CAPITOLUL VIII

ECONOMIE

1. Dinamica economic\

1.1. Iconomia m=n\stireasc\

Zona montan\, caracterizat\ prin prezen]a marilor `ntinderi de

p\dure, f=na] [i p\[uni, a constituit de-a lungul timpului o p=rghie de
dezvoltare economic\ bazat\ pe valorificarea resurselor locale, respectiv,
exploatarea p\durilor [i cre[terea animalelor. Se [tie c\ a[ez\mintele
monahale de la Neam] [i R=[ca au fost `nzestrate de-a lungul veacurilor cu
suprafe]e considerabile de p\dure, p\[uni pe care le `nchiriau oierilor
transilv\neni, poieni pe care le exploatau, precum [i r=uri repezi de munte
din exploatarea c\rora ob]ineau venituri. Chiar dac\ principiile de vecin\tate
nu au fost respectate `ntotdeauna, monahii [i-au ap\rat avu]ia cu str\[nicie,
merg=nd p=n\ la a-[i m\slui hrisoave pentru a acapara c=t mai mult teren.
~nc\ din sec. al XVI-lea, `i g\sim pe c\lug\rii de la Neam] `n p=r\ cu cei de la
Secu sau cu agapienii pentru ni[te poieni sau disput=ndu-[i hotarul de la
Gura Farca[ei cu monahii r=[cani. La sf=r[itul sec. al XV-lea, M=n\stirea
Neam] avea `n st\p=nire "33 sate, patru m=n\stiri anexe, [apte pris\ci,
patru lacuri [i diferite locuri [i mun]i pe care le-a avut [i `nainte"1. Despre
vechimea acestei `ndeletniciri `n zon\, de dincolo de veacuri stau m\rturie
toponimele locale - Culmea St=ni[oarei, Muntele Bivolul, Dealul Cailor,
Obcina Cailor, V\c\ria, Piciorul }u]uienilor, Tunz\ria Budacului, V\c\rii,
Stani[tea Vacilor, P=r=ul Bourului, P=r=ul Bursuni, P=r=ul C\priorului, P=r=ul
Trocii, P=r=ul Cailor, P=r=ul Bu[mei etc.
Primele informa]ii despre efectivul de animale ale a[ez\m=ntului de
la Neam] le avem din anul 1742, c=nd, pentru bucatele m=n\stirii, c\lug\rii
]ineau “30 boi mari de plug, 10 boi gonitori, 12 bouleni m=ndza]i, `n var\
gonitori; 23 vaci mari f\t\toare, 10 vaci gonitoare, 13 vaci m=ndzate din
iast\ var\, 3 boi mari bivoli, 4 vaci mari bivoli]\, 5 gonitoare tij, 7 cai ai
m=n\stirii, o iap\ tij, 300 oi mari cu mioare de an, 50 berbeci cu `nter]=i,
100 c\rlani cu c\rlane din iast\ var\ (450 oi fac)”2. Veniturile erau
completate de cei “240 stupi `n 7 locuri, bez 160 ce au b\tut”3, dar [i de “6
vas\ de vin li-au pius `n c\rciuma de s\ v=ndu aice la E[“4. Vinul `l ob]ineau
din cele 14 pogoane de vii de la Odobe[ti [i }ife[ti, pentru depozitare [i
comercializare av=nd o “pivni]\ cu dughian\ `n E[, c\rcium\ pe podul
vechiu”5. ~n acela[i an, c\lug\rii de la Neam] au pl\tit “v\dr\ritul pe 1.000 de
vedre”6 de vin de pe cele 8 ha de vie. De asemenea, au mai v=ndut
“jum\tate de vie” cu 60 lei, precum [i 8 boi [i 11 vaci pe care a `ncasat 151
lei, apoi, 50 de capre “ce au v=ndut tij la Roman cu 56 lei [i 3 potronici, 60
de vedre de mere pe care au luat 115 lei [i ni[te f=n din dijm\, cu 3 lei”7.
Este interesant c\, la declararea veniturilor, monahii de la Neam]
arat\ c\ de]in 400 de stupi, dar declar\ c\ au pl\tit “des\tina pe 380 de
stupi”8, “go[tina” achit=nd-o pentru 520 de oi fa]\ de cele 450 declarate la
venituri, de unde putem deduce c\ cifrele erau departe de bunurilor de]inute
[i veniturilor realizate `n realitate.
M=n\stirea Neam] avea mai multe mori, pentru care pl\tise
manopera unor lucr\ri de `ntre]inere - unui morar ce “au f\cut rotile morii
ot T=mpe[ti”, altor “doi murari ce au lucrat morile de la B\hneni”, “ni[te
o]\le de ferecat her\le morilor” [i “`nc\ 30 oc\ de her” pentru alte mori [i
carele m=n\stirii, precum [i “o p\reche petri de moar\”9. Pentru asigurarea
furajelor, aveau “120 stognuri de f=n d\ sam\ c\ au f\cut de tot f=nul, cu
cl\ci, cu de boerescu [i cu ]=ganii m\n\stirii”10, cu precizarea c\ au cump\rat
[i “20 coas\ de l<e>-au dat ]=ganilor, de au cos=t f=n”11.
~n acela[i an, M=n\stirea R=[ca ob]inuse venituri mai importante din
dijm\, adic\ 111 lei, (p\[une, munte `nchiriat [i iarb\), diferen]a p=n\ la totalul
de 158 lei result=nd din v=nzarea unor animale, mere [i “ne[te dohot din
dejm\”12. R=[canii cre[teau oi, vaci [i boi, r=m\tori, `ngrijindu-se [i de cele
c=teva mori, precum [i de cei 70 de stupi pe care `i aveau `n pris\cile
m=n\stirii. ~n acela[i timp, demonstreaz\ c\ s-au preocupat [i de cele ale
spiritului: au cump\rat “ne[te c\r]i de cult” [i “un s\rafim pentru biseric\”,
“au tocmit ferestrele bis\ricii” [i “au cuperit turnul”, pe deasupra f\c=nd [i
o dona]ie de “4 lei, milostenie pentru sf=ntul morm=nt”13.

