-a face cu spațiul. Pe de o
parte, așa cum menționam deja, diferitele calități ale spațiilor arhitecturale
ne influențează conștient sau nu. Pe de altă parte, spațiul nu este material,
el este mai degrabă „antimateria” căreia îi dăm formă cu ajutorul diverselor
elemente concrete de care dispunem (materialul, construcția – deci
„materia”). Pornim deci afirmându-ne, de la bun început, convingerea că
specificitatea și frumusețea spațiului arhitectural țin în primă instanță de
coerența și ordinea alcătuirilor care dau naștere acelui spațiu, alcătuiri în
care fiecare element este determinant și nimic nu poate să fie întâmplător.
o Ordinea spațială și claritatea alcătuirii sale ne permit uneori să
observăm nota distinctivă a unei clădiri doar constatând frumusețea
planului său. A căuta și a distinge frumusețea unui plan poate fi, la rândul
său, un mod de a începe.
33
 Construcție și materialitate
o Continuând cele de mai sus, limita spațiului (ceea ce îl mărginește
și închide), acoperirea (ceea ce îl acoperă), partiția (ceea ce îl subdivide),
structura (ceea ce îl susține), materia sau materialul (ceea ce îl compune)
sunt toate părți ale aceluiași întreg și nu pot fi privite decât împreună. Doar
așa poate rezulta un întreg, doar așa arhitectura este consecventă sieși (și
doar așa un plan poate deveni „frumos”).
o Edificarea este procesul prin care un proiect este „pus în operă”,
este cea care transformă proiectul în clădire. De aceea, construcția
definește regulile sintactice ale arhitecturii. Din acest punct de vedere, a
construi echivalează cu a com-pune, adică a pune împreună, de o manieră
concertată, elementele de arhitectură, adoptând valoarea materialității ca
verificare decisivă a proiectului.
o Anul I vă propune lucrul cu trei principii constructive elementare:
cofrare+turnare, stratificare (asize) și alcătuirea de tip schelet. În interiorul
acestora veți explora capacitatea materialului (beton, cărămidă, piatră sau
lemn) de a contura și susține spații de naturi diferite.
Arhetip și artefact
o Ne va interesa studiul arhetipului (adică model sau formă pură,
revenind la noțiunile de mai sus), în sensul acelei construcții și structuri
elementare, care se explică prin ea însăși. Ne va interesa deci fertilitatea
simplificării, lucrând sub pavăza și autoritatea construcției care confirmă
(și este) proiectul. Ne va interesa să privim către obiectul de arhitectură ca
obiect riguros articulat și construit, făcut – obiectul de arhitectură ca artefact.
34
Desenul cu semnificație
o Anul I explorează (totul) cu ajutorul desenului de mână. Prin aceasta,
vă încurajează să priviți desenul ca o formă de studiu și de descoperire –
atât a celui care desenează (reprezintă, sau „scrie”), cât și a celui care
privește (caută, citește) –, dar și ca o formă de articulare a gândirii specifice
arhitecturale. Ne va interesa deci desenul, dar întotdeauna și ce este dincolo
de desen: desenul cu semnificație. „Când desenezi, poți merge în locuri în
care nu ai fost niciodată” (Peter Rich).
Continuitate și întreg
o Parcursul anului I trebuie privit ca un întreg (un ciclu), cu etape
succesive care se leagă și se completează, care funcționează și fac sens doar
împreună, așa cum anul I trebuie privit la rândul său în ciclul anilor I-II-III
(a se vedea și textul introductiv în tematica tuturor acestor ani). Există o
continuitate orizontală, succesivitatea temporală a temelor și exercițiilor,
dar există și o continuitate verticală, cea a obiectivelor și criteriilor pe care
le vom urmări transversal de-a lungul anului, structurate pe 4 criterii: de
reprezentare arhitecturală, analitice și critice, arhitectural spațiale și
transversale.
Notă:
Materialele care alcătuiesc seria de teme a anului I preiau și
asimilează unele dintre temele ciclurilor anterioare, cum este de
exemplu cea a exercițiului E2, ce are în spate tema tipologiilor
spațiale a doamnei profesoare Françoise Pamfil.
De asemenea, ele preiau concluzii ale unei serii lungi de discuții cu
unii dintre membrii consiliului departamentului Bazele Proiectării
(Melania Dulămea, Andra Panait, Vladimir Vinea).
Nu în ultimul rând, includ gânduri și idei din discuții efervescente
purtate pe marginea anului I cu domnii profesori Florian Stanciu,
Dan Marin și Ștefan Ghenciulescu.
O influență importantă asupra acestui material au avut-o și
documentații de atelier sau de curs al teoriei proiectului de la alte
școli europene de arhitectură, precum ETH-Zürich, UPC/ETSAB-
Barcelona sau UCLouvain-Bruxelles, iar dintre acestea un puternic
impact l-au avut textele și temele doamnei profesoare Annette Spiro
(ETH), din volumul “How to begin?” (gta Verlag ETH Zürich, 2019), de
la care pornesc și se inspiră și temele E4 si E5 ale actualului ciclu
de teme.
Șef.lucr.dr.arh. Andrei Șerbescu
35
 1
E1// Model
Referință, precedent, vocabular, instrumente

„Arta rațională de a construi s-a născut dintr-o sămânță

preexistentă. Totul trebuie să aibă un precedent; nimic nu
provine din nimic și acest lucru se aplică tuturor invențiilor
umane. Observăm de asemenea cum toate invențiile, în ciuda
modificărilor ulterioare, și-au păstrat principiul elementar într-o
manieră care este întotdeauna vizibilă... Aceasta este ceea ce ar
trebui să fie numit tip în arhitectură ca în orice altă invenție și
instituție umană.”

Quatremère de Quincy – Historical dictionary of architecture

Introducere
SEMESTRUL I (1)
Arhitectura s-a așezat întotdeauna pe experiența anterioară, pe ceea ce o
PROIECTUL 1 precede. Șlefuite de timp, validate de o rațiune eminamente pragmatică, fie ea
de funcționare, structurală sau de semnificație, astfel de modele spațiale revin
ciclic în istoria arhitecturii și ilustrează o bună așezare în zidire a spațiului trăit.
Credite ECTS: 3
Primul semestru al anului I propune aplecarea asupra unei serii extinse de
Durata: 4 săptămâni astfel de modele sau clădiri de referință, care au fost alese si grupate urmărind
6 tipologii spațiale distincte: 1. Spațiu liniar, 2. Spațiu central, 3. Spațiu cameral,
4. Spațiu hipostil, 5. Curte interioară și 6. Portic (definite mai detaliat în textul
Evaluare : Atelier
asociat seriei de exemple).

