Istoria Asezarilor in Europa

Curs 1
a) Asezarea umana si orasul
-asezarea umana: stabila in teritoriu, nucleu de viata umana
-orasul="Places sacred, safe and busy" (John Kothin-The City of Global History)
-criterii de clasificare: istoric, regiune, populatie
b)Urbanismul si procesul urbanismului
-urbanismul ca termen apare in sec 19 desi activitatea apare odata cu asezarile
-urbanismul este o actiune constienta, o disciplina, o stiinta pluridisciplinara
-tipuri de procese urbanistice: evolutia organica, spontana
evolutia dirijata, planificata
-actori urbani: comunitatea, administratia, tehnicianul/proiectantul, initiatorul, promotorul, finantatorul,
beneficiarul, utilizatorul etc.
-factori: naturali, politici, religiosi, economici, tehnologici etc.
Formarea primelor asezari urbane
1.Epoca pietrei : paleolitic->mezolitic->neolitic
(1.000.000-10.000 I Hr-10.000 i Hr- 3.000 i Hr)
2.Epoca metalelor: epoca bronzului, epoca fierului
Viata in Paleolitic
-viata nomada sau seminomada
-vanatori, culegatori
-hrana si adapostul se cauta in mediul inconjurator fara modificarea radicala a acestuia; adaposturi
naturale(pesteri, rape) sau adaposturi rudimentare din piei (colective)
"Neolitizarea"-revolutia agricola
-transformarea din vanatori si culegatori in cultivatori si sedentarizarea
-asezari mici, sate semi-permanente de cateva zeci/sute de locuitori
Progresul catre nivelul urban
-imbunatatirea tehnicilor agricole
-diversificarea activitatilor (mestesugaresti, armata-razboinici)
-acest progres apare initial in "Seminula Fertila"- Mesopotamia si Anatolia
Revolutia urbana in Orient
-apare sistem permanent si dezvoltat in centre urbane si administrative: institutii politice, economice si
sociale evoluate
-specializarea muncii si dezvoltarea artelor si stiintelor
-inovatie tehnologica
-comert intern /extern ce presupune un sistem de legi si taxe
Caracteristicile oraselor
-primele orase apar in proximitatea unor ape importante, pe malul marii sau a unor rauri
-programe urbane de aparare si de cult
-au o economie complexa si o viata religioasa
Mesopotamia
-Ierihon (cel mai vechi oras, construit de Hammurali cca 200 i Hr si reconstruit de Nabucodonosor in
sec 8), Uruk, Haffaga, Ur, Assur, Babilon , Dur-Sarrukin (construit in perioada lui Sargon II), Ninive
Valea Indusului
-Harappa, Mohenjo-Daro
1

Istoria Asezarilor in Europa

Asia Mica
-Troia
-orase hitite: Hattusa, Kakemis
-orase post hitite: Zernaki (primul plan cartezian), Zincirli(incinta perfect circulara)
-Levantul
-orase feniciene: Tyr, Cartagina
-orase israelite: Meggido, Ierusalim
Egipt
-Teba, Memphis, Tell el Amarna, Saqqara, Gizeh, Abu Sir, Deir el Bahri, Medinet, Habu
Curs 2 : Orasul antic: Grecia si spatiul egeean
Elemente istorico- geografice
1.epoca metalului:
-civilizatii de negustori
-spatiul egeean: zona de contact intre lumea orientala si cea occidentala; influente puternice din
Anatolia si Egipt
-spatiul geografic a influentat civilizatia egeeana: insule=>civilizatii "maritime"
2.civilizatii pre-helenice(epoca bronzului)
-cicladica (in insule) 2.500-1.900 i Hr
-minoica (Creta) 2.700-1.200 i Hr
-heladica (zona continentala) 2.800-1.100 i Hr
-dupa 1.600 civilizatia miceniana
3.civilizatia greaca (epoca fierului)
-s-a format in urma contopirii mai multor popoare : ahei, dorieni, ionieni, eolieni
-perioade:
Ev intunecat (1.100-800 i Hr)
perioada arhaica (800-480 i Hr)-se formeaza orasele state, polis-uri; primele colonizari in
speciale pentru comert
perioada clasica (480-323 i Hr)- incepe prin razboiul greco-persan->victoria grecilor si
eliminarea Imp. Persan
-democratia antica
- "secolul de aur"
perioada elenistica (323-146/31 i Hr)
-marcata de personalitatea lui Alexandru Macedon
-urmasii impart teritoriul in mai multe parti
-schimbari culturale cu Orientul
Civilizatia minoica
-elemente definitorii: navigatie, comert, mestesuguri, aparare naturala, viata relativ destinsa si
pasnica
-perioada de apogeu 2.000-1.400 i Hr
-civilizatia minoica s-a dezvoltat intr-un cadru propice pentru asimilarea influentelor orientale, ocupand
un teritoriu destul de greu de atacat
-mestesugurile aveau rol important
-asezarile : forme izolate (forma de baza), sate, catune, cateva orase
-orasele: programul defensiv inexistent
asezari spontane, adaptate la configuratia terenului
programul religios putin cunoscut
palatul era programul arh principal: mare ansamblu construit ce cuprindea resedinta
conducatorului, spatii civice (de tip agora) si avea functiuni diverse
2