1.2. Ali[veri[ul cu oi, sc=nduri [i sumane

Despre ocupa]iile locuitorilor din satele Stejaru, Cr\p\turile [i Farca[a,

a[eza]i pe mo[iile m=n\stirilor R=[ca [i Neam], afl\m abia `n anul 1803, din
“Uricarul” (1886) lui Theodor Codrescu, care consemneaz\ c\ “ali[veri[ul
este cu oi, sc\nduri [i alte lemne [i cu sucmane, neav=nd loc de hran\ [i
hrana lor o aduc pe cai din alte p\r]i”14. Cre[terea oilor [i f\cutul sumanelor,
iat\, sunt dou\ ocupa]ii care asigurau venitul localnicilor la acea vreme [i care
au dezvoltat `n timp o serie de me[te[uguri `n leg\tur\ direct\ cu prelucrarea
produselor ob]inute de la animale.
~n catagrafie, se vorbe[te despre sumanele de l=n\, a c\ror ]es\tur\ se
lucra manual, `n cas\, cifrele de pia]\ ar\t=nd faptul c\, `n 1853, numai ocolul
Piatra exportase 19.200 co]i de sumane15. Fiind at=t de c\utate pe pia]\,
lucrarea sumanelor b\rb\te[ti p\rea la acea vreme “a crea pentru jude]ele
Neam] [i Suceava venituri importante, zecile de mii de sumane ce sunt
r\sp=ndite anual pe pie]ele Moldovei reprezent=nd o bog\]ie na]ional\”16.
Pe l=ng\ sumane, gospodinele ]eseau [i alte articole din l=n\ pe care
le comercializau `n t=rguri [i prin sate - catrin]e, b=rne]e, ]oale, cergi,
cuverturi etc. Blana de oaie era `ntrebuin]at\ `n cojoc\rie pentru
confec]ionarea manual\ a bundi]elor, a cojoacelor, iar cea a mieilor pentru
c\ciulile b\rb\te[ti. Pentru ob]inerea produsului finit, erau folosite instala]ii
me[te[ug\re[ti ac]ionate de for]a r=urilor de munte - [teaza, pivele [i
d=rstele, al c\ror rol era de `ndesire, uniformizare sau sc\mo[are [i care
func]ionau, de obicei, pe l=ng\ mori sau pivele de sumani. Sumanele erau
b\tute cu ajutorul pivelor instalate pe p=r=urile cu debit permanent [i topli]e
- izvoare calde care `mpiedicau `nghe]ul `n timpul iernii17, despre d=rste
[tiindu-se c\ acestea au fost aduse de b=rsanii care veneau cu oile `n
Moldova18.
Exploatarea lemnului a fost o tradi]ie a locului, ca [i prelucrarea
primar\ a acestei materii prime folosite la edificarea locuin]elor [i a anexelor,
a ad\posturilor pentru animale, confec]ionarea uneltelor de lucru, a
mobilierului casnic etc. ~n timp, exploatarea p\durilor a devenit ramur\
esen]ial\ a economiei, `n zona noastr\ fiind, vreme de secole, principala surs\
de venituri. Cu aceste dou\ `ndeletniciri de baz\, muntenii au reu[it s\
dezvolte un comer] bazat “mai mult prin schimb [i mai pu]in prin
moned\”19.
Pentru c\ agricultura era practicat\ la nivel de subzisten]\ din cauza
terenului arabil pu]in [i pozi]ionat neavantajos, locuitorii satelor noastre `[i
aduceau “p=inea” din alte p\r]i ale ]\rii. “~n fiecare toamn\, muntenii
plecau cu carele lor `nc\rcate de produse din regiune (sc=nduri, drani]\,
l=n\ etc) [i se `ntorceau cu porumb, gr=u [i alte produse agricole” 20.
Pentru ob]inerea unui c=[tig `n plus, unii f\rc\[eni se orientau spre produsul
finit, astfel c\ m\cinau la instala]iile proprii boabele aduse, dup\ care vindeau
`n t=rguri f\ina cu un pre] mai bun, `mpreun\ cu alte produse ob]inute `n
gospod\rie - br=nz\, unt, ]es\turi, l=n\, piei de animale. Tocmai de aceea, se
spunea c\ “f\rc\[enii sunt ceva mai ridica]i dec=t cei din satele isolate,
av=nd mai multe posibilit\]i de c=[tig [i fiind mai chibzui]i. De aceea,
gospod\riile lor sunt mai `nfloritoare”21 .
De mare c\utare erau [i elementele de mobilier [i obiectele casnice
din lemn, [indrila, butoaiele - at=t de necesare podgorenilor, ciubere, cofe,
inventar de st=n\ etc. Toat\ aceast\ mic\ produc]ie de m\rfuri specific\
gospod\riilor ]\r\ne[ti de la munte a fundamentat nu doar schimbul
economic de m\rfuri, ci [i crearea unei re]ele de distribuire a produselor [i de
onorare a unor comenzi primite `n t=rgurile [i iarmaroacele pe care le
frecventau `n diferite regiuni ale ]\rii.

1.3. “Bezm\nul heresteielor”

Dac\, la `nceput, exploatarea p\durilor se f\cea mai mult pentru

“catarge” - trunchiuri dobor=te [i fasonate, cererea de material lemnos pe
pia]\ a determinat `nmul]irea fer\straielor [i, odat\ cu acestea, dorin]a
c\lug\rilor de a impune clauze suplimentare la `nvoielile date pentru
construirea pivelor, cu scopul de a ob]ine venituri `n plus. ~n anul 1757,
]\ranii t\iau catarge din brani[tile m=n\stirilor R=[ca [i Slatina, `ntr-o
pl=ngere c\tre divan ar\t=ndu-se c\ “de 5-6 ani s-au obicinuit l\cuitorii de
fac catarguri `n brani[tile m=n\stirilor (…) `mbl=nd oamenii nelipsit prin
p\duri de taie catarguri”22, din care cauz\ v=natul s-a `mpr\[tiat prin
brani[ti. Dup\ ridicarea monopolului turcesc, “numai `n satele de la ocolul
Muntele, din ]inutul Suceava, se aflau 135 fer\straie, `n ]inutul Neam]
alte 95 fer\straie” care, cu timpul s-au profilat pe cherestea pentru export,
pentru construc]ia de nave23.
~n 1840, la Stejaru func]ionau 5 fer\straie [i tot 5 la Farca[a, `n timp
ce `n satele megie[e erau 10 la Sabasa, 25 la Bro[teni, 15 la Borca [i 18 la
M\dei24. G\sim `n documentele de epoc\ informa]ii despre bezmenul achitat
m=n\stirilor pentru ridicarea [i func]ionarea acestor instala]ii, cum ar fi,
bun\oar\, `n 1797, c=nd oamenii pl\teau M=n\stirii Slatina “dijma din
heresteie [i din tot felul din cherestea”25. Pentru M=n\stirea Neam],
pl\teau pentru fer\straie, dar, “`n acela[i timp, potrivit ponturilor, pentru
lemnul t\iat din p\duri [i destinat v=nz\rii”26. ~n 1826, pentru fiecare
fer\str\u se achita c=te 1.500 lei la Slatina, iar la Hangu 1.000 lei pentru trei
fer\straie27.
Pe l=ng\ bani, `ns\, proprietarii percepeau [i c=te 300 sc=nduri sau
“1.000 de fiecare p=nz\”28 de sc=nduri cum proceda M=n\stirea Slatina `n
1830, ori “c=te trei plute de fiecare fer\str\u”29. Locuitorii din Galu se
pl=ngeau c\ arenda[ul le pretinde c=te “1.500 sc=nduri adeti pentru fiecare
fer\str\u”, `n timp ce predecesorului `i d\deau numai 700 sc=nduri, iar
arenda[ii din Bro[teni luau, `n 1826, “trei plute de fiecare fer\str\u”, ]\ranii
fiind amenin]a]i c\ li se vor strica instala]iile dac\ nu-[i vor achita datoriile30.
Din cauza unor astfel de ne`n]elegeri cu proprietarul, la Hangu arenda[ul a
confiscat 25 de fer\straie pentru neplata bezmenului cerut, iar istala]iile
g\lenilor au fost oprite timp de dou\ luni, p=n\ c=nd s-au `nvoit s\ achite c=te
1.000 de sc=nduri31.
 ~n documentele de epoc\, se consemneaz\ c\ “M=n\stirea Neam]
lua pentru cheresteaua de catarguri [i c\t\rgele c=te un leu de pluta mare
[i c=te o lei]\ de pluta mic\”32. Transportul de cherestea se f\cea cu plutele
care, iat\, au generat o alt\ ocupa]ie pentru locuitorii satelor noastre [i ale
celor `n[iruite de-a lungul cursului Bistri]ei, dar, potrivit informa]iilor de mai
t=rziu, afl\m c\, `n satele ocolului Muntelui [i cele de la Piatra, “numai acei
mai s\raci, ce nu au vite, se n\imesc pluta[i [i t\ietori de cherestele cu
toporu”33.
Odat\ cu extinderea industrializ\rii lemnului, locuitorii de pe valea
Bistri]ei se `nvoiser\ s\ furnizeze schelelor din Piatra Neam\ c=te “2.000 de
plute de dulapi [i s\ taie cu fer\straiele lor sc=nduri”34, numai c\ arenda[ii
locurilor unde erau amplasate fer\straiele au `nceput s\ adauge clauze
contractuale la `nvoielile f\cute. ~ntre neajunsurile provocate legat de
v=nzarea lemnului, arenda[ii locului, dup\ `ncasarea dijmei prev\zute `n
`nvoial\, interzic=ndu-le oamenilor s\-[i v=nd\ plutele altor negustori, la
pre]uri, evident, mai bune. Bun\oar\, locuitorii din Galu au fost nevoi]i s\ le
v=nd\ arenda[ului cu doar 32 lei pluta, chiar dac\ oferta altor negustori
dep\[ea cu mult acest pre]. De asemenea, hanganii se pl=ngeau c\, dup\ ce
achitaser\ dijma din cherestea dou\ din zece, au fost obliga]i de arenda[ s\-i
v=nd\ tot lui cheresteaua la jum\tate din pre]ul oferit de al]i negustori35.
Morile erau ridicate pe terenul m=n\stirii, dar puteau fi exploatate de
]\rani prin `nvoial\, “durata pentru amortizarea cheltuielilor de
construc]ie a unei mori fiind apreciat\ la cinci ani, dup\ care putea fi luat\
de m=n\stire. ~n cazul c=nd trebuiau pl\tite unele desp\gubiri ]\ranilor, se
calcula venitul realizat p=n\ la data confisc\rii. ~n cel mai bun caz, ]\ranii
erau sili]i s\-[i v=nd\ morile m=n\stirilor, iar, dac\ nu se puteau `n]elege
asupra pre]ului, trebuia s\ le ridice de pe mo[ie”36.
~n a doua jum\tate a sec. al XVIII-lea, “bezm\nul” pentru o moar\ era
de [ase mer]e f\in\ de orice tip, circa 900 kg anual37, `ns\, dup\ anul 1800,
taxa ajunsese la a zecea parte din venitul morii, acela[i lucru `nt=mpl=ndu-
se [i cu embaticul pentru pivele de sumani [i d=rste. La `nchiriere, o moar\
de frunte se d\dea cu 8 lei, cea de mijloc 6 lei, “moara de coad\” cu 4 lei pe
an, iar `n 1800, pe mo[iile M=n\stirii Neam], fiecare g\van de moar\ se pl\tea
cu cu c=te doi lei [i jum\tate38.

