UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

LUCRARE DE LICENTA

CLUJ-NAPOCA 2006

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

DREPTURILE COPILULUI N PERCEPTIA PARINTILOR SI A COPIILOR

CLUJ NAPOCA 2006

CUPRINS

Introducere .............................................................................................................. .............................1 I. Viziune teoretica .................................................................................................................. .............3 1. Drepturile copilului ................................................................................................................... ...3 1.1 Particularitatile drepturilor copilului......................................................................................4 1.2 Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului n functie de natura lor ............................................................................................................................ ..........4 1.2.1 Drepturi legate de persoana copilului..............................................................................5 1.2.2 Mediul familial s i ngrijirea alternativa...........................................................................6 1.2.3 Sanatatea s i bunastarea copilului.....................................................................................6 1.2.4 Educatie, activitati recreative ..........................................................................................7 1.3 Rolurile autoritatilor n vederea respectarii drepturilor copilului ..........................................8 1.4 Proiect de Strategie Nationala n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului 20062010......................................................................................................................... ............9 1.5 Sistemul legal de protectie a drepturilor copilului n Romnia............................................12 1.6 Protectia si ocrotirea drepturilor copilului n mediul familial..............................................13 2. Rolul familiei n educatia copilului............................................................................................14 3. Importanta cunoasterii drepturilor copilului, respectarea lor si necesitatea de a face cunoscute aceste drepturi ................................................................................................................... .............15

4. Pedeapsa corporala - un tabu n educatia copilului ...................................................................16 5. Dezvoltarea s i educarea copilului n familie ..............................................................................17 6. mbunatatirea relatiei parintecopil ............................................................................................18 7. Cunoasterea psihologica a copilului pres colar, conditie a proiectarii activitatilor educative ....23 II. Metodologie.............................................................................................................. .....................26 1. Cons tientizarea ............................................................................................................... ............26 2. Ipoteza .................................................................................................................... ....................27 2.1 Scopul cercetarii.................................................................................................................. .27 2.2 Metode si instrumente folosite n cercetare..........................................................................27 2.3 Populatia tinta.......................................................................................................................2 8 2.4 Etapele cercetarii ................................................................................................................. .28 2.5 Prelucrarea chestionarelor si evaluarea datelor ....................................................................29 3. Metodologia interventiei ............................................................................................................3 0 3.1 Scopurile interventiei ...........................................................................................................3 0 3.2 Motivarea alegerii acestei metodologii ................................................................................31 3.3 Evaluarea programului de interventie ..................................................................................32 3.4 Temele s i scopurile activitatilor desfasurate n cadrul interventiei......................................32 3.5 Desfas urarea interventiei......................................................................................................33 III. Evaluarea rezultatelor interventiei ...............................................................................................36 1. Rezultatele benefice ale programului de interventie, rezumat, concluzii ..................................36 Bibliografie............................................................................................................... ..........................37 ANEXA 1 .............................................................................................................................. .............38

ANEXA 2. ............................................................................................................................. .............40 ANEXA 3. ............................................................................................................................. .............41 ANEXA 4 .............................................................................................................................. .............43

Introducere

" Iubirea este necesara, deoarece pentru fiecare dintre noi nu este suficient faptul de a exista. Un copil poate sa traiasca fericit numai atunci cnd stie ca este iubit. Numai atunci devine complet el nsasi. " (Luigi Verdi) n prezent societatea noastra poate fi caracterizata prin lipsa de ncredere si necredinta. Nu credem n politicieni, n institutiile financiare, n vecini, n educatori. Situatia economica a tarii, a lumii, saracia, scaderea nivelului de trai si cresterea somajului a schimbat si viata familiei, implicit si viata copilului. Goana nesfrsita dupa bani, dupa binele material distrage atentia de la educatia, cresterea corecta a copiilor. Ei pot deveni n foarte multe cazuri victime ale mediului n care traiesc si nu de rareori devin victime n propriile familii. Parintii nu cunosc si nu respecta drepturile copiilor, iar n familii domina "legea" intimitatii. n aceste situatii institutiile sociale trebuie sa intervina si sa ia parte n sprijinirea familiei la cresterea s i educarea copiilor, numai ca acest sprijin nu poate fi realizat dect cu o colaborare eficienta cu institutiile scolare. Motivul ar fi, ca adesea cadrele didactice sesiseaza prima data problemele socio-umane, la copiii de 3 ani, veniti prima data ntr-o institutie de educatie unde cteva ore nu sunt cu parintii. Aceste probleme pot fi descoperite cu usurinta, mai ales n jocul liber a copiilor cnd se joaca "de a familia" sau la desenele lor, apar deseori pete imense de negru, la copiii care blbie din cauza unor agresiuni a parintilor sau alte probleme asemanatoare. Educatorul este primul "strain" care poate identifica neregulile care pot intra n competenta asistentei sociale. Institutia scolara, care, n virtutea misiunii sale, cultiva cu grija statornica facultatile intelectuale, dezvolta judecata, promoveaza simtul valorilor, pregateste pentru viata profesionala si genernd

relatii de prietenie ntre copii de firi si conditii diferite, favorizeaza spiritul de buna ntelegere. Pe lnga acestea, ea constituie un centru la a carui activitate si dezvoltare trebuie sa participe familiile. Prin pregatirea psiho-pedagogica cadrul didactic poate efectua o serie de teste psihopedagogice de cunoastere a copiilor cu probleme, chiar s i a parintilor si poate ntr-o faza foarte mica prevenii sau corecta problemele. Dar la cazurile care i depasesc atributiile, are obligatia sa solicite interventia institutiilor abilitate pentru protectia copilului. n Romnia ca o necesitate a societatii si ca drept cetatenesc, cale de a dobndi teren. Este o conditie a societatii democratice. 1 Obiectivul general al Asistentei Sociale este de a promova s i de a reface o interactiune reciproc benefica ntre indivizi s i societate, n vederea ridicarii calitatii vietii sociale, att la nivel individual ct s i la nivel de grup si comunitar. Mediul social, fizic si organizational este cel care ofera oportunitati si resurse pentru realizarea potentialitatilor si aspiratiilor indivizilor. n diferitele sale cadre specifice de asistenta sociala, asistentul social intervine pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru nlaturarea distresului s i reducerea situatiilor dificile. 2 Este de mare importanta chemarea tuturor acelora care, ajutndu-i pe parinti n mplinirea ndatoririlor lor si actionnd n numele comunitatii umane, si asuma sarcina asistentei sociale. Aceasta chemare necesita o pregatire foarte atenta precum si o promptitudine continua de a se rennoi s i de a se adapta. Daca nu vrem sa traim ntr-o societate sfs iata de tulburari sociale ale caror cauze sunt legate de probleme ca de exemplu, saracia, disperarea, familiile cu probleme, care sunt n curs de dezorganizare, copiii care cresc pe strazi, atunci pe planul socialului trebuie sa se faca simtita asistenta sociala. 3 Asistent a Sociala , este pe

Introducere n asistent a sociala, Maria Roth Szamoskzi - Adina Bereczki, Cluj-Napoca 2000 Introducere n asistent a sociala, Maria Roth Szamoskzi - Adina Bereczki, Cluj-Napoca 2000 Introducere n asistenta sociala, Maria Roth Szamoskzi - Adina Bereczki, Cluj-Napoca 2000

Cel mai defavorizat "individ", este copilul mic pna la vrsta scolara, copilul care nu face nca deosebire ntre ce este bine sau ce este rau, care creste imitnd adultii din jurul lui si nu poate numi abuzul ca fiind abuz ci prin comportamentul lui, prin gesturi, prin suferinta fizica sau psihica poate fi descoperit ntr-un alt mediu dect familia. Acesta este gradinita. Copilul mic pentru a dobndi un profil moral corect are nevoie de iubirea, educarea si ocrotirea celor care n primii lui ani de viata si pna la terminarea scolii prin diferite ipostaze sunt lnga s i alaturi de el.

n lucrarea mea ncerc sa caut raspuns la ntrebarile: . Cunosc parintii copiilor drepturile copiilor ? . Cui, unde, cnd si ce fel de rol i revine n respectarea drepturilor copilului? . Cum poate fi realizata colaborarea, conlucrarea institutiilor sociale, a familiilor si factorilor educationali? . Care este rolul acestor trei institutii fundamentale? . Cei trei factori: familia, institutiile s colare si institutiile sociale pot colabora eficient la rezolvarea distresului, la nlaturarea sau reducerea situatiilor dificile intervenite la copiii de 3-7 ani?

La baza lucrarii mele n afara de bibliografia aleasa, stau metodele psiho-pedagogice s i cele ale asistentei sociale, folosite de mine n practica mea profesionala, la o gradinita cu copii ntre 3-7 ani unde lucrez de 6 ani.

