Sunteți pe pagina 1din 2

1.LUCRUL MECANIC VIRTUAL.

Considerand o
structura (ansamblu de corpuri legate) actionata
de un sistem de forte in echilibru, structura nu
se misca. Se poate imagina ca independent de
actiunea fortelor exterioare se poate da
sistemului o deplasare mica compatibila cu
legaturile, aceasta deplasare mutand sistemul
dintr-o pozitie infinit vecina. Deplasarea data se
numeste deplasare virtuala. Parcurgand aceasta
deplasare virtuala, fortele din sistem produc un
lucru mecanic. Lucru mecanic elementar ce se
numeste lucru mecanic virtual. Deplasarea
virtuala este o deplasare imaginara, permisa de
legaturile din sistem, infinit mica, independenta
de actiunea fortelor exterioare care se gasesc in
echilibru.
2.FORMULAREA LUI DESCARTES.
Considerand o forta P aplicata in pct.i, ce se
deplaseaza din i in i cu marimea ds, forta
produce un lucru mecanic elementar. Marimea
lucrului mecanic rezulta: dL = P x ds; dL = P x
ds x cos(P,ds) = P x dsp; dsp se numeste
proiectia deplasarii pe directia fortei. Rezulta ca
lucrul mecanic virtual este: nul cand deplasarea
puntului se face pe perpendiculara la suportul
fortei [cos(P,ds)=cos90=0]; este pozitiv cand
deplasarea corespunzatoare se face in sensul de
actiune a fortei.
3.FORMULAREA LUI BERNOULLI. In cazul
in care avem un sitem de forte Pi, aplicate in punctele i, care parcurg deplasarile dsi, rezulta: dL = Pi x dsi
dL = Pi x dsi x cos(Pi,dsi) = Pi x dsip
unde dsip repr.proiectiile dsi pe suportul
fortelor.

5.ECHILIBRUL ROTATIONAL.FORTE
PARALELE.CUPLURI DE FORTE.CENTRUL
FORTELOR PARALELE.CENTRUL DE
GREUTATE BERNOULLI. Conditiile de echilibru:
-rezultanta sistemului de forte aplicate pe
corp=0; -proiectiile rezultantei in sistemul de
referinta sa fie nule; -momentul tuturor fortelor
(al rezultantei) fata de un pct fix=0.
R=0 x= xi = f x cos alfa=0; y= yi = fi x
sin alfa = 0;
xi = 0; yi = 0
Mr = 0; M=mi =0
a)sisteme de forte paralele

R=F1=F2; C=centrul de forte paralele;


R=F1+F2
a1=(f2/R)x a; a2=(f1/R)x a
Considerand 2 forte paralele de acelasi sens dar
de marimi diferite, marimea rezultantei se
obtine insumand marimile celor 2 forte.
b)cupluri de forte

O deplasare distincta a sistemului, compatibila cu


legaturile, se numeste grad de libertate.
9.SISTEME DE STABILIZARE A STRUCTURILOR
PE CABLURI.
Stabilizarea prin greutate: -stabilizarea prin agatarea
la partea inferioara a cablurilor unor elem.grele
(grinzi sau elem.de acoperire) care in conditii
normale de incarcare produc in cablurile portante
intinderi; -prin agatarea elem.grele (grinzi sau
elem.de acoperire) actiunea vantului nu reuseste sa
ridice aceste sisteme, producand doar o diminuare a
starii de intindere din cabluri

Asezarea sist.de acoperire deasupra cablurilor: -prin


pozitionarea elem.grele de inchidere deasupra
sistemului portant de cabluri, actiunea vantului este
anulata de greutatea proprie a acestora

Boltile in leagan, dupa forma arcelor pe care le


genereaza sunt de tipul: -boltilor in plin cintru;
-bolti plate; -bolti policentrice.
Boltile lungi in leagan sunt sensibile la incarcari
concentrate, coaja subtire a acestora isi pierde
usor stabilitatea, bolta deformandu-se,
fen.purtand numele de VOALARE. Pt.a impiedica
voalarea romanii au realizat bolti cilindrice
asezate pe arce, noul sistem purtand numele de
bolta in leagan pe arce dublouri. (arcele dublouri
sunt fie la intradosul boltii, fie la extradosul
acesteia).
Daca rotim un arc in jurul unui ax ce trece prin
cheia acestuia, se obtine o cupola. Cupola
trebuie sa reazeme pe tot conturul, dificila fiind
ridicarea acesteia deasupra unor pereti ce
delimiteaza un contur patrat sau dreptunghiular.
In situatia simpla de ridicare deasupra unui
contur patrat, pt.a putea fi rezemata, intre
contur si cupola trebuie sa fie introduse
elem.intermediare de racordare ce poarta
numele de PANDANTIVI.
9.SISTEME DE STABILIZARE A
STRUCTURILOR PE CABLURI. Stabilizarea prin
asociere de cabluri:
Roata de bicicleta:

