Sunteți pe pagina 1din 1

Teorema lui Varignon In situatia in care asupra unui punct material actioneaza un system de n forte care admit o rezultanta

R, suma momentelor sistemului de forte fata de un punct fix este egala cu momentul rezultantei. ** Principiile fundamentale ale staticii: 1.echilibrul la translatie 2.echilibrul la rotatie onditiile de echilibru: !rezultanta sistemului de forte aplicate pe corp " # !momentul tuturor fortelor $al rezultantei% fata de un punct fix " # R"# x"&xi"&fi x cos'lfa"# (r"#$fata de un punct fix% y"&yi"&fi x sin'lfa"# ("&(i"# a.sisteme de forte paralele a1"$f2)R% x a a2"$f1)R% x a b.cupluri de forte * x ra +$!*% x r," * x $r'!a,%" * x ', (arimea momentului cuplului: * x ', x sin'lfa" * x d (omentul cuplului nu depinde de #, momentul fiind un -ector liber. c.centrul fortelor paralele .aca doua forte paralele se rotesc cu un unghi /$taiat%, R sistemului se roteste deasemenea cu un unghi /$taiat%. .aca scriem echilibrul momentelor fortelor fata de pct , obtinem: *1 x '1 " *2 x '2 '1 )'2 "*2)*1, " centru al fortelor paralele. d. entrul de greutate. !daca sectiunea are un ax de simetrie ...poz cg se gaseste pe acesta !daca sectiunea are 2 axe de simetrie.... cg la intersectia dintre ele Echilibrul solidului rigid legat. 'xioma legaturilor:orice legatura geometrica poate fi inlocuita cu o forta denumita forta de legatura" reactiune. Punctul material, eliberat de legaturi, actionat e forte date si de forte de legatura $reactiuni% este echi-alent din punct de -edere mecanic cu solidul rigid supus la legaturi. 0olidul rigid, eliberat de legaturi, actionat de forte date si de reactiuni este echi-alent din punct de -edere mecanic cu solidul rigid supus la legaturi. 'ctiune)Reactiune Reazem simplu....impiedica deplasarea pe -erticala Reazem articulat ....impiedica deplasarea pe oriz si pe -ert Incastrarea ....impiedica depl pe oriz, -ert si rotirea Structuri static determinate nr necunoscutelor+ nr ecuatiilor de echilibru !1 reazeme simple !o articulatie si un reazam simplu !o incastrare a unui capat liber.... Structuri static nedeterminate 2r necunoscutelor nu este egal cu nr ecuatiilor Controlul alcatuirii structurilor conditia de fixare a solidului rigid in plan: !1 legaturi plasate in 1 puncte obtinand 1 reazeme simple ale caror directii sa nu fie paralele sau concurente intr un punct. !1 legaturi plasate in 2 puncte obtinand un reazem simplu si unul articulat !1 legaturi grupate intr un punct...incastrare *orma critica3 ! in situatia in care cele 1 articulatii se gasesc pe aceiasi dreapta4 articulatia contrata are mici posibilitati de miscare, sistemul obtinut este impropriu de folosit...0I05&( */R(' RI5I ' ! Pentru a ascocia un corp la altul sunt ne-oie de 1 legaturi 6eneralizand pentru c corpuri a-em ne-oie de l legaturiinterioare l " 1 x $c!1% !stemul obtinut trebuie sa fie legat de baza de spri7in !legarea in plan se poate face cu 1 leg notate cu r, reprezentand numarul de legaturi exterioare r " 1 l+r"1xc81+1"1xc l + r " 1 x c....rezulta d = l + r 3c ... relatia obtinuta sta la baza identificarii tipului de structura d = 0 ...structura fixata inplan d mai mic ca 0 ...structura are posibilitatea de miscare = mecanism d mai mare ca 0 ...structura fixata in plan cu mai multe legaturi decat minim necesare=ansamblu static nedeterminat ca ul d mai mic ca 0....structura are posibilitatea de deplasare ...deplasarile ce se pot reali a se numesc deplasari compatibile cu legaturile ...deplasarile nepermise se numesc deplasari incompatibile cu legaturile ! deplasare distincta a sistemului" compatibila cu legaturile" se numeste grad de libertate. #ucru mecanic $irtual onsiderand un ansamblu de corpuri legate $o structura%actionata de un sistem de forte in echilibru......structura nu se misca. 