Uricani

Mateiță Călin
Localizare
• Orașul Uricani este un oraș din sud-vestul județului
Hunedoara, ce a devenit stațiune turistă de curând. Acesta este
localizat în vestul depresiunii Petroșani, zona cunoscută și sub
denumirea de Valea Jiului, și are în subordine administrativă
satele Valea de Brazi și Câmpul lui Neag. Orașul Uricani este
mărginit la nord de munții Retezat și la sud de munții Vâlcan.
Populație (aprox. 9000 de loc.)
• Localnici împart populația zonei în două categorii: momârlani
(locuitorii băștinași ai zonei, care se identifică că fiind urmașii
geto-dacilor) și barabe (populația ce a migrat în această zona).
Ocupația de baza a momârlanilor este oieritul.
Scurt istoric
• Prima atestare documentară cu denumirea orașului a fost realizată în anul
1818, acesta purtând numele Hobiceni-Uricani. Se crede că localitatea a
primit această denumire din cauza migrării locuitorilor Țării Hațegului
(proveniți din localitățile Hobița și Uric) către această zona. După marea
unire, localitatea își păstrează doar denumirea de Uricani. În anul 1964,
comună Uricani este declarată oraș. După această perioada aici s-au
intensificat exploatările miniere începute de către austro-ungari, astfel au
fost aduși oameni din toate colțurile româniei, populația transformându-
se într-una eterogenă. Mînă de la Câmpul lui Neag a fost închisă în anul
1994, moment în care a fost lăsată să se inunde, azi pe loculul ei găsindu-
se lacul Câmpul lui Neag. Mînă de la Valea de Brazi a fost închisă în
anul 2004, iar cea de la Uricani în anul 2018. În anul 2019 aceasatea au
fost demolate, în locul lor ramandand doar un teren plat de molz.
Relief
• Aici relieful este împărțit în două mari zone: zonele montane
(munții Vâlcan și Retezat) și zona de depresiune intramontană
(depresiunea Petroșani)
• Relieful din Retezatul Mic este predominant carstic, din
această cauza culmile montane sunt segmentate de numeroase
văi și chei.
Clima
• Clima este continental moderată, cu temperaturi medii
multianuale de tipul climatului montan. Temperaturile medii
anuale variază în jurul a 7˚C.
• Caracterul depresionar favorizează acumularea şi stagnarea
aerului rece, care determină frecvente inversiuni de
temperatură chiar şi între unităţile de relief cu altitudini reduse.
Vara, încălzirile pe timpul zilei sunt mai puternice în zonele
joase datorită circulaţiei reduse ale aerului, astfel că
amplitudinile termice sunt mai mari comparativ cu alte zone
montane, ce nu formează depresiuni. Bioclimatul este tonic-
stimulent, de munte.
Hidrografia
• Principalul rău care străbate orașul Uricani este Jiul de Vest,
care curge pe direcția vest-est, izvorăște de la est de Pasul Jiu-
Cerna, din Valea Soarbele. Acesta captează toți afluenții
preoveniti atât din Reteaz cât și din munții Vâlcan.
Poziționarea afluenților este în general perpendiculară pe Jiul
de Vest. Torenții sunt de asemenea prezenți primăvară și după
perioadele de ploi puternice.
Vegetația și fauna
• Flora ocrotită din zona Uricani este reprezentată de 1050 de specii de plante
(floarea de colţ, papucul doamnei, sângele-voinicului) speciile lemnoase fiind
incluse în areale protejate sau declarate monumente ale naturii.
• În etajul subalpin predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile
de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul,
pînul, lariţa, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează
pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.
• În zonele defrişate prin tăieri se instalează zmeurişul, iar în poiene şi liziera
pădurii se găsesc zone întinse de merişor şi afin. În păduri, dar nu numai, se
regăsesc o multitudine de ciuperci, cum ar fi: bureţii de fag, pitoanca, iuţari,
crăiţele, gălbiorii, ghebele, etc.
• Fauna ocrotită este reprezentată prin 19 specii, respectiv: ursul, lupul, vulpea,
mistreţul, capra neagră, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, veveriţa, iepurele
comun, jderul de copac, vidra, viezurele, nevăstuica, hermina, şoarecele gulerat,
etc.
Etnografie și folclor
• Cum am precizat anterior, băștinașîi zonei se numesc
momârlani, și se mândresc mai ales cu faptul că sunt urmașîi
geto-dacilor și cu păstrarea vie a tradițiilor legate de agricultură
și creștera animalelor în coexistența cu natură care ii
înconjoară.
• Obiceiuri și tradiții specifice lor: nedei, îngropatul morților în
curte, momâi, utilizarea măgarilor ca curieri.
Muzee
• Casa Amici

