Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele

Mihai I al României” din Timișoara

Facultatea de Management și Turism Rural
Specializarea: Management în Alimentație publică și Agroturism

FORME ALTERNATIVE DE TURISM

COORDONATOR: MASTERAND:
Prof. Dr. Ioan Petroman Popovici Florin, AN I MAPA

TIMISOARA 2021
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele
Mihai I al României” din Timișoara
Facultatea de Management și Turism Rural
Specializarea: Management în Alimentație publică și Agroturism

Referat
Turism de afaceri
 TIMISOARA 2021

CUPRINS
INTRODUCERE
1 Turismul de afaceri – definirea conceptului si particularitati
2 Formele turismului de afaceri
3 Avantajele turismului de afaceri pentru destinatii
4 Piata turismului de afaceri la nivel international
5 Concluzii
Introducere
Scurt istoric al turismului de afaceri

Turismul, in general si turismul de afaceri in special sunt activitati aparute odata cu omenirea,
chiar daca acest termen nu a fost definit decat in secolul al XIX-lea.

Istoria turismului de afaceri se pierde in negura timpului. Aparitia agriculturii de subzistenta

in Africa, Asia si Europa, cu mii de ani inaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea
schimburilor comerciale ce se realizau la distante din ce in ce mai lungi. De asemenea,
dezvoltarea oraselor a generat o nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate
afirma ca primele calatorii de afaceri au fost intreprinse de catre micii comercianti si de catre
artizani care puteau calatori si mii de kilometri pentru a-si desface produsele.

Urmeaza apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia si Roma, ce au stimulat

cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al
Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins in tot imperiul a facut
posibil schimbul de produse din Italia in Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pana in Marea
Britanie. Printre obiectele si produsele descoperite de arheologi in cele mai diverse locuri ale
Imperiului se numara : obiecte de olarit fabricate in Italia, vase cu ulei de masline din Spania;
carafe cu vin din Grecia sau pietre pretioase din Orientul Mijlociu, toate expuse in prezent in
muzeele tarilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franta, Germania sau Romania,
pentru a enumera doar cateva din marile rute ale comerciantilor antichitatii).

Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica,

reducand temporar si volumul calatoriilor de afaceri.

Pe toata durata evului mediu si pana in zorii erei moderne, principalele categorii de calatori
au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit
elementul major de mobilitate si factorul de continuitate in relatiile dintre popoare. Acest
lucru confirmat si de faptul ca secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si
instrumente juridice mult mai avansate : cambiile, politele de asigurare si contractele de
comision.

Intre secolul al XI si al XIII-lea, Europa a fost leaganul unei revolutii comerciale ce poate fi
considerata atat cauza cat si efect al redescoperirii calatoriilor de afaceri. Mortalitatea
regresand si conditiile de hrana ca si posibilitate de subzistenta imbunatatindu-se, are loc un
avant demografic ce va deveni pentru crestinatate o sursa de consumatori, de producatori, de
mana de lucru, un rezervor din care comertul isi va recruta oameni.

Cei doi poli ai comertului international erau Mediterana si Nordul, ceea ce duce la aparitia a
doua benzi de orase comerciale puternice : de o parte Italia, Proventa si Spania, de cealalta
parte Germania de Nord. Intre cele doua exista insa o zona de contact cu caracter de
originalitate. Aceasta zona este Europa de Nord-Vest formata din sud-estul Angliei,
Normandia, Flandra, Champagne, tinuturile de pe valea raului Mensa si cele ale Renaniei de
Jos. Alaturi de articolele de consum provenind din Nordul si Rasaritul continentului,
produsele industriei textile europene constituie marfurile pe care negustorul italian si cel
hauseat vin sa le caute pe pietele si targurile din Champagne si Flandra.

Ca atare, incepand cu secolul al XIII-lea, seniorii, manastirile si mai ales targovetii vor
construi poduri nu numai in scopul usurarii traficului, ci mai ales pentru obtinerea unor
resurse directe si indirecte apreciabile. Calatorul medieval va prefera transportul pe apa. Sub
acest aspect, trei retele puteau fi considerate in Europa fara egal : Italia de Nord, unde Padul
si afluentii sai constituiau cea mai mare cale de navigatie interna a lumii mediteraneene.
Apoi, bazinul Ronului, prelungit catre Mosela si Meuse, care pana in secolul al XIV-lea a
reprezentat marea axa a comertului de la Nord la Sud. In toate aceste lucrari de amenajare
teritoriala, negustorii au fost aceia care, anterior principiilor, au jucat un rol preponderent.