1.4. Precupie [i manufactur\

Dup\ `mpropriet\rirea cl\ca[ilor, `nscrisurile sunt mai generoase cu

informa]ii privind dezvoltarea socio-economic\ a satelor. Bun\oar\, `n 1864,
`n tabelul locuitorilor `mpropriet\ri]i din Farca[a, sunt trecu]i 90 capi de
familie care aveau `n total 206 capete de vite mari, dar numai 5 familii
cresc=nd c=te 4 capete de vite mari.
Mai multe date g\sim la nivelul anului 1890, c=nd comuna avea 1.551
de suflete sau 391 familii, ocupa]iile de baz\ ale acestora fiind plut\ria,
munca `n p\dure [i cre[terea animalelor. ~n total, locuitorii cre[teau “40 cai,
206 boi, 420 vaci, 5.129 oi, 280 porci [i 80 stupi” 39. Boii erau ]inu]i, de
obicei, `n pereche [i folosi]i la trac]iunea lemnelor din p\dure, efectivul din
acest an indic=nd faptul c\ aproximativ 100 de persoane lucrau `n p\dure, la
tragerea lemnului. De asemenea, un calcul sumar ne arat\ c\, `n fiecare
gospod\rie, erau crescute cel pu]in o vac\ [i, `n medie, 13 oi.
Pe l=ng\ lucrul la p\dure [i cre[terea animalelor, `n comun\ erau “5
morisce, dou\ piue [i 6 c=rciume”40, de asemenea, aduc\toare de venituri la
bugetul comunei care, `n anul 1892, a `nregistrat venituri de 6.878,74 lei [i
6.692 cheltuieli. {i la drumuri, s-au `nregistrat venituri de 774 lei [i cheltuieli
de 760 lei. Serafim Ionescu consemneaz\ `n “Dic]ionarul geografic al
jude]ului Suceava” (1894) c\, dup\ 1864, “parte din mo[ie ]ine de Domeniul
Coroanei, iar partea de-a st=nga p=r=ului Farca[a cu satul Cr\p\turile ]ine
de Mo[ia Statului Galu din jude]ul Neam]”41.
Din suprafa]a de 13.344 ha, sunt “12.298 ha p\dure, 117 ha
cultivabile, 920 ha f=na] [i restul neproductiv”42, `n anul 1892 cultiv=ndu-
se “106 ha cu porumb, dou\ ha ov\z, dou\ ha c=nep\ [i pu]ini cartofi”43.
Serafim Ionescu sesizeaz\ c\ `n “anul din urm\”, 7 ha de teren arabil nu
fusese cultivat, fapt care `l determin\ s\ aprecieze c\ “locuitorii nu prea sunt
gospod\ro[i”44. ~n schimb, elogiaz\ f\r\ rezerve localul de [coal\, care
func]iona la acea vreme cu 47 elevi [i un `nv\]\tor pl\tit de stat: “Are o [cola
rural\ mixt\, cu local propriu, restaurant [i este `nzestrat cu atelier,
gimnastic\, atenan]e, mobilier, bibliotec\ etc, etc, de onor Administra]ie
a Domeniului Coroanei”45. ~n aceea[i not\, vorbe[te [i despre Biserica “Sf.
Nicolae”, “restaurat\ radical `n 1885 de onor administra]ie a Domeniului
Coroanei, care a `nzestrat-o cu od\jdii [i tote cele necesare serviciului”46,
acela[i lucru `nt=mpl=ndu-se [i cu biserica din Stejaru, l\ca[ul fiind ref\cut de
acela[i binef\c\tor.
~n 1900, George Ioan Lahovari, `n “Marele Dic]ionar Geografic al
Rom=niei”, de[i sus]ine c\ a reactualizat datele, acestea sunt preluate din
Dic]ionarul Serafim f\r\ modific\ri47. Abia `n anul 1924, apar date noi cu
privire la dezvoltarea economic\ a comunei Farca[a, care avea `n
administrare satele P=r=ul P=ntei, Pope[ti, Stejaru [i Dolia. Noutatea pentru
acest an este dat\ de existen]a B\ncii Populare “Razimul”, cu un capital
social de 11.310 lei, al c\rei pre[edinte era Gavril Cre]u, precum [i de patru
agen]i economici care practicau comer]ul cu cereale, respectiv, Societatea
de Consum “Farca[a”, Her[cu Moise, Melinte Toader [i Schapira Laz\r48.
Mai g\sim o cizm\rie, a lui Pa[nicu Ion Vasile, precum [i 7 mori - una a
Domeniului Coroanei, celelalte fiind de]inute de A. N\stase Vasile, Cristea
Grigore, Cre]u Jou, Emil Petrea, T\nase Cost. Vasile, Cre]u s=n Vasile,
precum [i o piv\ `n proprietatea lui Ion Cre]u [i Neculai Cre]u. Cele cinci
b\c\nii din comun\ sunt ale lui Her[cu Moise, Lupu Avram, Melinte Toader,
Societatea de Consum “Farca[a” [i Schapira Laz\r, iar c=rciumile, r\mase `n
num\r de 4 - mai pu]in cu dou\ fa]\ de 1890 - apar]ineau lui Cre]u Simion
Vasile, Pa[nicu Pintilie, Vascu Vasile [i Societatea cooperatist\ “Virtutea” -
aceasta din urm\ cu o denumire pe c=t de sugestiv\, tot pe at=t de
`ncurajatoare `n menirea sa.
Domeniul Coroanei Farca[a este trecut ca proprietar de p\duri, de[i
le avea doar `n administrare, exploatarea p\durilor f\c=ndu-se prin
intermediul Societ\]ii Cooperatiste pentru Exploatare de P\duri.
Datele fiind culese `n preajma reformei agrare din 1921, este
consemnat\ Ob[tea de Adunare care fiin]a la nivelul comunei Farca[a, cea
care putea s\ `ncheie contracte de `nchiriere a terenurilor p=n\ la finalizarea
litigiilor, a m\sur\torilor [i punerea `n posesie a locuitorilor.
Satele Frumosu, Stejaru [i Bu[mei apar]ineau de comuna Galu,
datele din 1924 fiind incluse `n eviden]ele acestei unit\]i administrative.

