1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Arhitectura vernacular I ntroducere in A rhitectura C ontemporana
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta
Lorenzo Ghiberti
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Arhitectura vernacular I ntroducere in A rhitectura C ontemporana
It isnt coolDATE; DEZVOLTARE;

to not know ATMOSFERA
what you are speaking about.
Arhitectura vernacular IAC
Performance recent ntr-un ora francez www.uauim.ro/departamentee/cursuri

ntrebndu-ne ce i-a determinat pe arhiteci s proiecteze ntr-un anume fel i
nu altul i ce au cutat s rezolve;
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA
Parcurgnd o istorie a profesiunii, ncercnd s nelegem motivaiile i
identificnd actualitatea, persistena, noutatea unor probleme/teme.
obiective:
- repere/ghidaje (nu firul
Ariadnei) de orientare n
peisajul labirintic al
profesiunii i al colii
(adic a ceea ce vei nva
6 ani)
- metoda:
ntrebndu-ne ce i-a
determinat pe arhiteci s
proiecteze ntr-un anume
fel i nu altul i ce au cutat
s rezolve?
parcurgnd o istorie a
profesiunii, ncercnd s
nelegem motivaiile i
identificnd actualitatea,
persistena, nouatea unor
probleme
- materiale didactice
curs; discuii; bibliografie
www.uauim.ro/catedra/
Labyrinth vor St. Lambertus, Mingolsheim
cursuri/iac
Echipa seminarii:
Radu Tudor PONTA
Irina BNCESCU
Daniela CALCIU
Anca CIOAREC
Irina POPESCU
Ioana ZACHARIAS-VULTUR
https://www.uauim.ro/
departamente/itcp/
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA discipline/IAC/
I
Arhitectura
ntroducere A
vernacular
in rhitectura C ontemporana
ARHITECTURA ?
O tiin/cunoatere a multor discipline i a erudiiei (scientia pluribus disciplinis & variis eruditionibus
ornata) se nate din practic (fabrica) i teorie/doctrin/discurs (ratiocinatio) Vitruviu (sec. I .Cr.)
Arta i tiina de a construi bine Eugne Emmanuel Viollet-le-Duc (sec XIX)
Muzic mpietritngheat romanticii germani (sec XIX)
Sec XX-XXI:
Activitatea antropogenetic prin care omul i construiete lumea i se construiete pe sine Francoise
Choay activitate uman permanent de edificare, de modelare i remodelare a cadrului de via (mediu
construit n interaciune cu cel natural), n conformitate cu modul de via specific al indivizilor i grupurilor
umane.
CONTEMPORAN ?
n acest curs, contemporan se va referi la perioada de la postmodernism nspre noi (adic ultimii 50 de ani. (A
se citi n NOTE DE CURS)
Dar cursul se va referi mai ales la contemporaneitatea anumitor probleme, unele de ultim or, altele vechi ct
arhitectura nsi.
IAC
Arhitectura vernacular
prezentul e fragil, e timpul pasajului continuu care se pierde n trecut i n care viitorul nu e, nc.
Trecutul, cel puin, are alura timpului depozitat.
Gabiel Liiceanu, ase dereglri contemporane,
http://www.contributors.ro/cultura/%c8%99ase-dereglari-contemporane/
TIMPURILE ARHITECTURII:
t.o arhitectura vernacular
t.1 arhitectura erudit: traditia clasic
t.2 marea schimbare: micarea modern
t.3 arhitectura contemporan

ARHITECTUL
Arhitectura vernacular Meterul i arhitectul
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA Mesterul anonim

si starhitectul
ARHITECTUL
Arhitectura vernacular Meterul i arhitectul
Mesterii colibei primitive; ilustratie la reeditarea De Mesteri-masoni trasand o ogiva Instrumentele specializate Alegoria arhitectului
arhitecura; 1521 gotica ale mesterilor/arhitectilor; modern care paraseste
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA gravura Spania, 1600 grota Evului Mediu pentru
lumina Renasterii; gravura
1568
ARHITECTUL
Arhitectura vernacular Arhitectul n sens modern

