Sunteți pe pagina 1din 22

U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 1
ELEMENTE INTRODUCTIVE
-Domeniul de studiu al morfologiei -Tip/arhetip/prototip -Forma urbana

ORASUL

Orasul ca forma de asezare si organizare a vietii Cea mai evoluata forma stabila in timp - in evolutie constanta Trasaturi speciale fata de alte asezari: densitatea cladirilor confort transport, dotari, standing de locuire reprezentativitate ambianta specifica, estetica amenajarilor si cladirilor oportunitate pentru propria viata social, economic, etc

Orasul

CADRU (relativ) FIX cladiri, strazi, parcele CADRU MOBIL viata urbana- activitati, relatii

ORASUL NU ESTE suma formelor sale, este mai mult decat suma partilor lui

ORASUL

= FORMA URBANA + SEMNIFICATIE + TIMP

Timpul ca factor care conduce la schimbari lizibile ale formei urbane


FORMA URBANA are 2 acceptiuni - ca aparenta, infatisare a unui obiect - ca mod de organizare dinamica a elementelor din care se compune un obiect (aici: orasul)

Diferenta intre:

Forma statica nu se schimba in timp Forma urbana dinamica (metabolica) se


schimba in timp

EVOLUTIE, MUTATII, METAMORFOZE ALE ORASULUI LA SCARI TEMPORALE DIFERITE (ani, decenii, secole)

Orasul obiect de studiu viu,


in permanenta transfomare

Nu poate fi controlat total, NU POATE FI REGLEMENTAT definitiv (autoritarismul il distruge)

ORASUL = UN ORGANISM spontan si proiectat forma cadrului construit (forma urbana) + relatiile fizice dintre case + relatiile dintre diferite forme ale caselor de-a lungul timpului + relatia formei casei cu felul in care ea este folosita

MORFOLOGIA URBANA
MORFOLOGE = < fr. morphologie, cf. gr. morphe form, logos studiu

Morfologie urbana = studiul analitic al formei urbane si al regulilor de modificare a acestei forme Tipologie urbana = stiinta elaborarii tipurilor de forme urbane
facilitand analiza morfologica, prin clasificarea elementelor ce o compun
aparuta in 1841 in cadrul stiintelor umaniste

Exista morfologie in domenii diverse- biologie, lingvistica, sociologie, geo-morfologie, muzica.

Ansamblul formelor urbane in cadrul unei structuri urbane constituie forma urbana.
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

- analiza formelor urbane - genealogia formelor = depistarea claselor de genealogii (devenirea in timp a formelor) - identificarea tipurilor formale (istorice, structurale, functionale, estetice) - tipologizarea (clasificarea tipurilor dupa criterii )

Diferitele forme constitutive ale orasului se influenteaza reciproc, capata sens prin interactiune, si dau

sens ansambului din care fac parte.

Forma urbana participa la

identitatea orasului.
Forma urbana nu e doar un rezultat al proceselor materiale.

Forma urbana nu e doar forma tridimensionala, exterioara a cadrului construit. Forma urbana reflecta atat procesele materiale cat si pe cele spirituale ale omului in relatie cu spatiul de viata.

MORFOLOGIA URBANA

LECTIA TRECUTULUI

= obiect de cercetare initial pentru geografii francezi si englezi intre cele doua razboaie modiale
***1881 Patrick

Geddes - parintele urbanismului modern

Importanta contextului pentru obiectul de arhitectura Contextul regional - urbanism contextual (organic) Urbanism tehnic (reglementar) vs. urbanism formal (arta urbana) Urbanism structural - sistemic

2008

*** devine apoi obiect de cercetare pentru istorici ai orasului, arhitecti si urbanisti *** Pierre Lavedan viziune cvasi arheologica asupra formei urbane *** dupa al 2-lea razboi mondialplanificarea dupa principii fuctionaliste a redus interesul pentru morfologie

Pericolul reducerii morfologiei la studiul exclusiv al formelor urbane patrimoniale = Pericolul muzeificarii oraselor (mai ales a centrelor vechi) dintr-o prea rigida viziune patrimoniala asupra formei urbane inteleasa doar ca obiect de conservare

*** Italia- o alta scoala a morfologiei urbane

istoria formei urbane

- ca reactie la

modul de planificare foarte rigid al anilor 1950-60 Saverio Muratori, studiind si predand in Venetia si Roma - opera de teoretizare o istorie operativa si activa capabila de a orienta actiunile din prezent

dupa 1970
Gianfranco Caniggia, Camillo Sitte (Arta construirii oraselor)

Tip + mofologie urbana / parcelar + trama stradala + sistem construit teoretizari de maniera stiintifica in relatie cu scara urbana
Jean Castex, Philippe Panerai Manuel de Sola-Morales - Spania Barcelona

tip / prototip / arhetip

TIPUL =

Un element care reprezinta trasaturile esentiale ale obiectului respectiv


Element de referinta Trebuie extras din analiza la o scara larga
RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR

TIPUL in cadrul formei urbane

teoretic

Ex. Locuinta cuplata

concret

Ex. Locuinta alipita

Tipuri de orase cu structura urbana radio-concentrica (evolutii si scari diferite)

Analiza tipurilor concrete >>> tipul teoretic / schematic

PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serie

Defineste un model de evolutie Se impune prin reprezentativitate, valori, calitate Este recunocut pe scara larga

ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei

Garden City - Ebenezer Howard

Karlsruhe ARHETIPUL se poate verifica atat in ansamblu, cat si in detaliu

Tipologii forme compuse

Exemple

Exemple

Theo van Doesburg (1918) si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):

Exemple

Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

Tipologii teoretice

Exemple

Relatia cladirilor de locuinte colective cu spatiul verde insotitor

Insular ordonat

Linear directionat

Alveolar deschis

Alveolar deschis- multiplu

Alveolar inchis

Alveolar dinamic

Sistemele componente ale tesutului urban

Morfo- tipologia SPATIULUI URBAN Morfo- tipologia TESUTULUI URBAN


Morfologia sistemelor componente ale tesutului urban CONSTRUCTII PARCELE STRAZI TROTUARE SPATII PLANTATE

+
RELATIILE
DINTRE ACESTE COMPONENTE

FORMA URBANA - sistem expresiv original autonom, diferit de alte sisteme de expresie a umanitatii (arta, mitologia, limbajul)