1.LUCRUL MECANIC VIRTUAL. Considerand o structura 5.ECHILIBRUL ROTATIONAL.FORTE PARALELE.

IONAL.FORTE PARALELE.CUPLURI DE O deplasare distincta a sistemului, compatibila cu legaturile, se
(ansamblu de corpuri legate) actionata de un sistem de
forte in echilibru, structura nu se misca. Se poate imagina
ca independent de actiunea fortelor exterioare se poate da
sistemului o deplasare mica compatibila cu legaturile,
aceasta deplasare mutand sistemul dintr-o pozitie infinit
vecina. Deplasarea data se numeste deplasare virtuala.
Parcurgand aceasta deplasare virtuala, fortele din sistem
produc un lucru mecanic. Lucru mecanic elementar ce se
numeste lucru mecanic virtual. Deplasarea virtuala este o
deplasare imaginara, permisa de legaturile din sistem,
infinit mica, independenta de actiunea fortelor exterioare
care se gasesc in echilibru.
2.FORMULAREA LUI DESCARTES. Considerand o forta P
aplicata in pct.i, ce se deplaseaza din i in i cu marimea ds,
forta produce un lucru mecanic elementar. Marimea
lucrului mecanic rezulta: dL = P x ds; dL = P x ds x cos(P,ds) =
P x dsp; dsp se numeste proiectia deplasarii pe directia
fortei. Rezulta ca lucrul mecanic virtual este: nul cand
deplasarea puntului se face pe perpendiculara la suportul
fortei [cos(P,ds)=cos90=0]; este pozitiv cand deplasarea
corespunzatoare se face in sensul de actiune a fortei.
Boltile in leagan, dupa forma arcelor pe car
FORTE.CENTRUL FORTELOR PARALELE.CENTRUL DE
GREUTATE BERNOULLI. Conditiile de echilibru: -rezultanta
sistemului de forte aplicate pe corp=0; -proiectiile
rezultantei in sistemul de referinta sa fie nule; -momentul
tuturor fortelor (al rezultantei) fata de un pct fix=0.
R=0 x= xi = f x cos alfa=0; y= yi = fi x sin alfa = 0;
xi = 0; yi = 0
Mr = 0; M=mi =0
a)
sisteme de forte paralele
R=F1=F2; C=centrul de forte paralele; R=F1+F2
a1=(f2/R)x a; a2=(f1/R)x a
Considerand 2 forte paralele de acelasi sens dar de marimi
diferite, marimea rezultantei se obtine insumand marimile
celor 2 forte.
b)cupluri de forte
numeste grad de libertate.
9.SISTEME DE STABILIZARE A STRUCTURILOR PE CABLURI.
Stabilizarea prin greutate: -stabilizarea prin agatarea la partea
inferioara a cablurilor unor elem.grele (grinzi sau elem.de
acoperire) care in conditii normale de incarcare produc in
cablurile portante intinderi; -prin agatarea elem.grele (grinzi sau
elem.de acoperire) actiunea vantului nu reuseste sa ridice aceste
sisteme, producand doar o diminuare a starii de intindere din
cabluri
Asezarea sist.de acoperire deasupra cablurilor: -prin pozitionarea
elem.grele de inchidere deasupra sistemului portant de cabluri,
actiunea vantului este anulata de greutatea proprie a acestora
sunt de tipul: -boltilor in plin cintru; -bolti p
policentrice.
Boltile lungi in leagan sunt sensibile la inca
concentrate, coaja subtire a acestora isi pie
stabilitatea, bolta deformandu-se, fen.purt
VOALARE. Pt.a impiedica voalarea romanii
cilindrice asezate pe arce, noul sistem purt
bolta in leagan pe arce dublouri. (arcele du
intradosul boltii, fie la extradosul acesteia).
Daca rotim un arc in jurul unui ax ce trece p
acestuia, se obtine o cupola. Cupola trebuie
tot conturul, dificila fiind ridicarea acesteia
pereti ce delimiteaza un contur patrat sau d
In situatia simpla de ridicare deasupra unui
pt.a putea fi rezemata, intre contur si cupo
introduse elem.intermediare de racordare
numele de PANDANTIVI.
9.SISTEME DE STABILIZARE A STRUCTURILO
Stabilizarea prin asociere de cabluri:

3.FORMULAREA LUI BERNOULLI. In cazul

Stabilizarea prin asociere de cabluri:
in care avem un sitem de forte Pi, aplica-
te in punctele i, care parcurg deplasa-
rile dsi, rezulta: dL = Pi x dsi
dL = Pi x dsi x cos(Pi,dsi) = Pi x dsip
unde dsip repr.proiectiile dsi pe suportul Roata de bicicleta:
fortelor.

