Curs 2

Constructia perspectivei

Arh. Sorana Blanca UNTANU

 Definitie :

Perspectiva este metoda prin

care se determina intersectia razelor
PERSPECTIVA - vizuale cu tabloul perspectiv , folosind
INTRODUCERE epura din geometrie descriptiva.

“…este metoda razelor vizuale in dubla

proiectie ortogonala“ (Adrian
Gheorghiu –1961)
 Domeniul perspectivei explica
mecanismele prin
care spatiul inconjurator cu obiectele
continute
sunt percepute de om si studiaza metode
si
procedee grafice de reprezentare a unei
realitati
PERSPECTIVA tridimensionale pe suport
bidimensional.

Originea latina a termenului de

perspectiva , “
perspicere”, desemna capacitatea de a
vedea clar
sau de a vedea prin transparenta unui
plan ce se
interpune intre obiectul de privit si privitor.
 PERSPECTIVA -
INTRODUCERE

Formarea imaginii
Cristalinul functioneaza ca o lentila biconvexa
care da nastere la o imagine reala rasturnata
si mai mica.
Campul vizual este portiunea de spatiu
materializata prin imagini pe retina privita
tinand capul nemiscat.

Perceptia vizuala :

1.Acomodarea: posibilitatea ochiului ca prin

variatia cristalinului sa aduca imaginea
oricarui obiect pe retina,
2. Acuitatea vizuala: capacitatea ochiului de a
percepe obiecte foarte mici
3. Adaptarea : la trecerea de la o lumina la
alta de intensitate diferita
 P

PERSPECTIVA
• 2.Contextul perspectiv - antichitate- PARTHENON – corectii optice

177.51 108.2 144.88 172.85 145.37 308.62 177.58 137.75 173.02 137.43 176.34 145.92 100.9 186.81

177.51 108.2 144.88 172.85 145.37 308.62 177.58 137.75 173.02 137.43 176.34 145.92 100.9 186.81
PERSPECTIVA -
INTRODUCERE

• 2.Contextul perspectiv

• Vederea umana se poate

aproxima cu un sistem de
proiectie conica in care razele
vizuale ce formeaza un con vizual,
urmaresc marginile obiectului
privit si delimiteaza conturul
aparent al acestuia.
• Prin intersectarea conului vizual
cu un plan (tabloul perspectiv) se
obtine desenul perspectiv al
obiectului studiat.

Albrecht Durer - experiment

 Elementele sistemului
perspectiv :

1. Planul Pamantului (H) – planul orizontal

din geometria descriptiva, terenul pe care
stau obiectele si observatorul,
PERSPECTIVA 2.Planul orizontului (PH)-planul vizual
orizontal principal,
3.Tabloul (T) –planul vertical perpendicular
pe raza vizuala principala, pe care se
formeaza imaginile perspective ale
obiectului observat,
4.Planul neutru (PN)-planul care trece prin
punctul de vedere , paralel cu tabloul,
5.Baza tabloului XX’ –linia pamantului,
6.Linia orizontului HH’ –linia de intersectie a
tablului T cu planul orizontului PH.
ELEMENTELE SISTEMULUI PERSPECTIV:

TABLOU VERTICAL

LINIA ORIZONTULUI
F90 H'

LINIA pamantului
x

f90

F
H

f
x
POZITIA OBSERVATORULUI
PLAN ORIZONT

PLAN PAMANT (ORIZONTAL)

 SPATIUL REAL - in spatele tabloului

SPATIUL INTERMEDIAR - intre plan neutru si tablou

TABLOU VERTICAL
NTA
D ISTA SPATIUL VIRTUAL - in spatele planului neutru
CT DE
PUN
D H'
PLAN NEUTRU

dire
ctia d'x
D prin
cip
ala
de
NTA priv
E DISTA Px i re
CT D PLANUL ORIZONTULUI
PUN
I
ULU
ONT
RIZ
LINIA O dx
H POZITIA OBSERVATORULUI