Istoria Asezarilor in Europa

Gurnia:- unul dintre primele orase cu caracter spontan

-trama stradala neregulata
-prima piata publica documentata, adiacenta palatului
Phaistos:-amplasat pe malul marii, intr-o zona usor construibila, cu functiune comerciala
Cnossos:-elemente publice, private, religioase
-aflat intr-o zona seismica
-distrus partial in 1.700 i Hr in urma unui cutremur
-invadat in 1.400 de ahei
Aheii
-civilizatie razboinica dar si de agricultori si comercianti
-au imprumutat forme artistice din tinuturi cu o civilizatie evoluata: lumea Asiei Mici sau a Insulei Creta
si le-au supus, pe fondul heladic existent a unei reelaborari intr-un spirit nou
-asezari: cetati fortificate , sate, catune
-sistem constructiv definitoriu: zidaria din imense blocuri poligonale din piatra, nelegate cu mortar:
zidaria ciclopica
Micene
-arh funerara dezvoltata: cele doua cercuri ale mormintelor "Tezaurul lui Atreu" (mormant circular de
tip Tholos, bolta falsa in "encor bellement")
-resedinta princiara cea mai bine aparata
-masa construita compacta, teren antropizat
Tirint
-zone de fortificatii succesive
-aparat de acces bine studiat: protejarea suplimentara a portii precedata de un coridor deschis "
dromos" astfel conceput a.i. sa oblige atacatorii sa ofere flancul neprotejat de scut
-civilizatia aheilor este distrusa repede de invaziile succesive ale dorienilor din nord; locuitorii sunt
asimilati treptat; in jurul anului 800 ia nastere poporul grec
Civilizatia greceasca
-polis: forma de organizare teritoriala, o zona mai mult sau mai putin intinsa locuita in sate sau ferme
izolate. Dintre asezarile unui polis capata statutul de oras acea asezare care grupeaza functiile
esentiale, fiind sediul puterii politico-administrative si al sanctuarelor religioase
-cuprinde teritorii portuare, agricole, dotari culturale educative, sportive
-dupa 480 i Hr societatea greaca intra intr-o etapa de mare avant cultural, problema urbanistica este
dezbatuta la nivel teoretic: forme ideale de organziare (Aristotel impunea o limita maxima a unui oras
cu 10.000 locuitori)
-orasul se raporteaza in majoritatea cazurilor la relief
Acropola
-asezare situata pe o inaltime naturala
-zona sacra limitata de ziduri: uneori transformata in sanctuar: Atena
complet abandonata: zona urbanizata migreaza deoarece acropola este prea
departe de apa sau este inadaptata unor altor categorii de utilizari
Sanctuarul
-grupare a templelor si spatii anexe: intrari, teatre, spatii de locuit
-sanctuare panelenice=sanctuarele intregii populatii Epidaur, Delphi