Stabilizarea prin asociere de cabluri:

4.SUPRAFETE SPATIALE OBTINUTE PRIN


CUTARE, COMPORTAREA SUB INCARCARE.
PLANE. Spor de rigiditate obtinut prin: -cutarea
unei foi de hartie; -adaugarea unor frontoane la
capete. Modul de comportare: -perpendicular pe
directia de rezemare suprafetele delimitate de
liniile de pliere sunt solicitate asemanator unor
placi inclinate; - pe directiile de rezemare
suprafetele cuprinse intre dolii si coame se
comporta asemanator unei grinzi simplu
rezemate.
CILINDRICE. Spor de rigiditate obt.prin:-rularea
unei foi de hartie; -desfacerea ruloului si
transf.acestuia intr-un sir de segmente
cilindrice; -adaugarea unor frontoane la capete.
Comportarea sub incarcare a cilindrilor poate fi
explicata mai usor in situatia inlocuirii acesteia
cu o structura cutata. Se poate observa ca:incarcarile se concentreaza pe cutele rigide
-mentinerea formei este asig.prin timpanele de
capat.
INTERSECTII DE SUPRAFETE CILINDRICE. bolti
cu muchii intrande; -cupole fatetate; -intersectie
spatiala de cilindri
SUPRAF.CILINDRICE CU DUBLA CURBURA. o
suprafata cilindrica fara timpane nu are
capacitate portanta; -supraf.cilindrica curbata si
in sens longitudinal, datorita curburii duble, are
o rigiditate suplimentara; -asocieri de cilindri cu
simpla si dubla curbura.

d=brat de parghie
-un sistem de 2 forte paralele egale si de sens
contrar
-nu produce translatie, ci doar un efect de
rotatie asupra corpului pe care actioneaza
F x ra + (-F) x rb = Fx (rA rB) = F x AB
Marimea momentului cuplului
F x AB x sin alfa = F x d
Momentul cuplului nu depinde de pct 0, fiind un
vector liber
c)centrul fortelor paralele

F1 x a1 = F2 x a2; F1 x A1C = F2 x A2C


a1/a2 = F2/F1
Daca doua forte paralele se rotesc cu un unghi
teta, R sistemului se roteste de asemenea cu un
unghi teta.
6.PRINCIPIUL ENERGIEI POTENTIALE
MINIME LAGRANGE
Admitand ca raportat la un anumit nivel de
referinta, toate corpurile poseda o anumita
energie de pozitie datorita tendintei lor naturale
de cadere, acestea incearca sa isi aduca
centrele de greutate in pozitia cea mai joasa,
deci sa micsoreze la maximum energia lor
potentiala. Rezulta ca echilibrul este caracterizat
de o valoare minima a energiei potentiale.
7.EFORTURI SECTIONALE INTERPRETAREA
RELATIILOR INTRE INCARCARI. Interpretarea
relatiilor diferentiale intre incarcari si eforturi
sectionale.
Cazul unei incarcari verticale uniform distribuite:

-in cazul incarcarilor verticale de sus in jos cablul A


este intins
-in cazul incarcarilor aerodinamice de jos in sus
cablul B este intins
-in ambele situatii montantii sunt comprimati

10.CRITERII ALE STABILITATII ECHILIBRULUI.