I. V

IZIUNE TEORETICA

1. Drepturile copilului

Printre actele juridice internationale care au stat la baza elaborarii legislatiei n domeniul drepturilor copilului , se numara urmatoarele: . Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948); . Conventia Europeana a Drepturilor Omului (1950); . Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului (1989); . Regulile standard pentru egalizarea sanselor persoanelor cu handicap (1993); . Rezolutia Consiliului Europei si a reprezentantilor guvernelor tarilor membre n cadrul Consiliului privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu handicap (1996); . Carta sociala europeana revizuita (1996); . Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind interzicerea celor mai grave forme de munca a copiilor (1999); . Recomandarea nr.5 a Comitetului de Minis tri al Consiliului Europei privind drepturile copiilor institutionalizati (2005). Conventia cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Dupa ratificarea ei de catre 20 de state, Conventia a intrat n vigoare n septembrie 1990, deve 14514j99o nind o lege international a drepturilor copilului. n prezent, peste 170 de state au ratificat acest document. Conventia este o lege international care stabileste drepturile civile, politice, economice,

culturale s i sociale pentru copii. Ea intentioneaza sa impuna o noua atitudine fata de problemele copiilor. Aceasta Conventie este n conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertatii, dreptatii si a pacii n lume. Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001 si adoptat de Parlamentul Romniei . Cadrul legal actual cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului adoptata de Parlamentul Romniei este Legea nr. 272/2004 publicat n Monitorul Oficial la data de 21/06/2004.

1.1 Particularitat ile drepturilor copilului

Principiile si drepturile fundamentale a drepturilor copilului pornesc de la Declaratia Universala a drepturilor omului si de la alte documente si conventii de referinta n materie . Prin sintagma "drepturile omului" se ntelege, general, raportarea la drepturile legale de natura noastra, fara de care nu am sti sa traim ca fiinte umane. Drepturile omului ne permit sa dezvoltam si sa folosim din plin calitatile noastre umane, inteligenta, talentele, constiinta noastra si sa raspundem nevoilor noastre spirituale si de alta natura. Ele decurg din aspiratia crescnda a umanitatii la o viata n care demnitatea si valoarea fiecaruia sa fie respectate si protejate. Refuzul drepturilor omului s i al libertatilor sale fundamentale nu este numai o tragedie personala, ci contine s i germenii agitatiei sociale si politice. Respectul drepturilor omului si al demnitatii umane constituie fundamentul libertatii, dreptatii s i pacii n lume. ntreaga omenire este raspunzatoare de asigurarea drepturilor omului n general si al copilului n special. Statutul special al copilariei necesita protejare prin reglementarea unui ansamblu de institutii sociojuridice, asistenta s i ocrotire. Drepturile copilului cuprinde standarde universale, aplicabile tuturor copiilor lumii, fara nici un fel de discriminare. n acelasi timp, pe fondul recunoasterii s i proclamarii acestor standarde comune, Conventia ia n considerare diferentele de natura culturala, sociala, economica si politica dintre state, subliniind dreptul acestora de a identifica mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. Conventia a construit un important pas nainte n elaborarea unor standarde n materia protectiei si ocrotirii copilului.

Orice lege, reglementare, act juridic n domeniul protectiei copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza pe baza urmatoarelor principii: respectarea interesului superior al copilului, nediscriminarea, responsabilitatea parintilor de a mplini obligatiile parintesti, respectarea demnitatii copilului, asigurarea ngrijirii, cresterii si educarii copilului respectnd originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, n cazul luarii unei masuri de protectie.

1.2 Convent ia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului n functie de natura lor

Data fiind lipsa de maturitate fizica s i intelectuala, copilul are nevoie de protectie s i ngrijire speciala, inclusiv de o protectie juridica adecvata, att nainte ct s i dupa nasterea sa. n toate tarile lumii exista copii care traiesc n conditii extrem de dificile si care au nevoie de o atentie deosebita, Declaratia Drepturilor Copilului adoptata cu unanimitate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite n anul 1959 prevede: . Dreptul la egalitate fara deosebire sau discriminare de rasa, de religie, de origine sau de sex; . Dreptul la ocrotire sociala care i permite dezvoltarea sanatoasa si normala pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual s i social; . Dreptul la un nume s i la o nationalitate; . Dreptul la o alimentatie sanatoasa, la o locuinta s i la ngrijire medicala;

. Dreptul la ngrijire speciala n caz de invaliditate; . Dreptul la dragoste, ntelegere, protectie; . Dreptul la o educatie gratuita, la activitati recreative si de timp liber; . Dreptul la securitate imediata n caz de catastrofe ; . Dreptul la protectie mpotriva oricarei forme de neglijenta, cruzime si exploatare ; . Dreptul la protectie si dreptul la o educatie n spiritul prieteniei ntre popoare, al pacii, al fraternitatii ; Conventia cu privire la drepturile copilului precizeaza ca: Statele parti recunosc dreptul oricarui copil la un nivel de viata adecvat dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale s i sociale.

1.2.1 Drepturi legate de persoana copilului

Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la ngrijire si asistenta speciala. Au fost recunoscute s i dreturile civile, politice, economice sociale si culturale a copiilor. Ca orice fiinta umana fiecare copil are dreptul la viata. Imediat dupa nastere el dobndeste un nume, o cetatenie si o identitate. Copilul are dreptul la o familie unde se poate dezvolta armonios, unde sa fie iubit si ocrotit. n cazul n care copilul nu are familie sau este despartit de acesta, el are dreptul de tine relatii personale cu parintii, rudele sau cu alte persoane de care a dezvoltat relatii de atasament, dar numai daca acest lucru nu contravine interesului sau superior. Alte drepturi a copiilor sunt: libertatea de exprimare, libertatea de gndire, de constiinta si religie.

Opiniile si parerile copilului trebuie luate n considerare asupra fiecarei probleme care l priveste, el are dreptul de a fi ascultat. Copilul are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, dreptul de a folosi limba proprie. Prin lege copilului i sunt asigurate dreptul la sanatate, la serviciile medicale, drepturi de a beneficia de asistenta sociala, respectiv servicii sociale, dreptul la educatie, dreptul la odihna s i la vacanta. Masurile legislative, administative, sociale si educative asigura copilului protectie mpotriva oricaror forme de violenta, vatamare sau abuz, fizic sau mental,de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuz sexual. Ei vor fi protejati contra oricarei forme de exploatare daunatoare bunastarii sale. Copilul privat de libertate trebuie tratat cu omenie, nu poate fi supus nici un copil la tortura, la pedepse inumane sau degradante.

1.2.2 Mediul familial si ngrijirea alternativa

Familia reprezinta unitatea de baza a societatii, un mediu unde copilul poate beneficia de protectia si de asistenta de care are nevoie, pentru a-si putea ndeplini rolul n societate. ntr-un mediu cald plin de iubire, ntelegere si siguranta copilul poate fi pregatit sa traiasca independent si responsabil , devenind o persoana educata n spiritul pacii, demnitatii, libertatii. Conform Conventiei fiecare copil are dreptul la o familie, dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ngrijit de acestia. Ambii parinti au obligatii s i sunt responsabili pentru cresterea copilului. Ei sunt obligati sa supravegheze copilul, sa l respecte ca persoana, sa l informeze despre toate problemele care l privesc s i sa coopereze cu autoritatile care se ocupa de protectia drepturilor copilului. Exercitarea drepturilor parintesti se realizeaza pe

baza principiului interesul superior al copilului. Parintii prin ngrijire, educatie trebuie sa asigure copilului un nivel de trai adecvat pentru dezvoltarea armonioasa a acestuia. Copilul nu poate fi separat de parintii sai mpotriva vointei acestuia, exceptnd cazurile cnd autoritatile decid acest lucru pe baza legii si n interesul superior al copilului. Copilul lipsit temporar sau permanent de mediul familial are dreptul la protectie si asistenta speciala din partea statului. Aceasta protectie alternativa poate include plasamentul familial, adoptia sau plasarea la o institutie de ngrijire a copilului. n alegerea oricarei modalitati autoritatile vor tine cont de necesitatea continuitatii n educare, de originea etnica, religioasa, culturala s i lingvistica a copilului.

1.2.3 Sa na tatea si buna starea copilului

Copiii au dreptul la cea mai buna stare de sanatate posibila, respectiv are dreptul de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui drept s i, n mod deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru: a) reducerea mortalitatii infantile si a celei n rndul copiilor; b) asigurarea asistentei medicale s i a masurilor de ocrotire a sanatatii pentru toti copiii, cu accent pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii; c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv n cadrul masurilor primare de ocrotire a sanatatii, recurgnd, printre altele, la tehnologii accesibile si la aprovizionarea cu alimente nutritive s i cu apa potabila, lund n considerare pericolele si riscurile de poluare a mediului natural; d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor n perioada pre- si postnatala; e) asigurarea ca toate segmentele societatii, n mod deosebit parintii si copiii, sunt informate, au acces la educatie s i sunt sprijinite n folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatia copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului nconjurator s i ale prevenirii accidentelor; f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de ndrumare a parintilor si de planificare familiala, s i asigurarea educatiei n aceste domenii. Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, n vederea abolirii practicilor traditionale daunatoare sanatatii copiilor. Statele parti se angajeaza sa favorizeze s i sa ncurajeze cooperarea internationala n vederea asigurarii, n mod progresiv, a deplinei nfaptuiri a dreptului recunoscut n prezentul articol. n aceasta privinta se va tine seama, n mod deosebit, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare.