Agora
3

Istoria Asezarilor in Europa

-amplasata fie separata de Acropola, fie cu legatura directa cu aceasta: calea procesiunilor
- centrul public al orasului: spatiu civic pentru intruniri ce grupeaza edificii cu rol politic: pritaneionul,
buleuterionul
functie comerciala
functie religioasa
-agorele planificate (Millet, Pirene) sunt organizate functional: zona civica este diferentiata de cea
comerciala
se incearca compunerea unui spatiu de tip piata inchisa prin
fronturi continue
-agora din perioada elenistica: exista o preocupare pentru perspective, axe de compozitie, compozitii
coerente
Locuinta
1.aparuta spontan
-nu se diferentiaza de specificul mediteranean
-distinctie neta intre viata publica (la care aveau acces doar barbatii) si cea a nucleului familiei a impus
o organizare a locuintei cu spatiile orientate catre interior spre o curte
-in interiorul locuintei se contura o zona aferenta barbatilor(andronitis) si o alta, mai retrasa, destinata
femeilor (gyneconitis)
-nu exceleaza prin comfort, fatade simple, neutre
2.in ipostaza planificata (Olint)
-suprafata tipica: 17x17
-locuinta este orientata catre strada principala dar are si acces secundar
-curte interioara
-teren utilizat eficient
Componente urbane: teatrul, stadionul, gimnazionul, biblioteca
Tipuri de orase
1.aparute spontan (ex. Atena)
-distrusa in 480 dar reconstruita spontan
-agora dispusa pe directia principala de acces
-exista un singur zid de incinta ce delimiteaza teritoriul pe care orasul il va putea ocupa: limita maxima
de dezvoltare
-exista gimnazii, academii in afara zidului de aparare
2.coloniile(orasele planificate) Selinunte
-planificare bazata pe 2 axe principale si divizata in parcele perpendiculare sau paralele cu aceste axe
Paestum: colonie fondata in perioada arhaica
organizare riguroasa a tramei stradale
Histria:oras planificat in sensul amenajarii si pastrarii unor perimetre defensive
3.orasele hippodamice (Pireu, Milet)
-orase planificate aparute in perioada clasica
-trama stradala in tabla de sah
-sistem de folosire a terenului cu presupunerea evolutiei ulterioare a orasului
-perimetrul defensiv urmeaza configuratia reliefului
-diferentieri ale strazilor
4.orasele epocii elenistice: Alexandria
-dimensiuni mari fara o limitare dictata de democratie
-lucrurile evolueaza compozitional
-ierarhizarea strazilor
-orase "scenografice"
4

Istoria Asezarilor in Europa

-elemente urbane: Biblioteca, Farul din Alexandria

Dura Europas-trama stradala ortogonala
-organziare in incinte multiple
-citadela care cuprinde resedinta nobiliara este fortificata suplimentar
-absenta unui sanctuar propriu-zis
Pergam(Asia Mica)- oras denivelat
Curs 3 : Orasul antic. Orasul roman
Elemente istorico-geografice
-in sec 6 autoritatea greceasca cuprindea Sicilia si sudul Pen Italice
-civilizatia feniciana in sudul Marii Mediterane
-in Italia: relief specific: muntii Apenini pe directia N-S, o zona propice agriculturii in mici formatiuni
tribale
-in momentul de maxima expansiune a Imp Roman, ajunge pana in Scotia si urmareste cursul Dunarii
-civilizatiile din Peninsula Italica: cultura "terramare"(epoca de bronz sec XV si XII i Hr)
civilizatia "villanova" (epoca fierului sec X-VIII i Hr)
coloniile grecesti (din sec VIII i Hr)
etruscii (sec VIII-VI i Hr)
romanii: perioada monarhica (753-509 i Hr)
perioada republicana (509-31 i Hr)
perioada imperiala (31 i Hr- 476 d Hr)
Civilizatia etrusca
-se cunosc putine detalii despre originea ei
-civilizatie urbana
-asezari fondate ritualic, planificate
-programul ei de arhitectura principal este cel funerar si religios
-fondarea orasului: 1. se delimita in zona urbana, cea sacra de exterior
2.se marea centrul orasului si axele Cardo si Decumanus maximus
-etruscii aveau un simt practic foarte dezvoltat si o tehnologie destul de avansata
-orasele aveau o trama ortogonala si un contur neregulat
-necropole etruscilor pot fi mai mari decat orasele
CISRA/CAERE
-necropola ocupa o suprafata mai mare decat orasul propriu-zis
-organizare riguroasa a ansamblului de morminte dar si a mormintelor
Misa/Marzabotto
-se disting: trama ortogonala, ierarhizarea strazilor, incinta orasului, cateva zone de locuinte
Roma
-caracter predominant urban al civilizatiei romane
-urbanizarea a avut un rol important in romanizarea populatiilor ocupate
-sistematizarea teritoriala este intr-o relatie stransa cu cea urbana
-centurizarea:-organizarea carteziana face mai usoara administrarea teritoriului
-parcele patrate, aproape identice care sunt previzibile ca exploatare, accesibile, intr-o
relatie stransa cu sistemul de asezari
-reteaua rutiera: -prima din istorie la scara continentala
-sistematizarea verticala, taluzarea, tehnici de pavare=>eficienta economica
-contribuie la centralizarea puterii: Roma centrul lumii
-poduri si apeducte
-limes: retea performanta de aparare a limitelor imperiului
defrisarea inaintea limitei, turnuri, castre ex. Valurile lui Traian
5