ARHITECTUL
35-25 .e.n. Vitruviu, De arhitecura libri decem (Cele
zece carti de architectura); reeditare ilustrata1521
tiina arhitectului e ntovrit de numeroase cunotine i de nvturi variate ; dup judecata ei se face
luarea n primire a tuturor lucrrilor executate de celelalte arte. Ea se nate din practic i din teorie. (I,1,1)
Practica e o experien continu i complet, obinut din prelucrarea cu minile a oricrui soi de materie, n
scopul de a-i da form. (I,1,2)
La rndul ei, teoria este ceea ce poate explica i demonstra lucrurile care se svresc, pe msura ndemnrii
i nelegerii. (I,1,3)
Astfel, arhitecii care, fr nvtur, au lucrat numai cu minile lor, n-au izbutit s-i ctige o autoritate pe
msura trudei lor, iar cei ce s-au ncrezut numai n calcule i scrieri par a fi urmrit o umbr, nu un lucru. (I,
1,4) Dar cei care le-au adncit pe amndou, ca nzestrai cu toate armele, au atins mai repede i cu
autoritate ceea ce i-au propus. (I,1,5)
ARHITECTUL
1442-52 / 1485, Leon Battista
Alberti De re aedificatoria,
Introduce arhitectul n rndul umanitilor, scotndu-l din categoria meteugarilor ACTUL DE NATERE
AL ARHITECTULUI MODERN.
Arhitectul devine o figur eroic, ca furnizor i pstrtor al culturii, care poate oferi comunitii urbane
(civitas) siguran i protecie, crend astfel condiiile pentru progresul social i intelectual.
ARHITECTUL
35-25 .e.n. Vitruviu, De arhitecura libri decem (Cele 1452, Leon Battista Alberti 1923- Le Corbusier, Vers
zece carti de architectura); reeditare ilustrata1521 De re aedificatoria, une architecture

1998, Rem Koolhaas,Bruce
Instrumentele specializate
Mau,Hans Werlemann, S M L XL
T.0
ARHITECTURA VERNACULARA
Arhitectura vernacular denumete arhitectura fr teorie, fr autor/arhitect (cu autor

anonim), fr proiect desenat, fcut direct de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializat a
unor meteri (conform tradiiei constructive i de via a locurilor).
Arhitectura cult/erudit este proiectat de un specialist, are un autor, care elaboreaz un

proiect, pe baza unei/unor teorii, a unei culturi specifice transmise prin diverse forme de
nvmnt.
De citit din breviar primele trei capitole:

Introducere moralizatoare;
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA Introducere n arhitectura contemporan i
T0 Arhitectura vernacular
Arhitectura vernacular Arhitectura vernacular i arhitectura erudit
Arhitectura vernacular denumete arhitectura fr arhitect, fr proiect desenat, fcut direct

de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializat a unor meteri (conform tradiiei
constructive i de via a locurilor).
Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna
transpunerea directa n forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor,
rezultate din modul de viata specific si din propriul sistem de valori.
In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea

individului in comunitatea sa si este direct influentat de valorile comune impartasite
de aceasta.
De aici rezulta att armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, ct si marea
unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. Tot un efect direct al acestui mod de a
construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural.
Arhitectura erudit/cult este proiectat de un specialist (cu o cultur specific, transmis

