Groza Darius Florin

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Facultatea de Istorie și Filologie
Istorie / Anul III

Promovarea în presa din Transilvania

la sfărșitul secolului al XIX-lea

Alba Iulia
2020

1
 Context
În cea de-a doua jumătate a secolului al XlX-lea, mulţi români continuă să trăiască în afara
graniţelor Principatelor Unite şi ale Regatului României. în 1900, aproximativ 2 800 000 de
români, se aflau sub stăpânire ungară (în principatul istoric al Transilvaniei şi regiunile
limitrofe: Banat, Crişana şi Maramureş), 230 000 în Bucovina şi 1 092 000 în Basarabia. Din
anumite puncte de vedere, cursul dezvoltării lor sub administraţie ungară, austriacă şi,
respectiv, rusă era asemănător. Nu puteau participa la viaţa politică, în calitate de comunităţi
etnice distincte, iar viaţa lor culturală se afla sub presiunea constantă a unei administraţii
ostile. Dintre cele trei comunităţi, românii din Transilvania şi-au apărat cel mai puternic fiinţa
lor naţională. Erau conştienţi de drepturile istorice ale naţiunii lor în Transilvania şi aveau în
urmă o perioadă lungă de luptă comună care i-a ţinut strâns uniţi. Au beneficiat, de asemenea,
de două instituţii naţionale viguroase — Biserica Ortodoxă şi Biserica Unită, cu centre
puternice politice şi culturale la Sibiu şi, respectiv, la Blaj — şi de relaţii din ce în ce mai
strînse cu oamenii politici din Regatul României, începînd cu ultimele decenii ale secolului al
XlX-lea1.

1
Keith Hitchins, ROMÂNIA 1866-1947, București, Humanitas, 1996

2
Pentru redactarea lucrării am luat în considerare “Foaia Poporului” care apare la Sibiu (1893-
1916) și “Gazeta Transilvaniei” (Gazeta de Transilvania) primul ziar politic și cultural al
românilor din Transilvania care apare la Brașov.
După analizarea celor două surse de informație ne putem da seama că influența maghiarilor si
a austriecilor este una mare, reclamele la activități financiare, împrumuturi, mașinării și
uneltele necesare activităților agricole, sunt oferite în mare parte de aceștia, românilor
revenindule industria ușoară cum ar fi procuarea servicilor de reparație a încălțămintei,
lucrări de tipografie sau magazine mici.
În conținutul revistei “Foaia Poporului” avem fel și fel de promovări/reclame cum ar fi :
1.

(Apud. Foaia Poporului, Duminecă, 9/21 Martie 1897, Sibiu, pg. 131 )
Reclama aduce la cunoștința poporului, calitatea muncii la un preț mic în concurență cu
ceilalți având chiar și un motto “Lucru solid, durabil și elegant”

3
2.

(Apud. Foaia Poporului, Duminecă, 9/21 Martie 1897, Sibiu, pg. 131)
În această promovare a unui magazin de diverse am observant îngroșarea cuvântului lână, cel
mai probabil aceasta fiind greu de procurat sau de vândut și probabil nu orice magazin vindea
așa ceva.
3.

4
 (Apud. Foaia Poporului, Duminecă, 9/21 Martie 1897, Sibiu, pg. 131)
Putem observa cum germanii au avantajul tehnologic, așadar în privința mașinilor agricole
erau principalii ofertanți.
4.

(Apud. Foaia Poporului, 24 Octomvrie 1893, Sibiu, pg.43)

Puterea maghiară se simte puternic când vine vorba de partea financiară și de păstrarea
acesteia.

5
5.

(Apud. Foaia Poporului, 24 Octomvrie 1893, Sibiu, pg.43)

6
Înainte de reclama prezentată ulterior avem aceasstă reclamă care mai mult sau mai puțin
aduce speranță poporului roman prin faptul că unul dintre ei practică o meserie dominate în
general de maghiari.
Pe lângă aceste reclame la afaceri propriu zise sau diferite oferte, mai găsim loteria care
dădea speranță tăranilor la o îmbogățire rapidă, o cale mai ușoară spre succe, calendarul
săptămânii în care sunt prezente sărbătorile și răsăritul și apusul soarelui, calendarul
poporului, târgurile de săptămâna ce avea să vină , reclame la diferite poezii , cafenele,
ceasuri, remedii pentru beție, reclame la cărți de instruire a țăranilor ș.a.