36 37
 Model
Pentru fiecare din cele 6 tipologii tema propune 10 exemple, care vor servi ca
suport de lectură și analiză, constituind în ansamblul lor obiectul de studiu
(în mod direct sau indirect) în primele trei exerciții ale anului întâi. Acestă
serie poate fi completată de alte exemple propuse de atelier și încadrabile
în același tip spațial. Pentru primul exercițiu miza este aceea de a aborda,
studia, analiza și discuta la nivelul atelierului toate cele 6 tipuri spațiale.
Pentru a permite ca studiile să fie discutate succesiv prin comparație, în
cadrul aceleiași tipologii, sau între tipologii diferite, este obligatoriu să fie
studiate în atelier cel puțin câte 2 exemple din fiecare tipologie, care vor fi
alese dintre cele date prin temă. La acestea se poate eventual adauga un al
treilea, ce poate fi ales din cele date sau propus direct de atelier.
Lectură
În echipe de 2 sau maxim 3 persoane veți alege câte una dintre aceste clădiri
de referință (alta pentru fiecare din echipe) și o veți investiga, examinând-o
ca pe un mentor. Veți încerca să o descifrați și să o înțelegeți, folosind și
explorând în primul rand desenul ca instrument pentru lectura, descrierea și
analiza acelei clădiri. Veți discuta și studia deci diverse tehnici de reprezentare
și ipostaze ale desenului, căutând, comparând și experimentând modalități
de a vă folosi de desen pentru a aprofunda înțelegerea (și, totodată,
prezentarea) modelului studiat: de la schițe, scheme și desene de observație,
la alegerea scării potrivite pentru a reprezenta prin desen la scară piese
convenționale ca planuri, secțiuni, elevații și eventual detalii.
Studiul va porni de la observarea (lectura sau analiza) modelului și va
38
continua cu aducerea împreună și corelarea/relaționarea caracteristicilor
observate – sinteza. În explorarea voastră, veți încerca în prima etapă
să descifrați principiile spațiale elementare care au configurat modelul
respectiv, precum și relații, raporturi și caracteristici care se vor referi (fară
a se limita la acestea) și la:
• program: funcțiune, rol, organizare, relația cu orașul
• amplasare: poziție, orientare, relația cu vecinătățile și orașul
• context: istoric, cultural, arhitectural
• spațiu: tipul și forma spațiului și raporturile acestuia cu tipologia în care
a fost încadrat
• geometrie: dimensiuni, formă, proporții, raportare la dimensiunea umană
• scară: masă, volum, raportare a corpului clădirii la corpul uman și la alte
clădiri, fie adiacente, fie similare ca program, tipologie spațială etc.
• structură: sisteme și principii structurale elementare, ordine structurală
• construcție: alcătuire, sistem constructiv, materiale
• limită: prezența și modul de utilizare a limitei / peretelui / închiderii
• acoperire: tipul, forma și importanța acoperirii
• partiție: tipul și forma partiției
• iluminare: tipul și direcția luminii, modul de iluminare
• expresie: intenții, mod de obținere
• parcurgere: mod de circulație și parcurgere a spațiilor
• relații vizuale: între spațiile care alcătuiesc clădirea / între acestea și
exteriorul clădirii
• + orice alte caracteristici relevante pentru modelul studiat
Ulterior, veți încerca să puneți împreună și să studiați relațiile care se
formează între caracteristicile observate anterior: între forma spațiului și
39
alcătuirea sa constructiv-structurală, între program/amplasare/context și
scara sau expresia clădirii, între organizarea spațială și modul de circulație/
parcurgere, între tipul spațiului și lumină, între forma spațiului, alcătuirea sa
constructiv-structurală și relațiile vizuale create ș.a.m.d.
Reprezentare
Modul de analiză, criteriile de investigație și totalitatea pieselor cerute rămân
la alegerea atelierului, dar vor include și un set comun de piese, redactate pe
hârtie albă, format 50x70, grupate în:
• Desene la scară (scara va fi aleasă în funcție de clădirea studiată)
• Planurile nivelurilor diferite
• Secțiuni caracteristice
• Elevații (fatade)
• Plan de situație
• Alte piese considerate necesare
• Scheme, diagrame, schițe, note
• Un text de max. 500 de cuvinte, care va prezenta sintetic ceea ce veți
considera esențial pentru o înțelegere adecvată a modelului studiat, din
perspectiva acestei teme. Veți evita preluările directe, neprelucrate, din
surse documentare.
• Imagini reprezentative – max. 4 imagini exterioare și 4 imagini interioare
• Planșă personală – separat de planșele elaborate în echipă, fiecare dintre
voi va elabora câte o planșă în care, folosind o tehnică la alegere, va
propune o formă de lectură/analiză a acestui obiect, printr-o abordare
personală. Se vor putea evalua și propune tehnici de reprezentare
diverse, la alegere (de ex. colaj, axonometrie, detaliu etc.).
40
Notă: toate proiectele vor include o listă a surselor și referințelor relevante
folosite în documentarea studiului.
OBIECTIVE
[de reprezentare arhitecturală]
• Descoperirea, utilizarea și perfecționarea instrumentelor elementare ale
reprezentării arhitecturale: grafice (plan, secțiune, elevație, axonometrie,
fotografie, crochiu, colaj, schemă analitică etc.) și lingvistice (textul
arhitectural și limbajul, termenii de specialitate), precum și cu diferitele
tehnici de reprezentare (grafit, tuș, pastel, colaj etc.);
• Cunoașterea și operarea cu diferitele roluri și funcții specifice
ale reprezentării arhitecturale: de comunicare, de investigare, de
abstractizare-codificare, descriptiv, analitic, proiectiv-imaginativ;
• Învățarea și utilizarea scărilor și codurilor grafice de specialitate;
• Înțelegerea noțiunii de scară umană și relaționarea acesteia atât cu
spațiul direct observat cât și cu cel abstractizat prin reprezentare;
• Identificarea și alegerea instrumentelor de reprezentare adecvat la
scopul exercițiului;
[analitice și critice]
• Înțelegerea și operarea cu analiza unei clădiri reprezentative din istoria
arhitecturii;
• Dezvoltarea capacității de a identifica caracteristicile și calitățile unei
clădiri, de a le analiza și sintetiza;
• Definirea unui set de caracteristici relevante ale unei clădiri;
• Înțelegerea noțiunii de tipologie spațială, precum și a caracteristicilor și • corectitudinea & claritatea reprezentării;
calităților acesteia prin studiul referințelor; • expresivitatea și adecvarea reprezentării la analiză;
• Analizarea și sintetizarea caracteristicilor unei tipologii spațiale; • lectura personală și aproprierea modelului (planșa individuală);
• discurs & prezentare, însușirea limbajului și a termenilor specifici;
• participare la atelier, continuitate, parcurs, notițe prelegeri (jurnal de
[arhitectural spațiale] atelier).
• Explorarea și clarificarea elementelor de bază ale producerii spațiului
arhitectural (perete, stâlp, acoperire, pardoseală, gol-fereastră, ușă) și
formarea unui limbaj spațial;
• Dobândirea capacității de a clasifica elementele în categorii specifice
(suprafață/liniar, delimitare, partiție, geometrie);
• Investigarea asocierii diferitelor elemente și analizarea caracteristicilor
și calităților spațiilor astfel formate;
[transversale]
• Cultivarea spiritului de conlucrare și co-organizare, în acord cu principiile
lucrului în echipă;
CRITERII DE EVALUARE
• profunzimea documentării și capacitatea de a sintetiza informația;
• coerența & consistența aplicării unor criterii de analiză;
• identificarea și urmărirea în analiză a trăsăturilor specifice tipologiei
spațiale studiate;
41
 E1// Model
Reference, precedent, vocabulary, tools
“The rational art of building was born from a pre-existing seed. Everything must have a precedent;
nothing comes from nothing and this applies to all human inventions. We also notice how all inventions,
despite subsequent modifications, have kept their elementary principle in a way that is always visible
... This is what should be called type in architecture as in any other human invention and institution.”
Quatremère de Quincy - Historical dictionary of architecture
Introduction
Architecture has always been based on previous experience, on that which precedes it. Polished by time, validated
by an eminently pragmatic reason to either function, build structure or create meaning, such spatial models
return cyclically in the history of architecture and illustrate a good settlement in the construction of living space.
The first semester of the first year proposes an extensive study over a series of such models or reference buildings,
which were chosen and grouped following six distinct spatial typologies: 1. Linear space, 2. Central space, 3.
Chamber space, 4. Hypostyle space, 5. Courtyard and 6. Portico (defined in detail more in the text associated
with the series of examples).
Model
For each of the 6 typologies, the assignment proposes 10 examples, which will serve as a support for reading and
analysis, constituting the object of study as a whole (directly or indirectly) in the first three exercises of the first
year. This series can be completed by other examples proposed by the studio and included in the same spatial
type. For the first exercise the stake is to approach, study, analyze and discuss all 6 spatial types in the studio.
In order to allow the studies to be discussed successively by comparison, within the same typology, or between
42
different typologies, it is mandatory to study in the studio at least 2 examples from each typology, which will
be chosen from those given by the assignment. A third example can eventually be added, chosen from those
•
•
partition: the type and shape of the partition
lighting: type and direction of light, lighting mode
provided by the assignment or proposed directly by the studio. • expression: intentions, way of obtaining
• traversal: way of movement and traversal of spaces
Reading • visual relations: between the spaces that make up the building/between interior spaces and the exterior
In teams of 2 or maximum 3 people you will choose one of these reference buildings (a different one for of the building
each team) and you will investigate it, examining it as a mentor. You will try to decipher and understand it, • + any other characteristics that are relevant to the model under study
primarily using and exploring drawing as a tool for reading, describing and analyzing that building. You will •
discuss and study various techniques of representation and hypostasis of drawing, looking for, comparing and Later, you will try to put together and study the relationships that form between the characteristics you
experimenting ways to use drawing to deepen the understanding (and, at the same time, the presentation) previously observed: between the shape of the space and its constructive-structural composition, between
of the studied model: from sketches, schemes and observation drawings, when choosing the right scale to program/location/context and the scale or expression of the building, between spatial organization and
represent by drawing conventional pieces such as plans, sections, elevations and possibly details. movement/traversal, between the type of space and light, between the shape of space, its constructive-
structural composition and the visual relationships created etc.
The study will start by observing (reading or analyzing) the model and will continue with bringing together
and correlating/relating the observed characteristics 𐆑 synthesis. In the first stage of your exploration, you Representation
will try to decipher the fundamental spatial principles that have configured the given model, as well as the
relationships, hierarchies and characteristics that will refer (without being limited to them) and to: The analysis method, the investigation criteria and the totality of the required pieces are subject tothe choice
of the studio, but will also include a common set of pieces, written on white, 50x70 format paper, grouped in:
• Scaled drawings (the scale will be chosen according to the building studied)
• program: function, role, organization, relationship with the city
• location: position, orientation, relationship with neighborhoods and city • Plans for different levels
• context: historical, cultural, architectural
• Characteristic sections
• space: the type and shape of the space and its relations with the typology in which it was framed
• geometry: dimensions, shape, proportions, relation to the human dimension • Elevations (facades)
• scale: mass, volume, relation of the building body to the human body and other buildings, either • Site plan
adjacent or similar in terms of program, spatial typology, etc.
• structure: elementary structural systems and principles, structural order • Other parts that are deemed necessary
• construction: composition, construction system, materials • Schemes, diagrams, sketches, notes
• limit: the presence and use of the limit/wall/enclosure
• coverage: type, shape and importance of coverage • A text of max. 500 words, which will summarize what you will think is essential for a proper understanding
43
of the model you studied, in relation to the assignment. You will avoid direct, unprocessed downloads from
documentary sources.
• Representative images 𐆑 max. 4 exterior images and 4 interior images
• Personal drawing 𐆑 separately from the drawings elaborated in the team, each of you will elaborate a
drawing in which, using a technique of your choice, you will propose a form of reading/analysis of this object,
through a personal approach. It will be possible to evaluate and propose various representation techniques of
your choice (ex. collage, axonometry, detail, etc.).
Note: All projects will include a list of relevant sources and references used in the study documentation.
OBJECTIVES
[architectural representation]
• Discovery, use and improvement of the basic tools of architectural representation: graphics (plan, section,
elevation, axonometric, photography, sketch, collage, analytical scheme, etc.) and language (architectural text
and language, specialized terms), as well as the different representation techniques (graphite, ink, pastel,
collage etc.);
• Knowledge and use of different roles and specific functions of architectural representation: communication,
investigation, abstraction-coding, description, analysis, projective-imagination;
• Learning and using specialized graphic scales and codes;
• Understanding the notion of human scale and its relationship both with the directly observed space and with
the one abstracted by representation;
• Identifying and choosing the appropriate representation tools for the purpose of the exercise.
44
[analytical and critical] EVALUATION CRITERIA
• Understanding and using the analysis of a representative building in the history of architecture; • depth of documentation and ability to synthesize information;
• Developing the ability to identify the characteristics and qualities of a building, to analyze and synthesize • coherence & consistency of the application of some analysis criteria;
them;
• identification and follow-up in the analysis of the specific features of the studied spatial typology;
• Defining a set of relevant characteristics of a building;
• correctness & clarity of representation;
• Understanding the notion of spatial typology, as well as its characteristics and qualities by studying references;
• expressiveness and adequacy of representation for analysis;
• Analyzing and synthesizing the characteristics of a spatial typology.
• personal reading and approximation of the model (individual drawing);
• speech & presentation, learning the language and specific terms;
[architectural space]
• participation in the studio, continuity, course, lecture notes (studio diary).
• Exploring and clarifying the basic elements of the production of architectural space (wall, pillar, roof, floor,
hollow-window, door) and the formation of a spatial language;
• Acquiring the ability to classify elements into specific categories (surface/linear, delimitation, partition,
geometry);
• Investigating the association of different elements and analyzing the characteristics and qualities of the
spaces thus formed.
[traversal]
• Cultivating the spirit of cooperation and co-organization, in accordance with the principles of teamwork;
45
6 SPATIAL TYPES
The 6 spatial typologies that you will encounter during the first semester of the first year do not intend by far to exhaust the ways of
configuring the space throughout the history of architecture. The succinct definitions given below should only be considered as a start
to a fair understanding of the essential attributes and characteristics inherent of the different types / models you are invited to discover
and will work on.
Spațiul liniar - alungit, supus unei desfășurări Spațiul central - total, globalizator, univer-
axiale, orientat, având început și sfârșit, con- sal. Dotat cu o enormă forță de cuprindere,
struit printr-o succesiune liniară de elemente el își conține centrul și se suprapune ideal
structurale asemenea. peste centrul lumii. El este diagrama cea mai
elocventă a creației.
The linear space - elongated, subject to The central space - total, globalizing,
an axial development, oriented, having a universal. Endowed with an enormous
beginning and an end, built through a linear embracing force, it contains its center and
succession of similar structural elements. ideally overlaps the center of the world. It is
the most eloquent diagram of creation.
46
Spațiul cameral - dens, vibrant, abscons.
Constituit dintr-o sumă de spații stabile, con-
finate între ziduri și acoperiri proprii. Nu se
dă decât prin parcurgere, prin preumblarea
prin diferitele sale camere, printre zidurile
sale grele.
The chamber space - dense, vibrant, hidden.
Consisting of a sum of stable spaces, confined
between walls and own roofs. It is given only
by threading, by walking through its various
rooms, among its heavy walls.
6 TIPURI SPAȚIALE
Cele 6 tipologii spațiale cu care vă veți întâlni de-a lungul primului semestru al anului I nu își propun nici pe departe epuizarea moduri-
lor de configurare a spațiului de-a lungul istoriei arhitecturii. Definirile lapidare de mai jos trebuie considerate doar un început pentru
o înțelegere justă a atributelor și caracteristicilor esențiale proprii diferitelor tipuri / modele pe care sunteți invitați să le descoperiți și
cu care veți opera mai departe.
Spațiul hipostil - ordonat, geometric, măsurat Curtea interioară - locul dinăuntru, apărat, Porticul - spațiu intermediar, tranzitoriu,
de rețeaua punctelor sale de sprijin. El este claustrat, protector, incizat în realitate. Ea de- prins între două situări: afară-înăutru, ai-
spațiul rațional, cartezian, al geometriei. cupează o spațialitate și o temporalitate pro- ci-acolo. Un spațiu de însoțire, el dă un chip
prie, privilegiată, deschisă către cer. arhitectural drumului, adăpostindu-l în pe-
numbra sa.
The hypostyle space - ordered, geometric, The inner courtyard - the inside place, Portico - intermediary space, transient,
measured by the network of its support defended, cloistered, protective, slit in reality. caught between two situations: outside-
points. It is the rational, Cartesian, It cuts out its own privileged spatiality and inside, here-there. An accompanying space,
geometrical space. temporality, opened to the sky. it gives an architectural face to the road,
sheltering it in its penumbra.
47
48