Autoritatile vor lua masurile necesare pentru recuperarea fizica si psihologica, reintegrarea sociala a copiilor care au fost victimele unor neglijente, exploatari, abuzuri, pedeapse, torturi sau tratamente crude, inumane. Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. Ei beneficiaza de asistenta sociala si de asigurari sociale, iar n cazul n care parintii nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime, nu pot oferi copiilor un trai decent, vor solicita acordarea unui suport financiar. Copilul handicap are nevoie de grijiri speciale, de aceea legea le asigura acele drepturi care ofera o viata decenta, demna, care sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii. Drepturile copilului handicap sunt: dreptul la educatie, recuperare, recompensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii n vederea dezvoltarii personalitatii sale. Sanatatea si bunastarea copilului trebuie urmarite cu perseverenta, deoarece copilul reprezinta viitorul. Daca un copil creste sanatos devine o persoana matura si poate ndeplini toate functiile biologice, sociale, psihice. O societate cu indivizi sanatosi poate face fata oricarei situatii aparute. Importanta educarii parintilor ct si a copiilor este foarte importanta, deoarece prin alimentatie potrivita, prin respectarea normelor de igiena, respectiv printr-un mod de viata adecvat starea de sanatate poate fi obtinuta si mentinuta.

1.2.4 Educatie, activitati recreative

Educatia influenteaza dezvoltarea si formarea personalitatii. Este foarte important ca nca

de la cele mai fragede vrste sa se puna accent pe educatia copilului. Copilul are dreptul de a primi o educatie n conditii nediscriminatorii, potrivit aptitudinilor si personalitatii sale. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si n vederea asigurarii exercitarii acestui drept n mod progresiv s i pe baza egalitatii de sanse n special: . vor face nvatamntul primar obligatoriu si gratuit pentru toti; . vor ncuraja diferite forme de nvatamnt secundar, le vor face deschise s i accesibile oricarui copil si vor lua masuri corespunzatoare, cum sunt instituirea gratuitatii nvatamntului si acordarea unui ajutor financiar n caz de nevoie ; . vor asigura tuturor accesul la nvatamntul superior n functie de capacitatea fiecaruia, prin toate mijloacele adecvate; . vor face deschise si accesibile tuturor copiilor informarea s i orientarea scolara si profesionala; . vor lua masuri pentru a ncuraja frecventarea scolii cu regularitate si reducerea ratei de abandonare a scolii. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea disciplinei s colare ntr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana. Vor promova si ncuraja cooperarea internationala n domeniul educatiei mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignorantei s i analfabetismului n lume si de a facilita accesul la cunos tinte s tiintifice si tehnice s i la metode de nvatamnt moderne. Educatia copiilor urmareste urmatoarele: dezvoltarea personalitatii, a aptitudinilor mentale s i fizice, educarea respectului fata de parinti, de identitatea si valorile sale culturale, etnice, precum educarea respectului fata de persoane, alte civilizatii. Prin educatie copilul trebuie pregatit sa fie responsabil, ntelegator, sa traiasca n societate n spiritul pacii si al prieteniei, educarea lui n spiritul respectului fata de mediul natural.

Trebuie respectate si drepturile copilului cu privire la odihna si vacanta, drepturile acestuia de a practica activitati recreative proprii vrstei sale, de a participa liber la viata artistica s i culturala. Autoritatile publice trebuie sa asigure mijloace adecvate de petrecere a timpului liber si de desfasurare a activitatilor recreative, artistice si culturale n conditii de egalitate.

1.3 Rolurile autoritatilor n vederea respectarii drepturilor copilului

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridica, aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale s i Familiale. Promovarea s i mbunatatirea conditiei copilului se realizeaza prin institutia Avocatul Poporului. Autoritatile administrative publice locale au obligatia sa promoveze si sa garanteze respectarea drepturilor copilului din unitatile administrative locale. Acest lucru se desfasoara prin implicarea colectivitatii locale pentru solutionarea problemelor sociale. La nivel local pot fi create structuri comunitare consultative alcatuite din oameni de afaceri, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti. n subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale functioneaza Comisia pentru Protectia Copilului. Atributiile principale ale acestuia sunt: . stabilirea ncadrarii n grad de handicap si orientarea scolara a copilului; . pronuntarea, n conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului; . solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; . alte atributii prevazute de lege.

Serviciul public specializat se reorganizeaza ca Directia Generala de Asistenta Sociala s i Protectia Drepturilor Copilului Atributiile si regulamentul-cadru de organizare si functionare ale directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale s i ale Familiei. Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale ndeplinesc n domeniul protectiei copilului urmatoarele atributii: . monitorizeaza s i analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala, precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurnd centralizarea si sintetizarea datelor s i informatiilor relevante; . realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa; . identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa; . elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau prestatiilor si acorda aceste servicii si/sau prestatii, n conditiile legii; . asigura consilierea si informarea familiilor cu copii n ntretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra serviciilor disponibile pe plan local; . asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei n familie, precum si a comportamentului delincvent; . viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii;

. nainteaza propuneri primarului, n cazul n care este necesara luarea unei masuri de protectie speciala, n conditiile legii; . urmaresc evolutia dezvoltarii copilului s i modul n care parintii acestuia si exercita drepturile si si ndeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat n familia sa; . colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului n domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu. Organismele private care pot desfasura activitati n domeniul protectiei copilului n conditiile legii pot functiona numai pe baza licentei eliberate de A.N.P.D.C

1.4 Proiect de Strategie Nationala n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului 2006-2010

Obiectivul general al strategiei

este mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea

factorilor relevanti si asigurarea unui parteneriat eficient n vederea valorizarii copilului n societatea romneasca s i a promovarii, protectiei s i respectarii drepturilor copilului. Strategia se adreseaza celor aproximativ 4,5 milioane copii ai Romniei viznd implementarea drepturilor acestora, asa cum sunt ele definite n Conventia ONU si n alte documente internationale ratificate de Romnia, n toate domeniile de interes pentru copii: social, familial, educational, de sanatate, etc. Totodata sunt vizati si copiii cetateni romni aflati n strainatate, precum si copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romniei, copiii refugiati si copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romniei, n situatii de urgenta.

n definirea si implementarea prezentei strategii, Guvernul Romniei reafirma cu tarie interesul special si prioritatea acordata problematicii copiilor prin continuarea reformei pe un palier superior, trecnd de la accentul pe protectia copilului aflat n dificultate la protectia drepturilor tuturor copiilor. n lumina acestei preocupari constante, Guvernul ntelege ca poate garanta dezvoltarea deplina si armonioasa a fiecarui copil doar prin realizarea unui echilibru ntre valorile culturale s i spirituale ale poporului romn si cele europene. Strategia subliniaza rolul primordial al familiei n cresterea, ngrijirea si educarea copilului s i faptul ca eforturile societatii trebuie ndreptate n directia ntaririi si sustinerii familiei n asumarea responsabilitatilor fata de copil. Totodata, se recunoaste faptul ca responsabilizarea familiei n spiritul noului pachet legislativ n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului nu se poate realiza fara o abordare sistemica a problemelor cu care se confrunta copiii si familiile acestora. Astfel, resursele pentru depas irea unor situatii dificile trebuie cautate pe rnd n familia extinsa, reteaua sociala a familiei (de ex : prieteni, vecini, persoane apropiate), profesionis tii care intervin la un moment dat n viata copilului (de ex : medic de familie, educator, preot), comunitatea prin interventia structurilor consultative, autoritatilor locale si serviciilor sociale primare, de prevenire si, n ultima instanta, n interventia specializata. Prin implementarea Strategiei se va asigura cresterea calitatii vietii copilului n Romnia, urmarindu-se ca toate serviciile pentru copil, din oricare din domeniile de interes pentru acesta, sa respecte standarde minime prevazute prin reglementari legale, care sa fie verificate n mod periodic ntr-un sistem competent, coerent si unitar. Prezenta strategie propune solutii concrete pentru problemele existente pornind de la identificarea resurselor necesare - materiale, umane, financiare - si ajungnd la monitorizarea utilizarii acestora. Pe de alta parte, se subliniaza importanta tuturor institutiilor care, prin activitatea

lor, au legatura cu copiii, si care trebuie sa constientizeze faptul ca sunt deopotriva responsabile pentru protejarea intereselor si a drepturilor copiilor. Responsabilitatea implementarii drepturilor copilului nu se poate limita la o singura institutie, ci fiecare din acestea trebuie sa considere copilul o prioritate n orice demers pe care-l efectueaza. Strategia nationala n domeniul protectiei s i promovarii drepturilor copilului asigura un cadru coerent pentru interventia institutiilor relevante si promoveaza colaborarea ntre aceste institutii, profesionisti s i beneficiari, realizarea unor parteneriate reale, viabile si eficiente. Legislatia actuala privind promovarea si protectia drepturilor copilului, care se aplica ncepnd cu anul 2005, a valorificat experienta etapelor de reforma anterioare si aduce elemente noi care ne apropie de practicile tarilor dezvoltate si, totodata, raspunde unor fenomene care au capatat amploare n ultimii ani (traficul de copii, exploatarea sexuala n scop comercial, migratia ilegala, copiii refugiati s.a.). Astfel, se face trecerea de la un sistem axat pe protectia copilului n dificultate la un sistem care vizeaza promovarea si respectarea drepturilor tuturor copiilor. Pachetul legislativ din domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, adoptat de Parlamentul Romniei n iunie 2005, cuprinde : . Legea privind protectia s i promovarea drepturilor copilului (Legea nr.272/2004); . Legea privind regimul juridic al adoptiei (Legea nr.273/2004); . Legea privind nfiintarea, organizarea s i functionarea Oficiului Romn pentru Adoptii (Legea nr.274/2004); . Legea pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.12/2001 privind nfiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (Legea nr.275/2004). Constituita n baza prevederilor legilor 272 si 275/2004, Autoritatea Nationala pentru Protectia