0e poate imagina ca independent de actiunea fortelor exterioare se poate da sistemului o deplasare mica compatibila cu legaturile, aceasta deplasare mutand sistemul intr o pozitie infinit -ecina, deplasarea data se numeste deplasare -irtuala. .eplasarea -irtuala este o deplasare imaginara, permisa de legaturile sin sistem, infinit mica, independenta de actiunea fortelor exterioare care se gasesc in echilibru. *ormula lui .escartes: parcurgand deplasari -irtuale, fortele din sistem produc un lucru mecanic elementar care se numeste 9ucru mecanic -irtual. *ormula lui ,ernoulli$utilizand lucru mecanic -irtual%: conditia necesara si suficienta pentru echilibrul unui sistem material cu legaturi fara frecare, este aceea ca suma lucrurilor mecanice a fortelor direct aplicate sa fie nula pentru toate sistemele de deplasari -irtuale mici si compatibile cu legaturile. &Pi x sigma i + &(i x teta i " # Pentru ca un sistem sa fie in echilibru, este necesar si suficient ca suma lucrurilor mecanice -irtuale corespondente tuturor fortelor care actioneaza asupra sistemului sa fie nula pentru orice deplasare -irtuala compatibila cu legaturile. Echilibrul corpurilor din punct de $edere energetic. Energia potentiala% conceptul de :energie potentiala; deri-a direct din generalizarea conceptului de lucru mecanic. *! o forta de o anume intesitatedirectie si sens -ariabil ',,! puncte de aplicare 5raiectoria fortei este definita de -ariatia coordonatelor de aplicatie. (asura lucrului mecanic efectuat de forta se poate obtine sumand lucrule mecanice efectuate de acesta pe toate deplasarile tip ds in care traiectoria poate fi impartita. .aca forta se pastreaza constanta in intensitate, directie si sens, lucrul mecanic total efectuat nu depinde de traiectoria parcursa ci in exclusi-itate de pozitia planurilor de pornire)oprire 0chimbarea starii unui corp supus la solicitari impuse este caracterizata de o -ariatie a energiei sale potentiale, masurata de diferenta dintre lucruel mecanice pe care fortele le produc intre cele doua pozitii extreme ale planurilor de referinta. & $* x 01% 8 & $* x 02% " &1 8 &2 daca &1 8 &2 ...poziti-.....lucru mecanic motor daca &1 8 &2 ...negati-.....lucru mecanic rezistent *ortele aplicate pe un corp...rezulta...deformarea lui /rice trecere a unui corp dintr o configuratie initiala, intr una def. finala corespunde unui ni-el bine definit al lucrului mecanic al fortelor aplicate 8 -ariatie a energiei potentiale a corpului. .aca acel lucru mecanic este nul, potentialul energetic trebuie sa admita o -aloare minima in corespondenta cu acea configuratie particulara care caracterizeaza clar o pozitie de echilibru stabil. Crietriul stabilitatii echilibrului &rincipiul energiei minime% In functie de punctul de agatare echilibrul poate fi: stabil...cand punctul de agatare e deasupra cg instabil...cand punctul de agatare e dedesubtul cg indiferent...cand punctul de agatare coincide cu cg *ratii ,ernoulii 8 pozitia centrului de greutate este fundamentala in problema echilibrului. ...concluzioneaza ca pozitia de echilibru este aceea pentru care cg ale tuturor inelelor -in sa ocupe pozitiile cele mai 7oase. 9agrange $pe baza obser-atiilor fratilor bernoulli%.... Principiul energiei potentiale minime... 'mintind ca raportat la un anumit ni-el de referinta, toate toate corpurile poseda o anumita energie de pozitie $potentiala% datorita tendintei lor naturala de coborare, acestea incearca sa si aduca cg in pozitia cea mai 7oasa, deci sa microseze la maxim energia lor potentiala.......acest echilibru este caracterizat de o -aloare minima a eng potentiale. '(C)*C)*' '.Incarcari statice Incarcarile statice sunt incarcari care se aplica lent pe structura pornind de la o -aloare zero si a7ungand lent la -aloarea nominala. .upa atingerea in timp la -aloarea nominala ele raman practice de neschimbat sau -ariaza foarte putin 1. Incarcari permanenete / structura contine o serie de elemente componente de tipul: fundatiilor, peretilor, stalpilor sau coloanelor, grinzilor, arcelor, boltilor, planseelor, in-elitorilor. 