Istoria Asezarilor in Europa

Castre : -sedii de organizare cu caracter semipermanent construite dupa modele tip

-2 axe perpendiculare Cardo si Decumanus
-4 porti, trama carteziana
-au dat nastere unor asezari civile permanente (Drobeta, Alba-Iulia, Timgad)
Dotari extra-urbane
1.sanctuare: aflate in afara orasului sau la limita acestuia ex Baal-Bek, Praeneste
2.vila/palatul imperial Tivoli, Split- palatul Diocletian
3.vila rustica-ansamblu arh ce cuprinde functia de locuire si utilizari legate de prelucrarea agricola
4.porturi
Componente urbane
1.forul: spatiu al puterii, functie economica
-pot fi mai multe in oras
2.zone rezidentiale: locuinte de tip domus
-insulae
Teorie, doctrina si legislatie
-legi si prescriptii urbanistice: "lex de urbe augenda" "lex Julia Municipalis"
Orase planificate
Curs 4 : Orasul medieval
Evul Mediu sec XI-XIV
-in secolul IV Constantin a stabilit noua capitala a Imperiului Roman la Constantinopol
-Imperiul Roman se divide : Imperiul de Apus: I.Bizantin si imperiul de Rasarit(dezagregat in urma
invaziilor barbare)
-multe orase au disparut, altele s-au restrans, populatia s-a retras in zona rurala pentru
protectie=>reducere substantiala a economiei
-Imperiul Bizantin isi mareste granitele->cucerirea musulmana, Pen. Iberica, Nordul Africii
-incepand cu sec XII, taranii mestesugari ce proveneau din Vest incep sa colonizeze Estul Europei, in
jurul fluviului Elba, noi asezari in spatiul ce nu apartinu si Imperiului Roman
-se incearca o reconstituire a unor entitati statale
-in Germania la sf Evului Mediu, nobilii isi construiau propriul stat=> fragmentare teritoriala si razboaie
-in Italia au loc schimbari de autoritate/ putere
-la inceputul Evului Mediu existau 2 puteri principale: cea flamanda si cea a Imp Bizantin, ulterior
dezagregate odata cu constituirea statului Papal
-unele familii importante isi creeaza propriul stat: familia Medici in Florenta
-astfel se contureaza diversitatea oraselor medievale: diferite culturi
Orasele : regale: aflate sub directa administratie a unui domnitor
vasale: aflate sub un mare proprietar de terenuri
libere: prin lupte si-au castigat autonomia: apar primariile
-isi constituiesc propriul sistem defensiv : turnuri, porti, ziduri
-populatia se ocupa cu comertul, mestesuguri, activitatea bancara etc => s-a cristalizat o cultura
diferita de cea a satului
-functiunile orasului depind de activitatea populatiei : porturi
orase mestesugaresti
orase cu functie religioasa
orase cu universitati celebre: Paris, Bologna, Oxford
6