Drepturilor Copilului, denumita n continuare Autoritatea, este organizata si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si asigura respectarea, pe teritoriul Romniei, a drepturilor copilului, prin interventia, n conditiile legii, n procedurile administrative si judiciare privind respectarea si promovarea drepturilor copilului. Autoritatea ndeplineste atributii n urmatoarele domenii principale: a) protectia s i promovarea drepturilor copilului b) prevenirea separarii copilului de parinti si protectia speciala a copilului separat temporar sau definitiv de parinti. n implementarea efectiva a strategiei, pe lnga activitatile care i revin n mod direct, Autoritatatea ndeplineste doua roluri majore: coordonare si monitorizare. . coordoneaza eforturile de implementare a Strategiei, fiind un adevarat catalizator al tuturor institutiilor cu responsabilitati mentionate n Planul Operational. . monitorizeaza implementarea strategiei. Extinderea s i sublinierea atributiilor privind monitorizarea drepturilor copilului de catre Autoritate a fost un demers logic n evolutia institutiei centrale care, nca de la nceputurile sale, din anul 1990, avea rolul de a monitoriza respectarea drepturilor copilului, desi n fapt s-a focalizat preponderent pe protectia copilului aflat n situatie de risc sau n dificultate. n consecinta, Strategia prezenta se bazeaza pe experienta acumulata n evolutia acestei institutii si din aplicarea strategiilor anterioare, pornind de la Comitetul pentru sprijinirea

institutiilor de ocrotire a copilului , nfiintat n 1990 si transformat ulterior, n anul 1993, n Comitetul National pentru Protectia Copilului. Activitatea Comitetului viza toti copiii din Romnia, coordonarea demersurilor realizate n favoarea copilului si supravegherea modului de aplicare a Conventiei ONU privind drepturile copilului. Aceasta ultima atributie s-a regasit si la institutiile care au succedat comitetului, nfiintate odata cu Reforma din domeniul protectiei copilului :

Departamentul pentru Protectia Copilului Drepturilor

(1997), Agentia Nationala pentru Protectia

Copilului (1999) si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adotie (2001).

10

Rezultatele asteptate ale strategiei

Protectia si promovarea drepturilor copilului: . Existenta unui sistem national de monitorizare a respectarii drepturilor copilului; . Diversificarea modalitatilor de informare a publicului larg privind respectarea drepturilor copilului si promovarea unei atitudini pro-active n activitatile de diseminare; . ntarirea capacitatilor parentale prin asumarea responsabilitatilor fata de cres terea, ngrijirea si educarea propriilor copii; . Crearea unui mecanism legal si interinstitutional de (re)stabilire rapida a identitatii pentru copiii carora li s-a ncalcat acest drept; . Realizarea unui cadru legislativ coerent n ceea ce priveste mentinerea relatiilor copiilor cu proprii parinti n caz de separare, divort, parinti plecati la munca n strainatate, executarea unei pedepse privative de libertate, parinti cu domiciliul n alte state, internari prelungite etc.; . Scaderea numarului de cazuri n care se ncalca dreptul copilului la demnitate, imagine si intimitate n mass media; . Cresterea nivelului de implicare a copiilor n luarea deciziilor care i privesc att n familie, ct si n societate n general, precum si n sesizarea ncalcarii drepturilor lor; . Dezvoltarea s i diversificarea modalitatilor de promovare si mentinere a specificului etnic si cultural al copiilor apartinnd minoritatilor nationale; . Realizarea unui sistem eficient de promovare si ocrotire a sanatatii copiilor si a familiilor acestora; . Cresterea procentului de copii cu dizabilitati care au accesat servicii de recuperare/reabilitare;

. Reducerea numarului de copii nescolarizati si care au abandonat scoala pe motive socioeconomice; . Cresterea procentului de copii cu dizabilitati si dificultati de adaptare s colara (re)integrati n nvatamntul de masa; . Integrarea drepturilor copilului n sistemul si n procesul efectiv de nvatamnt asa cu m sunt ele prevazute n Legea nr.272/2004; . Diversificarea s i adaptarea modalitatilor de petrecere a timpului liber pentru copii; . Crearea si dezvoltarea unui sistem unitar, coerent s i comprehensiv de prevenire, semnalare/ sesizare si interventie n cazurile de abuz, neglijare si exploatare a copilului, inclusiv exploatare sexuala n scop comercial, exploatare prin munca, trafic de copii, migratie ilegala, violenta n familie si alte forme de violenta asupra copilului; . Existenta unui sistem national de formare continua n domeniul protectiei s i promovarii drepturilor copilului a profesionistilor care interactioneaza cu copilul; . Cresterea compatibilitatii informatiilor si experientei Romniei n domeniul protectiei speciale a copiilor n raport cu alte tari din regiune;

Prevenirea separarii copilului de parint i s i protect ia speciala a copilului separat de parinti : . Cresterea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale n asumarea problematicii copiilor din punct de vedere financiar, al profesionalizarii resurselor umane si dezvoltarii serviciilor n functie de nevoile specifice identificate; . Cresterea numarului de servicii de prevenire a separarii copilului de parinti nfiintate la nivelul comunitatilor locale n vederea apropierii serviciilor de beneficiari; . Cresterea eficientei parteneriatelor centrale si locale, interinstitutionale, public-private, inclusiv prin crearea cadrului legal necesar pentru contractarea serviciilor sociale publice pentru copii de catre organismele private acreditate;

11

. Cresterea numarului de servicii rezidentiale pe model familial, inclusiv institutii modulate concomitent cu scaderea numarului institutiilor de tip clasic, precum si a serviciilor rezidentiale cu numar peste 100 de copii; . Scaderea numarului de copii parasiti de parinti n unitatile sanitare; . Cresterea calitatii serviciilor prin dezvoltarea sistemului de standardizare, acreditare, licentiere si inspectie; . Dezvoltarea s i diversificarea serviciilor de tip familial; . Scaderea duratei de sedere a copiilor n sistemul de protectie speciala prin realizarea cadrului legal necesar pentru integrarea copilului separat de familia sa ntr-un mediu stabil permanent n cel mai scurt timp posibil de la luarea sa n evidenta n cadrul sistemului de protectie a copilului; . Cresterea numarului de servicii specializate pentru copiii separati de parinti care necesita o atentie speciala (copiii strazii, copiii delincventi, copiii cu dizabilitati, HIV/SIDA si boli cronice grave/terminale, tinerii) concomitent cu diversificarea acestor servicii.

1.5 Sistemul legal de protectie a drepturilor copilului n Romnia

Tema copilului si a copilariei a devenit, n special dupa adoptarea Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, o prezenta constanta att n discursul politic actual, ct si n abordarile s tiintifice, culturale, educationale - la nivel international, regional si national. S-au constituit aliante internationale, ale organismelor non-guvernamentale, care preseaza guvernele sa respecte drepturile copilului. Cu ajutorul mijloacelor de comunicare n masa, opinia

publica de masa este sensibilizata n legatura cu situatia dramatica a copiilor din diverse colturi ale lumii. Ultimul deceniu al secolului trecut a fost asumat de reprezentantii statelor si guvernelor prezenti la summit-ul international pentru copii din septembrie 1990 ca "deceniu al copilului". Cu aceasta ocazie s-a adoptat Declaratia Internationala cu privire la Supravietuirea, Protectia s i Dezvoltarea Copilului .
1

La nivel national, n Romnia, n special n deceniul care a urmat ratificarii Conventiei Natiunilor Unite n materie, statele s-au vazut nevoite sa adopte diferite masuri legislative si politici sociale menite sa amelioreze situatia copiilor. la n Romnia, au fost create institutii specializate

nivel national si local menite sa monitorizeze implementarea si respectarea drepturilor copilului. Sau dezvoltat programe de parteneriat stat-organisme private - nationale s i internationale - n acest scop, al ameliorarii protectiei copilului si copilariei. Prin intermediul cooperarii internationale, n special tarile subdezvoltate si n curs de dezvoltare, printre care si Romnia, beneficiaza de asistenta tehnico-stiintifica si financiara n domeniul implementarii si protectiei drepturilor copilului. Efectele preocuparii declarate pentru respectarea drepturilor copilului sunt controversate. Exista o temere, mpartasita si de copii din diverse tari dar si de unii specialisti, ca discursul
2

asupra copilului s i drepturilor sale este folosit doar pentru pentru a justifica dependenta de adulti si marginalizarea copilului. Unii cercetatori sustin ca "retorica drepturilor copilului" n-ar reprezenta altceva "dect un limbaj profesional persuasiv construit pentru a legitima forma de activitate s i interventie a

1World Declaration on Survival, Protection and Development of Children agreed to at the World Summit for Children on 30 September 1990. Plan of Action for Implementing the World Declaration on Survival Protection an Development of Children in the 1990s.