01_LINIAR
49
50

02_CENTRAL
51
52

03_CAMERAL
53
54

05_HIPOSTIL
55
56

06_CURTE
57
58

07_PORTIC
59
 2
E2// Specii de spații
Spațiu, tipologie, analiză

„A te întreba despre tipologie în arhitectură este a te întreba

despre însăși natura operei arhitecturale. A da un răspuns
înseamnă, pentru fiecare generație, o redefinire a esenței
arhitecturii și o explicație a tuturor problemelor conexe. (...)
Ce fel de obiect este opera arhitecturală? Această întrebare
trebuie să se întoarcă în cele din urmă la conceptul de tip.”

Rafael Moneo – „On typology” în: Oppositions 13 / 1978

Introducere
Acest exercițiu vă propune să aprofundați înțelegerea noțiunii de spațiu
SEMESTRUL I (1)
(înțelese mai departe tot timpul cu sensul de spațiu arhitectural), ca substanță
esențială și definitorie cu care operează arhitectura. În continuarea explorării
PROIECTUL 2 spațiului începute la exercițiul anterior, veți pastra aceleași șase tipologii
spațiale în interiorul cărora veți studia și compara pe diverse criterii un număr
Credite ECTS: 4 mai mare dintre clădirile incluse în seria de referințe, la care veți adăuga alte
exemple, alese de voi, pe principii similare de configurare spațială. Veți căuta
Durata: 5 săptămâni
să alegeți exemple care au, la rândul lor, valoare de model. Exercițiul se va
încheia cu o serie de propuneri personale în cadrul cărora veți sintetiza și
exprima cât mai bine caracterisicile tipului spațial ales.
Evaluare : Atelier

60 61
 Spațiul
Se va porni de la observarea și posibila înțelegere a spațiului arhitectural în
primă instanță ca „gol”, ca „lipsă” în miezul materiei construite. Modalitatea
prin care veți face acest lucru, precum și cerințele specifice, rămân la
alegerea fiecărui atelier, iar cu ajutorul lor veți aplica acest mod de percepție
a spațiului pe cel puțin 3 dintre referințele studiate în atelierul vostru
la exercițiul anterior (fiecare dintre ele dintr-o altă tipologie, la alegerea
fiecăruia dintre voi).
Exemplu: pornind de la studierea reprezentării Romei în planul Nolli și apoi
exersând o tehnică de desen similară acestuia, în paralel cu machete simple
din hârtie de desen (lucrul în machetă cu elemente fără grosime), aplicând
ulterior această tehnică de lucru și pe modelele pe care veți alege să le
prezentați.
Lucrul cu seria
Apoi, folosind ca mod de lucru și cercetare o serie tipologică, în echipe de
câte 2 veți porni de la cele 6 tipologii spațiale propuse la exercițiul 1 (spațiu
liniar, spațiu central, spațiu cameral, spațiu hipostil, curte interioară, portic) și
veți alege una dintre ele. Rezultă deci că fiecare dintre cele 6 tipologii va fi
aleasă de cel puțin 2 echipe.
După ce veți recapitula unele dintre caracteristicile observate în primul
exercițiu, veți propune, evalua succesiv și compara mai multe exemple din
tipologia spațială respectivă, iar apoi veți alege un număr de câte 8 astfel de
exemple de spații arhitecturale, care vor alcătui seria pe care o studiați și
prezentați. Cele 8 referințe ale fiecărei serii vor fi alese astfel:
62
• 4 dintre referințele primite prin documentația inclusă în temă și
• 4 la alegerea voastră, documentate din resurse bibliografice;
• Veți ține cont ca seria voastră să includă:
• Cel puțin două exemple anterioare anului 1900;
• Cel puțin două exemple de după 1900;
• Cel puțin un exemplu observat direct (nu doar din resurse bibliografice);
• Cel puțin un spațiu exterior;
• (unele dintre caracteristici pot fi îndeplinite și simultan de același
exemplu)
Ca și la exercițiul anterior, cu ajutorul schițelor/schemelor veți încerca în
prima etapă (pe formate A3 sau 50x70cm) să descifrați acele principii
spațiale elementare care au configurat modelele respective, precum și
relații, raporturi și caracteristici pe care le considerați definitorii pentru
spațiile acestora, privind (de la caz la caz) în special la:
• Elementele cu ajutorul cărora este definit spațiul: pereți, stâlpi, planșee,
bolți, goluri etc.;
• Modul în care spațiul este organizat, ordonat, ierarhizat, precum și
relațiile dintre diversele (sub)spații;
• Forma, proporțiile și gabaritul spațiului;
• Reguli și principii de alcătuire: simetrie, asimetrie, axialitate, ritm,
modulare etc.;
• Materialitate și principii structurale;
63
În a doua etapă veți prezenta aceste referințe într-un sistem care să permită
compararea și asocierea lor pe diferite criterii, sistem care să poată evidenția
punerea lor împreună într-o serie, acest sistem rămânând la alegerea
atelierului.
Exemplu: prezentarea într-un sistem de tip matrice, într-o grafică identică
(de ex. tip pozitiv-negativ, sau plan Nolli) și pe un layout impus de atelier,
cu referințele dispuse pe coloane distincte și cu reprezentările acestora
pe rânduri distincte: (de ex.) text, imagine, plan, secțiune 1, secțiune 2,
perspectivă cavalieră, diagrame ș.a.m.d., în așa fel încât expunerea împreună
a planșelor întregului atelier să genereze un studiu tipologic propriu-zis,
amplu și diversificat.
Propunere
Ulterior, tot în echipă, veți lucra la o serie de 3-4 propuneri proprii, incipiente,
ale unor spații ce vor continua caracteristicile spațiale studiate și se vor
concentra exclusiv pe acestea, rămânând în interiorul tipologiei alese la
început. Propunerile vor fi așezate de asemenea într-un sistem comparativ,
la alegerea atelierului (de ex. sub forma unei matrici similare și cu același
tip de reprezentare ca seria de referințe). Veți însoți aceste propuneri cu
machete de hârtie, cât mai simple și mai elocvente.
În final, fiecare dintre voi va alege și va dezvolta una dintre propuneri printr-o
planșă personală și o machetă de hârtie, la o scară ce va fi stabilită în cadrul
atelierului.
64
OBIECTIVE
[de reprezentare arhitecturală]
• Utilizarea, dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor reprezentării
arhitecturale;
• Descoperirea și utilizarea machetei ca mod de reprezentare volumetrică
a spațiului. Înțelegerea capacităților, rolurilor și funcțiilor acestui
instrument de a reprezenta spațiul;
• Operarea cu diferite scări grafice în desen și machetă și înțelegerea
rolurilor și funcțiilor diferite pe care fiecare scară le are;
• Investigarea comparativă între diferite tehnici de reprezentare și
alegerea unui mod adecvat la scopul exercițiului;
• Înțelegerea și operarea cu seria reprezentativă;
[analitice și critice]
• Clarificarea și definirea caracteristicilor specifice celor 6 tipologii spațiale
studiate;
• Formarea și dezvoltarea capacității de a identifica caracteristicile unei
clădiri și de a o clasifica într-o tipologie spațială;
• Formarea și dezvoltarea capacității de sintetizare a caracteristicilor
specifice tipologiilor arhitecturale și de operare cu acestea;
[arhitectural spațiale]
• Formarea și dezvoltarea abilităților de asociere a tipologiilor spațiale și a
caracteristicilor și calităților specifice acestora unor intenții arhitecturale;
• Explorarea și clarificarea caracteristicilor specifice tipologiilor
arhitecturale prin imaginarea unor spații noi aparținând unei anumite
tipologii spațiale;
• Operarea cu elementele de bază ale producerii spațiului în propunerea
unor spații cu intenție și semnificație;
• Înțelegerea și operarea cu noțiuni ca sistem, ritm, tramă etc.;
• Înțelegerea și operarea cu diferitele configurații spațiale specifice
tipologiilor studiate;
[transversale]
• Cultivarea spiritului de conlucrare și co-organizare, în acord cu principiile
lucrului în echipă.
CRITERII DE EVALUARE
• profunzimea documentării și capacitatea de a sintetiza informația;
• coerența & consistența aplicării criteriilor tipologice;
• identificarea caracteristicilor tipologiei spațiale și urmărirea acestora în
analiza exemplelor date și propuse;
• sintetizarea caracteristicilor tipului spațial și operarea cu acestea în
propunerile intermediare și propunerea finală;
• corectitudinea & claritatea reprezentării;
• expresivitatea și adecvarea reprezentării la analiză / propunere;
• discurs & prezentare, însușirea limbajului și a termenilor specifici;
• participare la atelier, continuitate, parcurs, notițe prelegeri (jurnal de
atelier).
65
 E2 // Species of Spaces
Space, typology, analysis
“To ask yourself about typology in architecture is to ask yourself about the very nature of the architectural
work. Giving an answer means, for each generation, a redefinition of the essence of architecture and
an explanation of all related problems. (...) What kind of object is the architectural work? This question
must finally return to the concept of type. “
Rafael Moneo - “On typology” in: Oppositions 13/1978
Introduction
This exercise proposes you to deepen the understanding of the notion of space (further understood always with
the meaning of architectural space), as an essential and defining substance with which architecture operates.
Continuing the exploration of space started in the previous exercise, you will keep the same six spatial typologies
within which you will study and compare on various criteria a larger number of buildings included in the reference
series, to which you will add other examples, chosen by you, on principles similar spatial configuration. You will
seek to choose examples that, in turn, have model value. The exercise will end with a series of personal proposals
in which you will synthesize and express as well as possible the characteristics of the chosen spatial type.
Space
We will start from the observation and the possible understanding of the architectural space in the first instance
as “empty”, as “lack” in the core of the constructed matter. The ways in which you will do this, as well as the
66
specific requirements, remain at the choice of each studio, and with their help you will apply this way of
perceiving space on at least 3 of the references studied in your studio in the previous exercise. another
typology, at the choice of each of you).
Example: starting from the study of the representation of Rome in the Nolli Plan and then practicing a
drawing technique similar to it, in parallel with a simple model of drawing paper (working in model with thick
elements), later applying this working technique on models which you will choose to present.
Working with the series
Then, using as a way of working and research a typological series, in teams of 2 you will start from the 6
spatial typologies proposed in exercise 1 (linear space, central space, chamber space, hypostyle space, inner
courtyard, portico) and you will choose one of them. It follows that each of the 6 typologies will be chosen by
at least 2 teams.
After recapitulating some of the characteristics observed in the first exercise, you will propose, evaluate
successively and compare several examples from the respective spatial typology, and then you will choose a
number of 8 such examples of architectural spaces, which will make up the series you study and present. The
8 references of each series will be chosen as follows:
• 4 of the references received through the documentation included in the topic and
• 4 of your choice, documented from bibliographic resources;
You will consider that your series includes:
• At least two examples prior to 1900;
• At least two examples from after 1900;
• At least one directly observed example (not only from bibliographic resources);
• At least one outdoor space; (some of the features can be met simultaneously by the same example)
As in the previous exercise, with the help of sketches / schemes you will try in the first instance (on A3 or
50x70cm formats) to decipher those elementary spatial principles that configured the respective models, as
well as relationships, relationships and characteristics that you consider definitory for their spaces, concerning
(on a case-by-case basis) in particular:
• The elements with which the space is defined: walls, pillars, floors, vaults, gaps, etc.;
• The way in which the space is organized, ordered, hierarchized, as well as the relations between the various
(sub) spaces;
• The shape, proportions and size of the space;
• Rules and principles of composition: symmetry, asymmetry, axiality, rhythm, modulation, etc.;
• Materiality and structural principles;
In the second stage you will present these references in a system that allows their comparison and association
on different criteria, a system that can highlight their putting together in a series, this system remaining at the
choice of the workshop.
Example: presentation in a matrix type system, in an identical graphic (ex. positive-negative type, or Nolli plan)
and on a layout imposed by the workshop, with the references arranged in distinct columns and with their
representations in distinct rows : (ex) text, image, plan, section 1, section 2, knightly perspective, diagrams,
etc., in such a way that the exhibition together of the drawings of the whole workshop generates a proper,
ample and diversified typological study.
Proposal
Later, also in a team, you will work on a series of 3-4 own, incipient proposals, of some spaces that will
continue the studied spatial characteristics and will focus exclusively on them, remaining inside the typology
67
chosen at the beginning. Proposals will also be placed in a comparative system, at the choice of the workshop typologies and to operate with them; • correctness & clarity of representation;
(ex. in the form of a similar matrix and with the same type of representation as the reference series). You will
• expressiveness and adequacy of the representation to
accompany these proposals with paper models, as simple and eloquent as possible.
the analysis / proposal;
[architectural space]
Finally, each of you will choose and develop one of the proposals through a personal drawing and a paper
• speech & presentation, learning the language and
model, at a scale that will be established in the workshop. • Training and development of skills to associate spatial typologies and their specific characteristics and
specific terms;
qualities to architectural intentions;
• participation in the workshop, continuity, course,
• Exploring and clarifying the specific characteristics of architectural typologies by imagining new spaces
lecture notes (workshop diary).
OBJECTIVES belonging to a certain spatial typology;
[architectural representation] • Operating with the basic elements of space production in proposing spaces with intention and significance;
• Use, development and improvement of architectural representation tools; • Understanding and operating with notions such as system, rhythm, plot, etc .;
• Discovering and using the model as a way of volumetric representation of space. Understanding the • Understanding and operating with the different spatial configurations specific to the studied typologies;
capabilities, roles and functions of this tool to represent space;
• Operating with different graphic scales in drawing and layout and understanding the different roles and
[transversal]
functions that each scale has;
• Cultivating the spirit of cooperation and co-organization, in accordance with the principles of teamwork.
• Comparative investigation between different representation techniques and choosing an appropriate way
for the purpose of the exercise;
• Understanding and operating with the representative series; EVALUATION CRITERIAS
• depth of documentation and ability to synthesize information;
[analytical and critical] • coherence & consistency of the application of typological criteria;
• Clarification and definition of the specific characteristics of the 6 spatial typologies studied; • identifying the characteristics of the spatial typology and following them in the analysis of the given and
• Training and development of the ability to identify the characteristics of a building and to classify it in a spatial proposed examples;
typology; • synthesizing the characteristics of the spatial type and operating with them in the interim proposals and the
• Training and development of the capacity to synthesize the specific characteristics of the architectural final proposal;