Istoria Asezarilor in Europa

-d.p.d.v. al cailor de transport, se constata o concentrare puternica a drumurilor in zona N-V Italiei
unde se afla puterea bancara a Europei, fam Medicii
-in N Frantei se aflau pietele comerciale importante ale Europei (+Belgia)
-in N Germaniei, N Poloniei si Tarile Baltice se constituie orase importante dpdv al comertului si
mestesugurilor : Hamburg, gruparea HANSA
-alte orase importante: Barcelona, Venetia (o per a apartinut imp Biz, apoi a urmat conducerea Dogilor;
a pus in umbra orasul Genova in privinta comertului; a avut si o flota militara puternica)
Tipuri principale de orase medievale (fiecare oras are caracteristici particulare)
1.orase care si-au continuat existenta
2.orase aparute spontan( au un factor declansator: castel, manastire, intersectie de drumuri)
3.orase noi, cu plan prestabilit
1.Constantinopol- structura urbana monumentala, trama stradala neregulata, tesut urban intrerupt de
mai multe cladiri (monumentale) Sf Sofia, Palatul Imperial
-zidul lui Theodosiu: limita de dezvoltare a orasului
1.Roma- pierde titlul de mare putere si capitala
-in sec XI-XII constituirea statului Vatican in jurul Bazilicii Sf Petru
-existenta in continuare a marilor drumuri romane
-orasele care si-au continuat existenta se caracterizeaza prin utilizarea fragmentelor romane:
utilizarea amfiteatrului (casele dispuse pe gradenele acestuia)
palatul lui Diocletian=>Orasul Split
se pastreaza cele 2 axe caracteristice
-orase care s-au dezvoltat dintr-un nucleu roman
Florenta: in EM o rotire cu 45 grade a incintelor de aparare
Bologna: se recunoaste cu usurinta fosta asezare urbana
Napoli: orasul s-a extins in afara partii romane
Strasbourg: s-a pastrat traseul aproape perpendicular a celor 2 axe
2.Orasele dezv spontan: generate de un element functional , de o intersectie de drumuri, sau de o
cladire importanta, manastire, castel
Mont Saint-Michel-dispunere concentrica a tramei stradale neregulate
-partea expusa a fost fortificata
Bruges-a existat un castel feudal, ulterior inconjurat de o asezare
-devine un important centru comercial
Moscova-fortificatie in jurul Kremlinului
Berna-dezvoltare liniara pe curba raului=> strazi paralele
Siena-s-a dezvoltat in jurul catedralei si a pietei civice pe 3 directii dictate de relief
Lubeck sec XII- dezvoltat pe un teren aflat la confluenta a 2 cursuri de apa
Toledo- trama stradala neregulata, prezenta indelungata a influentei arabe
Cordoba -suprafata imensa dominata de moschei
Venetia-oras nefortificat
-insulele au fost unite prin constructii, asanare, drumuri, in jurul unui canal principal
7

Istoria Asezarilor in Europa

3.Orase noi, bazate pe planuri prestabilite

Montpazier, Aigues Mortes-se revine la sistemul ortogonal prestabilit, trama stradala cu strazi paralele
sau perpendiculare, insule regulate
-piata centrala cu rol comercial si civic
Cracovia-piata de foarte mari dimensiuni
Elemente urbanistice si arhitecturale
apar: -locuintele turn ale familiilor de nobili
-primariile ca afirmare a independentei administrative
-biserici de parohie
-scoli si spitale
-constructii particulare, universitati
-constructii pentru depozitarea marfurilor, hale de breasla/ comerciale
caracteristici urbanistice:-prezenta in foarte multe cazuri a fortificatiilor
-forma orasului poate avea o varietate foarte mare: respectarea configuratiei terenului/trama
ortogonala la orasele prestabilite
-trama strafala prezominant neregulata
-cladiri in front continuu
-spatii particulare: piete cu functiuni: civice(primaria), comerciale, religioase (biserica principala a
orasului)
silueta orasului-oras delimitat de fortificatii
-masa de locuinte dominata de silueta bisericii orasului
caracteristicile urbanistice au fost influentate de clima si de materialele autohtone
-sistem Fachwerk(structura din lemn si umplutura din paiant
-constructii din piatra in partea de N a Europei
ex San Giminiano, Florenta : locuinte turn
Venetia:strazile au fost inlocuite si de canale, alei pietonale, canale, piete mai mici, piata San Marco
Curs 5: Orasul medieval sec XV-XVIII
-in Italia, in sec XV-XVI : Renasterea
-odata cu Bruneleschi a inceput separarea arhiectului de corporatiile medievale
-in diferite tablouri ale Renasterii, prin perspectiva riguros construita
1. se stabilesc proportiile spatiului
2.se evidentiaza profunzimea spatiului urban
3.se asigura o anumita dimensiune
ex Luciano da Laurano : perspectiva unei strazi
-perspectivele au fost reluate de anumiti arhitecti si a permis o gandire a orasului intr-o complexitate
reala ex: Andrea Palladio, Scena Teatrului Olimpico, Vicenta
-orasele ideale imaginate de contemporani incearca sa reprezinte niste idealuri ale cunoasterii fara sa
existe o referinta la antichitate ex Leonardo da Vinci: schite pentru un oras ideal, orase inovatoare,
circulatii suprapuse
C Cesarino: orasul lui Vitruviu 1521
C Caporali : orasul lui Vitruviu 1536 => orase circulare concentrice
Filarete: planul orasului Sforzinda 1460- 1464 - plan perfect organizat, cu un centru, trama stradala
radiala
Francesco di Giorgio Martini : scheme de orase de campie si de deal, un punct central care
subordoneaza restul elementelor
8