5oate aceste componente au greutate proprie<asa zisa greutate moarta. 2. Incarcari utile Pe langa greutatea proprie $greutatea moarta% o structura trebuie sa mai suporte si alte incarcari aduse de: oameni mobilier utila7e produse depozitate. 'ceste incarcari nu sunt fixe a-ant posibilitatea de deplasare sau de disparitie de pe structura pe care o incarca. Pentru calculul structurilor incarcarile utile sunt stabilite in functie de cea mai defa-orabila situatie de incarcare la care ne putem astepta pe tot parcursul existentei unei constructi. 1. Incarcari din zapada =apada este un fenomen climatic natural ce depinde de temperature, -ant etc. In timpul ninsorilor lipsite de -ant zapada se depune pe o grosime uniforma inclusi-e pe acoperisurile cu panta de pana la ># de grade. Pe acoperisurile cu panta cuprinsa intre ># si ?# grade zapada se aseaza intr un strat mai subtire iar pe cele cu panta mai mare de ?# grade zapada practice nu sta, aluneca. Imediat dupa depunere zapada incepe sa se compacteze sub greutate proprie, fenomen ce duce la cresterea greutatii sale specifice. .atorita topirii si inghetarii greutatea specifica a stratului creste si mai mult. @antul contribuie si el la compactarea si antrenarea zapezii. ,.Incarcari dinamice 'supra cnstructiilor actioneaza si o serie de incarcari care isi schimba intensitatea rapid sau brusc. &fectul lor asupra constructiilor este de regula mult mai puternic decat acelor statice. Incarcarile aplicare brusc se mai numesc si incarcari de impact. 1. Incarcarile produse de actiunea -antului 0e cunoaste bine ca miscarea aerului este produsa de incalzirea diferentiata a di-erselor zone de pe pamant. (iscarea este generate de diferente de presiune ce apar in timp si spatiu. 'erul datorita masei si -itezei de deplasare poseda energie cinetica, energie care se transforma partial sa total in energie potentiala de presiune, energie ce se exercita pe di-erse obstacole intalnite in cale. .aca in miscarea sa aerul nu intalneste nici un obstacol, la o anumita inaltime deplasarea sa se face cu aceiasi -iteza in straturi paralele, la contactul cu terenul, datorita frecarii cu acesta miscarea aerului este incetinita. @iteza de deplasare a -antului -ariaza in functie de: inaltime, :rugozitatea; terenului, timp. 2. Incarcari produse de actiunea cutremurelor 0unt cele mai de-astatoare incarcari. In ultimi ># de ani cunostintele accumulate in pri-inta cutremurelor si efectele acestora, au dus la perfectionarea proiectarii antiseismice a constructiilor. . Incarcari indirecte $ascunse% 1. Incarcari produse de -ariatiile de temperatura Pot duce la aparitia unor eforturi deosebite in elementele de structura *enomenul de dilatare terminca poate fi controlat prin realizarea unor sisteme de racier sau incalzire a elementelor expuse. 'ceste sisteme utilizeaza apa rece sau calda, care circula in

interiorul stalpilor exteriori si care regleaza temperature acestora incat san u se creze diferente intre interior si exterior. 2. Incarcari produse de tasarea terenului de fundare 5asarile terenului sunt fa-orizate de: diferenta de omogenitate a acestuia, infiltratii locale produse de defectarea instalatiilor, lucrari realizate in zona -ecina ca: realizarea unor sapaturi pentru introducerea de tuburi pentru canale mari, demolarea sau realizarea unor constructi noi I -ecinatate, realizarea unor epiuismente in zona -ecina! epuismente ce duc la scoaterea odata cu apa a particolelor fine de teren de fundare. 