1.5. Firme comerciale `n perioada interbelic\

~n perioada interbelic\, la nivelul satelor comunei Farca[a se constat\

o cre[tere semnificativ\ a num\rului de agen]i economici, `n majoritate
profila]i pe comer] cu b\uturi spirtoase, “pr\v\lie, b\c\nie, precupie,
manufactur\, m\run]i[uri”, lemn\rii [i exploatarea p\durilor, d\r\cit l=n\ [i
lemn\rie. ~n comun\, 13 firme individuale, precum [i dou\ unit\]i cooperatiste
- Cooperativa de Consum Farca[a [i Cooperativa de P\duri “Farca[a”49.

* 1937
* <<Firma comercial\ “Pa[nicu I. Vasile” pentru comer]ul de b\uturi
spirtoase, cu sediul `n comuna Farca[a, jude]ul Neam]; a domnului Pa[nicu I.
Vasile, de na]ionalitate rom=n\, n\scut `n anul 1891, `n comuna Farca[a.
* Firma comercial\ “Mrejeriu Ioachim” pentru comer] de b\uturi
spirtoase, cu sediul `n comuna Farca[a, jude]ul Neam], a domnului Mrejeriu
Ioachim, de na]ionalitate rom=n\, n\scut `n anul 1907, `n comuna Farca[a.
~nceput comer]ul `n luna aprilie 1936; activitate anterioar\: aceea[i;
regim matrimonial: c\s\torit, f\r\ a avea act dotal.
 * Firma comercial\ “{tef\nescu Ioan”, pentru comer] de b\uturi
spirtoase, cu sediul `n comuna Farca[a, a domnului {tef\nescu Ioan, de
na]ionalitate rom=n\; n\scut `n anul 1904, `n comuna Farca[a.
~nceput comer]ul `n anul 1936; activitate anterioar\: agricultor;
regim matrimonial: c\s\torit, f\r\ a avea act dotal.
** Firma “Adler David Herman” din comuna Farca[a, `nceput
comer]ul `n 1932; ~n 1937, `[i schimb\ profilul de activitate. Pe viitor, va
exercita comer] de b\c\nie, precupie, manufactur\, m\run]i[uri.

* 1938
S-a `nmatriculat firma comercial\ “Tanas\ Gavril Vasile” pentru
comer] cu b\c\nie, cu sediul `n comuna Farca[a, jude]ul Neam], a domnului
Tanas\ Gavril Vasile, de na]ionalitate rom=n\, n\scut `n anul 1871, `n comuna
Farca[a. A `nceput comer]ul `n mai 1938; activitate anterioar\: agricultor;
regim matrimonial: c\s\torit, f\r\ a avea act dotal.

* 1939
S-a `nmatriculat firma comercial\ “Gheorghiu Grig. Vasile” pentru
comer] de lemn\rie [i b\c\nie, cu sediul `n comuna Farca[a, a domnului
Gheorghiu Grig. Vasile, de na]ionalitate rom=n\, n\scut la 30 decembrie
1887, `n comuna Farca[a. ~nceput comer]ul din luna ianuarie 1939.
Activitate anterioar\: agricultor; regim matrimonial: v\duv.
* S-a `nmatriculat firma comercial\ “Alexandrescu Ioan” pentru
comer] cu lemn\rii, cu sediul `n comuna Galu, a domnului Alexandrescu
Ioan, de na]ionalitate rom=n\, n\scut la 12 septembrie 1891, `n comuna
Farca[a. ~nceput comer]ul `n luna ianuarie 1939. Activitate anterioar\:
agricultor; regim matrimonial: c\s\torit, f\r\ a avea act dotal.
** Firma “Tanas\ Gav. Vasile” din comuna Farca[a se radiaz\ `n baza
cererii `nregistrate la nr. 1476 din 17 martie 1939.
** La firma “Lupu Avram” din comuna Farca[a (1901), s-a operat
urm\toarea men]iune: pe viitor va exercita numai comer]ul de lemne [i
exploatare de p\duri.

* 1942
S-a `nmatriculat firma comercial\ “Melinte Th. Vasile” pentru comer]
cu b\uturi spirtoase [i pr\v\lie ]\r\neasc\ cu tot felul de m\rfuri, cu sediul `n
comuna Farca[a, a domnului Melinte Th. Vasile, de na]ionalitate rom=n\,
n\scut la 21 ianuarie 1911, `n comuna Farca[a. ~nceput comer]ul la 20
februarie 1942; activitate anterioar\: func]ionar comercial; regim
matrimonial: c\s\torit, f\r\ act dotal.
 * S-a `nmatriculat firma comercial\ “Simionescu Pantelimon” pentru
b\c\nie ]\r\neasc\, cu tot felul de m\rfuri [i cereale en-detail, cu sediul `n
comuna Farca[a, a domnului Simionescu Pantelimon, n\scut la 22 august
1911 `n Farca[a, de na]ionalitate rom=n\.
~nceput comer]ul la 1 aprilie 1942; activitate anterioar\: meseria[;
regim matrimonial: nec\s\torit.
* S-a `nmatriculat firma comercial\ “Irina I. Vasile” pentru comer] de
pr\v\lie ]\r\neasc\ cu tot felul de m\rfuri en-detail, cu sediul `n satul P=r=ul
P=ntei, comuna Farca[a, a domnului Irina I. Vasile, de na]ionalitate rom=n\,
n\scut la 4 octombrie 1913, `n Farca[a.
~nceput comer]ul la 1 iulie 1942; activitate anterioar\: agricultor;
regim matrimonial: c\s\torit, f\r\ act dotal.
** ~n 1942, firma “{tef\nescu Ioan” din Farca[a `[i completeaz\
obiectul de activitate al firmei. Pe viitor, pe l=ng\ comer]ul de b\c\nie,
m\run]i[uri, manufactur\ - ma[in\ de d\r\cit l=n\ [i lemnuri>>.