Transportul maritim a fost insa prin excelenta mijlocul utilizat in negotul medieval
international, cel care va prilejui imbogatirea marilor ,,mercantores", dar si dificultatile
acestuia erau numeroase si mari. In primul rand, erau riscurile legate de naufragiu si piraterie.

Pe la mijlocul secolului al XV-lea, unui negustor venetian ii erau necesari doi ani pentru a
incheia un ciclu comercial complet. Oricum insa, costul transportului pe mare revenea infinit
mai ieftin dacat pe uscat : 2 % din valoarea produsului pentru lana sau matase ; 15 % pentru
grane; 33 % pentru alaun. Pentru negustorii italieni din secolul al XIII-lea, principalele tinte
sunt ,,iarmaroacele" din Champagne, in Franta. Ca sa ajunga la destinatie, negustorii au facut
o lunga si grea calatorie. Prima lor grija este locul de popas unde vor locui.

La inceput se construiau baraci provizorii in piete publice, apoi localnicii au inceput sa

inchirieze incaperi sau chiar case intregi. In final au fost ridicate cladiri speciale pentru ei, de
piatra, ca sa reziste la incendii.

In evul mediu s-a dezvoltat cea mai mare ruta a calatoriilor de afaceri din toate timpurile :
Drumul Matasii. Chiar daca denumirea sugereaza un singur drum si o singura marfa
( matasea ), este vorba de o multime de rute ce legau Asia de Europa, pe care se transportau o
varietate de marfuri. De asemenea, pe aceasta ruta au fost aduse in Europa bunuri si idei: de
la praful de pusca, la cunostinte de astrologie si medicina, iar Istambulul si alte orase au
devenit in aceasta perioada importante centre comerciale, in parte datorita acestui Drum al
Matasii.

De-a lungul istoriei au existat, alaturi de negustori, alte trei mari categorii profesionale care
au practicat ( intr-o forma incipienta ) calatoriile de afaceri :

Preotii tuturor religiilor ce calatoreau fie in scopul introducerii religiei respective in teritoriile
ocupate, fie pentru intalniri ale conclavurilor, fie pentru pelerinaje.
A doua mare categorie o reprezentau soldatii si in particular mercenarii, ce calatoreau fie
pentru a lua parte la batalii, fie pentru a se muta in teritoriile ocupate, sau pur si simplu pentru
ca se muta garnizoana.

A treia mare categorie era formata din muncitorii ce migrau temporar in cautarea unui loc de
munca ( pentru cateva luni pe an - atunci cand in satele lor nu aveau de lucru ).

Interesant este ca cele trei categorii profesionale, impreuna cu comerciantii reprezinta inca
din vechime si pana in zilele noastre, parti componente ale calatoriilor de afaceri.

In perioada 1750 - 1900 calatoriile si turismul de afaceri in Europa s-au dezvoltat din trei
mari motive : revolutia industriala ( inceputa in Anglia si extinsa apoi in majoritatea tarilor
europene ) ; dezvoltarea imperiilor epocii moderne si imbunatatirea retelei de drumuri ( si
foarte important : aparitia caii ferate ).

La inceputul secolului XX primul loc in turismul de afaceri incepe sa fie ocupat de Statele
Unite. Intalnirile ( intrunirile ) aveau loc din vremuri imemoriale, dar conceptul de conferinta
sau conventie a fost dezvoltat abia acum in SUA.

Orasele realizeaza curand ca prin gazduirea unor astfel de evenimente se aduc mari beneficii
comunitatii.

In aceasta perioada se deschid primele birouri pentru organizarea de evenimente si pentru

inscrierea oraselor respective ca destinatii pentru turismul de afaceri : Detroit in
1896, Cleveland in 1904, Atlantic City in 1908, Denver si St. Louis in 1909 si Louisville si
Los Angeles in 1910.

In jurul anului 1950 turismul si calatoriile de afaceri se dezvolta exploziv datorita pe de o

parte cresterii consumului ( boom-ul economic ), dar si dezvoltarii facilitatilor oferite
turistilor.