Istoria Asezarilor in Europa

Albrecht Durer : orasul ideal 1527

oras regulat, de forma patrata, cu centrul ocupat de castel
Palmanova 1593- oras construit de venetieni in N-V Venetiei, pentru a proteja orasul de atacuri
-respecta principiile orasului ideal
-strazile converg catre o piata centrala mare, ce domina ca dimensiuni
Interventii in perioada Renasterii (putin numeroase)
1. extinderea orasului Ferrara 1451-1492
-strazi cu traseu rectiliniu ce devin axele majore ale orasului=>compozitie urbana
-pana la Evul Mediu piata era de 3 tipuri: civica, comerciala sau religioasa =>apare piata cu rol de
reprezentare
-preocuparea pentru arhitectura fatadelor
2.extinderi : strazi rectilinii
-configuratie geometrica ce se inscrie foarte bine in trama stradala preexistenta
Transformarile urbane ale Romei
-legarea Vaticanului de restul orasului
-legarea bisericilor si cladirilor importante printr-un sistem de strazi pentru a favoriza pelerinajul
-pietele Renasterii aveau forme regulate, cerc, patrat, erau inchise iar arhitectura fronturilor era
impusa
Piata Santisima Annunriata, Florenta
-fronturi similare, se copiaza fatada orfelinatului: Ospedale degli Inocenti
Piata Capitoliului de la Roma
-piata trapezoidala=> dilatare a spatiului real
-nu este o piata inchisa
Piata San Marco, Venetia
-era considerata "Salonul Italiei" datorita configuratiei fatadelor
Gradina Italiana: Trivoli, Vila d'Este
Secolul 17: diferentele de arhitectura, urbanism si pictura sunt legate de activitatea Bisericii,
culminand cu Reforma lui Luther
Roma: Piata del Popolo (baroc)- element suplimentar, inovator: miscarea privitorului- dinamism,
scenografie, complexitatea formei si spatiului
-2 biserici identice dirijeaza spatiul strazii si al pietei
Piata Navona -in antichitate era stadion, in EM s-au construit de jur imprejur case
-Bernini a amplasat "Fantana celor 4 fluvii" cu un obelisc in centru si alte 2 fantani in lateral.
Suprapunerea lor sugereaza dinamismul perspectivelor
Piazza di Spagna- scara cu pachetele succesive de trepte si platforme de odihna=> perspective
diferite
Fontana di Trevi- singurul element decorativ: fantana adosata pe calcanul unei cladiri
-element dinamic: apa
Piata San Pietro

Istoria Asezarilor in Europa

Paris, Franta 1609

-piete regale ce reiau forma regulata a pietelor renascentiste, cu un front unitar, identic
- au fost amplasate in centrul pietelor statuile regilor
1.Palace Dauphne 1606
2.Palace des Vosges : in centru plasata statuia regelui care sa fie privita pe un fundal unitar (arh
fatadelor identica)
3.Palace de la Concorde- un singur front construit
4.Palace Vendome 1696: fronturi identice
-imagine generala unitara
-tesituri ale colturilor in plan pentru ca distanta de percepere a statuii amplasate central sa fie optima
(sa se proiecteze pe fronturi identice)
Nanci, Palace Sanistas- articularea mai multor spatii
A luat amploare arta peisagistica: gradinile de la Versailles
Secolul 18: interventii la scara urbana
1.Amsterdam: 3 canale ce inconjoara miezul vechi al orasului
-loturi inguste, fatade rezultate in urma acestui tip de parcelare
2.San Petersburg- trident cu capat de perspectiva o cladire reprezentativa
3.Karlsruhe 1751- geometrie clara
-miez central ocupat de palat din care pornesc raze(artere)
4.Lisabona-dupa ce un cutremur a distrus o parte importanta din oras, Marchizul Pompal a impus
reconstructia orasului pe un plan rectangular, cu o piata aflata pe marginea raului: Piata Comertului
5.Bath- piata circulara, piata patrata, o piata sub forma de arc ce se deschide spre mediul inconjurator
Curs 6: Orasele secolului XIX
Europa in sec XIX: 1815: momentul in care Europa se reorganizeaza din punct de vedere politic
-importanta teritoriala a imperiului otoman
-cristalizarea imp Austro-Ungar
-fragmentarea Frantei si a Germaniei
1910: se remarca extinderea catre Vest a Rusiei tariste
-declinul imperiului otoman
-absenta Poloniei
Conditionari geografice
-revolutia industriala schimba modul de viata, fiind un fenomen exclusiv urban
-in Anglia secolului 18 se remarca -cresterea demografica
- schimbarea modului de productie la scara industriala
-activitatile agricole scad iar cele de prelucrare a resurselor cresc
-cresterea oraselor
-dezvoltarea retelelor de transport:cai ferate
-infrastructura se dezvolta: drumuri si poduri
Orasul industrial
-extindere teritoriala in zone periferice datorita cresterii demografice
-zona periferica supraaglomerata, insalubra, poluata
-locuinte economice neaerisite, la durabilitate mica, luminare proasta
Utopiile :-propunerea unei lumi noi
-propuneri din afara oamenilor specializati
-localitati rurale de mici dimensiuni
Orasele muncitoresti de ex: dezvoltate in jurul unei fabrici de sapun
Orasul port liberal
10