5asarile induc in structurile de rezistenta stari de tensiune ma7ore, ce pot duce la aparitia unor prabusiri locale. Eforturi sectionale ++ echilibrul, se obtine raportand fortele exterioare si de legatura la axul elementului conform axiomei legaturilor ** !prin sectionare fiecarei parte poate fi considerata incastrata in cealalta. !pe fiecare fata apar fortele specifice incastrarii !fortele de legatura sunt egale si de semne contrarii cu cele de pe fata opusa Relatii diferentiale intre incarcari si eforturi sectionale: ....cazul unei incarcari -erticale uniform distribuite.... ** !proiectie pe orizontala !2 + 2 " #.....2 constant !proiectie pe -erticala 5 8 p x dx 8 5 8 d5 " # .... d5)dx " !p !momente $f stanga% ( + p x dx x dx)2 + 5 x dx + d5 x dx 8 ( 8 d( " #......d( ) d5 " 5 ....cazul unei incarcari concentrate pe element.... ** 52 8 51 " !P ...in dreptul unei sarcini concentrate in diagrama 5 apare un salt egal cu sarcina, salt indreptat in directia acesteia ...deoarece in aceasta sectiune forta taietoare -ariaza brusc in diagrama ( apare un -arf, in aceasta diagrama inclinarea tangentei -ariaza brusc. ...cazul unui moment aplicat direct pe element .... ** (2 8 (1 " ( ...in dreptul punctului de aplicare al momentului exterior, in diagrama ( apare un salt egal cu marimea momentului, salt indreptat in sensul de actiune al acestuia... omentarii3 Ain situatia in care pe zona studiata incarcarea p " # $pe zona respecti-a nu a-em incarcare% * taietoare sete constanta iar momentul inco-oietor -ariaza linear. Ain situatia in care incarcarea p " constanta $incarcarea uniform distribuita% * -ariaza linear iar momentul inco-oietor -ariaza parabolic Ain situatia in care pe zona studiata p reprezinta o functie de grad n, forta taietoare este o functie de grad n + 1 iar momentul inco-oietor este marginit de o functie de grad n + 2 T'&,*' -E )*CE 'rc in plin cintru 'R I2 P9I2 I25RB 'rc plat 'R ,B5'25 'rc frant $ogi-al% 'rc polycentric 'rc elliptic 'rc rampant 'rc schiop .!*/E ST*,CT,*)*E )V)(- #) 0)1) )*C,# ,olta cilindrica. ,olta cu muchii intrande$bolta alugareasca% ,olta cu muchii iesinde upala ...pe pandanti-i asociata cu bolti cilindrice ...pe pandanti-i asociata cu semicalote ...cu pandanti-i sisteme de stabili are a structurilor pe cabluri ).stabili area prin greutate Prin agatarea elementelor grele$grinzi elemenete de acoperire% 'ctiunea -antului nu reuseste sa ridice aceste sisteme, producand doar o diminuare a starii de intindere din cabluri. 'sezarea sistemului de acoperire deasupra cablurilor !prin pozitionarea elementelor grele deasupra sistemului portant de cabluri4 actiunea -antului este anulata de greutatea proprie a acestora. ** .istribuirea greutatii in lungul cablurilor !cablul este dotat cu calitati de rigiditate , lucrand in planul sau asemanator unui arc rasturnat ...acest efect se poate obtine prin intermediul unei placi indeformabile de beton armat asezata peste cablurile portante si asociata la acestea...un ansamblu indeformabil. ** ....cablurile laterale nu sunt obligatorii ...ele pot lipsi in situatia in care solicitarile aduse de sistemul de acoperire pot fi preluate de elemente puternice -erticale. ** -istribuirea greutatii ...sisteme de acoperire in lungul cablurilor. abluri paralele. Prin asocierea cablurilor paralele cu legaturi trans-ersale se obtine un mecanism bidirectional de transmitere al incarcarilor, sistem care neutralizeaza e-entualele incarcari nesimetrice 'coperirea lucreaza asemenea unei bolti cilindrice Pentru a obtine un sistem stabil a-anta7os care garanteaza stabilitatea unui sistem de cabluri paralele, asocierea cablurilor longitudinale cu grinzi rigide trans-ersale legate la capete cu elemente de contra-antuire ancorate in teren. ** 0tabilizarea prin asociere de cabluri 1** In cazul incarcarilor -erticale de sus in 7os cablul ' este intins In cazul incarcarilor aerodinamice de 7os in sus cablul , este intins In ambele cazuri montantii sunt comprimati. 2** Roata de bicicleta. 1** In cazul incarcarilor -erticale de sus in 7os...cablul ' este intins In cazul incarcarilor aerodinamice de 7os in sus ...cablul , este intins C** Incarcari -erticale de sus in 7os....cablul ' este intins Incarcari -erticale de 7o in sus ....cablul , este intins (ontantii sunt intinsi sau comprimati in functie de zona si de sensul actiunii -erticale.

S-ar putea să vă placă și