EvoluțiaRepublica

agroturismului
Moldova
Perioada antică
Dacii practicau intens agricultura, experienta secolelor de
sedentarism fiind atestata in izvoarele antice. Acestia cultivau
cereale, precum orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de
grâu. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier, iar drept unelte
utilizau coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare
pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase
colți, etc.
De asemenea, cultivau intensiv și vița de vie, unii termeni
specifici acestei ocupatii, fiind mosteniti de noi din limba daca
(butuc, strugure, curpen), dar practicau si albinăritul, pescuitul
si creșteau animalelor, dintre care amintim vite, cornute, mici și
mari si cai.

Perioada medievala
Obstea sateasca era o comunitate reunita prin legaturi de sange, pe un hotar
ce asigura indeplinirea tuturor indeletnicirilor stravechi omenesti : pastorit,
agricultura, pescuit, vanatoarea, industrie casnica. Principala si cea mai
veche forma a cresterii vitelor, chiar a oilor, a fost pastoritul pe mosia satului
respectiv.
Planta principala a reprezentat-o meiul. Graul nu a fost o planta populara.
Pana tarziu, in evul mediu, poporul nu se hranea cu paine de grau, ci cu
fierturi de mei, ovaz, orz; painea era hrana oraseanului si a nobililor.
Cultivarea legumelor era mai putin dezvoltata in viata economica a obstilor
taranesti, cultura gradinilor de zarzavat a fost o specialitate sud-dunareana.
Plantele textile, viile, livezile constituiau, in schimb, o bogatie. Pentru
macinat se foloseau rasnite, iar pentru zdrobirea boabelor se folosea piua de
mana. Pentru copt se folosea testul, un con de pamant ars care se incinge si
sub care se cocea turta, eventual painea. Cuptorul era mai putin raspandit.
Cerealele se pastrau in gropi uscate (arse).

 Perioada moderna
Din ocupațiile agricole, cele mai importante ramuri le-au constituit
cultivarea culturilor cerealiere, horticultura, viticultura, pomicultura,
apicultura și piscicultura.Se aplicã pe larg unelte de muncã mai
productive, inclusiv cele aduse de coloniști: plugul saxon, boroane,
cultivatoare etc. Pomicultura și viticultura, în schimb, au fost ramuri
în permanentã creștere în Basarabia. Exportul în Rusia fãcea foarte
profitabilã creșterea fructelor (prune, mere, pere, caise, vișine,
cireșe, nuci etc.).Cel mai faimos sat pe de braþul Chiliei era Vilcovul,
unde dupã pește sãrat, icre de morun și nisetru veneau comercianþi
din Rusia, Grecia și Franța.Pe parcursul secolului al XIX-lea, pe
teritoriul Basarabiei s-au format noi regiuni viticole pentru
producerea vinurilor de calitate înaltã: judeþul Cetatea Albã cu
podgoriile Ðabo, Purcari ºi Rãscãieþi; județul Orhei cu podgoriile
Peresecina, Bravicea; județul Chișinãu.
Perioada contemporana
Unele aspecte ale agroturismului în Republica Moldova erau cunoscute încă din anii
70-80, când pentru turiştii străini se organizau excursii la culesul strugurilor. La aşa
ceva au fost atraşi, de exemplu, turiştii din Finlanda, pentru care această îndeletnicire
era destul de exotică. Acum este practicat din ce în ce mai des de majoritatea
agropensiunilor din R.Moldova.Oaspeţii nominalizaţi din Republica Moldova, vizitând
România, au concluzionat că premize pentru dezvoltarea turismului rural și
agroturism există şi în Basarabia. Autorii programului au determinat anumite tipuri de
sate care ar putea deveni atractive pentru turiştii locali şi cei străini, şi anume:
• Localităţile cu un pronunţat caracter etno-folcloric;
• Localităţile cu tradiţii în creaţia artizanală şi artistică;
• Localităţile peisajistice;
• Localităţile cu tradiţii pescăreşti, vînătoreşti, vitipomicole.
Pensiunea Casa Mierii

Chisinau - Raciula: 87 km
 Pensiunea agro-turistică „Casa
Mierii” - este un întreg regat. Aici
se organizează excursii,unde cu
ușurință turiști pot vedea
albinele ce forfotesc încolo şi
încoace, o grădină imensă și o
Casă mare de Miere, în care este
păstrată toată mierea colectată.
 În afară de excursii și lecții ce țin de apicultură,
vizitatorii își pot confecționa pentru sine însuși un
suvenir din ceară, lucrătorii vor arăta în detaliu și vor
spune, cum să facă totul corect.
Dar cel mai important - în casa-muzeu de Miere, sau
cum o numim - Casa Mierii, este posibil de a încerca o
varietate de soiuri ale sale, de a degusta vinurile
locale și de a încerca hidromel, o băutură specială,
făcută cu ajutorul fermentării mierii.