68 69
 3
E3// Spațiu structură
Spațiu, construcție, material, structură

„O clădire bună (...) trebuie să înceapă cu ceea ce este

nemăsurabil, trebuie să treacă prin mijloace măsurabile când
este proiectată, iar la sfârșit trebuie să fie nemăsurabilă.
Proiectul, facerea lucrurilor, este un act măsurabil.”

Louis Kahn – Essential texts, p. 69

Introducere
SEMESTRUL I (1)
Exercițiul 3 adaugă sensului încă abstract al spațiului noțiunea de edificare,
adică actul prin care spațiul arhitectural devine posibil. Întrucât spațiul nu există
PROIECTUL 3
cu adevărat (și independent de imaginație) până când nu este materializat,
construcția (sau edificarea) este cea care îl face posibil, cu ajutorul celor două
Credite ECTS: 4 componente esențiale ale sale: materia (materialul) și structura.

Așa cum formulează Andrea Deplazes*, paradoxul arhitecturii este că, deși
Durata: 5 săptămâni
scopul său suprem este spațiul, ea operează de fapt cu non-spațiul, mai
precis cu materialul care (de)limitează spațiul, influențând atât exteriorul,
Evaluare : Comisie cât și interiorul acestuia. Arhitectura își obține memoria, puterea spațială și