.4.SUPRAFETE SPATIALE OBTINUTE PRIN CUTARE,
COMPORTAREA SUB INCARCARE. PLANE. Spor de rigiditate
obtinut prin: -cutarea unei foi de hartie; -adaugarea unor
frontoane la capete. Modul de comportare: -perpendicular
pe directia de rezemare suprafetele delimitate de liniile de
pliere sunt solicitate asemanator unor placi inclinate; - pe
directiile de rezemare suprafetele cuprinse intre dolii si
coame se comporta asemanator unei grinzi simplu
rezemate.
CILINDRICE. Spor de rigiditate obt.prin:-rularea unei foi de
hartie; -desfacerea ruloului si transf.acestuia intr-un sir de
segmente cilindrice; -adaugarea unor frontoane la capete.
Comportarea sub incarcare a cilindrilor poate fi explicata
mai usor in situatia inlocuirii acesteia cu o structura cutata.
Se poate observa ca:-incarcarile se concentreaza pe cutele
rigide
-mentinerea formei este asig.prin timpanele de capat.
INTERSECTII DE SUPRAFETE CILINDRICE. bolti cu muchii
intrande; -cupole fatetate; -intersectie spatiala de cilindri
SUPRAF.CILINDRICE CU DUBLA CURBURA. o suprafata
cilindrica fara timpane nu are capacitate portanta; -
supraf.cilindrica curbata si in sens longitudinal, datorita
curburii duble, are o rigiditate suplimentara; -asocieri de
cilindri cu simpla si dubla curbura.
d=brat de parghie
-un sistem de 2 forte paralele egale si de sens contrar
-nu produce translatie, ci doar un efect de rotatie asupra
corpului pe care actioneaza -in cazul incarcarilor verticale de sus in jos cablul A este intins
F x ra + (-F) x rb = Fx (rA rB) = F x AB -in cazul incarcarilor aerodinamice de jos in sus cablul B este
Marimea momentului cuplului intins
F x AB x sin alfa = F x d -in ambele situatii montantii sunt comprimati
Momentul cuplului nu depinde de pct 0, fiind un vector
liber
c)centrul fortelor paralele
Farfuria:
10.CRITERII ALE STABILITATII ECHILIBRULUI. ECHILIBRUL SI
CENTRUL DE GREUTATE FORMULATE DE FRATII BERNOULLI.
PRINCIPIUL ENERGIEI MINIME IN FORMULAREA LUI LAGRANGE.
In functie de pct de agatare echilibrul poate fi: -stabil, cand
pct.de agatare e deasupra centrului de greutate; -instabil, cand
pct.de agatare e dedesubtul cg; -indiferent,cand pct.de agatare
coincide cu cg.
F1 x a1 = F2 x a2; F1 x A1C = F2 x A2C
Fratii Bernoulli: pozitia centrului de greutate este fundamentala
a1/a2 = F2/F1
in problema echilibrului => pozitia de echilibru este aceea
Daca doua forte paralele se rotesc cu un unghi teta, R
pt.care cg vine sa ocupe pozitiile cele mai joase.
sistemului se roteste de asemenea cu un unghi teta.
Lagrange: Amintind ca raportat la un anumit nivel de referinta,
6.PRINCIPIUL ENERGIEI POTENTIALE MINIME LAGRANGE
toate corpurile poseda o anumita energie de pozitie (potentiala)
Admitand ca raportat la un anumit nivel de referinta, toate
dat.tendintei lor naturale de coborare, acestea incearca sa si
corpurile poseda o anumita energie de pozitie datorita
aduca cg in pozitia cea mai joasa, deci sa micsoreze la maximum
tendintei lor naturale de cadere, acestea incearca sa isi
energia lor potentiala. Acest echilibru este caracterizat de o
aduca centrele de greutate in pozitia cea mai joasa, deci sa
valoare minima a energiei potentiale.
micsoreze la maximum energia lor potentiala. Rezulta ca
11.SUPRAFETE SUBTIRI OBTINUTE PRIN TRANSLATIE
echilibrul este caracterizat de o valoare minima a energiei
potentiale.
7.EFORTURI SECTIONALE INTERPRETAREA RELATIILOR
INTRE INCARCARI. Interpretarea relatiilor diferentiale intre
incarcari si eforturi sectionale.
Cazul unei incarcari verticale uniform distribuite:

p=p x dx
-proiectie pe orizontala; -N+N=0; N constant
-proiectie pe verticala; T-p x dx T dT =0; dT/dx = -p
-momente (fata stanga); M+p x dx x dx/2 + T x dx + dT x dx
(suprafata
M dM = 0; dM/dT
cilindrica)
Cazul unei incarcari concentrate pe element:
(suprafata
conoidala)
(conoid)
(paraboloid
hiperbolic)

1
-in dreptul unei sarcini concentrate in diagrama T apare un
salt egal cu sarcina, salt indreptat in directia acestuia
-deoarece in aceasta sectiune forta taietoare variaza brusc
in diagrama M apare un varf, in aceasta diagrama inclinarea
tangentei variaza brusc.
8.CONTROLUL ALCATUIRII STRUCTURILOR. Conditia de
fixare a solidului rigid in plan: -3 legaturi plasate in 3 pcte
obtinand 3 reazeme simple ale caror directii sa nu fie
paralele sau concurente intr-un pct.; -3 legaturi plasate in 2
pcte obtinand un reazem simplu si unul articulat; -3 legaturi