prin diverse forme de nvmnt), care elaboreaz un proiect este de autor.
Este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de
suscitare a respectului grupurilor rafinate, de elita, de a exprima individualitatea, de
dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata.
ntre utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun atat sistemul de
valori al unei culturi de specialitate, cat si un personaj arhitectul care o reprezinta.
Cultura de specialitate: unii antropologi o numesc o subcultura, n sensul ca este mai
putin decat acel ansamblu care nglobeaza toate manifestarile materiale si spirituale
ale unei societati, adica sensul larg al notiunii de cultura.
Ambele au o TRADIIE:
Arhitectura vernacular transmis oral i internalizat natural n comunitile respective;
Arhitectura cult/erudit transmis specialitilor/cunosctorilor prin cri/text i prin
nvmnt.
TEORETIC, ambele vor acelai lucru: un spaiu construit ct mai bun.
PRACTIC, rezultatele nu i rspund totdeauna.
Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac n Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul se odihneste ntr-o
pace profunda. Muntii si norii se reflecta n apa, la fel si casele, fermele si capelele, care nu par iesite din
mna omului, ci din acelasi atelier divin care a faurit si muntii si arborii, si norii si cerul. Dar ce este
aceasta? O nota falsa tulbura acordul. Printre casele taranilor, o vila lanseaza un strigat dezagreabil si
inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e nici
pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se face ca opera unui arhitect, bun sau prost, murdareste lacul?
Adolf LOOS, Architecture (1918),
n Paroles dans le vide (+ Chroniques ...Autres chroniques, Malgr tout), Editions Champ Libre, Paris, 1979
Criza arhitecturii culte:

- relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea
contemporana risca sa l distruga
- relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si
societate), relatie care repune mereu in discutie
modul in care eruditia arhitectului le raspunde.
Criza arhitecturii vernaculare:

- disparitia acestui mod direct de edificare in
societatea modern; specializarea;
- schimbarea modului de viata si a sistemului de
valori in societatile traditionale prin contactul cu
societatea moderna si contemporana;
- Nu tot ce produce vernacularul urban este
benefic pentru societate /comunitate
Pare ca e sortita muzeificarii pare depit
Arhitectura vernacular TRECUTUL
Muzeificare
patrimonializare,
protectia patrimoniului
PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor

care aparin colectivitii i sunt
administrate de ctre organele statului;
bun public. Bunuri spirituale care
aparin ntregului popor (fiind transmise
de la strmoi); motenire cultural;
prin extindere, bunuri spirituale, culturale
etc. care aparin omenirii ntregi.
Muzeul Satului, Bucuresti
Muzeul Satului, Bucuresti
T0 rmne contemporan
Arhitectura vernacular I VITALITATEA EI
Exista forme contemporane de vernacular

Ele sunt studiate si de la care se asteapta
anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile
utilizatorilor si la mediul natural.
CE PUTEM INVATA DIN ELE?

forme ale vernacularului de azi:
Arhitectura vernacular rural trait/viu
forme ale vernacularului contemporan:
Arhitectura vernacular urban trait/viu/activ/n construcie
Barriadas din Lima/Peru; (multumiri lui Peter Chambers, care a participat alaturi de locuitori la constructia lor)
Arhitectura vernacular trait/viu/activ/n construcie
Satul Buzescu: palatele tiganesti

de citit din Kastello, IglooMedia, 2008
Imagine din Cairo
studii Iosif Kiraly i arh. Mariana Celac
Triaj, 2008-2009
Arhitectura vernacular I VITALITATEA EI
Exista forme contemporane de vernacular

Ele sunt studiate si de la care se asteapta
anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile
utilizatorilor si la mediul natural.
CE PUTEM INVATA DIN ELE?