1.6. Rechizi]iile de r\zboi

~n timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial, s-a trecut la

rechizi]ionarea bunurilor popula]iei de pe `ntreaga vale a Bistri]ei: alimente,
furaje, cereale, utilaje, atelaje, animale, toate “vitele de munc\, de ras\ [i
tinere numai de la ]\rani”50, p\s\ri, ou\, legume, lemne etc. ~ntr-un
comunicat al Prefecturii Neam] se arat\ c\ “organele de execu]ie care vor
frac]iona rechizi]iile sau vor favoriza pe unii produc\tori vor fi deferi]i
Cur]ii Mar]iale. (…) Pe bonul de rechizi]ie, se va ar\ta valoarea total\ a
produselor din care se va deduce valoarea achitat\ `n numerar”51. {i s-a
rechizi]ionat aproape tot, astfel c\, `n octombrie, `n toat\ comuna mai erau
doar zece
c\ru]e cu cai. F\rc\[enii care le d\duser\ nem]ilor diferite produse primind `n
schimb m\rci sau rente de r\zboi sunt `n[tiin]a]i de Prefectura Neam], pe 13
august 1944, c\ trebuie “s\ solicite schimbul acestora la cursul oficial, cu
documente justificative, p=n\ la 25 august 1944”52, acela[i lucru
`nt=mpl=ndu-se [i cu ru[ii numai c\ de la ace[tia n-au primit niciun ban, afar\
de c=teva bonuri de m=n\.
Dup\ instalarea trupelor ruse[ti, ordinele Comandamentului Sovietc
erau seci, precise, dese [i din ce `n ce mai `mpov\r\toare. ~n singurul registru
de coresponden]\ al prim\riei salvat `n timpul r\zboiului, sunt mai multe
ordine venite din partea Comandamentului Sovietic stabilit `n comuna
Ceahl\u. Bun\oar\, pe 14 octombrie 1944 i se punea `n vedere administra]iei
locale necesarul pentru urm\toarea zi: “De trimis Comandamentului
Sovietic, pe 15 octombrie, c=te 6 c\ru]e cu 2 cai sau boi, la 8 diminea]a”53.
Pe 19 octombrie 1944, Prim\ria Farca[a trebuia s\ asigure hran\ [i alte bunuri
pentru trupele ruse[ti p=n\ “`n ziua de 22 octombrie, iremediabil: 1 car cu
f=n, 5 oi [i 200 kg cartofi; f=nul se va depozita la Prim\ria Ceahl\u, restul
se va da la Comandamentul Militar Sovietic, contra dovada se va `nm=na
secretarului Preturii”54. ~n aceea[i zi, 22 octombrie 1944, Comandamentul
Armatei Ruse cere c\ru]e [i oameni pentru un transport de f\in\ de la Ceahl\u
la Reghin, comuna Farca[a fiind obligat\ s\ pun\ la dispozi]ie 8 c\ru]e, ca, de
altfel, [i celelalte comune megie[e: Buhalni]a - 12, Hangu - 13, Ceahl\u - 8,
Bistricioara - 10, C\lug\reni - 10, Galu - 6, Borca - 8, M\dei - 7 [i Bro[teni - 10:
“C\ru]ele vor sosi `n diminea]a zilei de 25 octombrie la Pretur\ av=nd
hran\ pentru oameni [i hran\ pentru animale. Pentru siguran]\, vor fi
`nso]ite de c=te un jandarm p=n\ la Pretur\. Transportul se va face de la
Ceahl\u, la Reghin, `n Transilvania. (…) Fiecare comun\ va trimite [i c=te
o oaie pentru hrana solda]ilor”55. Din cele zece c\ru]e din comun\, [ase
c\ru]e cu c=te doi cai [i 6 boi au fost trimise pentru un transport la Reghin,
pentru ajutorul de cereale de la Prefectura Neam] nemaim=n=nd dec=t
patru c\ru]e, de[i cota ar fi fost pentru [ase. Pe 7 noiembrie 1944, Prim\ria
Farca[a este somat\ s\ asigure imediat alte “trei c\ru]e cu cai pentru a
transporta mobilierul Comandamentului Rus de la Ceahl\u”, `ns\ din
r\spunsul primarului reiese c\ patru c\ru]a[i din cei pleca]i la Reghin nu s-au
mai `ntors56.
~n documentele de arhiv\ care s-au p\strat, am g\sit o situa]ie
semnat\ de primarul T. Gheorghiu, prin care comunica Prefecturii ce luaser\
solda]ii ru[i, `n octombrie 1944, de la locuitorii din comun\: “52 boi, 43 vaci,
760 oi” pentru hrana solda]ilor, `n valoare 2.150.800 lei, la care se adaug\
animalele ce au fost scoase din comun\ - “50 vite mari, 550 vite mici [i oile
care au fost consumate de armat\ `n localit\]i [i `n trecere, `n valoare de
600.000 lei”, pentru care nu s-a achitat niciun leu [i “nu s-a eliberat nicio
autoriza]ie de Prefectur\, fiind impuse obligatoriu”57. Pe l=ng\ animale, de
la f\rc\[eni au mai fost rechizi]ionate “circa 10.000 kg cartofi a 9 lei/kg, 500
kg varz\ a 10 lei/kg, 500 kg ceap\ a 20 lei/kg, alte zarzavaturi 5.000 lei,
total 110.000 lei, pentru care nu s-a achitat niciun leu. Plus de acestea,
de c\tre Armata Rus\ [i Armata German\ s-au ridicat de la locuitori un
num\r `nsemnat de vite mari [i mici, vehicule etc f\r\ plat\, ce sunt `n
a[teptarea ordinului de inventariere”58. Primarul invoc\ “un num\r
necunoscut de oi consumate `n trecere de c\tre ru[i”59, f\c=nd referire,
probabil, la lunile anterioare, adic\ august [i septembrie, care nu apar
contabilizate.
 ~n 1944, dup\ rechizi]ii, a[ez\rile de pe valea Bistri]ei erau distruse `n
cea mai mare parte, cu o popula]ie nimicit\ de ororile r\zboiului [i ajuns\ la
pragul de jos al s\r\ciei. Mai mult pentru `ncurajare, Prefectura Neam]
solicit\ Prim\riei Farca[a s\ raporteze “distrugerile f\cute de armat\ `n
retragere, vitele date armatei ruse de ocupa]ie [i nevoia de alimente
pentru popula]ie”60, urm=nd s\ acorde locuitorilor p\gubi]i gr=u [i porumb.
Ajutorul, care a succedat unei eviden]e impresionante, a constat, de fapt, `n
avansarea unei alte propuneri, adic\ desemnarea unei singure v\duve de
r\zboi “cu copii mul]i [i lipsit\ de mijloace, `mpov\rat\ de greut\]i [i care
are posibilitatea s\ `ntre]in\ o vit\, urm=nd a i se da o vac\”61.
Din documentele identificate de noi, reiese c\ ajutoarele de r\zboi de
care a beneficiat popula]ia comunei Farca[a au fost mai mult simbolice: la
sf=r[itul toamnei lui 1944, s-au dat “o sanie [i lemne de foc de la ocolul
silvic pentru to]i proteja]ii IOVR - invalizi, v\duve [i orfani de r\zboi”62,
[ase c\ru]e cu cereale63; c=te o coas\ [i sprijin financiar cu sume `ntre 750 lei
[i 4.900 lei pentru 4 invalizi de r\zboi [i 16 v\duve64, precum [i 10 pluguri prin
IOVR, pentru al]i 5 invalizi de r\zboi [i 5 v\duve65.
Dincolo de aceste cifre, `nv\]\torul Ioan Luca nota `n “Monografia
comunei Farca[a” (1977) care a fost adev\ratul pre] pl\tit de locuitori `n
r\zboaiele de ap\rare: “Cei r\ma[i acas\ au dat tot ceea ce li s-a cerut. F\r\
cel drag - plecat pe c=mpul de onoare, au dus greul rechizi]iilor, au dat
alimente, haine, m=ncare, colecte de diferite materiale drept contribu]ie
pentru ob]inerea victoriei. {i toate s-au dat f\r\ c=rtire, c\ci toate
r\zboaiele au fost numai de ap\rare, deci, r\zboaie sfinte”66 {i, c=nd cel
de-Al Doilea R\zboi Mondial s-a sf=r[it, “cei pleca]i pe front au `nceput s\
se `ntoarc\ pe la vetrele lor. Un nou fel de via]\ `ncepea”67.