La sfarsitul secolului XX ,,tigrii economiei" din Sud - Estul Asiei si bogatele tari petroliere
din Orientul Mijlociu incep sa devina elemente majore in dezvoltarea acestei forme ale
turismului.²

In trecut, foarte putini erau cei ce se ,,plimbau" de placere, majoritatea calatoriilor fiind
bazate pe activitati comerciale, religioase sau militare, activitati ce se regasesc si astazi
printre motivele calatoriilor de afaceri, chiar daca la o scara mult mai mare si cu mijloace
mult mai evoluate.

1. Turismul de afaceri – definirea conceptului si particularitati

Turismul de afaceri- parte componenta a activitatii turistice – dar este cea mai dinamica
forma de turism, avand o pondere de aproximativ 20 % din totalul calatoriilor internationale
si circa 25 % din totalul incasarilor turistice, fiind una din cele mai ,,pretentioase" si mai
,,scumpe" activitati.
Din datele OMT circa 11 milioane de oameni calatoresc in aceasta forma de turism.
Principalele piete pentru acest tip de turism sunt SUA si apoi Europa.
In Romania mai mult de jumatate dintre innoptarile inregistrate de hotelieri sunt reprezentate
de business travel. In cazul Capitalei, procentul ajunge la 93%, potrivit statisticilor.
Totodata conform unui studiu al WTTC se asteapta ca turismul de afaceri sa aiba o crestere
de 4.9% pana in 2016, fata de anul 2006.
Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale,
guvernamentale sau educationale dar care are inclusa si partea de agrement ca motivatie
secundara.
Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai
mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, aceasta deplasare fiind
determinata strict de afacere, de un eveniment sau poate avea un scop educational.
Turismul de afaceri se refera la calatoriile angajatiilor pentru scopuri legate de munca lor,
mai exact, de deplasarile în interes oficial care poate fi comercial sau de alta natura, cum ar di
participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme
administrative pentru reprezentantii lor .
Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati conform fisei postului, ele totusi sunt
asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice
de cazare, alimentare, agrement cât si consumul unor servicii specifice furnizate de
organizatori de calatorii.
Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca
principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si întalnirea cererii cu oferta în
cadrul târgurilor si expozitiilor, al întalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, în
desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare
a unei firme, a unor produse, a unor noutati în diferite domenii cu caracter periodic sau
conjugal. In general acestea se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc
avantajoase în cadrul diviziunii internationale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca
forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare.
Turismul de afaceri nu are sezonalitate si se desfasoara în tot timpul anului, în spatii special
amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate,
amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie
publica, servicii de presa, grafica etc.
Turismul de afaceri are cateva caracteristici:
- completeaza sectorul turismului liber;
- reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;
- se desfasoara pe tot parcursul anului;
- investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana;
- infrastructura turistica este conceputa in special pentru turismul de afaceri ( hoteluri,
restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate si
de turistii clasici dar si de populatia indigena;
- calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste în
serviciile prestate de acestia;
- circa 40 % din turistii de afaceri se reîntorc cu familiile in aceleasi destinatii însa de data
aceasta pentru calatorii în scopuri personale;
- turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului decât turismul
clasic;

2. Formele turismului de afaceri

Calatoriile de afaceri pot fi atat in interiorul cat si in exteriorul tarii în functie de beneficiarul
nemijlocit si rezultatele acestora.
Formele turismului de afaceri cu caracter intern in general se adreseaza salariatilor unei
companii si au ca principal obiectiv motivarea personalului în scopul cresterii productivitatii
muncii si îmbunatatirii performantelor dar se pot regasi si in turismul de afaceri extern in
general la companiile multinationale.
Acestea au loc sub diferite forme :

- Cursurile de pregatire (training) interne sau externe, sunt evenimente unde

participantii se intalnesc ( intr-un anumit loc, pentru o perioada determinata de timp )
- Lansarile de produse sunt evenimente specializate pe care multe organizatii le
utilizeaza in prezent ca o modalitate de promovare a produselor si serviciilor ce
urmeaza a fi introduse pe piata..Ele au de obicei o audienta variata incluzand media,
distribuitorii si consumatorii. De asemenea, lansarile in general, evenimentele de
scurta durata ( chiar si de cateva minute ) , necesita un buget foarte mare.
- calatorii recompensa (incentive);

Formele turismului de afaceri cu caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a

activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari cu caracter
profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la:

Targuri si Expozitii -evenimente cu prezentari de produse sau servicii avand un public tinta

in scopul promovarii vanzarilor sau informarii vizitatorilor.Acestea sunt considerate ca fiind
parte a turismului de afaceri deoarece stimuleaza calatoriile ( atat ale expozantilor cat si ale
vizitatorilor ). De asemenea, ele creaza o cerere ridicata pentru diferite servicii turistice, ca de
exemplu cateringul si cazarea.

Turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele forme:

a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile persoanelor care lucreaza,
pentru o scurta perioada de timp, în afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii).
b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul:

Adunare - intalnire intre persoane reunite pentru a delibera, diviza sau pentru divertisment.

Colocviu - intalniri la care cativa specialisti tin cuvantari pe un anumit subiect sau raspund la
intrebari legate de acesta.

Conclav - o intalnire privata sau o adunare secreta ( de obicei religioasa ).

Conferinta - un schimb de opinii formal sau o intrunire a mai multor oameni pentru a discuta
probleme de interes comun, in care o persoana face o expunere, auditoriul participand activ.
Congres - intalnire formala a unor delegatii pentru discutii, in special persoane apartinand unui
anumit organism sau unei specializari profesionale.

Manifestari cu caracter informativ, congresele reunesc intre 100 si 1000 de persoane cu scopul de
a schimba idei si de a-si comunica rezultatele studiilor lor, pe durata a 2 - 3 zile.

Conventie - adunare de oameni care se intalnesc intr-un scop comun, in special, o intalnire a
delegatiilor unui partid in scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii.

Meeting - o intrunire a mai multor oameni cu un scop comun.

Receptie - manifestare cu caracter festiv, de un standard inalt.

Reuniune - manifestare cu caracter comercial, promotional sau informativ, regrupand 30 - 150

persoane , iar durata nu depaseste de regula 3 zile.

Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M.
Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles
(194), Viena (177), Geneva (166).

Seminar - reuniune de lucru sau de formare, pentru 10 - 30 de persoane cu o durata de 3 - 5 zile.

Simpozion - petrecere cu muzica si conversatie sau o intalnire formala la care cativa specialisti tin
scurte cuvantari pe un anumit subiect sau subiecte asemanatoare, la care auditoriul nu participa
activ.

Summit - o conferinta oficiala la cel mai inalt nivel ( de exemplu : la nivelul sefilor de stat si de
guvern ).

Workshop - reuniune de 30- 35 de persoane in cursul careia se discuta in grupuri mici,

realizandu-se un schimb de experienta. Termenul este utilizat in SUA, iar francezii il numesc salon
sau targ in cadrul caruia un numar variabil de expozanti isi prezinta produsele unui public de
profesionisti.

3. Avantajele turismului de afaceri pentru destinatii

Turismul de afaceri aduce multe avantaje atat comunitatilor locale, cat si tarilor ce sunt
preferate pentru organizarea unor evenimente de amploare. De asemenea, turismul de afaceri
aduce incasari mai mari, cat si o reducere a sezonalitatii.

Sezonalitatea este una din problemele majore cu care se confrunta activitatea turistica,
turismul de afaceri jucand un rol in ameliorarea incidentei acestui fenomen.¹

Importanta acestei piete consta ( pe langa incasarile mari ) in cresterea ratei de ocupare in
extra-sezon, fapt recunoscut de foarte multe tari si orase organizatoare de evenimente.

Lunile cu cele mai multe reuniuni internationale sunt in perioada septembrie- noiembrie.

Singurele luni cu grad de ocupare al hotelurilor foarte redus au ramas iulie si august datorita
concediilor.

Un alt avantaj major adus de turismul de afaceri este profitabilitatea ridicata.

Aceasta forma moderna de turism presupune costuri relativ mari, dar datorita profilului socio-
economic al celor ce calatoresc pentru afaceri ( din clasa medie si superioara de
management ) tinde sa aduca beneficii furnizorilor de servicii de calitate superioara : hoteluri
de la minim 4 stele, facilitati de transport la clasa superiora, etc.

Beneficiile cheltuielilor din turismul de afaceri nu sunt insa restrictionate doar la hoteluri, sali
de conferinte sau la transport aerian, ci se regasesc si cu activitatea restaurantelor, atractiilor
turistice si culturale, serviciilor de transport local, ghizilor si magazinelor din zona.

Turismul de afaceri are, de asemenea, un impact pozitiv si asupra mediului deoarece in

general evenimentele se produc in salile de conferinta, iar iesirile in oras seara nu reprezinta o
sursa de stres pentru populatia rezidenta. De asemenea, ei utilizeaza pentru transport avionul
sau trenul, nepunand mari probleme cu poluarea sau aglomerarea parcarilor.