locuitorul are drepturi / o modestie a
Arhitectura vernacular arhitectului n proiect n raport cu locuitorul
Tomislav Paveli & Robert Loher / Zagreb
My Little House, My Little Freedom project
E dificil, aici sau aiurea, s faci arhitectur serios. Opere excepionale se mai fac nc, dar parc din nlimi astrale, ca
printr-un miracol scpate nevtmate de realitate. i cam cum artm noi? Speriai de moment i dezorientai de limitarea
propriilor posibiliti, suntem frustrai, resentimentari, mizerabili, resemnai... dat fiind faptul c ntmplri exterioare ne in
ntr-o stare de permanent tensiune, pentru c insecuritatea nu e numai la granie ci n propriile case, pentru c lumea nu
seamn, la niciun nivel, cu cea din visele noastre.
De aici se nasc cteva ntrebri:
1/ ce fel de arhitectur ar trebui s creem astzi, adic ce ar trebui s cutm cnd e vorba de spaiu? ;
2/ cine sunt "ceilali", cei pentru care lucrm arhitectura? ;
3/ cine sunt eu, "arhitectul cu diplom"? ;
4/ cine trebuie s rspund acestor ntrebri?
Tomislav Paveli & Robert Loher /
Zagreb
My Little House, My Little Freedom
project
E de prisos s repet, dar o fac: nu exist, nici aici, nici aiurea, vreo "axiom" comun acceptat pentru crearea i evaluarea
arhitecturii. Mai precis, nu exist axiom care s poat fi compromis. Un cadru legal nu poate fi o garanie suficient,
pentru c se schimb prea des i chiar pierde sensul realitii, ceea ce se ntoarce mpotriva celor de care ar trebui s aib
grij, mai ales cnd o face n urma unui mandat acordat.
Este perfect justificat, atunci, s ne ntrebm de modelul propriei munci arhitecturale. Aceasta e cu att mai necesar cu ct,
absena unei reale interconectiviti ntre asociaiile profesionale i comunitile locale, face din scopul activitii noastre o
afacere personal, adic relativ. De aici, terenul practicii de arhitectur devine alunecos dac definim arhitectura o
activitate social n spaiu.
...in a country with a little more than 4.000.000 inhabitants, more than 700.000 buildings had
been built illegally...
Or, since we share Juhani Pallasmaa's view

about the difference between the notions house
and home, that is, designer and dweller, we
decided not to make any design decisions that
we could not make.
In other words, given the fact that our client is
hypothetical and that we respect the priority of
his/her real (albeit unknown) needs, we as
designers cannot make decisions about issues
that are architecturally less important (or
unimportant), but that may be important to the
dweller, like, for example, what the bedroom
looks like.
TIP A
TIP B
UN EXEMPLU
TIP C
Arhitectura vernacular Permanenta actualitate a vernacularului
TOTDEAUNA ARHITECTURA ERUDIT
A NVAT CEVA DIN ARHITECTURA
VERNACULAR.
ARHITECTURA VERNACULARA CA
INSPIRATIE PENTRU ARHITECTURA
CULTA/ERUDITA:
- ca sursa a arhitecturii erudite

- ca optiune individuala
- cautarile nationale programatice n
arhitectura sec. XIX-XX: arhitectura neo-
romneasca / cautarea specificului national,
regional si universal
- regionalismul critic
- cercetarea antropologica ca fundament al
proiectului
ca inspiratie pentru arhitectura culta
Arhitectura vernacular origine a arhitecturii culte
Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Vitruvius De arhitectura, sec 1 i.e.n. reeditata si ilustrata de Cesare Cesariano, 1521.
Arhitectura vernacular optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest
Arhitectura vernacular cautarile nationale programatice:
Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886
Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
1892 - coala (privata) de arhitectur nfiinat de

Societatea Arhitecilor Romni
1897 - coala Naional de Arhitectur, secie a
colii de Belle-Arte din Bucureti
1916-27; 1960-70 - Construcia actual
15 iulie 1931 - reglementa dreptul purtrii titlului

i exercitrii profesiei de arhitect n Romnia.
Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927
REGIONALISMUL CRITIC
un demers care incearca sa contracareze uniformizarea,
pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor
datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii,
folosind fortele contextuale care dau sens si semnificatie
unui loc.
Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane

Lefaivre. Reluat de Kenneth Frampton in "Towards a
Critical Regionalism: Six points for an architecture of
resistance." El pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur:
Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi
timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita dar sa
fii si parte a unei civilizatii universale.
Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte

arhitectura moderna pentru calitatile sale care
progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare
pe raspunsurile particulare la context. Accentul trebuie
pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice
mai degraba decat pe scenografie si pe simtul tactil, pe
materialitate, mai degraba decat numai pe vizual.
Se distinge de regionalism, care incearca in mod

programatic sa realizeze o coresondenta directa cu
arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in
mod constient la universal.
Arhitectura vernacular regionalism critic
Dominus Winery,
arh. Herzog & de Meuron,
1996-1998
Arhitectura vernacular regionalism critic:
Dominus Winery,
1996-1998
Amenajare loc de mbiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 /
SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE

PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 / SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE
Dominus Winery,
1996-1998


Dominus Winery,
1996-1998
Centrul cultural J-M Tjibaou,

arh. Renzo Piano,
1998

arh. Renzo Piano,
1998

arh. Renzo Piano,
1998
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/
Arhitectura vernacular erudita si cea vernaculara
FORME DIRIJATE DE VERNACULAR:
- participarea
- community architecture
- flexibilitatea/adaptabilitatea in utilizare
- presiunea pentru decizii urbanistice
permanenta actualitate a vernacularului

forme ale arhitecturii vernaculare de azi:
Arhitectura vernacular trasmiterea i revigorarea cunostintelor traditionale
Am avut ansa de a putea s-mi dedic o bun parte a vieii profesionale militante unei aventuri: creaiei i
dezvoltrii Ecomuzeului Alsaciei. ntr-o continu micare pn n 2006, acest proiect permite conjugarea
unui puternic elan colectiv i al unei pasiuni personale.
i nu am renunat nici la gustul de a transmite istoria i cunotiinele zise tradiionale i de a le lega de
problemele culturale i sociale actuale.
Niciuna dintre convingerile mele legate de eficacitatea sectorului asociativ n eserea unor legturi ntre
oameni dincolo de antagonismele sociale, n detectarea unor nevoi noi, n capacitatea de a face, de a se
repune n discuie i de a gestiona nu a fost slbit
Nimic din ce am fcut, nu am fcut singur i singur, nu a fi fcut nimic.
http://www.marc-grodwohl.com/marc-grodwohl-se-prsente/marc-grodwohl-se-prsente
www.arhiterra.ro
Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa

catorva arhitecti membri ai Ordinului Arhitectilor
propunind un subiect de gandire sensibil si bine venit
pentru locuirea contemporana si actuala politica de
mediu: tehnici traditionale de construire, materiale
naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a
resurselor.
Functioneaza ca o umbrela pentru initiative, asocieri
sau indivizi cu pozitii inrudite.
Discutiile si prezentarile cu teme diferite organizate de-
a lungul anului au fost completate de ateliere practice
imprastiate prin diferite zone si medii. Ele au inceput
din intentia de a incerca si cunoaste tehnici de
construire din pamant, dar au adus in discutie multiple
implicatii printre care cea umana relatia dintre
arhitectul scolit si mesterii mostenitori ai unor traditii
aproape disparute, cea a responsabilitatii fata de copiii
deschisi sa invete, a cooperarii intre numerosi oameni
de profesii si din medii diferite, etc. Puterea
experimentelor si a exemplelor initiate abia o intuim
astazi.
Recuperarea meteugurilor tradiionale
coala de la Buneti
Scoala propune tnarului orasean sa redescopere mediul rural n specificitatea lui artistica,
economica, pastorala, si sa ntlneasca natura, nu ca pe un bun de consum ci ca pe un mediu de
viata. Participantii la scoala de vara se vor organiza singuri n cadrul unei tabere de corturi,
crendu-si conditiile de viata si cadrul de desfasurare al activitatii.
www.comunicatedepresa.ro/
SCOALA_DE_LA_BUNESTI,_tabara_de_arhitectura_a_Fundatiei_Calea_Victoriei
Recuperarea specificului local rural:
Arhitectura vernacular Grupul de lucru RURAL
Ordinul Arhitecilor din Romnia anun nfiinarea Grupului de lucru "RURAL" i lanseaz
invitaia de a transmite la adresa anamariagoilav@oar-bucuresti.ro sugestii i informaii cu privire
la iniiative i posibile ci de urmat n activitatea grupului.
Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