I
ULU
B LO
A TA
BAZ PLANUL PAMANTULUI

Spatiul perspectiv :
TRA
A NEU
LINI

1.Spatiul real -de la tablou la infinit in

fata observatorulului;
2. Spatiul intermediar –intre tablou si
Sursa: Enache Mircea, Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva
planul neutru;
si perspectiva, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
3. Spatiul virtual – in spatele planului
neutru, in spatele observatorului.
 Punctul de vedere (Ω) - punctul de observatie,
centrul de proiectie POZITIA
OBSERVATORULUI;

Punctul principal de privire (P)-proiectia

ortogonala pe tablou a punctului de vedere Ω;

PERSPECTIVA Directia principala de privire Δ -raza vizuala

principala, perpendiculara pe tabloul in P,

Puncte de fuga -F si F90;

Puncte de masura M si M90

PERSPECTIVA

• Clasificarea perspectivei:

• Perspectiva liniara - se obtine prin intersectarea fiecarei raze vizuale cu

tabloul perspectiv , in diferite metode si de constructie a imaginii perspective .

• Perspectiva aeriana - continua perspectiva liniara, prin redarea calitativa si

gradata a liniilor , zonelor de umbra , lumina , culoare in functie de distantele
obiectului fata de privitor si de contextul in care se afla obiectul ( lumina, spatiu ,
proximitate).
PERSPECTIVA

• Clasificarea perspectivei :

• A. Dupa directia principala de privire:

• -perspectiva pe tablou orizontal

• -perspectiva pe tablou vertical
• -perspectiva pe tablou inclinat
PERSPECTIVA

• Clasificarea perspectivei:

• Dupa pozitia observatorului fata de obiect in plan orizontal :

• -perspectiva frontala centrala;

•
• -perspectiva frontala laterala

• -perspectiva de colt (la doua puncte de fuga)

 PERSPECTIVA

Perspectiva frontala centrala

Cina cea de taină, Leonardo da Vinci (1495-1498)
PERSPECTIVA

Perspectiva frontala laterala

Cina cea de taină, Leonardo da Vinci (1495-1498)

PERSPECTIVA

Perspectiva de colt
(la doua puncte de
fuga)
 • Clasificarea perspectivei:
• Dupa pozitia observatorului fata de
obiect pe verticala :

PERSPECTIVA • -perspectiva la nivelul ochiului.

• -perspectiva cu orizont suprainaltat;

• -perspectiva cu orizont coborat;

 H - 1.80 - 2.00 M
14
14
LINIA ORIZONT

F F 90
1.80

1.80

Perspectiva la nivelul
ochiului

Sursa: Enache Mircea, Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
PERSPECTIVA
CU ORIZONT SUPRAINALTAT

LINIA ORIZONT

14
14

F F 90

Sursa: Enache Mircea, Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
PERSPECTIVA
CU ORIZONT COBORAT

90
LINIA ORIZONT
14
14

LINIA ORIZONT

F F 90

Sursa: Enache Mircea, Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
 Unghiul optim perspectiv:

• Zone de claritate a campului vizual :

• 1.Zona centrala cu vedere clara si
precisa : 28-37 grade
PERSPECTIVA • 2. Zona destul de clara si mai putin
precisa : 37-53 grade
• 3.Zona periferica mai putin clara si
mai putin precisa : >53 grade

• VERTICALA – 28 GRADE
• ORIZONTALA – 37.5 GRADE
 • 1. incadram compozitia intr-o prisma
care sa cuprinda toate obiectele si pe
care o vom desena in perspectiva;

• 2. alegem directia de privire Δ din

centrul prismei;

PERSPECTIVA la • 3. prin muchia principala a prismei (A)

vom trasa o perpendiculara pe directia
nivelul ochiului principala de privire (tabloul);
constructie
• 4. determinam pozitia observatorului
(Ω) astfel incat sa nu deformam obiectul
respectiv unghiul de 37,5 grade;