70 71
caracterul de la acest material. Proprietățile fiecărui material în parte, de la
felul în care arată sau se simte la atingere, până la modul în care se pune
în operă, determină forma și natura spațiului, precum și percepția noastră
asupra lui.
Cel de-al treilea exercițiu vă propune să dați formă unui spațiu, în primă
instanță alegând și studiind un material, iar apoi folosindu-vă de calitățile
sale pentru a gândi o structură a cărei alcătuire va fi specifică materialului
ales. Alăturarea coerentă și firească dintre spațiul creat și structura care îl
naște, îi dă formă și îl susține este esențială nu doar pentru exercițiul de
față, ci pentru toate exercițiile și proiectele voastre viitoare, ca și pentru
înțelegerea felului în care apare și există arhitectura.
Materialul
În echipe de 2 persoane, veți porni analizând structura și modul de folosire a
materialelor pentru o clădire de mici dimensiuni, pe care o veți alege dintr-o
serie de 20 de exemple (modele), 10 dintre acestea fiind incluse mai jos,
iar celalalte 10 urmând a fi propuse de fiecare echipă de atelier. Exemplele
alese vizează studiul a patru materiale: piatra, cărămida, lemnul și betonul,
iar exemplele studiate vor distribui în mod egal aceste materiale, în fiecare
atelier. De la caz la caz, exemplele propuse pot fi studiate prin contact direct
și/sau prin documentare bibliografică. Cerințele specifice ale analizei se
vor formula de fiecare atelier în parte, urmărind sa răspundă intenției de
a înțelege cât mai bine construcția studiată și relația dintre alcătuirea sa
structurală și spațiul său.
Exemplu: veți desena un plan, o secțiune caracteristică, o elevație și o
72
perspectivă cavalieră, iar apoi veți desena un detaliu de secțiune verticală
la scara 1:20.
Modele:
• Cuhnia Palatului Mogoșoaia / cărămidă
• Baia turcească, Muzeul Satului, Golești / cărămidă
• Baptisteriul din Ravenna / cărămidă
• Capela di San Galgano / cărămidă – piatră
• Capela Valdesmarvik, Sigurd Lewerentz / piatră
• Capela Mogno, Mario Botta / piatră
• Cien House, Pezo von Ellrichshausen / beton
• Refugi Lieptgas, Georg Nickish și Selina Walder / beton
• Umbrella House, Kazuo Shinohara / lemn
• Saint Benedict Chapel, Peter Zumthor / lemn
Spațiu-structură
Apoi fiecare dintre voi va alege un sistem constructiv și o tipologie spațială
cu care se va lucra mai departe. Tema vă oferă:
3 sisteme constructive (cu 4 posibile materiale): zidire (cărămidă și piatră),
turnare (beton) și alcătuire de tip „schelet” (lemn);
cele 6 tipologii spațiale cunoscute de la exercițiile anterioare;
În urma alegerii unei anumite tipologii spațiale dintre cele 6, veți propune
un spațiu acoperit, pe un plan pătrat sau rectangular, cu o amprentă între
100 și 200mp, pentru care veți alege și veți folosi unul dintre sistemele
constructive de mai sus și (doar) unul dintre materialele propuse. Separat
de materialul ales, care va determina logica structurală a propunerii, lemnul
sau metalul pot fi folosite local, ca elemente subordonate, de joncțiune.
Așa cum s-a descris deja mai sus, este esențial ca spațiul propus să aibă,
atât în detaliu, cât și în ansamblu, coerență și logică structurală, doar în felul
acesta căpătând calitatea de a putea fi numit prin sintagma spațiu-structură.
Cerințe
Planșe desenate:
• plan, 4 elevații, 2 secțiuni, planul învelitorii, scara 1:50, tuș negru pe
hârtie albă;
• axonometrie izometrică sau perspectivă cavalieră, scara 1:100;
• Toate planșele proiectului vor fi paginate în același mod – fie vertical, fie
orizontal, în funcție de proiect. Fiecare planșă va prezenta câte o singură
piesă a proiectului.
Macheta: se va prezenta o machetă care să permită explorarea calităților
spațiului interior, dimensiunea și scara se vor stabili în discuțiile de atelier. În
funcție de materialul ales, macheta se poate realiza din hârtie, lut, plastilină,
profile de lemn sau se poate turna din ipsos, acest lucru urmând să se decidă
de asemenea în urma discuțiilor pe proiecte din fiecare atelier.
Două fotografii ale spațiului interior al machetei, considerate a fi cele mai
potrivite pentru a exprima calitatea spațiului propus.
73
OBIECTIVE
[de reprezentare arhitecturală]
• utilizarea, dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor reprezentării
arhitecturale;
• cunoașterea și utilizarea detaliului de arhitectură în plan, secțiune și
elevație pentru reprezentarea materialului și a punerii sale în operă;
• învățarea și utilizarea machetelor complexe (turnare - ipsos, modelare –
lut, asamblare – lemn) ca mod de reprezentare volumetrică a spațiului
și a materialului. Înțelegerea capacităților, rolurilor și funcțiilor acestui
instrument de a reprezenta spațiul;
[analitice și critice]
• înțelegerea noțiunilor de sistem constructiv și sistem structural și a
implicațiilor spațiale ale acestora;
• explorarea și clarificarea sistemelor constructiv-structurale principale:
turnare (beton), zidire (cărămidă și piatră) si alcătuire de tip „schelet”
(lemn);
• înțelegerea relațiilor stabilite între un sistem constructiv-structural și
spațiul definit de acesta;
[arhitectural spațiale]
• formarea și dezvoltarea abilităților de asociere a sistemelor constructiv-
structurale și a caracteristicilor și calităților specifice acestora unor intenții
arhitecturale;
74
• înțelegerea și operarea cu elementele de bază ale producerii spațiului și
în sensul lor constructiv și structural;
(*) The importance of the material, Andrea Deplazes, în Andrea Deplazes
• înțelegerea și operarea cu diferitele configurații spațiale specifice
sistemelor constructiv-structurale; (ed.), „Constructing Architecture: Materials, Processes, Structures”,
Birkhauser, 2008, p. 19
[transversale]
• exersarea gândirii critice și a autonomiei în luarea deciziilor în dezvoltarea
unui proiect arhitectural.
•
CRITERII DE EVALUARE
• profunzimea documentării și capacitatea de a sintetiza informația,
autonomia în lucru;
• identificarea caracteristicilor sistemului constructiv-structural, a
implicațiilor spațiale ale acestora și urmărirea lor în analiza exemplelor; 
• sintetizarea caracteristicilor esențiale ale tipului spațial și operarea cu
acestea;
• adecvarea folosirii materialului și a structurii în raport cu tipul spațial;
• calitatea, expresivitatea, corectitudinea și claritatea reprezentării;
• discurs & prezentare, însușirea limbajului și a termenilor specifici;
• participare la atelier, continuitate, parcurs, notițe prelegeri (jurnal de
atelier).
75
 E3 // Structure Space The material Space-structure
In teams of 2, you will start by analyzing the structure and use of materials for a small building, which you will Then each of you will choose a constructive system and a spatial typology that will be worked on further. The
choose from a series of 20 examples (models), 10 of which are included below, while the other 10 are to be assignment offers you:
Space, construction, material, structure proposed by each studio team. The chosen examples aim at the study of four materials: stone, brick, wood
• 3 construction systems (with 4 possible materials): masonry (brick and stone), casting (concrete) and
and concrete, and the studied examples will distribute these materials equally, in each studio. On a case-
“skeleton” framework (wood);
by-case basis, the proposed examples can be studied through direct contact and/or through bibliographic
“A good building (...) has to start with what is immeasurable, it has to go through measurable means documentation. The specific requirements of the analysis will be formulated by each studio, aiming to • the 6 known spatial typologies from the previous exercises;
when it is designed, and in the end it has to be immeasurable. The project, doing things, is a measurable respond to the intention of better understanding the construction under study and the relationship between After choosing a certain spatial typology from the 6, you will propose a covered space, on a square or
act. ” its structural composition and its space. rectangular plane, with a footprint between 100 and 200sqm, for which you will choose and use one of the
Louis Kahn - Essential texts, page 69 Example: you will draw a plane, a characteristic cross section, an elevation and a cavalier perspective, and then above mentioned construction systems and (only) one of the materials that were proposed. Apart from the
you will draw a vertical section detail at a 1:20 scale. chosen material, which will determine the structural logic of the proposal, wood or metal can be used locally,
Introduction as subordinate elements of junction.
Models:
Exercise 3 adds to the still abstract meaning of space the notion of edification, the act by which architectural As already described above, it is essential that the proposed space has coherence and structural logic, both in
space becomes possible. Since space does not really exist (independent of imagination) until it is materialized, 1. Cuhnia of the Mogoșoaia Palace / brick
detail and as a whole, as it is only in this way that it can acquire the quality of being named with the collocation
it is the construction (or edification) that makes it possible, with the help of its two essential components: matter 2. Turkish Bath, Village Museum, Golești / brick space-structure.
(material) and structure.
3. Ravenna Baptistery / brick
As Andrea Deplazes* puts it, the paradox of architecture is that, although its ultimate goal is space, it actually Requirements:
operates with non-space, more precisely with the material that (de)lineates space, influencing both its exterior 4. Chapel of San Galgano / brick - stone
1. Drawings:
and interior. Architecture derives its memory, spatial power and character from this material. The properties of 5. Valdesmarvik Chapel, Sigurd Lewerentz / stone
a. plane, 4 elevations, 2 cross sections, covering plane, scale 1:50, black ink on white paper;
each material, from the way it looks or feels to the touch, to the way it is placed in the work, all these determine
6. Mogno Chapel, Mario Botta / stone
the shape and nature of the space, as well as our perception of it. b. Isometric axonometry or cavalier perspective, scale 1:100;
7. Cien House, Pezo von Ellrichshausen / concrete
The third exercise proposes you to shape a space, in the first instance by choosing and studying a material, and All project drawings will be paged in the same way - either vertically or horizontally, depending on the project.
(*) The importance of the material, Andrea then using its qualities to think of a structure whose composition will be specific to the chosen material. The 8. Lieptgas, Georg Nickish and Selina Walder / concrete shelters Each board will present a single piece of the project.
Deplazes, in Andrea Deplazes (ed.), coherent and natural juxtaposition between the created space and the structure that gives birth to it, that shapes
9. Umbrella House, Kazuo Shinohara / lemn 2. Model: a model will be presented to explore the qualities of the interior space, the size and scale will be
“Constructing Architecture: Materials, and supports it is essential not only for this exercise, but for all your future exercises and projects, as well as for
established in the studio discussions. Depending on the material that was chosen for your proposal, the model
Processes, Structures”, Birkhauser, 2008, understanding how architecture appears and exists. 10. Saint Benedict Chapel, Peter Zumthor / wood
can be made out of paper, clay, plasticine, wood profiles or can be cast in plaster, this will also be decided
p. 19

76 77
 upon discussing it within each studio.
3. Two photographs of the interior space of the model, considered to be the most suitable to express the quality
of the proposed space.
OBJECTIVES
[architectural representation]
• use, development and improvement of architectural representation tools;
• knowledge and use of architectural detail in plane, section and elevation for the representation of the material
and its implementation;
• learning and using complex models (casting - plaster, modeling - clay, assembly - wood) as a way of volumetric
representation of space and material. Understanding the capabilities, roles and functions of this tool to represent space.
[analytical and critical]
• understanding the notions of constructive system and structural system and their spatial implications;
• exploring and clarifying the main constructive-structural systems: casting (concrete), masonry (brick and stone)
and “skeleton” framework (wood);
• understanding the relationships established between a constructive-structural system and the space defined by it.
[architectural space]
• training and development of the abilities to associate the constructive-structural systems and their specific
characteristics and qualities to different architectural intentions;
78
• understanding and operating with the basic elements of space production and in their constructive and
structural sense;
• understanding and operating with the different spatial configurations specific to the constructive-structural
systems.
[Traversal]
• practicing critical thinking and autonomy in decision making in the development of an architectural project.
EVALUATION CRITERIA
• the depth of documentation and ability to synthesize information, work autonomy;
• identifying the characteristics of the constructive-structural system, their spatial implications and following
them in the analysis of examples;
• synthesizing the essential characteristics of the spatial type and operating with them;
• the adequate use of the material and the structure in relation to the spatial type;
• the quality, expressiveness, correctness and clarity of representation;
• speech & presentation, learning the language and specific terms;
• participation in the studio, continuity, course, lecture notes (studio diary).
79
80 81
 semestrul 2

82 83
 4
E4// Spațiu modular
Modul, acoperire, lumină, funcțiune

„A vedea este metamorfoză, nu mecanism.” 

James Elkins, The Object Stares Back: On the Nature of Seeing

„Desenul nu este niciodată reproducere – pentru a vedea,

trebuie să știi să privești și trebuie să știi la ce te uiți.”

Olga Tokarczuk, Flights

SEMESTRUL II (2)

PROIECTUL 4
Introducere
Continuând să deslușiți natura și importanța asocierii inseparabile dintre
Credite ECTS: 4 spațiu – ca scop, substanță și mijloc al arhitecturii, așa cum s-a decantat
în parcursul de până acum, și construcție – cu sensul asimilat la exercițiul
Durata: 6 săptămâni
anterior, de cumul al materialului și al structurii într-un întreg rațional și firesc,
în exercițiul 4 veți privi mai îndeaproape la sensul sintagmei spațiu-structură
și veți testa și propune forme ale acesteia, cărora, de aceasta dată, le veți
Evaluare : Comisie
adăuga și o funcțiune.

