Cetatea aheeana

-civilizatie razboinica dar si de agricultori si comercianti

-au imprumutat forme artistice din tinuturi cu o civilizatie evoluata: lumea
Asiei Mici sau a Insulei Creta si le-au supus, pe fondul heladic existent a unei
reelaborari intr-un spirit nou
-asezari: cetati fortificate , sate, catune
-sistem constructiv definitoriu: zidaria din imense blocuri poligonale din
piatra, nelegate cu mortar: zidaria ciclopica
Tirint
-zone de fortificatii succesive
-aparat de acces bine studiat: protejarea suplimentara a portii precedata de
un coridor deschis " dromos" astfel conceput a.i. sa oblige atacatorii sa ofere
flancul neprotejat de scut
-civilizatia aheilor este distrusa repede de invaziile succesive ale dorienilor
din nord; locuitorii sunt asimilati treptat; in jurul anului 800 ia nastere poporul
grec

3.orasele hippodamice (Pireu, Milet)

-orase planificate aparute in perioada clasica
-trama stradala in tabla de sah
-sistem de folosire a terenului cu presupunerea evolutiei ulterioare a orasului
-perimetrul defensiv urmeaza configuratia reliefului
-diferentieri ale strazilor
MILET

Castrul roman
-centurizare
Castre : -sedii de organizare cu caracter semipermanent construite dupa
modele tip
-2 axe perpendiculare Cardo si Decumanus
-4 porti, trama carteziana
-au dat nastere unor asezari civile permanente (Drobeta, Alba-Iulia,
Timgad)
Orasul industrial

-extindere teritoriala in zone periferice datorita cresterii demografice

-zona periferica supraaglomerata, insalubra, poluata
-locuinte economice neaerisite, la durabilitate mica, luminare proasta
1."orasul gradina"- experimente
-isi are originea intr-o gandire utopica a sec XIX
-propune contopirea orasului cu satul ai plusurile si minusurile fiecaruia sa se
echilibreze
-orasul gradina era o mica asezare de max 30.000 loc, autosuficient, ce
administreaza un teritoriu de 5 ori mai mare decat orasul propriu zis: fabrici,
terenuri agricole etc.
-centrul orasului era impartit prin spatii verzi in functiuni precise: comerciala,
de locuit, de circulatie, industriala
-in realitate, conceptul orasului gradina a fost pus in aplicare in suburbii
2."orasul industrial"-teoretician Tony Garnier
-efecte reduse, raspandire mica
-accepta metropola ca o realitate si incearca sa dea orasului o functionare
corespunzatoare dpdv al locuirii
-este afirmata pt prima oara necesitatea repararii functionale
-cautari dpdv al ansamblului de locuinte colective
Orasul functionalist: personalitate marcanta: le Corbusier
-3 mari tipuri de asezari: O explotarilor agricole, O comercial, O
liniar/industrial/productiv
-functiuni urbane majore separate (zonificare functionala) zona de loisir,
circulate, locuire, munca
-locuirea trebuie concentrata in mari unitati de locuire complet separate
unele de celelalte intr-un spatiu verde nelimitat
-proiecte: Plan Voisin, imobilul Vila, The Athens Charter
Urbanismul haussmann-ian- tesutul urbanistic al orasului nu mai corespundea
necesitatilor de reprezentare
-frontul: reglementari privind relatia plin-gol, unitatea frontului
Pietele baroce:
-centralitate
Roma: Piata del Popolo (baroc)- element suplimentar, inovator: miscarea
privitorului- dinamism, scenografie, complexitatea formei si spatiului
-2 biserici identice dirijeaza spatiul strazii si al pietei
Piata Navona -in antichitate era stadion, in EM s-au construit de jur imprejur
case
-Bernini a amplasat "Fantana celor 4 fluvii" cu un obelisc in centru si alte 2
fantani in lateral. Suprapunerea lor sugereaza dinamismul perspectivelor
Piazza di Spagna- scara cu pachetele succesive de trepte si platforme de

odihna=> perspective diferite

Fontana di Trevi- singurul element decorativ: fantana adosata pe calcanul
unei cladiri
-element dinamic: apa