Seminar organizat de BICE la Viena (Austria 1998) la care au participat copii din toata Europa.

12

diferitelor persoane si institutii care traiesc de pe urma copiilor. Este un limbaj cu functie anestezica, un sistem de control al copilului, folosit, n cuvintele lui Orwell, nu att pentru a exprima semnificatii, ct pentru a le distruge. Individualizarea copilului n raporturile cu familia, recunoasterea vulnerabilitatii si nevoilor speciale de protectie si ocrotire ale copilariei, au fost consacrate prin reglementarea drepturilor copilului - a drepturilor omului ale copilului. Odata cu sanctionarea lor n legislatia internationala a drepturilor omului, la sfrs itul deceniului 9 al secolului XX, copilul dobndeste statutul de persoana, de fiinta umana, care prin simplul fapt al nas terii beneficiaza de drepturi care trebuie garantate si respectate. Recunoas terea statutului juridic al copilului fata de parinti a condus la ultimul act al demistificarii tratamentului la care este supus, uneori, copilul n familie, la descoperirea unor abuzuri fizice, psihice, neglijente cu multiple de implicatii asupra dezvoltarii sale ulterioare.

1.6 Protectia si ocrotirea drepturilor copilului n mediul familial

Principalul mijloc juridic de ocrotire a minorilor l constituie institutia juridica a ocrotirii parintesti.Principiile ocrotirii parintesti sunt urmatoarele : . Potrivit art. 1 alin. 5 din C. fam. - care exprima principiul fundamental n materie"Drepturile parintes ti se exercita numai n interesul copiilor". Acelasi principiu este reafirmat si n dispozitiile art. 97 alin. 2 C. fam., potrivit caruia parintii "exercita drepturile lor parintes ti numai n interesul copiilor". . Potrivit art. 1 alin. 4 din C. fam. "n exercitiul drepturilor fata de copii, au drepturi egale",

acelasi principiu este reafirmat si de art. 97 alin. 1 C. fam. ,potrivit caruia "ambii parinti au aceleas i drepturi fata de copiii lor minori." . Toti copiii se bucura de o ocrotire juridica egala, indiferent daca sunt "din casatorie, din afara casatoriei sau nfiati" (art. 97 alin. 1, partea finala din C. fam.). . Patrimoniul copilului este distinct s i independent de patrimonialul parintilor sai: "Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului s i nici copilul asupra bunurilor parintelui, n afara de dreptul la mostenire si la ntretinere" (art. 106 C. fam.). . Exercitarea drepturilor s i ndatoririlor parintesti se realizeaza sub supravegherea primariilor, care functioneaza ca organe de autoritate tutelara "Autoritatea tutelara este obligata sa exercite un control efectiv si continuu asupra felului n care parintii si ndeplinesc ndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. Delegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor s i sa informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ngrijiti n ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, nvatatura si pregatirea lor profesionala.; la nevoie, ei vor da ndrumarile necesare". Ocrotirea parinteasca se exercita de catre amndoi parintii, totusi n situatiile n care acest lucru nu este posibil - pentru ca unul din parinti ar fi n imposibilitate de a-si exercita drepturile si ndatoririle parintesti, ocrotirea parinteasca se va exercita de catre celalalt parinte. Ocrotirea parinteasca implica drepturi si obligatii cu privire la persoana copilului, dar si la bunurile acestuia. n general, aceste drepturi si obligatii sunt identice cu cele care le revin tutorelui.

13

2. Rolul familiei n educatia copilului

Copilul mic, dupa nas tere este nconjurat de familie, care devine astfel primul si cel mai important factor educational al copilului. Rolul familiei n zilele noastre s-a schimbat. Odata cu proclamarea emancipatiei feminine a scazut valoarea maternitatii. Femeile nu se mai straduiesc sa devina mame ci, n interesul carierei, si umple mintea, inima s i timpul cu "cunostinte" si daca sunt n asteptarea unui copil se confrunta cu propriul conflict: Cariera sau maternitate? de Din pacate

multe ori alegerea este influentata de drepturile femeilor la "egalitate" si "libertate" si copilasii, embrionii nenascuti sunt avortati, ucis i. Lumea acestor oameni nenascuti devine tot mai mare si mai mare. Guvernul estimeaza ca anual se efectueaza ntre 12.000 si 13.000 de avorturi. Cifrele sugereaza faptul ca una din noua sarcini se ncheie cu un avort. Daca totusi copilul se nas te, lipsesc legaturile corporale, de exemplu timpul alaptarii se scurteaza sau lipseste n totalitate. Cercetarile psihologice au aratat ca la cei mai multi adolescenti antisociali si adulti infractori, n majoritate se afla cei care au crescut ori fara mama ori fara iubire de mama. Apartenenta la mama apare ca o necesitate de siguranta pentru copilul nou nascut, iar lipsa ei provoaca nesiguranta si tensiune. Nu numai rolul mamei ci si al tatalui s-a schimbat. n zilele noastre sunt multi "tati n umbra", care doar cu trupul sunt prezenti n familie: se uita la televizor, citesc ziarul sau dorm si n situatii de criza bat cu pumnul n masa, ngrozind copiii si familia. Sunt si tati, care din cauze financiare, pentru binele familiei accepta mai multe locuri de munca si lucreaza toata ziua. Acesti tati sunt mai constienti mai responsabili, dar responsabilitatea lor de multe ori este ghidata din necesitate financiara.

Psihanalistul Mitscherlich spune ca societatea europeana este o societate fara tata, divorturi, copii nascuti n afara casatoriei- adica multi copii nu-si cunosc tatal, eventual din vedere s i nu au posibilitatea de a cunoaste ce este "barbatul". Exemplul patern nu-l vede nici la gradinita, mai rar n scoala primara s i idealul l alege din televizor, eventual lecturi, unde barbati puternici prin constitutie, cu forta rezolva situatiile de conflict , exemplu: Rambo, Superman, etc. Pentru copil are o importanta majora dezvoltarea spirituala n familie. Parintii, deoarece au dat viata copiilor lor, au obligatia de a-i educa, si de aceea trebuie considerati primii si principalii lor educatori. Aceasta functie educativa a lor este att de importanta nct, acolo unde lipseste, cu greu poate fi suplinita. Familia este, asadar, prima scoala a virtutilor sociale de care nici o societate nu se poate lipsi. Viziunea sanatoasa asupra copilului s i educatia morala corecta se poate asigura numai atunci daca parintii n cadrul casatoriei construiesc educarea copilului pe sentimentul de ncredere si siguranta ntr-o iubire reciproca, care asigura armonia familiei.

Importanta familiei n procesul de nvat are

editat de Emilia Manea)

(articol

Cercetari recente asupra dezvoltarii creierului uman au demonstrat ca parintii sunt ntr-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac n mod obisnuit se va regasi mai trziu si n obiceiurile copiilor. De exemplu, copilul caruia i se citesc n mod curent povesti va dovedi mai trziu un interes mai mare pentru citit. Din pacate nsa, nu prea multi parinti si fac timp pentru a le citi copiilor poves ti n fiecare zi. Dupa primii trei ani de viata, creierul copilului ajunge pna la 90% din greutatea unui creier de adult, asa ca nu-i de mirare ca n acesti trei ani copilul s i dezvolta capacitatea de nvatare. Atunci cnd parintii le vorbesc, le cnta sau le citesc copiilor, creierul este realmente "pe receptie",

adica se creeaza legaturi noi ntre celulele nervoase, iar legaturile vechi se ntaresc. Acest proces de dezvoltare a creierului trebuie sustinut nu numai printr-o alimentatie adecvata copiilor ci si printro buna stimulare a simturilor (auz, vaz etc.).