ECHILIBRUL SI CENTRUL DE GREUTATE
FORMULATE DE FRATII BERNOULLI. PRINCIPIUL
ENERGIEI MINIME IN FORMULAREA LUI
LAGRANGE.
In functie de pct de agatare echilibrul poate fi:
-stabil, cand pct.de agatare e deasupra centrului de
greutate; -instabil, cand pct.de agatare e dedesubtul
cg; -indiferent,cand pct.de agatare coincide cu cg.
Fratii Bernoulli: pozitia centrului de greutate este
fundamentala in problema echilibrului => pozitia de
echilibru este aceea pt.care cg vine sa ocupe
pozitiile cele mai joase.
Lagrange: Amintind ca raportat la un anumit nivel
de referinta, toate corpurile poseda o anumita
energie de pozitie (potentiala) dat.tendintei lor
naturale de coborare, acestea incearca sa si aduca
cg in pozitia cea mai joasa, deci sa micsoreze la
maximum energia lor potentiala. Acest echilibru este
caracterizat de o valoare minima a energiei
potentiale.
11.SUPRAFETE SUBTIRI OBTINUTE PRIN
TRANSLATIE
(suprafata
cilindrica)
(suprafata
conoidala)
(conoid)
(paraboloid
hiperbolic)

p=p x dx
-proiectie pe orizontala; -N+N=0; N constant
-proiectie pe verticala; T-p x dx T dT =0;
dT/dx = -p
-momente (fata stanga); M+p x dx x dx/2 + T x
dx + dT x dx M dM = 0; dM/dT
Cazul unei incarcari concentrate pe element:

Ex.:church Overland Park Kansas, Montevallo


Road Birmingham Alabama
Cupole fatetate:

Suprafete cilindrice cu dubla curbura:


O suprafata cilindrica
fara timpane nu are
capacitate portanta.

-in dreptul unei sarcini concentrate in diagrama


T apare un salt egal cu sarcina, salt indreptat in
directia acestuia
-deoarece in aceasta sectiune forta taietoare
variaza brusc in diagrama M apare un varf, in
aceasta diagrama inclinarea tangentei variaza
brusc.
8.CONTROLUL ALCATUIRII STRUCTURILOR.
Conditia de fixare a solidului rigid in plan: -3
legaturi plasate in 3 pcte obtinand 3 reazeme
simple ale caror directii sa nu fie paralele sau
concurente intr-un pct.; -3 legaturi plasate in 2
pcte obtinand un reazem simplu si unul
articulat; -3 legaturi grupate intr-un pct =>
incastrare
Mai multe corpuri se pot asocia intre ele
formand un ansamblu (o structura). Legarea
unui corp rigid de baza de sprijin se poate

(supraf.cilindrica) (paraboloid eliptic) (paraboloid


hiperbolic)
12.SUPRAFETE SUBTIRI DE ROTATIE
(cilindru)
(conuri)
(hiperboloid de
rotatie)

Farfuria:

realiza prin introducerea a 3 legaturi simple (3


penduli). legarea a 2 corpuri se poate face prin
3 legaturi simple; -3 corpuri pot fi legate 2 cate
2 prin articulatii (se obtine o schema
triunghiulara care geometric este
indeformabila). In situatia in care cele 3
articulatii se gasesc pe aceeasi dreapta,
sistemul are posibilitati de miscare, fiind cu
forma critica. l = 3 x (C-1)
-sistemul obtinut trebuie sa fie legat de baza de
sprijin
-legarea in plan se poate face cu 3 leg.notate cu
r (nr.de leg.exterioare r = 3); l+r=3 x c
-3+3=3xc; l+r=3xc => d=l+r-3c. Relatia
obtinuta sta la baza identificarii tipului de
structura.
d=0 => structura fixata in plan
d>0 => structura are posibilitatea de miscare =
mecanism (deplasari compatibile cu legaturile)
d<0 => structura fixata in plan cu mai multe
legaturi decat minim necesare = ansamblu
static nedeterminat

13.FORME STRUCTURALE AVAND LA BAZA


ARCUL
Sisteme de boltire avand la baza arcul. Daca
translatam un arc obtinem un cilindru sau o bolta
cilindrica => trecerea de la un elem.liniar la unul
spatial. Cel mai simplu sistem de boltire are la baza
arcul, noul sistem comportandu-se asemanator
arcului. Bolta cilindrica obt.prin insiruire de arce
poarta numele de BOLTA IN LEAGAN. Comportarea
unei bolti in leagan este conditionata de modul in
care caramizile ce o alcatuiesc sunt tesute intre ele:
-daca caramizile NU sunt tesute in lungul boltii, bolta
astfel rezultata descarca pe o singura directie, aceea
dupa care sunt asezate arcele; -daca caramizile sunt
tesute in lungul boltii, bolta astfel realizata descarca
pe ambele directii, bolta fiind mai rezistenta decat in
prima situatie.