Istoria Asezarilor in Europa

Programe de arhitectura
-amenajarea unor spatii tip parc sau gradina publice
-retele verzi
-Galerii comerciale
-Halele- mare forma de piata comerciala
-Galeriile comerciale- comert de lux, traverseaza insulele construite, gang acoperit, o noua forma de
spatiu public
-Cladirile de birouri- servicii care au loc in birouri, cele mai dezvoltate in America
Urbanismul haussmann-ian- tesutul urbanistic al orasului nu mai corespundea necesitatilor de
reprezentare
-frontul: reglementari privind relatia plin-gol, unitatea frontului
RINGUL VIENEI- desfintarea fortificatiilor
- in interes public
- pe acest rang sunt plasate edificiile majore ale statullui: teatre, opera etc. ->> concentreaza toate dotarile
majore
BARCELONA
- avea un centru medieval fortificat
-1870- concurs de plan de extinderi
- nu este o insula
Grla posibila de amlasare
- fara preocupare fata de front-> pt ce se ntampla in mijlocul insulei
ATENAIdealul statului
- cadrul national- specific sec 19

Cursul 7 : Orasul in prima jumatate a sec XX

Elemente istorico-geografice
1910-puterea Imperiului Tarist si a celui Austro Ungar
-declinul maxim al Imperiului Otoman
-mai multe state nationale: Franta, Germania (din ce in ce mai influente) Grecia, Romania
1945-granitele se stabilesc
1918-1919- Primul Razboi Mondial
-dupa Razboi: perioada de reconstructie: incercarea de a aplica metode pacifiste
-Hitler si stalin determina actiunile celor 2 mari puteri ce se vor confrunta in al 2-lea RM
-in Europa, dpdv cultural apar mai multe curente artistice
-Marea Criza Economica 1929-1933- instaurarea regimului nazist
Orasul liberal/industrial prezinta neajunsuri legate de locuire si in privinta functionalitatii=> se cauta
rezolvari: modele utopice
Noi modele urbane
1."orasul gradina"- experimente
-isi are originea intr-o gandire utopica a sec XIX
-propune contopirea orasului cu satul ai plusurile si minusurile fiecaruia sa se echilibreze
-orasul gradina era o mica asezare de max 30.000 loc, autosuficient, ce administreaza un teritoriu de 5
ori mai mare decat orasul propriu zis: fabrici, terenuri agricole etc.
11