1.7. Colectarea cotelor

~n toat\ aceast\ ruin\ l\sat\ de r\zboi, cu r\nile `nc\ s=nger=nde,

f\rc\[enii au `nceput s\-[i recl\deasc\ locuin]ele [i s\-[i refac\ gospod\riile,
`nfrunt=nd cu demnitatea nedezmin]it\ a munteanului vrednic seceta,
foametea, s\r\cia vremurile [i a vremuirilor ab\tute peste `ntreaga ]ar\. Fiind
`n zon\ montan\, comuna nu a fost colectivizat\, `ns\ contribu]iile locuitorilor
la fondul centralizat al statului au fost semnificative [i deloc lipsite de
constr=ngeri.
Dintr-un centralizator privind num\rul de animale din comun\68,
`ntocmit `n anul 1947, se vede c\ locuitorii au reu[it s\-[i refac\ [eptelul de
animale, `n gospod\riile particulare fiind crescute 295 vaci cu lapte [i 60 vaci
sterpe; 70 boi de munc\, 170 junci, 36 cai, 47 iepe, 2 arm\sari, 80 vi]ei, 2.800
oi, 250 berbeci [i 240 stupi sistematici. ~n anii care au urmat, s-au
`nregistrat cre[teri ale num\rului de vite, ceea ce a determinat `ntr-o
oarecare m\sur\ revenirea la `ndeletnicirea mai veche - cre[terea animalelor,
“locuitorii fiind `ncuraja]i de stat prin animale de pr\sil\ de ras\ [i
`ngr\[\minte chimice pentru fertilizarea izlazurilor [i f=ne]elor”69:
* 1965 - 780 taurine, 3.980 ovine, 92 porcine
* 1970 - 960 taurine, 4.130 ovine, 230 porcine
* 1975 - 1.067 taurine, 4.520 ovine, 286 porcine
* 1977 - 1.214 taurine, 4.930 ovine, 488 porcine
* 201070 - 1.042 bovine, 2.991 ovine, 158 caprine, 509 porcine, 85 cabaline,
5.133 p\s\ri, 154 familii de albine.
~n anul 1947, s-a instituit sistemul contribu]iilor `n produse `n raport
cu num\rul animalelor crescute `n gospod\riile particulare. Printr-o ordin al
prefectului71, din 15 mai 1947, to]i proprietarii de oi din comuna Farca[a au
fost obliga]i s\ predea cota de l=n\, `n func]ie de ras\, pentru fiecare oaie
de]inut\ “chiar dac\ are numai 3 oi”: ]urcane - 0,600 kg, ]ig\i - 0,700 kg,
spanc\ - 1,300 kg, merinos - 1,300 kg, alte rase 0,600 kg. Pe fondul lipsurilor
resim]ite `n urma r\zboiului, unii localnici `nt=rziau cu plata sau refuzau s\
predea cotele, `ns\ Prim\ria Farca[a `l `n[tiin]eaz\ pe Ioan {tef\nescu,
proprietarul unei ma[ini de d\r\cit l=n\, s\ nu mai prelucreze l=na de la
proprietarii de oi care nu fac dovada c\ au predat cota la central colector -
Cooperativa “Unirea” Ceahl\u, sub rezerva trimiterii `n judecat\72 [i a
pedepsirii conform ordinelor 355/1942 [i 966/1945.
Tot `n 1947, din 21 iulie, locuitorii din Farca[a trec la executarea
presta]iei “cu bra]ele [i cu c\ru]ele”, fiecare prestator urm=nd s\ beneficieze
de 0,300 kg orz pentru o zi de munc\. ~n reglement\rile Prefecturii Neam],
se preciza c\ distribuirea orzului se va face contracost, `n seara fiec\rei zile [i
numai dup\ ce se execut\ lucr\rile planificate73. Locuitorii erau at=t de lipsi]i
de toate, `nc=t aproape c\ nu mai aveau ce s\ pun\ `n p\m=nt, dovad\ c\ 61
de persoane solicit\ ajutor de la Federala “Alexandru cel Bun” din Piatra
Neam], const=nd `n semin]e de c=nep\, `ntre 0,5 [i 1 kg, pe care se obligau
s\ le restituie la recoltare, cu dob=nda aferent\74.
~n acela[i an, a urmat recens\m=ntul fiscal al propriet\]ilor agricole,
ini]iat `n vederea stabilirii impunerii fiscale, un proces de amploare menit s\
antreneze, deopotriv\, personalul prim\riei, c=t [i rela]iile personale,
`ntruc=t - se arat\ `ntr-o adres\ a Administra]iei Financiare Neam] - “trebuie
s\ se fac\ `n aceast\ materie o adev\rat\ oper\ gospod\reasc\ pentru
`nl\turarea pe de o parte a p\gubirii Statului, iar pe de alt\ parte
expunerea locuitorilor la sanc]iuni fiscale”75. Ulterior, prin “opera
gospod\reasc\” au fost extinse cotele la carne, lapte, br=nz\ de oi, f=n, ou\,
f\rc\[enii contribuind anual cu tone de produse76:
* 1965: 19 t carne, 4 t l=n\, 10 t br=nz\ oi, 120 hl lapte, 30 t f=n, 10.000 ou\
* 1970: 28 t carne, 4,7 t l=n\, 11 t br=nz\ oi, 320 hl lapte, 40 t f=n, 23.000 ou\
* 1975: 72 t carne, 4,5 t l=n\, 8,6 t br=nz\ oi, 865 hl lapte, 45 t f=n, 38.400 ou\
* 1977: 110 t carne, 5,2 t l=n\, 10,2 t br=nz\ oi, 1650 hl lapte, 214 t f=n, 54.000
ou\.
~nv\]\torul Ioan Luca aminte[te `n scrierile sale de m\surile abordate
de stat `n perioada comunist\ pentru cre[terea productivit\]ii [i ameliorarea
izlazurilor din comun\: “Pentru gospod\rirea p\[unatului, izlazul comunal,
alc\tuit din 13 trupuri, a fost cur\]at aproape `n totalitate. Noi construc]ii
zoopastorale au ap\rut, u[ur=nd munca p\storilor [i via]a animalelor -
nimete, saivane, grajduri pentru vaci [i vi]ei, st=ni, troci pentru apa
necesar\ vitelor. La una din st=ni, apa fiind la mare distan]\, s-a f\cut
canalizare”77.
~n date comparative78, la nivel na]ional zootehnia a intrat `ntr-un
regres continuu, de la 5.381.000 capete bovine `nregistrate `n anul 1990, la
1.985.000 exemplare `n 2010, intervalul fiind afectat cel mai mult dup\
aderarea Rom=niei la UE. Tot `n regres se situeaz\ efectivele de suine (cu
mai mult de 50%) [i p\s\ri, `n schimb a crescut num\rul de ovine-caprine,
Rom=nia situ=ndu-se pe locul III `n UE. Chiar [i a[a, `n 1990 se cre[teau
121,37 milioane oi la nivel na]ional, iar `n 2010 a ajuns la 78,87 milioane. O
sc\dere vizibil\ s-a `nregistrat `n perioada 1995-2000, apoi o alta `n 2005-
2007, dup\ care a intrat `n ascenden]\ numeric\.
~n comuna Farca[a, efectivele de baz\ sunt cele 1.042 bovine, 2.991
ovine, 158 caprine, iar implicarea agen]ilor economici locali este reflectat\
de activitatea celor cinci asocia]ii ale cresc\torilor de animale care fiin]eaz\
pe raza comunei. Evident, dezvoltarea economic\ a comunei se `nscrie pe o
curb\ ascendent\, domeniile de interes fiind comer]ul, exploatarea [i
prelucrarea lemnului, cre[terea animalelor [i serviciile sociale.