84 85
Veți începe prin a interpreta modul de materializare a unor exemple,
privindu-le de sus în jos – adică vă veți gândi la descărcarea structurală
așa cum se întâmplă aceasta, dinspre acoperire spre pământ și fundații,
intuindu-i sistemul constructiv și probându-i capacitatea de a contura un
anumit fel de spațiu. Apoi veți alege un detaliu sau o serie de detalii ale unui
sistem constructiv validat prin aceste încercări, cu care veți lucra mai departe
la conturarea unui modul spațial-structural: o unitate structural-spațială
coerentă și autonomă care prin multiplicarea sa cvasi-identică generează
întregul. Acest modul va fi nucleul propunerii voastre.
De-a lungul acestui parcurs, veți încerca să priviți și să înțelegeți tot timpul
spațiul ca un întreg, ca o entitate coerentă și bine coagulată pe toate cele
3 dimensiuni ale sale. De aceea, veți lucra permanent atât în plan, cât și în
secțiune, urmărind atât logica alcătuirii constructive (material + structură),
cât și coerența formei spațiului, în raport cu sistemul constructiv cu care
lucrați. Veți observa că forma nu este un capriciu, ci este o intenție, o căutare
spațială bine determinată și apoi o manieră de a o edifica, cu ajutorul
materialului și punerii sale în operă. Natura structurii și natura spațiului nu
pot fi disjuncte, nu se pot contrazice, sunt unul și același lucru.
Interpretare
Pentru început, vi se pune la dispoziție un set de 18 fotografii aeriene, dintre
care 12 incluse în temă și 6 adăugate de fiecare echipă de atelier. Veți alege
una dintre acestea și o veți analiza, încercând să intuiți structura care s-ar
afla sub acel acoperiș. Vă veți întreba dacă este un sistem direcțional sau
nondirecțional, dacă este modulat într-un sistem identic, fară diferențiere,
sau dacă există o ierarhie, veți privi la relațiile geometrice pe care le oferă și
86
veți face ipoteze față de modul în care lumina intră în interiorul acelui spațiu.
Veți căuta o logică a alcătuirii structurale, coerentă cu imaginea dată,
însă fără a vă propune să obțineți neapărat o corespondență perfectă cu
modelul studiat. Veți face acest lucru alegând și folosind succesiv două
sisteme structurale distincte (de ex. suport liniar/pereți, suport punctual/
stâlpi+grinzi, suport punctual/arce etc.), pe care le veți testa în diverse
variante, în schițe de plan și secțiune, încercând să vedeți cum se comportă
sub acoperișul ales, și le veți compara. Veți pune aceste analize și observații
sub forma unor scheme (formatul rămânând la alegerea atelierului) și
machete de hârtie, care vor stabili relații între elemente de spațiu, structură
și acoperire.
Modul
Ulterior veți propune o nouă structură, a voastră, bazată pe interpretarea
acoperirii studiate. Pentru aceasta, veți alege unul dintre materialele propuse
la exercițiul anterior, cu care veți lucra, încercând să definiți întâi un modul
spațial-structural. Nu veți replica exemplul de la care ați pornit, ci vă veți
concentra pe un aspect care vă interesează la sistemul constructiv testat,
aspect pe care îl veți dezvolta, rafina și accentua prin variante succesive
de studiu. Veți redacta și o secțiune-perspectivă a acestui modul (scara
rămânând la alegere).
Separat de materialul ales, care va determina logica structurală a propunerii,
lemnul sau metalul pot fi folosite local, ca elemente subordonate, de
joncțiune, și/sau pentru rezolvarea acoperirii.
Funcțiune
Cu acest modul, care se va multiplica, veți lucra pentru propunerea unui
spațiu acoperit, cu o suprafață totală de aprox. 300mp, căruia îi veți asocia
o funcțiune, la alegerea voastră. Modulul se va putea ajusta pe măsură ce
studiul avansează, dar nu își va schimba natura inițială – unitatea atent
repetată definește întregul însă și întregul definește unitatea. În definirea
spațiului și structurii pe care le concepeți, veți avea grijă ca aducerea
modulelor laolaltă și gândirea unui întreg care se (re)compune cu ajutorul
acestora să devină mai mult decât simpla sumă a părților ce îl formează.
Apoi, în cadrul acestui spațiu, propunerea voastră va face diferența între
spațiul / spațiile majore (servite) și (cel puțin) un spațiu secundar (servant).
Veți defini de asemenea un punct de intrare. Terenul sau pământul (solul)
se consideră a fi un spațiu-suport a cărui natură trebuie identificată prin
proiect – orizontal/în pantă, cu/fără vegetație, cu/fără delimitare etc.
În configurarea spațiului pe care îl propuneți, veți avea grijă să nu suprapuneți
modulele unul deasupra celuilalt. Dacă terenul pe care lucrați este în pantă,
modulele se pot așeza în trepte pe pantă, dar nu se vor suprapune.
Lumină
De-a lungul întregului exercițiu vă va preocupa felul în care lumina este
folosită, atât în faza de interpretare, cât și în cea de configurare a modulului
și apoi a secvenței de module care compun obiectul propus. Veți studia tipul
și importanța luminii în secțiuni și în machete, al căror spațiu interior îl veți
fotografia.
87
Cerințe
Planșe desenate, tuș negru pe hârtie albă:
• plan, 4 elevații, 2 secțiuni, plan învelitoare, scara 1:50;
• axonometrie izometrică sau perspectivă cavalieră, scara 1:100;
• Toate planșele proiectului vor fi paginate în același mod – fie vertical, fie
orizontal, în funcție de proiect. Fiecare planșă va prezenta câte o singură
piesă a proiectului.
Macheta: se va prezenta o machetă care să permită explorarea calităților
spațiului interior, dimensiunea și scara se vor stabili în discuțiile de atelier. În
funcție de materialul ales, macheta se poate realiza din hârtie, lut, plastilină,
profile de lemn sau se poate turna din ipsos, acest lucru urmând să se decidă
de asemenea în urma discuțiilor pe proiecte din fiecare atelier.
Două fotografii ale spațiului interior al machetei, considerate a fi cele mai
potrivite pentru a exprima calitatea spațiului propus.
OBIECTIVE
[de reprezentare arhitecturală]
• utilizarea, dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor reprezentării
arhitecturale de detaliu, inclusiv machetele complexe;
• cunoașterea și utilizarea secțiunii-perspectivă pentru reprezentarea
sistemului constructiv-structural și a spațiului definit de acesta;
• descoperirea și utilizarea planului de acoperire ca mod de reprezentare
a sistemului constructiv-structural și spațial;
88
[analitice și critice]
• exersarea parcurgerii drumului invers: de la fotografie la intuirea/
schițarea a ceea ce este dedesubt/ înăuntru;
• aprofundarea caracteristicilor specifice principalelor sisteme constructiv-
structurale precum și a implicațiilor spațiale ale acestora;
• formarea și dezvoltarea capacității de sintetizare a caracteristicilor
specifice unui sistem structural-spațial și de operare cu acestea;
• înțelegerea noțiunilor de modul și spațiu modular și a implicațiilor spațiale
ale acestora;
• înțelegerea noțiunilor de funcțiune și spațiu servit - spațiu servant precum
și a implicațiilor spațiale ale acestora;
[arhitectural spațiale]
• aprofundarea abilităților de asociere a sistemelor constructiv-
structurale și a caracteristicilor și calităților specifice acestora unor
intenții arhitecturale;
• explorarea și clarificarea diferitelor configurații spațiale specifice
sistemelor modulare;
• înțelegerea terenului ca parte integrantă a proiectului și operarea cu
relația dintre spațiu interior – spațiu exterior;
• înțelegerea și operarea cu relația dintre lumină și spațiu;
[transversale]
• exersarea gândirii critice și a autonomiei în luarea deciziilor în dezvoltarea
unui proiect arhitectural;
• exersarea gândirii creative.
CRITERII DE EVALUARE
• acuratețea intuirii unui sistem structural, a unei acoperiri specifice și a
unui modul spațial pornind de la examinarea unei fotografii aeriene;
• claritatea, calitățile spațiale ale modulului propus, natura acoperirii,
calitatea luminii naturale;
• adecvarea între funcțiunea propusă, relația cu terenul, configurare
spațială, modul;
• coerența ansamblului, existența unei ieriarhi, claritatea parcursului;
• adecvarea folosirii materialului și a structurii în raport cu modulul și cu
ansamblul propus;
• capacitatea de a căuta și sintetiza informația, gândirea critică, autonomia
în lucru;
• calitatea, expresivitatea, corectitudinea și claritatea reprezentării;
• discurs & prezentare, aprofundarea limbajului și a termenilor specifici;
• participare la atelier, continuitate, parcurs, notițe prelegeri (jurnal de
atelier).
89
 E4 // Modular Space
Module, coverage, light, function
“Seeing is metamorphosis, not mechanism.”
James Elkins, The Object Stares Back: On the Nature of Seeing
“Drawing is never reproduction - to see, you have to know how to look and you have to know what
you’re looking at.”
Olga Tokarczuk, Flights
Introduction
Continuing to discern the nature and importance of the inseparable association between space – as purpose,
substance and means of architecture, as decanted so far, and construction – with the meaning assimilated to the
previous exercise, the joining of material and structure in a rational and natural whole, in exercise 4 you will look
more closely at the meaning of the phrase space-structure and you will test and propose its forms, to which, this
time, you will add a function.
You will start by interpreting the materialization of some examples, looking at them from above – that is, you
will think about the structural discharge as it happens, from the cover to the ground and foundations, inferring
its construction system and testing its capacity to outline a certain kind of space. Then you will choose a detail or
a series of details of a constructive system validated by these tests, with which you will work further on shaping
a spatial-structural module: a coherent and autonomous spatial-structural unit which, by its quasi-identical
multiplication, generates the whole. This module will be the core of your proposal.
90
Along this path, you will consistently look at and understand all the time the space as a whole, as a coherent
entity that is well coagulated on all its 3 dimensions. Therefore, you will work simultaneously in plane and in
section, following both the logic of constructive composition (material + structure) and the coherence of the
shape of the space, in relation to the constructive system you work with. You will notice that shape is not a whim,
but an intention, a well-defined spatial search and then a way to build it, with the help of the material and its
implementation. The nature of the structure and the nature of space cannot be disjointed, they cannot contradict
each other, they are one and the same thing.
Interpretation
For starters, you are provided with a set of 18 aerial photos, 12 of which are included in the assignment and 6 are
added by each studio team. You will choose one of these and analyze it, trying to infer the structure that would
be under that roof. You will inquire if it is a directional or non-directional system, if it is modulated in an identical
system, without differentiation, or if there is a hierarchy, you will look at the geometric relations it offers and you
will make assumptions about how light enters that space.
You will look for a logic of the structural composition, consistent with the given image, but without necessarily
aiming at obtaining a perfect correspondence with the studied model. You will do this by successively choosing
and using two distinct structural systems (eg. linear support/walls, support point/pillars + beams, support point
/arches etc.), which you will test in various variants, in plane sketches and section, trying to see how they behave
under the chosen roof, and you will compare them. You will put these analyses and observations in the form of
schemes (the format remaining the choice of the studio) and paper models, which will establish relationships
between elements of space, structure and coverage.
Module
Subsequently you will propose a new, original structure, based on the interpretation of the studied coverage. For
this, you will choose one of the materials proposed in the previous exercise, with which you will work, while trying
to define a spatial-structural module. You will not replicate the example you started with. Instead, you will focus
on an aspect that interests you in the construction system you tested, an aspect that you will develop, refine and
emphasize through successive study versions. You will also draw a perspective section of this module (the scale
91
92 93
remaining the choice of the studio).
Apart from the chosen material, which will determine the structural logic of the proposal, wood or metal can
be used locally, as subordinate, junction elements, and/or for solving the roof.
Function
With this module, which will be multiplied, you will work to propose a covered space with a total area of
approx. 300sqm, to which you will associate a function of your choice. You will be able to adjust the module
as the study progresses, without changing its original nature – the carefully repeated unit creates the whole
but also the whole defines the unit. In defining the space and structure you design, you will make sure that by
bringing the modules together and by envisioning of a whole (re)composed by them you will have reached
more than just the sum of the parts that make it up.
Then, within this space, your proposal will differentiate between the major space(s) (served) and (at least) a
secondary space (servant). You will also define an entrance point. The land or the earth (soil) is considered
to be a support space whose nature must be identified in the project – horizontal/sloping, with/without
vegetation, with/without delineation etc.
In configuring the space you propose, you will be careful not to overlap the modules on top of each other. If
the terrain you are working on is sloping, the modules can be placed in steps on the slope, but will not overlap.
Light
Throughout the exercise you will be concerned with how light is used, both in the interpretation phase and in
the configuration of the module and then the sequence of modules that make up the proposed object. You
will study the type and importance of light in sections and models, whose interior space you will photograph.
Requirements
1. Drawings, black ink on white paper:
a. plane, 4 elevations, 2 sections, covering plane, scale 1:50;
94
b. Isometric axonometry or cavalier perspective, scale 1:100;
All project drawings will have the same layout – either vertically or horizontally, depending on the project. Each
board will present a single piece of the project.
2. Model: a model will be presented to explore the qualities of the interior space, the size and scale will be
established in the studio discussions. Depending on the material that was chosen for your proposal, the model
can be made out of paper, clay, plasticine, wood profiles or can be cast in plaster, this will also be decided
upon discussing it within each studio.
3. Two photographs of the interior space of the model, considered to be the most suitable to express the
quality of the proposed space.
OBJECTIVES
[architectural representation]
• use, development and improvement of tools for detailed architectural representation, including complex
models;
• knowledge and use of the perspective section for the representation of the constructive-structural system
and of the space defined by it;
• discovering and using the coverage plan as a way of representing the constructive-structural and spatial
system.
[analytical and critical]
• practicing the reverse path: from photography to intuition/sketching of what is underneath/inside;
• deepening the specific characteristics of the main constructive-structural systems as well as their spatial EVALUATION CRITERIA
implications;
• the accuracy of the intuition of a structural system, of a specific coverage and of a spatial module starting from
• formation and development of the capacity to synthesize the specific characteristics of a structural-spatial the examination of an aerial photograph;
system and to operate with them;
• clarity, spatial qualities of the proposed module, nature of coverage, quality of natural light;
• understanding the concepts of module and modular space and their spatial implications;
• compatibility between the proposed function, the relationship with the terrain, spatial configuration, module;
• understanding the notions of function and served space – servant space as well as their spatial implications.
• the coherence of the ensemble, the existence of a hierarchy, the clarity of the development;
• the adequate use of the material and the structure in relation to the proposed module and assembly;
[architectural space]
• ability to search and synthesize information, critical thinking, autonomy in work;
• deepening the abilities to associate the constructive-structural systems and their specific characteristics and
• quality, expressiveness, correctness and clarity of representation;
qualities to various architectural intentions;
• speech & presentation, appropriation of language and specific terms;
• exploring and clarifying different spatial configurations specific to modular systems;
• participating in the studio, continuity, evolution, lecture notes (studio diary).
• understanding the land as an integral part of the project and operating with the relationship between
interior space – exterior space;
• understanding and operating the relationship between light and space.
[traversal]
• practicing critical thinking and autonomy in decision making in the development of an architectural project;
• practicing creative thinking.
95
 5
E5// Spațiu emergent/ Casă pentru un paznic
Context, emergență, locuire