Istoria Asezarilor in Europa

-centrul orasului era impartit prin spatii verzi in functiuni precise: comerciala, de locuit, de circulatie,
industriala
-in realitate, conceptul orasului gradina a fost pus in aplicare in suburbii
2."orasul industrial"-teoretician Tony Garnier
-efecte reduse, raspandire mica
-accepta metropola ca o realitate si incearca sa dea orasului o functionare corespunzatoare dpdv al
locuirii
-este afirmata pt prima oara necesitatea repararii functionale
-cautari dpdv al ansamblului de locuinte colective
3.city beautiful- miscare initiata in America de Daniel Burshin
-incearca sa combata monotonia orasului generata prin repetarea aceluiasi model de grila repetat la
nesfarsit ex. Chicago, New Delhi
Berlin- largirea perspectivei, monumentalitate clasica
Moscova: doctrina de dezurbanizare=> se revine la un model de dezvoltare urbana monumentala,
clasicizanta
-dezurbanistii sovietici propuneau noi asezari de-a lungul cailor de transport si in jurul resurselor
naturale ex Stalingrad->3 benzi in jurul fluviului Volga
Broadacre City-F.L Wright
-propunea o reintoarcere la originile colonizatoare
-decongestionare urbana
-propune o noua forma de asezare, cu trama stradala ortogonala si parcele foarte mari (hectare)
-nu a avut aplicare practica
Futurismul: La citta Nuova: Santeria
-asemanator cu orasul industrial al lui Tony Garnier- model absolut teoretic
Orasul regional
-o noua forma de a concepe orasul in mod traditional
-se bazeaza pe o logica biologico-geografica
-planul pentru Londra- propune mentinerea metropolei initiale si extinderea in cercuri concentrice,
suburbanizare dupa o centura de verdeata
Amsterdam : planuri bazate pe studii ale orasului-cresteri ulterioare
-dezvoltari controlate: locuinte, parcuri
Miscarea moderna:
1.Locuinta: standardizata dintr-o gandire stiintifica
-destinata locuitorului tip-tipizare
-nivel mediu de confort
2.Ansamblul de locuinte model
-ansamblul model: Weisenhoff, Studgard
Ansamblul Siedlung: locuinte insiruite, colective, cu curte; locuinte minimale grupate in jurul cladirilor
publice
Ansamblul Hof:-urbanism inchis in incinte-curti interioare ce cuprind elemente de interes comunitar
-grad mare de autonomie
Orasul functionalist: personalitate marcanta: le Corbusier
-3 mari tipuri de asezari: O explotarilor agricole, O comercial, O liniar/industrial/productiv
-functiuni urbane majore separate (zonificare functionala) zona de loisir, circulate, locuire, munca
12

Istoria Asezarilor in Europa

-locuirea trebuie concentrata in mari unitati de locuire complet separate unele de celelalte intr-un
spatiu verde nelimitat
-proiecte: Plan Voisin, imobilul Vila, The Athens Charter
(PAGINA 2)
DRESDA
Biserica este reconstruita exact cum erau .....
Arhitectura .... nu imita ceea ce era inainte- reinterpretare actuala
ROTTERDAM
Ansamblu cu totul nou- urb. Funct. -> arhitectura moderna .. In logica anilor 50
Orasele noi- Noile capitole
BRASILIA - anii 60
Realizare formala- metafora pasarii- incarcatura simbolica
lume post coloniala- capitala noua( inainte de Rio de Janeiro)
Urbanism functionalist
Zona rezidentiala - unit de loc a lui Le Corbusier
CHANDIGARH , India -> capitala de provincie
Auto- pietoni
Mare zona plantata
Orasele noi- de dimensiuni mici/ medii - orase satelit
In jurul Londrei - dezvoltare dupa o centura verde
situate concentrat
HARLOW
Oras, gradina
Preferinte pentru locuinta individuala

Pagina 3
(pagina 4)
Unitatea de vecinatate
Entitate urbanistica destinata locuirii
Functiuniile concentrate de restul orasului
Forma arborescenta
Marile ansambluri - Cartiere satelit
CAZUL OLANDEZ- Bakema
Organizare suburbana( proiectul Amsterdam Est)
Cartier satelit:
-suburbanizare- nu este autonom economic -> Stockolm- Vallingby-Suedia
Paris- banliene -> cerc vicios de degradare a acestor ansambluri -> delicventa
Noi centre:
Paris- La Defense - centru financiar
Utopiile post-moderne -> doza de autoironie
Archigram -> gandaci urbani

13

Istoria Asezarilor in Europa

Youa Friedman- oras spatial-> resursa de teren nu este nesfarsita

Superstudio- 12 solutii de orase antimoderne -> distopii

..........................................................................................................................................
-> orasele hippcedonice
Preu( portul Atenei)
Milet
- sistem de gandire al orasului
Priene
- se lasa un spatiu de crestere pentru oras
- sunt amenajari prin extraderea unor insule
-> orasele per elenistice-> dimensiunile cresc -> metropole
Alexandria
- ierarhie stradala
- orase scenografice- propun monumentalitate
Dura Eurcepos
- incinte multiple
- citadela - cu incinta fortificata suplimentara
Pergam( in Asia Mica)
- oras foarte denivelat

14