Un ultim avantaj prezentat in aceasta lucrare se refera la posibilitatile de promovare deoarece

un vizitator care pleaca de la o conferinta cu o buna impresie devine un ambasador neplatit ce
face reclama acelei destinatii.Acesta este motivul pentru care autoritatile locale fac un efort
deosebit in a-i impresiona pe turistii de afaceri. De multe ori acesti turisti sunt persoane
influente, ale caror opinii pot fi determinante in alegerea unei destinatii pentru o actiune
ulterioara.

4. Piata turismului de afaceri la nivel international

Piata este locul de intalnire al cererii cu oferta.

Piata turismului de afaceri este locul de intalnire al furnizorilor acestor servicii specializate cu
beneficiarii lor.

Principalii furnizori ai industriei reuniunilor si conferintelor sunt aceia care asigura facilitati acestei
piete. Marile centre de conferinte reprezinta cei mai buni sustinatori ai intalnirilor de afaceri, dar
muzeele, teatrele, castelele, vapoarele si chiar parcurile tematice sunt capabile de a fi locuri de
intalnire pentru evenimente ce au nevoie de o locatie speciala pentru a fi memorabile. Si hotelurile
au locul lor important pe piata intalnirilor de afaceri, datorita posibilitatii gazduirii unui numar mare
de evenimente de talie mica si medie.

Dominatia hotelurilor pe aceasta piata este concurata de alte tipuri de locatii.

Exemplul cel mai bun il reprezinta marile universitati ce au investit in unitati pentru cazare si
intalniri, in scopul cresterii veniturilor proprii.

Chiar daca in prezent exista putine locatii potrivite pentru conferinte de mare amploare, aceste
evenimente pot aduce beneficii importante destinatiilor unde au loc.

Centrele de conferinte construite in majoritatea lor din fonduri publice, deoarece putine aduc
profituri importante, contribuie semnificativ la economia locala in momentul in care cateva sute de
delegati sosesc in localitate pentru cateva zile.

De cealalta parte a pietei turismului de afaceri se afla beneficiarii. Acestia pot fi clasificati in trei
mari categorii :
- Sectorul corporate este reprezentat de companiile al caror interes principal de realizare a
intalnirilor este unul strict comercial : conferinte pentru discutarea strategiilor, lansari de noi
produse si realizarea de sesiuni de pregatire pentru angajati.

- asociatiile :( a doua mare categorie de beneficiari ) sunt de doua tipuri : profesionale, cand
motivul intalnirilor este legat de munca, si de voluntari. Asociatiile de voluntari acopera intreg
spectrul activitatilor umane ce nu este legat de munca ca profesie : puncte comune de interes,
convingeri religioase, sau aspecte etnice.

Acestea pot fi locale, regionale, nationale sau internationale.

- sectorul public: prin implicarea autoritatilor locale si centrale ,,cumpara" serviciile oferite de

organizatori ai turismului de afaceri, atat pentru delegati, cat mai ales pentru organizarea unor
evenimente la nivel local, national sau international. Sectorul educational si cel al sanatatii sunt cei
mai mari consumatori, dar si organizatori ai unor astfel de activitati.

Competitia cea mai mare intre destinatii se da pentru organizarea conferintelor asociatiilor
internationale care implica un numar mare de delegati, dureaza mai mult si, ca o regula generala,
sunt mai putin frecvente.

Din fericire pentru agentiile de turism implicate in astfel de manifestari, numarul asociatiilor
internationale creste ca urmare a specializarii profesionale tot mai mari.

5.Concluzii
Turismul de afaceri este un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei,
informatii, stimuland largirea orizontului cultural cu efect al formarii intelectuale.Creste
nivelul de educatie, ajuta la cresterea nivelului de intruire, cultura si civilizatie ale oamenilor
si de asemena are un impact pozitiv asupra economiei unei comunitati.

Datorita caracteristicii acestuia, turismul de afaceri nu are sezonalitate asigurand un flux

continuu si constant de turisti.

Creste nivelul calitativ al unitatiilor de cazare si servire din localitatea respectiva.

Este o foarte buna sursa de promovare pentru celelalte forme de turism.

Bibliografie

ASPECTE TEORETICE PRIVIND TURISMUL DE AFACERI (rasfoiesc.com)

¹ R.Davidson, Business Travel, Pitman Publishing, Londra 1994, p.4