- protejarea i promovarea specificului local;
- resuscitarea tehnicilor ancestrale cu materiale de construcie naturale, n spiritul protejrii
mediului i al dezvoltrii durabile;
- asisten n elaborarea documentaiilor i a procedurilor necesare, n baza crora se avizeaz
proiectele elaborate n cadrul Planului Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020.
erudita si cea vernaculara PARTICIPAREA
arh. Hassan Fathy (1900-1989)

Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980
Arhitectura vernacular erudita si cea vernaculara PARTICIPAREA
Rural Studio,
fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee
si D.K. Ruth,
atelier de proiectare si constructie condus de
Auburn University in scopul de a-i invata pe
studenti despre responsabilitatile sociale ale
profesiei in paralel cu / prin constructia de
case sanatoase, bine construite si inventive
pentru comunitatile sarace din vestul
Alabamei (Black Belt)
Rural Studio a construit peste 80 de case si

proiecte civice.
arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009
Practici urbane contemporane ca surse de
Arhitectura vernacular inspiraie pentru proiectul de via n ora
Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5
Generatorul de Spatiu Public, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect din cadrul programului Magic Blocks (www.e-zeppelin.ro/magic-blocks)
Arhitectura vernacular inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect
Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth
DEMOCRATIZAREA DECIZIILOR
PENTRU ORA
Pe ruina serelor, noi vrem parcul tuturor

Mmici i copii au ieit n strad pentru a cere un
parc public in Prelungirea Ghencea.
Acesta a fost cel de-al cincilea protest al
locuitorilor din Prelungirea Ghencea dar cu
siguran nu va fi si ultimul. Cetenii vor continua
sa preseze autoritile pentru realizarea parcului
precum si pentru modernizarea infrastructurii
stradale prin lrgirea strzii principale la 4 benzi de
circulaie, cu trotuare pietonale, piste pentru
biciclete si pod peste Soseaua de Centur.
19. 09. 2015

Grupul de iniiativ Prelungirea Ghencea
https://www.youtube.com/watch?v=iWsXq1Li_e4&feature=youtu.be
T0 rmne contemporan
Oraul v rmne a doua coal,
COALA PERMANENT
Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5

1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura vernacular I ntroducere in A rhitectura C ontemporana

It isnt coolDATE; DEZVOLTARE;

Performance recent ntr-un ora francez www.uauim.ro/departamentee/cursuri

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA Mesterul anonim

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Arhitectura vernacular denumete arhitectura fr teorie, fr autor/arhitect (cu autor

Arhitectura cult/erudit este proiectat de un specialist, are un autor, care elaboreaz un

De citit din breviar primele trei capitole:

Arhitectura vernacular denumete arhitectura fr arhitect, fr proiect desenat, fcut direct

In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea

Arhitectura erudit/cult este proiectat de un specialist (cu o cultur specific, transmis

Criza arhitecturii culte:

Criza arhitecturii vernaculare:

Pare ca e sortita muzeificarii pare depit

PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor

Muzeul Satului, Bucuresti

Muzeul Satului, Bucuresti

Exista forme contemporane de vernacular

CE PUTEM INVATA DIN ELE?

Satul Buzescu: palatele tiganesti

Imagine din Cairo

Exista forme contemporane de vernacular

CE PUTEM INVATA DIN ELE?

Or, since we share Juhani Pallasmaa's view

- ca sursa a arhitecturii erudite

Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886

Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

1892 - coala (privata) de arhitectur nfiinat de

15 iulie 1931 - reglementa dreptul purtrii titlului

Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927

Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane

Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte

Se distinge de regionalism, care incearca in mod

Amenajare loc de mbiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de mbiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de mbiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de mbiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Centrul cultural J-M Tjibaou,

Centrul cultural J-M Tjibaou,

Centrul cultural J-M Tjibaou,

permanenta actualitate a vernacularului

Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa

Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

arh. Hassan Fathy (1900-1989)

Rural Studio a construit peste 80 de case si

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth

Pe ruina serelor, noi vrem parcul tuturor

19. 09. 2015

S-ar putea să vă placă și