14

Atitudinea pozitiva a parintilor fata de literatura si de citit n sine este de asemenea un factor ajutator n procesul de nvatare, chiar si numai prin entuziasmul aratat de parinti pentru carti. Copiii care s i vad parintii citind cu placere vor nvata astfel ca cititul este ceva distractiv s i vor fi mai trziu receptivi la nvatarea lui n s coala. Orice parinte trebuie sa nteleaga ca joaca este de fapt "munca" copilului, iar nvatarea este mai usoara cu ajutorul jocului. Ideile originale nu sunt de lepadat, asa ca ncurajati-l/ajutati-l pe copil sa nvete o poezioara un cntecel sau chiar sa "regizeze" o mica piesa de teatru pentru familie. Doctorii ncurajeaza cititul povestilor de catre parinti, ca pe o adevarata metoda de stabilire a legaturilor dintre parinte si copil. n plus, cititul povestilor sau rasfoirea mpreuna a unei carti cu poze pentru copii da prilejul petrecerii unor clipe fericite mpreuna cu copiii. Parintii nu sunt nsa singurele persoane care-i pot citi copilului, mai ales daca programul lor este ncarcat. Bunicii sau orice alta persoana care se ocupa de copil i pot citi acestuia sau chiar sa-i spuna povesti. Des i exista un mare numar de programe de televiziune destinate copiilor, s-a dovedit ca vocabularul folosit n astfel de emisiuni este mult mai redus comparativ cu cel dintr-o carte cu povesti obisnuita. n plus, timpul petrecut de un copil la televizor ntr-o zi este echivalent cu timpul alocat ntr-o saptamna cititului de placere. n consecinta este bine ca cititul si uitatul la televizor sa fie echilibrate, cel putin pentru copiii mici mai ales n favoarea cititului. Chiar si n cazul n care exista programe educative pentru copii la televizor, din pacate nu toti parintii opteaza pentru acestea.

3. Important a cunoasterii drepturilor copilului, respectarea lor si necesitatea de a face cunoscute aceste drepturi

Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului este o necesitate pentru a ne conforma normelor si regulilor sociale. Este foarte important ca toata lumea, mai ales parintii sa cunoasca aceste drepturi, deoarece ncalcarea acestora ar nsemna nerespectarea legii. Relatia copil-parinte este afectata de respectarea acestor drepturi, deoarece n posesia acestor cunostinte parintii vor educa copilul ntr-un mod diferit, respectnd persoana lui. Cunoasterea legilor copilului de catre parinti sau a persoanelor care au n grija un copil ar preveni relele tratamente, asigurnd astfel conditii de viata optime. Educatia parintilor cu privire la respectarea drepturilor copilului este un pas esential n prevenirea abandonului, abuzului, violentei, a exploatarii. Daca drepturile copilului sunt respectate de catre parinti, si copiii cresc n conditii optime, la rndul lor s i ei vor deveni adulti responsabili fata de educatia copiilor lor.

CAMPANIA DE EDUCARE A POPULATIEI CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI (Cristina Ghenea 15.12.2004 ) Cnd este vorba de "protectia sau drepturile copilului", suntem tentati sa ne gndim la copiii defavorizati, care se afla n centre de plasament sau pe strada. nsa s i copiii obisnuiti, care traiesc n cadrul unei familii normale, au nevoie sa fie protejati. Unii dintre acestia sunt neglijati de parinti prea ocupati, altii maltratati de parinti "bine intentionati", iar cei mai multi pur si simplu nu sunt respectati. Pe data de 25 noiembrie, delegatia Comisiei Europene mpreuna cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie au lansat o noua campanie privind drepturile copilului. Componenta a Programului Uniunii Europene Phare 2002 ntarirea si diversificarea serviciilor pentru protectia copilului, campania de educare a populatiei privind drepturile copilului, n valoare de 1.9 milioane euro, se va desfasura pna n februarie 2006.

15

Campania are trei obiective principale: . mai buna constientizare de catre populatie cu privire la drepturile copilului, precum si cons tientizarea parintilor cu privire la drepturile s i responsabilitatile lor. n acest scop sunt prevazute: linia verde 08008200200, emisiuni radio si TV, publicatii. . Specializarea profesionistilor care lucreaza n domeniul protectiei copilului si familiei cu privire la drepturile copiilor si la obligatiile ce decurg din Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului si Conventia Europeana privind Drepturile Omului . Informarea mass-mediei romnesti si internationale cu privire la rezultatele reformei protectiei copilului n Romnia. Ce s-a facut pna acum... nceputul anului 2001 a fost momentul de schimbare radicala a politicii de protectie a copilului aflat n dificultate. S-a intervenit n: prevenirea institutionalizarii si a abandonului, dar si n dezinstitutionalizarea copiilor aflati n sistemul rezidential de ngrijire; ntarirea capacitatii institutionale la nivel local; schimbarea regimului juridic al adoptiei pentru eliminarea practicilor identificate ca piedica n procesul de reforma; cresterea calitatii serviciilor de protectie a copilului; integrarea sistemului de protectie a copilului n sistemul national de asistenta sociala; extinderea ariei de interventie de la protectia copilului aflat n dificultate la protectia drepturilor copilului; constientizarea asupra problematicii specifice a sistemului de protectie a copilului.

Rezultatele nu s-au lasat nici ele asteptate. . Pna n anul 2004 au fost date n folosinta 264 casute s i 334 apartamente unde copiii beneficiaza de o protectie de tip familial. . Numarul de copii institutionalizati a scazut de la 57.181 la 33.388. . Au fost nchise 172 institutii de tip vechi. . A crescut numarul de servicii alternative de la 131 la 588.

. A crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 3.228 la 12.083. . A crescut numarul de copii protejati n familii substitutive (asistenti maternali profesionisti, rude pna la gradul IV inclusiv) de la 30.572 la 49.600. . A scazut numarul institutiilor cu peste 100 copii protejati de la 205 institutii la 66.

Programul Phare Dezvoltarea serviciilor de protectie a copilului 2001 - 2003 a avut ca rezultate: nchiderea a 29 institutii rezidentiale de tip vechi si dezvoltarea a 141 servicii alternative pentru protectia copilului, care au avut ca beneficiari, pna la finalul programului, 6.669 copii si 1.152 adulti (investitie :15 milioane euro).

4. Pedeapsa corporala - un tabu n educatia copilului

O tema controversata, mult discutata att de mass-media ct si n toate discutiile legate de educatia copilului este cea a pedepsei corporale. n urmatoarele va fi prezentat un articol captivant aparut n ziarul Saptamna. Opiniile parintilor vis-a-vis de disciplina si pedeapsa par sa nu depinda de clasele sociale sau de grupul cultural de apartenenta. O mare parte din atitudinea noastra este influentata de propria experienta de copil. Problemele pe care le acuza majoritatea parintilor tin de dificultatea pe care o ntmpina n a-si aminti cum era cnd a fost copil. Este mult mai simplu sa reactionezi la ceea ce a facut copilul tau dect sa ncerci sa ntelegi semificatia actelor sale; sa te comporti ca si cum ar fi perfect normal ca un copil de 2 ani sa

16

reactioneze as a cum este de asteptat sa o faci tu, un adult. Cnd un copil de 2 ani isi loveste fratiorul sau surioara - nou intrati n familie - din gelozie, sa stie ca nu acceptam un asemenea comportament s i ca noi suntem obligati sa-l aparam pe bebelus - dar asta nu nseamna ca noi trebuie sa-l pedepsim mnati de furia ce ne-ar coples i vis-a-vis de un adult care ar fi vinovat de o asemenea fapta. Este cu mult mai usor sa te comporti ca un parinte ce "si acorda un timp de gndire" nainte de a lua o atitudine fata de copilul aflat n culpa - daca la rndul tau ai fost un copil cu astfel de parinti - desi foarte multi parinti depun un efort constient de a face din copiii lor ceea ce proprii parinti nu au facut pentru ei, n copilarie. Uneori aceasta dorinta se traduce prin hotarrea de a nu aplica o "corectie fizica", pentru ca aceasta ti readuce n minte spaima pe care tu nsuti ai trait-o. Alti parinti gndesc: "n-a fost nici o nenorocire ca am luat cte o bataie, din cnd n cnd". Adevaratul sens al acestei afirmatii este ca, n calitate de adulti, nu putem accepta ca parintii nostri n-au fost perfectiunea ntruchipata. A accepta imperfectiunea propriilor parinti si a constientiza n acelasi timp calitatile pentru care i iubim si i admiram reprezinta o cale mai us oara pentru noi de a deveni parinti ce "gndesc", constienti de propriile imperfectiuni. Acest lucru ne va ngadui sa-i permitem copilului sa ne contrazica, atunci cnd gresim. Bataia regulata este cu totul altceva, reprezinta un mod de a folosi forta de adult pentru a nspaimnta si a obliga un copil sa se supuna. Copilul nu poate nvata prin bataie; cum sa nteleaga de ce anumite comportamente sunt cerute. El poate ntelege, dar sa nu le manifeste. Doar ntelegnd motivul pentru care i sunt cerute anumite comportamente si motivul pentru care nu are voie sa se comporte de o anumita maniera - toate acestea se numesc autodisciplina, care poate fi sus ita. Cnd batem un copil, adulti fiind, nseamna ca am ncetat sa gndim. De ce sa nu ncercam

sa explicam copilului care este motivul pentru care la vrsta de 2 ani nu trebuie, nu are voie sa faca ceea ce tocmai a facut? Poate nu o facem pentru ca uneori, daca ar fi sa fim sinceri, nici nu exista un motiv ntemeiat. Pur si simplu comportamentul lor ne deranjeaza sau ne jeneaza. Chiar cnd suntem obligati sa corectam rapid o atitudine, abia apoi avnd timp de reflectie, ncercarea de a explica, de a face apel la ratiune va rasplati eforturile pe care le depunem, chiar daca dureaza mai mult. Uneori copiii care sunt batuti cu regularitate se transforma n fiinte dependente, subordonate; ei par sa se astepte mereu sa fie loviti si sunt victime sigure ale scielilor provocate de ceilalti copii sau de adulti. Tipetele sau masurile extreme ca amenintarea ca nu-i vom mai iubi si nu vom mai avea ncredere n ei au acelas i impact devastator asupra copiilor.

