Sunteți pe pagina 1din 3

SATUL MEDIEVAL

ROMANESC
1.Economia feudala
Dupa retragerea aureliana (271), economia
cunoaste, n noile conditii istorice, o suita de
schimbari ce o vor marca pentru lunga
perioada de timp. Cel mai important proces
este ruralizarea vietii economice, determinat
de disparitia oraselor si de efectele negative
ale deselor atacuri declansate de populatiile
migratoare. n acest context, activitatile
economice de baza erau: agricultura pe
suprafete mici, cresterea animalelor, pescuitul
si vnatoarea, la acestea adaugndu-se si
mestesugurile
casnice
care
solutionau
importante probleme de existenta. ncepnd cu
sec. IX - X viata economica devine mult mai
complexa.
Agricultura este practicata pe suprafete mult
mai mari, fapt demonstrat de uneltele agricole
descoperite n numeroase asezari (brazdarele

de plug, seceri, hrlete, sapaligi). Se cultiva


gru, orz, mei, bob, cnepa.
Cresterea vitelor continua sa ocupe un loc
important n activitatile economice norddunarene.
Izvoarele vremii amintesc de existenta cailor n
Dobrogea, de hergheliile din Banat precum si
de nesfrsitele turme de oi.Pastoritul avea un
caracter precumpanitor transhumant, legat de
diversitatea de relief, de clima si de vegetatie a
diferitelor regiuni. Numeroasele paduri, ape
curgatoare si lacuri ofereau locuitorilor
posibilitatea practicarii vnatorii si pescuitului.
Pe lnga agricultura si cresterea vitelor, n
regiunile bogate n minereuri locuitorii se
ndeletniceau si cu extractia metalelor (aur,
argint, fier) si a sarii, care au toate nume de
origine latina.
O dezvoltare mai nsemnata a cunoscut-o
extractia minereului de fier. Dovada a acestei
activitati o constituie descoperirea ntr-o serie
de asezari din sec. X - XI a numeroase resturi
materiale precum bucati de minereu de fier,
lupe si zgura de fier, rezultate din operatiunea
de reducere a minereului. Astfel de materiale

au fost descoperite n asezarile de la Dridu,


Buftea, Bucov, Ciurelu si Garvan. Astfel de
materiale au fost descoperite n asezarile de la
Dridu, Buftea, Bucov, Ciurelu si Garvan.
n sec. X populatia tarii noastre practica
mestesugurile menite sa satisfaca nevoile
primordiale ale oamenilor: de mbracaminte,
locuinta, aparare si nevoile gospodaresti.
Prelucrarea metalelor este atestata de
numeroasele obiecte de fier descoperite n
numeroase asezari: cutite, topoare, clesti,
ciocane, foarfeci, dalti, seceri, crlige de undita,
catarame, sfredele, cuie, vrfuri de sageti.
Olaritul a constituit unul dintre mestesugurile
importante n asezarile feudale timpurii.
Ceramica lucrata cu mna este nlocuita cu cea
lucrata la roata. Este de subliniat aparitia
productiei locale de ceramica smaltuita.
Mestesugul tesutului s-a dezvoltat datorita
folosirii razboiului de tesut de tip orizontal
preluat de la bizantini. Prelucrarea lemnului si a
pietrei a constituit si ea o ndeletnicire
importanta pe teritoriu tarii noastre.