2. Agen]i economici de actualitate79

1. SC A&B MIXT SRL - }|RANU ALEXANDRA; comer]

2. SC AD ECOVOLT PROD SRL - ERHAN ADRIAN; repara]ii auto
3. SC ADN MOBIL| SRL - NI|UC DUMITREL; fabricarea mobilei
4. SC ADRIA EMILI SRL - GHEORGHIU I. GHEORGHE; construc]ii
5. SC AGRO RESIM SRL - REVENT CORNELIA; cultivarea plantelor
6. SC ALCU}(ALCUT) ECOPREST - CU}UHAN ALEXANDRA; cre[terea
animalelor
7. ALIXANDRESCU DAMIAN - PFA; repara]ii electrocasnice
8. ALIXANDRESCU ELENA - ÎNTREP. INDIV.; comer]
9. SC ALPYS MARKET SRL - SCRIPCARU DUMITRU; comer]
10. SC AMALIA ANILENA SRL - PETCHESCU ELISABETA; comer]
11. ANDREESCU ANI{OARA-MIHAELA - PFA; consultan]\ afaceri
12. ANDREESCU P. IOAN - PFA; cre[terea animalelor
13. ANDRIESCU-TELIU}| MARIUS - ÎNTREP. INDIV; activit\]i tehnice
14. SC ANILENA INSTAL SRL - PETCHESCU FLORIN; instala]ii sanitare
15. SC ANIMAROSA SRL - POPESCU MARIANA; comer]
16. SC APOLODOR GLOBAL CONSTRUZIONE SRL - LUPULEASA IOAN;
construc]ii
17. ATANASIU FERNANDA - PFA; comer]
18. SC AXA COVRIPAN SRL - TEODORESCU ALEXANDRU; comer]
19. CAREAZ| MELU - ÎNTREP INDIV.; cre[terea animalelor
20. SC CLAX FOREST SRL - CRE}U CLAUDIU CIPRIAN; silvicultur\
21. SC CONSFLOR BE SRL - PETRESCU FLORIN; construc]ii
22. CONSTANTIN OVIDIU - ÎNTREP. INDIV; cre[terea animalelor
23. SC CRE}U DALIANA SRL - CRE}U DUMITRU; comer]
24. CRE}U EMIL - ÎNTREP. INDIV; debitare material lemnos
25. CRE}U ELENA MIHAELA - ÎNTREP. INDIVID; comer]
26. SC CRISIVA PROD - LUCA VASILE; exploat\ri forestiere
27. CU}UHAN ALEXANDRA(ALEXANDRU) - ÎNTREP. INDIVID.; cre[terea
animalelor
28. CU}UHAN IONEL - ÎNTREP. INDIVID; cre[terea animalelor
29. DANEZU SPEDITION SRL; transporturi rutiere m\rfuri
30. DESSO ALPYN SRL - STRATULAT MARIANA; comer]
31. DIACONU A. MIHAI - PFA; activit\]i în ferme mixte
32. DIACONU A. NICULAI - PFA; activit\]i în ferme mixte
33. DORNEANU LAZLO-ERVIN - ÎNTREP. INDIV.; dezmembr\ri auto
34. DOROFTEI GAVRIL- PFA; reparare articole de uz personal [i
gospod\resc
35. SC DRAGOMIR PROD COM SRL - PETRESCU DRAGOMIR;
exploatarea [i prelucrarea lemnului
36. DR|GOI SILVIP SRL - PETRU} ANCU}A; prelucrarea lemnului
37. EDGAR WOOD IND SRL - ANDRIESCU CRISTIANA; comer] material
lemnos
38. ELMI FOREST SRL - COJOC|RI}A MIHAI; prelucrarea lemnului
39. EXCELSIOR FOREST SRL - SCRIPCARU IONEL; prelucrarea lemnului
40. SC EXPLOTURISM SRL - PETRESCU DRAGOMIR; cre[terea
animalelor
41. SC FAN&PET FOREST SRL - PETRESCU {TEFAN; restaurante
42. SC FOOD EXPRESS SERVICES SRL - ZAHARIA CONSTANTIN
LUCIAN; comer]
43. FURTUN| GHEORGHI}| - ÎNTREPR. INDIV.; dezmembr\ri auto
44. SC GEORGY&COSMY SRL - GRAMA MIHAELA; comer]
45. GHEORGHIU D. EMILIA - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
46. GHEORGHIU I. CONSTANTIN - ÎNTREPR. INDIV.; construc]ii
47. GHEORGHIU VASILE - ÎNTREPR. INDIV.; prelucrarea lemnului
48. GHIA}| ELENA - ÎNTREPR. INDIV.; comer] material lemnos
49. SC GRENCOM - CAREAZA MELU; comer]
50. GRIGORESCU V. MARIA - PFA; comer]
51. HERTZ STUDIO SRL-D - CRE}U MONICA; activit\]i de arhitectur\
52. SC HIDROENERG FARCA{A 2010 SRL - DIACONU MIHAI; lucr\ri de
preg\tire a terenului
53. SC JBANCA COM SRL - JBANCA SIMONA; comer]
54. JBANCA SIMONA - ÎNTREPR. INDIV; activit\]i recreative [i distractive
55. JBANCA VASILE - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
56. SC JOHN GREEN SRL - TANAS| IONEL; comer] material lemnos
57. SC LEGNO PROD COM SRL - IONI}| AUREL; elemente de dulgherie [i
tâmpl\rie
58. SC LUCA ELVIRG TRADING SRL - LUCA VIRGIL; prelucrarea lemnului
59. SC LUCOM BIG TRANS SRL - LUCA FLORIN ALEXANDRU; transport
m\rfuri
60. SC LUKOIL ROMANIA SRL - comer] cu am\nuntul carburan]i
61. LUPULEASA IONEL - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
62. LUPULEASA MIHAI - PFA; cre[terea animalelor
63. SC MAMI FOREST SRL - }IFUI DUMITRU; silvicultur\ [i exploat\ri
forestiere
64. MAXIM GH. MELANIA PFA; cre[terea animalelor
65. SC MELIDOR VET SRL - APALAGHI}EI DORINEL; activit\]i veterinare
66. SC MICOVA COM SRL - ATANASIU V. VASILE; activitate forestier\
67. MIHAI V. VASILICA - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
68. SC MITIC| LEMN SRL - FURTUN| DUMITRU; silvicultur\ [i activit\]i
forestiere
69. SC MITIPOP FOREST SRL - POPESCU DUMITRU; t\ierea [i
prelucrarea lemnului
70. SC MOZ SPEEDITION SRL - AN|ST|SOAIE IONU}; transporturi rutiere
m\rfuri
71. SC MOZOR COMPANY SRL - G|IN| VIOREL; transporturi rutiere
m\rfuri
72. MÎNDRU NICOLAE - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
73. NASTAS| M. VASILE PFA; cre[terea animalelor
74. SC SPEDITION TRANSCAR SRL - CHIORBEJA GHEORGHE;
transporturi m\rfuri
75. NI}UC DUMITREL - ÎNTREPR. INDIV.; t\ierea [i prelucrarea lemnului
76. NI}UC IOAN - PFA; cre[terea animalelor
77. PANAITESCU IOAN-BOGDAN PFA; activit\]i auxiliare intermedierilor
financiare
78. PÂNTEA PETRU - ÎNTREPR. INDIVID.; comer]
79. PETRESCU DRAGOMIR - ÎNTREPR. INDIV.; silvicultur\ [i alte activit\]i
forestiere
80. PETRESCU MIHAELA - PFA; comer]
81. PETRU} GH. ION - PFA; cre[terea animalelor
82. SC PINTEA CONSTRUCT SRL - PÂNTEA VASILE; construc]ii
83. SC PL|IUT COMFOREST SRL - LUCA P. VASILE; comer]
84. POPESCU CONSTANTIN - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
86. POPESCU G. MARIA - PFA; comer]
87. POPESCU MINODORA - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
88. SC POWER ELECTRICAL IRV SRL - RU{TIORU IULIAN; instala]ii
electrice
89. SC PRO INSTAL SRL - BALINT ANA; construc]ii
90. SC PROIECT CONSTRUCT GLIDOR SRL - G|IN| VASILE; fabricarea
betonului
91. P|DURE FLORENTINA - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
92. SC RIMAL ATON SRL - ANDRIESCU ALEXANDRA; comer] material
lemnos
93. RO{U {I ANDREI SRL - LUPULEASA V. GHEORGHE; prelucrarea
lemnului
94. SC SIMV COM SRL - CRE}U VASILE; comer] material lemnos
95. SC SCORPION FOREST SRL - GHEORGHIU D. CRISTIAN; exploatare
forestier\
96. SCRIPCARU I. DUMITRU - PFA; comer]
97. SC SIANA SRL - STAN IOAN-ALIN; comer]
98. SC SIMCON FOREST SRL - SIMION {TEFAN FLORIN; prelucrarea
lemnului
99. SIMIONESCU DUMITRU- ÎNTREPR. INDIV.; activit\]i produc]ie
vegetal\
100. SIMIONESCU IOAN-CRISTINEL - PFA; activit\]i în ferme mixte
101. SIMIONESCU {TEFAN - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
102. SC SIMIROM GRUP SRL - SIMIONESCU MIHAI-C|T|LIN; fabricare
articole din material plastic pentru construc]ii
103. STANCIU V. V. VASILE - ÎNTREPR. INDIV.; construc]ii drumuri
104. SÎRM| IOAN - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
105. SC TAMISA PROD SRL - URSU VASILE; comer] material lemnos
106. TANASE I. CONSTANTIN - ÎNTREPR. INDIV.; tâmpl\rie, dulgherie
107. TANAS| IOSUB - ÎNTREPR. INDIV.; comer] piese auto
108. TEODORIU MIHAI - ÎNTREPR. INDIV.; lucr\ri instala]ii electrice
109. }IFUI VIOREL - ÎNTREPR. INDIV.; tâmpl\rie, dulgherie
110. TODOSIA VALENTIN - ÎNTREPR. INDIV.; activit\]i pentru produc]ia
vegetal\
111. SC TRACOLEMN SRL - CIORTAN CIPRIAN; exploatarea [i
prelucrarea lemnului
112. SC TRUST PARTENER SRL - LUNCANU DUMITRI}A; consultan]\
afaceri [i management
113. TUDORACHE MARIA - PFA; comer]
114. TUDOSIA ANA - PFA; cre[terea animalelor
115. TUDOSIA DUMITRU - PFA; cre[terea animalelor
116. TUDOSIA IULIAN EMANUEL - PFA; cre[terea animalelor
117. UNGUREANU DUMITREL IUSTIN - PFA; cre[terea animalelor
118. SC VIA TERRA SRL - HOBOI ILIE; extrac]ie pietri[ [i nisip
119. SC YAN DISTRIBUTION NEXUS SRL - D-IOSTIN ALIN; consultan]\
în tehnologia informa]iei
120. SC YDA TOUR SRL - DANILIU ION; transporturi terestre c\l\tori
121. SC ZARO INDUSTRIAL SRL - ZAHARIA VASILE DANIEL; consultan]\
afaceri [i management
122. ZAMFIR M. MARINELA - ÎNTREPR. INDIV.; comer]
123. {TEF|NESCU IONEL - ÎNTREPR. INDIV.; activit\]i în ferme mixte
124. }IFUI DUMITRU BOGDAN - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
125. }IFUI GAVRIL - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
126. }IFUI VASILE - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
127. }IFUI VASILIC| - ÎNTREPR. INDIV.; cre[terea animalelor
127. }IFUI CARMEN VASILICA - PFA; coafur\ [i alte activit\]i de
înfrumuse]are.

