Manastiri si Biserici Medievale

Proiect pentru lectia de Istorie Universala si a

Rominelor

Scoala Gimnaziul Teoretic

Balauresti
Clasa a 6-a
Facut de :Teodor Hustiuc,Daniel Vlas
 manastirea dobrovat

Viața monahală în codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel mare. În
apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de
lemn a lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau câțiva călugări sihaștri.
Acesta a fost menționat pentru prima dată în anul 1499, fiind păstorit la acea dată de „chir popa
Ioanichie”. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreunã cu cinci sate, de la
urmașii unui anume Ivan Damianovici și dăruită mănăstirii ctitorite de Ștefan cel Mare.
La data de 27 aprilea 1503, după cum precizează pisania aflată pe zidul bisericii, s-a început
construirea bisericii Mănăstirii Dobrovăț, ctitorită de domnitorul Stefan Cel Mare(1457-1504). Printr-
un hrisov din 6 octombrie 1503, voievodul a înzestrat cu cinci sate mănăstirea care era păstorită pe
atunci de părintele Pahomie.
Pe peretele vestic al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba
slovana cu următorul cuprins: "Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu
Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului
Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna aprilie, 27 zile și s-a sfârșit în anul
1523 iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător, luna . Inscripția nu a mai fost
finalizată, domnitorul murind la 2 iulie 1504, înainte de terminarea construcției.