• 5. determinam grafic punctele de fuga

si apoi punctele de masura .
PERSPECTIVA

1. incadram
compozitia intr-o
prisma care sa
cuprinda toate
obiectele si pe
care o vom
desena in
perspectiva;

1. incadrare volume in prisma

PERSPECTIVA

2. alegem directia
de privire (Δ) din
centrul prismei;

2. alegerea directiei de privire

(Δ) directia principala de privire

Tips : Nu alegem punctul de privire în
apropierea prelungirii fațadelor sau a
bisectoarei unghiului format de fațade

Punctul de privire îl alegem în zona 4,

pentru ca în perspectivă să se păstreze
proporția fațadelor și imaginea finală să fie
corectă
Tips :
2. 90 grade

ALEGEREA PUNCTULUI DE PRIVIRE

37.5 grade

3.

Ω – POZITIA PRIVITORULUI (OBSERVATORULUI)

4.

1.
PERSPECTIVA

• 3. prin muchia
principala a
prismei (A) vom
trasa o tabloul

perpendiculara pe
directia principala A

de privire (tabloul);
90 grade

3. trasarea tabloului

(Δ) directia principala de privire

PERSPECTIVA
4. determinam
pozitia observatorului
(Ω) astfel incat sa nu
deformam obiectul tabloul

respectiv unghiul de
37,5 grade;
adevarata marime a perspectivei

A
90 grade

4. POZITIA OBSERVATORULUI

45 grade

37.5 grade

D/
2
Ω pozitia observatorului
30 grade

(Δ)
PERSPECTIVA

5. determinam grafic
punctele de fuga si
apoi punctele de
masura .
F90
tabloul

CD - adevarata marime a perspectivei

D P - punctul principal de privire

M A - muchia principala a prismei cu inaltimi adevarata marime

90 grade A F, F90 -puncte de fuga

M, M90 - puncte de masura

P
5. DETERMINAREA PUNCTELOR DE FUGA SI A PUNCTELOR DE MASURA

M90

37.5 grade

Ω
F (Δ) directia principala de privire
PERSPECTIVA

H max. x n
C CD (adev. marime a perspectivei) x n D

1. INCADRARE DESEN IN FOAIE

 LIMITELE VERTICALE ALE PERSPECTIVEI
LIMITELE ORIZONTALE ALE PERSPECTIVEI

PERSPECTIVA A

42 ORIZONTULUI
F M 90 M F 90

H max. x n
C CD (adev. marime a perspectivei) x n D

LINIA

2. TRANSPUNERE PUNCTE DE FUGA, MASURA, IN FUNCTIE DE

PUNCTELE C SI D (ADEV. MARIME A PERSPECTIVEI)
PERSPECTIVA A
F M 90 M F 90

H max. x n
C D

42

3. TRANSPUNERE IN PERSPECTIVA A DIMENSIUNILOR DIN

PLAN CU AJUTORUL PUNCTELOR DE MASURA
PERSPECTIVA
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D

42

3.1. TRANSPUNERE IN PERSPECTIVA A DIMENSIUNILOR

DIN PLAN CU AJUTORUL PUNCTELOR DE MASURA
 PERSPECTIVA
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D

42

3.2. TRANSPUNERE IN PERSPECTIVA A DIMENSIUNILOR

DIN PLAN CU AJUTORUL PUNCTELOR DE MASURA
 PERSPECTIVA
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D

42

4. OBTINEREA PLANULUI PROIECTAT PE CER

 PERSPECTIVA
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D

42

4. OBTINEREA PLANULUI PROIECTAT PE CER

 •Clădirea desenată cu verde are
o înălțime mai mică decât cea a
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D prismei anvelopante, insă are o
fațadă pe fațada AC a prismei

42
anvelopante
•Se măsoară din temă înălțimea
acestei clădiri și se mărește de
același număr de ori (N ori) ca și
restul dimensiunilor aflate
A anterior
F M 90 M F 90