5. Dezvoltarea si educarea copilului n familie

Un motiv major pentru care s-a dezvoltat nvatamntul prescolar a fost prevenirea es ecului s colar, n special n clasa I, datorat insuficientei educatiei n mediul familial sau neconcordantelor dintre educatia din familie si cea din scoala. Copilul nvata n mod spontan. Mediul n care traies te i ofera ocazii de nvatare, parintii l nvata tot timpul ce nume au lucrurile si fiintele, la ce sunt folositoare, cum trebuie desfasurate diferite activitati. Gradinitele desfasoara educatia dupa programe alcatuite pe criterii stiintifice si n mod sistematic, att ct permite vrsta copiilor, dnd atentia necesara tuturor aspectelor importante ale dezvoltarii. Parintii pot deveni mai buni educatori daca se informeaza corect asupra procesului de nvatamnt din gradinita si asupra evolutiei copiilor lor. Anchetele n rndul parintilor si observatia arata ca acestia neglijeaza multe dintre

aspectele dezvoltarii copilului, ca unele metode si tehnici de nvatare pe care le folosesc sunt slab productive sau gres ite. Prin parteneriatul educativ dintre parinti s i educatoare este bine sa se

17

stabileasca un program unitar de educatie, cu obiective, cu performante as teptate clare, cu continuturi si mijloace adecvate. Jocul, activitate practicata la toate vrstele, este pentru copilul prescolar activitate fundamentala. Toate progresele sale fizice, intelectuale, afective, sociale sunt explorate s i consolidate prin joc. Parintii care se joaca mpreuna cu copiii, slabind cenzurile si mics ornd distantele, si mbunatatesc comunicarea cu copiii, dau acestora ncredere n valoarea lor, sunt iubiti. Cunoasterea de sine, a oamenilor s i a mediului sau fac din copilul de 3-6 ani o persoana care trece deseori, cu ntelegerea si prin activitatea sa, granitele familiei. Parintii pot contribui mult la mentinerea interesului pentru cunoasterea mediului, formarea de atitudini pozitive fata de mediul n care traieste. Pentru dezvoltarea si cresterea armonioasa a copilului, parintele trebuie sa fie calm, iubitor, plin de bun-simt si disponibil. Copiii sunt diferiti. Ei nu au nici acelasi temperament, nici aceleas i gusturi, iar dezvoltarea lor nu este egala n toate domeniile. De aceea, parintii nu trebuie sa fie nici orgoliosi, nici nelinistiti daca achizitiile sau dezvoltarea copilului lor, la o anumita vrsta, nu coincid cu premisele descrise de unii specialisti. Asadar, este esential sa respectam s i sa sustinem fiecare copil n ritmul sau, n transformarea sa progresiva n functie de nevoile sale. ( Elena Dragomirescu, psihosociolog).

6. mbunatat irea relatiei pa rinte-copil

Elena Dragomirescu, sociopsiholog, este de parere, ca educarea copiilor ar trebui sa fie

centrata n jurul urmatoarelor reguli, recomandate n atentia parintilor si educatoarelor. E bine sa tineti seama de ele, pentru ca sunt principii de baza n cresterea copilului. Unele din ele fac parte din instinctul de parinte, altele trebuie nsa nvatate. . sa-ti iubesti copilul; . sa-ti protejezi copilul; . sa fii bun exemplu pentru copilul tau; . sa te joci cu copilul tau; . sa lucrezi cu copilul tau; . sa lasi copilul sa dobndeasca singur experiente de viata, chiar daca sufera; . sa-i arati copilului posibilitatile si limitele libertatii umane; . sa-l nveti sa fie ascultator; . sa astepti de la copil numai aprecierile pe care le poate da, conform gradului de maturitate si propriei experiente; . sa-i oferi copilului trairi cu valoare de amintire: calatorii, excursii, vacante, spectacole, serbari de familie, manifestari sportive. Este necesar ca parintii sa fie calmi si, n acelasi timp, fermi atunci cnd fac observatii copiilor, sa nu-si piarda cumpatul, sa ncerce sa nteleaga ca educarea copilului trebuie facuta cu blndete si nu cu furie. Simtul raspunderii i obliga pe parinti sa se gndeasca la viitorul copiilor lor. De aceea, ei trebuie sa fie preocupati cum, cnd, dar mai ales ct pot fi de severi. Sanatatea fizica si psihica a parintilor are o mare nsemnatate pentru copiii lor, constituind baza zestrei biologice care se transmite. Efortul parintilor n cresterea, dezvoltarea s i educarea copiilor, nu este suficient fara o atmosfera de buna ntelegere, dragoste si optimism. Copilul "se hraneste" la fel ca si noi, adultii, din trairi frumoase care ne ridica deasupra cotidianului, trairi care ne ofera prilejul sa cunoastem lumea si viata altor oameni. Asa cum "bazinul

18

se umple cu apa, focul se aprinde cu foc, s i sufletul omului se modeleaza datorita sufletului unui alt om" (Rabindranath Tagore, Nimeni nu poate da dect ceea ce are!).

5 CALITATI PE CARE SA I LE CULTIVI COPILULUI TAU

(sursa :revista American Baby 2002, traducere si editare Irina Drumea) Educatia este darul cel mai de pret pe care un copil l primeste de la parintii sai acei 6-7 ani de acasa care vor ramne pentru totdeauna n sufletul si inima lui. Prima pregatire temeinica de viata. nca din primii ani de viata este important sa i cultivam unele calitati esentiale pentru succesul n anii maturitatii sale. Dupa parerea expertilor n dezvoltarea copilului, iata primele 5 calitati de care copilul are nevoie...

ncrederea Simpla ncredere n altii este fundatia felului n care copilul i va trata pe cei din jur. Fara aceasta caracteristica bebelusul va ntmpina culmi dificil de depas it n procesul dezvoltarii. "n lipsa capacitatii de a avea ncredere n ceilalti, copilului i va fi greu sa interactioneze cu ceilalti, sa se simta stapn pe sine si sa progreseze", spune Debbie Phillps (specialist n dezvoltarea copilului la "Work-Family Directions"din Boston). mpartasirea ncrederii cu bebelusul ncepe imediat dupa ce copilul a fost nascut. Hranes te-l cnd i este foame, leagana-l cnd vrea sa te simta aproape, schimba-l cnd este ud. nsa important este sa interactionezi cu copilul tau zilnic, vorbind cu el si privindu-l n ochi. Pentru a-i creea un sentiment de siguranta, ncearca sa va faceti ritualuri zilnice cum ar fi

cititul unei povesti nainte de culcare. La vrsta pres colara nevoile copilului devin mai complexe. Binenteles ca nca va fi nevoie sa-l hranesti, sa-l speli si sa ai grija de el, dar va trebui deasemenea sa-i admiri turnurile din cuburi sau desenele. Atentia pe care o acorzi acestui aspect nu pare sa fie la fel de importanta ca gatitul cinei pt.el de exemplu,dar n realitate este." Copilul ti va spune, n felul sau <Am nevoie ca tu sa-mi admiri creatia>", spune Dr.Susan Landry (psiholog la Facultatea de Medicina a Universitatii Houston din Texas). "Este foarte important sa dai atentie semnalelor copilului si sa-i satisfaci nevoile emotionale".

Rabdarea Este adevarat: lucrurile bune se ntmpla celor care stiu sa astepte. "Copiii care nvata sa aiba rabdare sunt capabili sa persevereze s i au mai multe sanse de succes", spune Claire Lerner (specialist n dezvoltarea copilului la "Zero to Three"o grupare destinata ntrajutoraarii copilului prescolar). Vrei sa-ti ajuti copilul n cursul dezvoltarii lui? n primul rnd amintes te-ti asta: bebelusul te urmares te s i cu orice greseala a ta i vei da un exemplu rau. "Ei sunt asemenea buretilor,absorbnd tot ceea ce vad", spune J.J.Pawel (autorul cartii "The Parent's Toolshop:The Universal Blueprint for Building a Healthy Family"). Expertii numesc acest aspect "modeling"- fa corect ceea ce tebuie sa faci, dndu-i copilului tau mai multe sanse de a face la fel. Prescolarii nu au notiunea timpului asa cum noi o avem, ceea ce face mai greu pentru ei faptul de a avea rabdare. l poti ajuta nventnd o metoda de-a mparti timpul pentru el n alta masura dect ore si minute. De exemplu, cnd fiica lui J.Pawel avea un an si jumatate si a cerut suc n timp ce aceasta cosea, Pawel nu a spus,"O sa ti dau n 5 minute". n schimb "I-am spus ca si va primi sucul imediat ce voi termina de cusut pantalonii", explica Pawel. "Aceasta metoda a functionat mai bine pentru ca ea a putut sa ma urmareasca progresnd la cusut si sa aprecieze ct de repede si va primi bautura."