• Muzeul Entografic de la Pensiunea Retezat

• Muzeul de etnografie şi istorie locală „Mesajul Străbunilor”

Activități agricole (agricultura de
suzistență)
• Creșterea animalelor (oierit și bovine)
• Livezi de prune ce țin umbră ”grădinilor de cartofi”
• ”Grădini de zarzavat” în proximitatea casei
• Culesul ciupercilor, a fructelor de pădure și a plantelor
Lacul de acumulare Valea de Peşti
Podul natural din Scocul Urzicarului
Așezări rurale umane
• Satele de aici sunt risipite, dat fiind caracterul montan al zonei.
În satele Câmpul lui Neag și Uricani încă se găsesc căsuțe
momarlanesti vechi de peste 100 de ani, ce încă sunt folosite de
către localnici. În zonele alpine se pot regăși stane, unele dintre
ele fiind vechi, iar o parte dintre ele sunt și lăsate în paragină.
Parcul de aventură Pârâul Negru
Sporturi de iarna
Centre artizanale și meșteșugărești
Analiza swot
Puncte tari
Virginitatea locului
Suprafață mare de pâșini și faneturi, și
respectiv de păduri.
Tradiție în creșterea animalelor
Multitudinea surselor de apă potabilă
Manifestările folclorice tradiţionale
Un valoros fond cinegetic
A două poartă de intrare din Retezat
Existența unui Centru de Informare şi
Promovare Turistică
Prezența traseelor și curcuitelor tematice
Zona cu risc seismic redus
Puncte slabe
Lipsa utilităţilor în zonele turistice;
Infrastructură slab dezvoltată;
Slabă diversificare a structurilor de
primire turistică (nu există pensiuni
agroturistice)
Lipsa structurilor pentru agreement și
petrecere a timpului liber;
Lipsa resurselor umane specilizate
Agricultură practicată este în general
pentru subzistenţă
Promovarea și valorificarea insuficientă a
produselor alimentare şi nealimentare
tradiţionale
Demolarea minelor și ștergerea trecutului
minier
Investiții reduse în agricultură și turism
Buget actual limitat
Analiza swot
Oportunități
Dezvoltarea ecoturismului ( strategii
naţionale )
Posibilitatea omologării unor produse
tradiţionale locale
Dezvoltarea de activităţi culturale locale
care să promoveze tradiţiile şi zona
Posibilitatea obţinerii de produse
alimentare ecologice
Promovarea identității locale
Posibilitatea accesării de fonduri
Amenințări
Slabă preocupare pentru valorificarea
potenţialului turistic al zonei montane şi
întreţineree traseelor turistice
Îmbătrânirea demografică și continuarea
fenomenului de migrație
Scăderea nivelului de trăi
Pierderea identităţii şi a specificului zonei,
Slabă aplicare a legislaţiei în domeniul
turismului;
Lipsa unor programe de reorientare şi
reprofesionalizare coerente pentru forţa de
muncă
Exploatarea neraţională a fondului
cinegetic şi forestier
Pensiuni agroturistice
• Nu există în zonă, dar un exemplu de bună practică de urmat ar
fi Raven Nest, din Sălciua, jud. Alba