În “Gazeta Transilvaniei” apărută la Sibiu am extras următoarele promovări/reclame :

1.

(Apud. Gazeta Transilvaniei, Vineri 13 Octombrie 1882, Brașov, pg. 4)

Din nou putem observa puterea tehnologică, în privința mașinăriilor și a tehnicilor agricole, a
austriecilor.

7
2.

(Apud. Gazeta Transilvaniei, Brașov Vineri-Duminică 27 Decembrie, 1898, pg. 4)

Observație: majoritatea ofertelor mai ales cele farmaceutice sunt cu trimitere către Viena,
putem presupune că industria farmaceutică este puțin prezentă în Transilvania la acel
moment.

8
3.

(Apud. Gazeta Transilvaniei, Brașov Vineri 4 Decembrie, 1898, pg. 4 )

Observație: Prima fabrică ardelenească condusă de germani.

Pe lângă aceste reclame/promovări mai putem găsi, reclame la cărți care ajută poporul să
înțeleagă mai bine animalele și nevoile acestora, promovarea abonamentelor la ziar, anunșuri
de mutări, vânzări, închirieri, loteria, cursul de bursă de la Viena, mersul trenurilor ș.a.

Cele două surse menționate mai sus se adresează, poporului român din Transilvania, multe
părți din text conțin sfaturi, educaționale, care au scopul de a informa și a educa țăranul
român cum să aibă grijă de găini, îi informează despre starea politică a vremii care la acel
moment era tensionată, despre tot felu de personalități, ș.a.
La finalul fiecărui ziar sau la finalul fiecărei reviste apar și reclamele. Reclamele la
manufacturile mici, produse de casă, mici afaceri le aparțin românilor.
Dar majoritatea reclamelor la activități financiare, la împrumuturi, la mașini, tehnologie și
tehnică agricolă, produse farmaceutice le aparțin germanilor și maghiarilor.
Vedem cum reclamele care țin de partea financiară, seife pentru siguranța bunurilor și a
banilor și împrumuturi financiare sunt dominate de către maghiar, putem presupune că
maghiari aveau un avantaj financiar la acea vreme analizând îndeaproape ziarele vremii.

9
Pe când majoritatea reclamelor la mașini de cusut, mașiniării, unelte agricole, medicamente,
aparțin germanilor, de aici putem deduce puterea în materie tehnologică a acestora.
Ce mai putem evidenția este faptul că anumite reclame la mașinării sau industrie grea, în zona
publicării locației de unde se pot cumpăra, observăm că majoritatea au trimitere la Viena, cee
ace rezultă că industria grea în Transilvania era mică, probabil inexistentă.
Ca opinie generală, deoarece românii transilvăneni erau amenințați de politica agresivă a altor
națiuni transilvănene, intelectualitatea română căuta metode pentru a face față concurenței.
Principala metodă folosită era educația. Astfel se explică porțiunile largi din publicații
dedicate sfaturilor practice mai sus descrise. În cazul concurenților, erau suficiente reclamele
directe, vizibile, care promiteau beneficii imediate sau, altfel spus, cele care promiteau
accesul la resurse.

10
Bibliografie:
 http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/11834
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49280/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_
1897_005_011.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49105/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_
1893_001_043.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/62320/1/BCUCLUJ_FP_P2538_18
82_045_0114.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/75716/1/BCUCLUJ_FP_P2538_18
98_061_0284.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/75698/1/BCUCLUJ_FP_P2538_18
98_061_0266.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/75713/1/BCUCLUJ_FP_P2538_18
98_061_0281.pdf
 http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49113/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_
1893_001_006.pdf
 Keith Hitchins, ROMÂNIA 1866-1947, București, Humanitas, 1996

11