H max. x n
C D •Această dimensiune se

H max. x n
42
măsoară în perspectivă pe
PERSPECTIVA verticala din A, obținându-se
punctul H max corp.
•Din punctul acesta se duce o
dreaptă orizontală pe fațada AC
a prismei anvelopante (în
perspectivă, această dreaptă
3 fuge la punctul de fugă F) ,
2 •Se obține înălțimea clădirii în
punctele 2 și 3, la intersecția
F M 90 M F 90
C D acestei drepte cu verticalele
H max. x n
42

coborâte din planul desenat pe

baza prismei anvelopante

5.1. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 Din punctele obtinute
plecam catre
celalalt punct de fuga si
F M 90 M F 90
C D obtinem si

H max. x n
42
cea de a doua fatada a
corpului verde.

In acest caz fatada

corpului verde coincide cu
fatada anvelopantei
(prisma ce incadreaza
PERSPECTIVA toate
compăozitiei).
volume

F M 90 C
CORP VERDE IN PERSPECTIVĂ
M D F 90
H max. x n
42

5.1. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 F M 90 A M F 90

H max. x n
C D

H max. x n
42
F M 90 A M F 90

H max. x n
C D
PERSPECTIVA

H max. x n
42
F M 90 M F 90
CORP ROZ IN PERSPECTIVĂ

H max. x n
C D

H max. x n
42

5.2. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 PERSPECTIVA
F M 90 M F 90
CORP ROZ IN PERSPECTIVĂ

H max. x n
C D

H max. x n
42

5.2. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 •Clădirea desenată cu albastru are
înălțimea cea mai mică și nu are nicio
2.
1.
fațadă pe cele ale prismei anvelopante
•nSe măsoară din temă înălțimea
3.
acestei clădiri și se mărește de n ori,
F M 90 M F în
90perspectivă pe

H max. x n
C D după care se pune

H max. x n
verticala din A, obținându-se H max pe
4. muchia din A.

•Din punctul obtinut se duce o dreaptă

către punctul de fugă F
•Pe de alta parte prelungim fatada din
PERSPECTIVA dtrapta pana intersecteaza
anvelopanta (prisma ce integreaza
toate volumele) si rezulta punctul de
intersectie 2,
•Coboram din 2 o verticala si
2.
1. intersectam cu dreptele trasater din
3.
inaltime catre punctul de fuga F.
5.
•Va rezulta dreapta 3-4 ce reprezinta
F M 90 M F 90

H max. x n
C D inaltimea corpului albastru pe fatada
H max. x n
anvelopantei din stanga,
6.
4.
•Din punctele 3-4 plecam catre
punctul de fuga opus – F 90 si vom
obtine inaltimea corpului albastru,
reprezentat de segmental 5-6.

5.3. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 2.
1.

3. 5.

F M 90 M F 90

H max. x n
C D

H max. x n
4. 6.

•Apoi plecam din punctele 5-6 obtinute

anterior catre punctele de fuga F si
F90.
•Coboram din planul de pe cer douya
vertical din punctele de limita ale

PERSPECTIVA corpului albastru,

•Coboram din aceste puncte si
intersectam cu dreptele trasate
anterior din inaltimea corpului albastru
si obtinem prisma albastra in
2.
perspectiva.
1.

3. 5.

F M 90 M F 90

H max. x n
C D

H max. x n
4. 6.

5.3.2. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 2.
1.

3. 5.

F M 90 M F 90
C D

H max. x n
4. 6.

PERSPECTIVA
2.
1.

3. 5.

F M 90 M F 90
C D

H max. x n
4. 6.

5.3.3. CONSTRUCTIA INALTIMII OBIECTELOR

 VA MULTUMESC PENTRU
PERSPECTIVA ATENTIE!
NE VEDEM LA SEMINAR PE
GRUP!