Note bibliografice:

1. V. Cost\chel, P.P. Panaitescu, A. Cazacu, Via]a feudal\ `n }ara Rom=neasc\ [i Moldova (sec.
XIV-XVII), Editura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1957, pag. 285.
2. Ioan Bogdan, S\mile m=n\stirilor de ]ar\ din Moldova pe anul 1742 `n Buletinul Comisiei
Istorice a Rom=niei vol. I, Atelierele grafice Socec&Co, Bucure[ti, 1915, pag. 243.
3-8. Ibidem, pag. 244-245.
9-11. Ibidem, pag. 243-244.
12-13. Ibidem, pag. 247.
14. Theodor Codrescu, Uricarul vol. VII (1365-1866), Tipografia Buciumului Rom=n, Ia[i,
1886, pag. 255.
15-16. Nicolae Arcadian, Industrializarea Rom=niei. Studiul evolutiv istoric, economic [i
juridic, Monitorul Oficial. Imprimeriile statului, Bucure[ti, 1935, pag. 98.
17. Corneliu Istrati, Me[te[uguri ]\r\ne[ti `n regiunea de munte a Moldovei `n prima jum\tate a
secolului al XIX-lea, `n Memoria Antiqvitatis IX-XI (1977-1979), Muzeul de Istorie Piatra
Neam], 1985, pag. 319.
18. Ibidem, pag. 320.
19-21. Constantin Luchian, Locuri, oameni [i [coli, Monografie a `nv\]\m=ntului nem]ean,
Piatra Neam], 1996, pag. 39-40.
22. A. Popovici [i Gh. Kirileanu, Descrierea mo[iei regale Bro[teni, jude]ul Suceava, Institutul
de Arte Grafice Carol Gobl, Bucure[ti, 1906, pag. 86.
23. Corneliu Istrati, Me[te[uguri…, op. cit., pag. 322.
24-28. Ibidem, pag. 334-335.
29. A. Popovici [i Gh. Kirileanu, Descrierea…, op. cit., pag. 49-50.
30-31. Corneliu Istrati, Me[te[uguri…, op. cit., pag. 337.
32. Ibidem, pag. 336.
33. Ibidem, pag. 334.
34. Ionel Marin, Scurt istoric al dezvolt\rii economice a jude]ului Neam] `ntre anii 1840 [i 1944,
`n Memoria Antiqvitatis IX-XI (1977-1979), Muzeul de Istorie Piatra Neam], 1985, pag. 351.
35. Corneliu Istrati, Me[te[uguri…, op. cit., pag. 337.
36-37. Ibidem, pag. 327.
38. Ibidem, pag. 336.
39. Serafim Ionescu, Dic]ionar geografic al jude]ului Suceava, Stabilimentul Grafic J.V.
Socecu, Bucure[ti, 1894, pag. 119.
40-46. Ibidem, pag. 119-121.
47. George Ioan Lahovari, Marele Dic]ionar Geografic al Rom=niei volumul III, Stabilimentul
Grafic J.V. Socecu, Bucure[ti, 1900, pag. 343.
48. *** Anuarul Socec al Rom=niei Mari, vol. II - Provincia, 1924-1925, Editura Socec&Co,
Bucure[ti, 1925, pag. 671-672.
49. *** Raport asupra st\rii economice din jude]ul Neam] [i dare de seam\ pe anul 1937,
Tipografia “Lumina”, Piatra Neam], 1937, pag. 51-58.
50-51. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar nr. 1/1947, f. 117.
52. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 3/1942, f. 118-119.
53. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 1/1947, f. 121.
54-55. Ibidem, pag. 122-125.
56-59. Ibidem, f. 131-132.
60. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 4/1943, f. 396.
61. Ibidem, f. 230-243.
62. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 1/1947, f. 125.
63. Ibidem, f. 330.
64. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 3/1942, f. 269.
65. Ibidem, f. 316.
66-67. Ioan Luca, Farca[a, Scurt\ monografie a comunei (manuscris), 1977, pag. 10.
68. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 3/1942, f. 66.
69. Ioan Luca, Farca[a…, op. cit., pag. 17.
70. Arhiva Prim\riei Farca[a.
71. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 3/1942, f. 209.
72. Ibidem, f. 220.
73. Arhivele Na]ionale Neam], fond Prim\ria Farca[a, dosar 1/1947, f. 229.
74. Ibidem, f. 254.
75. Ibidem, f. 112.
76-77. Ioan Luca, Farca[a…, op. cit., pag. 17.
78. Maria Bogdan, Evolu]ia efectivelor de animale din 1990 [i p=n\ `n 2010, `n [Link]
[Link] din 24.08.2017.
79. Arhiva Prim\riei Farca[a.