„Timpul liniar este o invenție a Occidentului; timpul nu este

liniar, el este o minunată încâlceală, în care putem oricând să
alegem puncte și să inventăm soluții, fără început sau sfârșit.”

Lina Bo Bardi

Introducere
„Conceptul de timp neliniar al Linei Bo Bardi atinge una din caracteristicile
fundamentale ale arhitecturii. În arhitectură, timpul nu este un fir care
se termină, ci un teren pe care martori ai unei varietăți mari de epoci sunt
așezați nediferențiat unul lângă celalalt. Obiecte efemere și obiecte eterne se
SEMESTRUL II (2)
suprapun unul cu altul și au aceeași greutate. Totul este prezent. Arhitectura
trece prin progres tehnic, dar nu și prin progres artistic. Nu se depășește pe
PROIECTUL 5 sine în mod constant. […] Ceva din trecut care încă ne vorbește astăzi este
prezentul.” (Annette Spiro, „Zeit”, în How to begin?, gta Verlag, ETH Zurich, 2018)
Credite ECTS: 7
Prin aceasta interpretare a timpului și mai ales a timpului arhitecturii, așezăm
ultimul exercițiu al anului I în postura continuării și împlinirii ciclului conturat
Durata: 8 săptămâni de exercițiile anterioare și revenim la privirea către referințe și precedente,
către model, către obiectul perceput ca mentor, ca parte inerentă a unei
Evaluare : Comisie formări (sau a unui dialog) ce altfel nu s-ar putea naște. De data aceasta, vă

96 97
 veți gândi ce înseamnă să lucrați cu privirea îndreptată înspre acel obiect,
privirea fiind atât una concretă – fereastra îndreptată spre acesta, dar și
una a înțelegerii și recunoașterii lui. Obiectul (și spațiul) pe care îl propuneți,
locuința unui paznic, nu trebuie înțeles ca fiind neapărat subordonat într-
un fel anume, el trebuie să aibă valoare intrinsecă, dar, așa cum privirea
înspre ceva nu poate fi întâmplătoare, așa și propunerea voastră va căuta o
direcție, deci o orientare pe care o va admite și întrupa în mod natural.
Lectura
Se va începe prin a analiza și investiga un obiect de referință din istoria
arhitecturii, pe baza unei liste date, de 9 exemple: 6 exemple incluse în temă,
conform listei atașate, și 3 propuse de fiecare atelier. În mod intenționat,
de această dată, obiectul de referință nu este o clădire integră, ci o ruină
(eliberată de sarcina folosirii, celebrând materia din care este construită și
frumusețea nudă a structurii). Lectura se va face și acum pe diverse criterii,
cum ar fi, spre exemplu: modul de așezare într-un anumit loc sau context,
structura spațială, structura portantă, alcătuirea constructivă, materialitatea,
direcțiile de parcurgere, lumina, direcțiile de privire și orientare, relația
interior-exterior, principiile și regulile de alcătuire formală etc. Lista finală
a criteriilor de analiză va fi la alegerea fiecărui student, sau atelier, pentru
a facilita o lectură cât mai personală, considerată a fi cea mai potrivită pentru
începutul proiectului.
După parcurgerea și evaluarea acestora veți alege un set de cel puțin 4
criterii, pe care le veți considera cele mai importante în cazul obiectului
98
observat și le veți urmări printr-o analiză – un studiu prin desen –, căutând
metoda cea mai potrivită de reprezentare pentru fiecare (axonometrie,
perspectivă, diagramă, colaj, detaliu etc.). Apoi veți prezenta aceste subiecte,
împreună cu planuri, secțiuni și fațade ale obiectului/ ansamblului dat (la o
scară potrivită obiectului și conform intențiilor de prezentare), în tuș, pe o
singură planșă 100x70, hârtie albă. În prealabil veți încerca diverse variante
de paginare, pe care le veți discuta în atelier.
Context și emergență
În etapa următoare, fiecare dintre voi va proiecta o formă simplă de locuire
pentru un paznic, de unde acesta să poată să păstreze tot timpul un ochi
asupra clădirii pe care o veghează (clădirea studiată anterior). Locuința poate
fi de sine stătătoare, o sub-structură sau o anexă a construcției observate.
Desigur că dialogul pe care îl propune acest exercițiu își dorește să rămână
liber de constrângerile unor reguli și condiționări concrete cu privire la
vecinătatea unor astfel de obiecte. A construi în apropierea acestor clădiri ar
fi, în unele cazuri, improbabil. Dar ce ne interesează este tocmai acel context
sau loc intuit prin lectura și observarea îndeaproape a naturii modelului. Este
vorba de un loc creionat mai puțin prin atribute fizice (geografice, topografice
etc.), ci mai ales prin prezența pe care deja o conține. Nu este un loc arbitrar,
ci unul orientat, „pre-așezat”, un context față de care trebuie căutat raportul
just ce ar permite un dialog de tipul celui sugerat în introducere. Este un
loc care emerge doar prin înțelegerea obiectului arhitectural observat și
raportarea la substanța acestuia.
99
 Locuire
Locuirea este pentru o singură persoană și presupune un obiect de mici
dimensiuni. Gabaritul și configurația sa vor fi stabilite de la caz la caz, prin
discuțiile de atelier, dar locuința va implica satisfacerea funcțiilor minim
necesare: dormit, gătit, luat masa, îmbaiere, lucru/lectură/observare. În
dimensionarea și structurarea casei veți ține cont atât de criteriile, principiile
sau detaliile considerate posibile sau importante în relația pe care o
propuneți cu modelul studiat, dar și de o formă de locuire pe care o veți
considera potrivită pentru o casă cu un singur ocupant.
Totodată, rezolvarea locuinței va implica și includerea unei scări ca
o componentă importantă a sa, ce va participa în mod substanțial la
determinarea configurației clădirii. Esențială rămâne, în același timp,
relaționarea cu obiectul observat. Casa paznicului se naște pornind de la
două elemente (de legătură) : scara și fereastra.
Spațiu-structură-construcție
Specific înțelegerii dobândite în exercițiile 3 și 4, clădirea este apoi definită
prin concentrarea în primul rând asupra structurii spațiale și a structurii
portante. Veți urmări, ca și până acum, o coerență cât mai mare în relația
dintre acestea. Veți alege unul dintre sistemele constructive propuse în
temele anterioare: zidire, turnare sau alcătuire de tip „schelet” și veți putea
lucra cu cărămidă, piatră, beton, pământ sau lemn, alegând unul singur
dintre aceste materiale. Separat de materialul ales, care va determina logica
structurală a propunerii, lemnul sau metalul pot fi folosite local, ca elemente
subordonate, de joncțiune, sau pentru realizarea acoperirii.
100
Vă veți concentra pe ferestre și scară ca elemente spațiale și constructive pe
care le veți studia și reprezenta în detaliu, acestea trebuind să fie rezolvate
urmărind și la nivel de detaliu aceeași coerență dintre material și alcătuirea
constructivă a întregii case.
Cerințe
Planșe desenate:
• plan de situație, care va include și obiectul/ ansamblul arhitectural
observat, precum și eventualele amenajări exterioare – scara se va
stabili de la caz la caz;
• toate planurile, toate elevațiile, minim 2 secțiuni, plan învelitoare, sc.
1:50 sau 1:20, în funcție de proiect, redactate în tuș negru pe hârtie albă;
• Toate piesele vor include amorse ale zonelor adiacente casei, acolo unde
acestea sunt relevante pentru proiect. De asemenea, toate desenele vor
conține reprezentări și indicații de materiale, pentru a proba și exprima
conlucrarea dintre construcție și expresie.
• axonometrie izometrică sau perspectivă cavalieră, sc. 1:50;
• secțiune orizontală și verticală prin scara locuinței, sc. 1:20;
• secțiune de detaliu prin fațadă, care să treacă obligatoriu prin fereastra
(de veghe), sc. 1:20;
• Toate planșele proiectului vor fi paginate în același mod – fie vertical, fie
orizontal, în funcție de proiect.
101

Macheta: se va prezenta o machetă care să permită explorarea calităților
spațiului interior, precum și a sistemului constructiv al casei; dimensiunea
și scara se vor stabili în discuțiile de atelier. În funcție de materialul ales,
macheta se poate realiza din hârtie, lut, plastilină, profile de lemn sau se
poate turna din ipsos, acest lucru urmând să se decidă de asemenea în
urma discuțiilor pe proiecte din fiecare atelier.
Două fotografii ale spațiului interior al machetei, considerate a fi cele mai
potrivite pentru a exprima calitatea spațiului propus.
OBIECTIVE
[de reprezentare arhitecturală]
• utilizarea, dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor reprezentării
arhitecturale, inclusiv machetele complexe;
• investigarea comparativă între diferite tehnici de reprezentare și
alegerea unui mod adecvat la scopul exercițiului;
• aprofundarea utilizării detaliului de arhitectură în plan, secțiune și
elevație pentru reprezentarea materialului, structurii și a implicațiilor
spațiale ale acestora;
• descoperirea și utilizarea planului de situație ca mod de reprezentare a
contextului; explorarea scărilor grafice diferite ca reprezentări ale unor
contexte diferite;
102
[analitice și critice]
• înțelegerea și operarea cu noțiunile de loc și context;
• înțelegerea relațiilor stabilite între loc, context și spațiul existent și
proiectat (interior și exterior);
• dezvoltarea capacității de a identifica caracteristicile, calitățile, potențialul
unei clădiri/ unui ansamblu dat, de a le analiza și sintetiza;
• explorarea și clarificarea noțiunii de locuire și a implicațiilor spațiale ale
acesteia;
[arhitectural spațiale]
• formarea și dezvoltarea abilităților de asociere a sistemelor constructiv-
structurale și a caracteristicilor și calităților specifice acestora unor
intenții arhitecturale;
• aprofundarea înțelegerii și operării cu elementele de bază ale producerii
spațiului (fereastra și scara) inclusiv în sensul lor constructiv și structural;
• înțelegerea și operarea cu diferitele configurații spațiale specifice unei
anume funcțiuni;
• înțelegerea și operarea cu spații legate pe verticală, cu relațiile spațiale
verticale și diagonale stabilite între acestea;
[transversale]
• exersarea gândirii critice și a autonomiei în luarea deciziilor;
• exersarea gândirii creative;
• capacitatea de autoevaluare;
CRITERII DE EVALUARE
• calitatea și acuratețea lecturii dar și a interpretării contextului, filtrul
personal;
• identificarea unor atribute esențiale ale obiectului arhitectural observat
ce pot deveni puncte de pornire în proiect;
• claritatea tipologică și arhetipală a obiectului propus;
• calitatea locuirii, organizarea coerentă a diferitelor locuri și spații,
raportat la funcțiune, relații, atmosferă, orientare, etc.
• adecvarea sistemului constructiv și a materialității în raport cu tipul
spațial și scenariul de locuire;
• calitatea gândirii de detaliu și reprezentarea adecvată (fereastra și scara);
• expresivitatea, corectitudinea și claritatea reprezentării;
• discurs & prezentare, aprofundarea limbajului și a termenilor specifici;
• participare la atelier, continuitate, parcurs, notițe prelegeri (jurnal de
atelier).
103
 E5 // Emerging Space / House for a guard
Context, emergence, living
“Linear time is an invention of the West; time is not linear, it is a wonderful tangle, in which we can
always choose points and invent solutions, without a beginning or an end. “
Lina Bo Bardi
Introduction
“The non-linear time concept of Lina Bo Bardi achieves one of the fundamental characteristics of architecture. In
architecture, time is not a thread that ends in depletion, but a ground on which witnesses of a great variety of epochs
are placed undifferentiatedly next to each other. Ephemeral objects and eternal objects overlap and share the same
weight. Everything is present. Architecture goes through technical progress, but not through artistic progress. It does not
constantly surpass itself. […] Something from the past that still speaks to us today is the present.”
(Annette Spiro, “Zeit”, in How to begin?, gta Verlag, ETH Zurich, 2018)
Through this interpretation of time and especially the time of architecture, we place the last exercise of the first
year in the position of continuing and fulfilling the cycle outlined by previous exercises and return to looking at
references and precedents, at the model, the object perceived as a mentor, as an inherent part of a formation
(or a dialogue) that could not have otherwise be born. This time, you will think about what it means to work
with the gaze directed towards that object, the gaze being both a concrete one – the window directed towards
it, but also one of its understanding and recognition. The object (and the space) you propose, the home of a
guard, must not be understood as necessarily subordinated in a certain way, it must have intrinsic value, but,
just as looking at something cannot be accidental, your proposal too will look for a direction, for an orientation
that it will naturally admit and embody.
104
Reading
It will start by analyzing and investigating a reference object in the history of architecture, based on a given
list of 12 examples: 8 of them included in the assignment, according to the attached list, and 4 proposed by
each studio. Intentionally, this time, the object of reference is not an entire building, but a ruin (freed from the
burden of use, celebrating the material from which it is built and the naked beauty of the structure). The reading
will now be done following various criteria, such as: placement in a certain area or context, spatial structure,
load-bearing structure, constructive composition, materiality, directions of movement, light, directions of sight
and orientation, the interior-exterior relationship, the principles and rules of formal composition, etc. The final
list of analysis criteria will be the choice of each student, or studio, to facilitate a more personal reading, which
is considered to be the most appropriate for the beginning of the project.
After reviewing and evaluating them you will choose a set of at least 4 criteria, which you consider the most
important for the studied object and you will follow them through an analysis – a study through drawing –
while looking for the most appropriate method of representation for each (axonometry, perspective, diagram,
collage, detail, etc.). Then you will present these, together with plans, sections and facades of the given object
/ assembly (at a scale appropriate to the object and according to the presentation intentions), in ink, on a
single 100x70 white paper board. Beforehand, you will try various pagination options, which you will discuss
in the studio.
Context and emergence
In the next stage, each of you will design a simple form of housing for a security guard, from where he can
always keep an eye on the building he is guarding (the building previously studied). The dwelling can be
independent, a sub-structure or an annex of the observed construction.
Of course, the dialogue proposed by this exercise aims to remain free from the constraints of concrete rules
and conditions regarding the proximity of such objects. Building near these constructions would, in some
cases, be unlikely. But what interests us is precisely that context or place felt by reading and observing closely
the nature of the model. It is a place less shaped by physical attributes (geographical, topographical etc.), but
more by the presence it already contains. It is not an arbitrary place, but an oriented, a “pre-settled” one; we
must look for the right relationship with this context, the relationship that would allow for a dialogue like the
one suggested in the introduction. It is a place that emerges only by understanding the observed architectural
object and relating it to its substance.
Living
The house is for one person and implies a small object. The scale and its configuration will be established on
a case-by-case basis, through studio discussions, but the home will satisfy the minimum necessary functions:
sleeping, cooking, dining, bathing, work/reading/observation. In the scaling and structuring of the house you
will take into account the all possible criteria, principles or details that are considered possible or important in
the relationship you propose with the studied model, but also a form of housing that you will consider suitable
for a home for one person.
At the same time, the proposal of the house will include a staircase as an important component of it, which
will substantially participate in determining the configuration of the building. Also, the relationship with the
observed object remains essential. The guard’s house stems from two (connecting) elements: the staircase
and the window.
Space-structure-building
According to the understanding gained in Exercises 3 and 4, the building is then defined by focusing primarily
on the spatial structure and the load-bearing structure. You will pursue, as before, a greater coherence in the
relationship between them. You will choose one of the construction systems proposed in the previous themes:
building, casting or “skeleton” type composition and you will be able to work with brick, stone, concrete, earth
or wood, choosing only one of these materials. Apart from the chosen material, which will determine the
105
structural logic of the proposal, wood or metal can be used locally, as subordinate junction elements, or
for the realization of the roof.
You will focus on windows and stairs as spatial and constructive elements that you will study and represent
in detail, these must be solved following at the level of detail the same coherence between the material
and the constructive composition of the whole house in detail.
Requirements
1. Drawings:
a. site plane, which will also include the observed architectural object/the ensemble under observation,
as well as the possible external arrangements - the scale will be established from case to case;
b. all planes, all elevations, a minimum of 2 sections, covering plane, sc. 1:50 or 1:20, depending on the
project, written in black ink on white paper;
All parts will include the areas adjacent to the house, where they are relevant to the project. Also, all
drawings will contain representations and indications of materials, to test and express the cooperation
between construction and expression.
c. isometric axonometry or cavalier perspective, sc. 1:50;
d. horizontal and vertical section through the staircase of the house, sc. 1:20;
e. detail section through the façade, which must pass through the (watch) window, sc. 1:20;
f. All project drawings will have the same layout - either vertically or horizontally, depending on the project.
2. Model: a model will be presented to allow the exploration of the qualities of the interior space, as well
as the construction system of the house; the size and scale will be established in the studio discussions.
Depending on the chosen material for the project, the model can be made of paper, clay, plasticine, wood
106
profiles or can be cast in plaster, this will also be decided upon discussing the on projects in each studio.
3. Two photographs of the interior space of the model, considered to be the most suitable to express the
quality of the proposed space.
OBJECTIVES
[architectural representation]
• use, development and improvement of architectural representation tools, including complex models;
• comparative investigation between different representation techniques and choosing an appropriate
way for the purpose of the exercise;
• deepening the use of architectural detail in plan, section and elevation to represent the material,
structure and their spatial implications;
• discovering and using the situation plan as a way of representing the context; exploring different
graphical scales as representations of different contexts.
[analytical and critical]
• understanding and operating with the notions of place and context;
• understanding the relationships established between place, context and the existing and projected
space (interior and exterior);
• developing the ability to identify the characteristics, qualities, potential of a given building / ensemble,
to analyze and synthesize them;
• exploring and clarifying the notion of housing and its spatial implications.
atmosphere, orientation, etc.
[architectural space] • the adequacy of the constructive system and of the materiality in relation to the spatial type and the living
scenario;
• training and development of the abilities to associate the constructive-structural systems and of their specific
characteristics and qualities to some architectural intentions; • quality of detailed thinking and adequate representation (window and staircase);
• deepening the understanding of and operating with the basic elements of space production (window and • expressiveness, correctness and clarity of representation;
staircase) including in their constructive and structural sense;
• speech & presentation, deepening of language and specific terms;
• understanding and operating with different spatial configurations specific to a certain function;
• participation in the studio, continuity, course, lecture notes (studio diary).
• understanding and operating with vertically connected spaces, with the vertical and diagonal spatial
relationships established between them.
[traversal]
• practicing critical thinking and autonomy in decision making;
• practicing creative thinking;
• self-assessment capacity.
EVALUATION CRITERIA
• quality and accuracy of reading but also of interpreting the context, personal filter;
• identification of various essential attributes of the architectural object under observation that can become
starting points in the project;
• the typological and archetypal clarity of the proposed object;
• quality of housing, coherent organization of different places and spaces, related to function, relationships,
107
 ”In every thing that nature makes, nature records
how it was made. In the rock is a record of how the
rock was made. In man is the record of how man
was made.”
”În tot ceea ce natura crează, este înregistrat felul în
care acel lucru a fost făcut. În piatră este înregistra-
rea felului în care a fost făcută piatra. În om este
înregistrarea felului în care a fost făcut omul.”
Louis Kahn citat de John Lobell în Between Silence
and Light

”I like ruins because what remains is not the total de-

sign, but the clarity of thought, the naked structure,
he spirit of the thing.”
”Îmi plac ruinele pentru că păstrează nu proiectul
întreg, ci claritatea gândului, structura dezgolită,
spiritul unui lucru anume”
Tadao Ando

„Architecture is what makes beautiful ruins.”

”Arhitectură este ceea ce face ruine frumoase”
Auguste Perret

108 109
110 111