19

Responsabilitatea "Pentru a reusi n viata, spune Doreen Virtue (psihoterapeut n Los Angeles si autor al cartii"Your Emotions,Yourself") "trebuie sa s tim cum sa ne luam un angajament pe care sa-l respectam". Asta nseamna ca trebuie sa ne gndim la mici "misiuni" pe care sa le dam copilului, cum ar fi de a-i da o lingura pe care sa i-o duca tatalui. Odata cu cresterea n vrsta a copilului s i "misiunile"sale trebuie sa devina mai dificile. Ajutorul la curatenie este, bine-nteles,un aspect important. nsa nu va asteptati la prea mult. "Pentru prescolar, adunatul de pe jos a mai mult de 3 jucarii poate deveni suprasolicitant", spune Garcia-Prats. Transformati-le ntr-o ndeletnicire placuta, jucnd jocuri sau cntnd un cntecel special pt.culesul jucariilor (de exemplu). Sau ncercati o metoda ca cea a acestei mame cu 3 copii:ea a pus un cos n camera copilului n vrsta de 1 an si 2 luni; copilul culege tot ce e nsirat pe jos s i le pune n cos , iar mai trziu mama le ia si le aseaza pe fiecare la locul sau.

Empatia "Empatia este cheia catre dezvoltarea competentei sociale a unei persoane,"spune Phillips. "Pentru a avea succes n relatiile interumane trebuie sa nveti sa-ti dai sema de sentimentele unei persoane si sa-i raspunzi corespunzator. "Copiii nu sunt ntr-adevar capabili de-a se pune n locul altcuiva pna n jurul vrstei de 3-6 ani. Pna la aceasta vrsta ei sunt incapabili sa vada lucrurile din perspectiva altcuiva diferita de cea personala. nsa sunt multe lucruri care-l pot ajuta pe copil sas i dezvolte empatia.ntrebndu-l pe copil "Cum te-ai simti daca ti s-ar fi ntmplat tie?" nu face parte dintre aceste lucruri, atta timp ct copilul la aceasta vrsta este profund egocentric.n schimb i puteti explica cum actiunile sale i afecteaza pe ceilalti. Daca si loveste fratele (de exemplu) explicati-i ca acest lucru doare si-i face fratiorului "bubuta". Daca vedeti un alt copil cu genunchiul julit, explicati-i copilului dv. ca l doare.

ncrederea n sine Se presupune a fi cel mai important atribut pe care i-l puteti insufla copilului- n primul rnd l ajuta sa fie rabdator, responsabil-este abilitatea n rezolvarea problemelor. "Daca copilul dv. de 1 an si 2 luni devine nerabdator pentru ca nu se poate juca cu jucaria altui copil, luati-i n seama nefericirea, dar ncurajati-l sa caute alta solutie (alta modalitate de joaca)", spune Phillips. Ajutativa copilul sa treaca prin diferite ncercari putin cte putin si-apoi lasati-l sa cucereasca fiecare pas de unul singur. Daca el reuseste sa-si dea sema cum sa-si ia propriul prosop, cum sa deschida capacul de la cutia cu biscuiti sau cum sa-si unga singur felia de pine, el se va simti mult mai ncrezator si mai independent n a depas i mai multe si mai dificile ncercari. Asta nseamna deasemenea sa-l lasati sa faca cteva greseli si sa capete cteva mici lovituri. Daca va e greu sa va urmariti copilul chinuindu-se, gasiti o cale de a va controla aceste reactii. Dr.Margaret Hoddinott (psiholog pediatru la Lahey Medical Center n Burlington, Massachusetts) aminteste de un moment n care fiul sau nvata sa urce scari cnd ea si-a nvins tendinta de a ajuta s i a stat n spatele copilului, pentru ca acesta din urma sa nu-i poata citi teama pe chip. Problema este ca lasnd copilul sa nvete singur, fara ajutor si prin propria experienta poate lua mult mai mult timp, timp de care o mare parte din parinti nu dispun. nsa n realitate va ajutati mai mult copilul daca rezistati tentatiei de a sari si a face lucrurile n locul lui. Spre norocul nostru,noi parintii ne-am nvatat deja lectia despre rabdare si empatie. Vedeti cum aveti acum aceste lectii la ndemna?

CUM MA COMPORT CU COPILUL MEU?

(Autor: alicadu ; sursa "Meseria de parinte" Ioan Deleanu- psiholog Sa fim parinti poate fi att de usor s i de placut uneori, dar si ngrozitor de greu uneori. Clipele pot zbura jucndu-ne cu copilul sau pot ngheta n timp ce ochii nostrii privesc mariti s i

disperati cum copilul cel drag se transforma ntr-un Dl.Goe si ne trezim depasiti de situatie, nu stim

20

cum sa reactionam. Putem preveni aceste crize, putem sa ne autocunoas tem s i sa ncercam sa ne autodisciplinam nti pe noi, ca fiind cei maturi si responsabili.

Parintele indulgent Stilul indulgent se caracterizeaza prin aceea ca parintele i permite copilului sa se manifeste cum vrea el, fara a-i impune prea multe restrictii. Filosofia de viata a parintelui care adopta acest stil este "Copiii vor nflori singuri la timpul potrivit". Pentru el, cea mai mare valoare o reprezinta libertatea de expresie. Parintele indulgent manifesta sensibilitate la drepturile altora, se consulta cu copilul atunci cnd ia o decizie, manifesta caldura s i interes fata de tot ceea ce face copilul, iar cazurile n care l pedepseste sunt foarte rare. Aceasta atitudine i permite copilului sa-si dezvolte o identitate proprie si sa aiba o personalitate distincta, marcanta, originala. El se simte important, special, fapt ce determina cres terea nivelului stimei de sine (care reprezinta o conditie esentiala n dezvoltarea armonioasa a personalitatii). Un stil parental indulgent mai sta la baza dezvoltarii creativitatii si a capacitatii de a lua decizii. Pe de alta parte, copilului crescut ntr-o maniera indulgenta, i va fi greu sa nteleaga rolul limitelor, al regulilor si sa tina cont de ele atunci cnd situatia o va cere; de aceea, pentru foarte multi dintre adulti, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil-problema. Parintii se pot as tepta ca n curnd el "sa preia controlul familiei" n sensul ca nu va mai face dect ce vrea el si cu greu va accepta sfaturi. Parintele va fi "depasit".

Parintele autoritar Parintele care adopta stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca i cere copilului sa respecte cu strictete, fara sa comenteze, regulile impuse. Aceste reguli au o valoare absoluta, iar cea

mai mica greseala este urmata de pedeapsa. Filosofia de viata adoptata: ,Nimic nu e mai presus de lege!". Din aceasta cauza, parintele nu se simte obligat sa raspunda ntrebarilor suplimentare: "De ce?" "Pentru ca sunt mama ta! Nu discutam!". Intentia copilului de a-si manifesta independenta este interpretata ca o forma de razvratire, fapt ce reprezinta o sursa importanta a conflictelor parinte copil. De obicei, parintele este rece si detasat fata de copil, impunnd respectul muncii si al efortului. Astfel, stilul autoritar l nvata pe copil sa devina ordonat, disciplinat, respectuos fata de cei de care i este frica; i dezvolta simtul critic; l nvata sa devina perfectionist ("Daca faci ceva, atunci fa-o perfect!"). Din pacate, adoptarea acestui stil parental atrage dupa sine numeroase dezavantaje, n primul rnd, copilul crescut de parinti autoritari va nvata foarte greu sa devina maleabil, sensibil la dorintele altora; el va fi neiertator cu cei care gresesc ("Cum poate fi asa proasta?"). De asemenea, acest copil va ntmpina dificultati n realizarea unei comunicari eficiente; va fi frecvent lipsit de initiativa, de curaj si vesnic nemultumit, deoarece se teme n permanenta ca ar putea gresi. Pentru el, "a gresi" e sinonim cu "a fi un ratat". De aceea, preocuparea lui majora este "Ce va zice tata (mama) cnd va afla?" Trasaturile de mai sus reflecta diminuarea stimei de sine ("Am gresit! Nu sunt bun de nimic! Niciodata nu voi putea sa...!"). Unele cercetari (W. Damon, D. Hart, 1988) arata ca un nivel scazut al stimei de sine n copilarie are urmari negative marcante pe parcursul ntregii vieti, asemeni unui cosmar care te urmareste n permanenta si de care (n cazurile fericite) scapi cu mare greutate.

Parintele indiferent Parintele indiferent neglijeaza copilul, nu este preocupat de realizarile lui si nici nu manifesta frecvent trairi emotionale pozitive pentru el. Mai mult chiar, n unele cazuri duse la extrem, lasa de nteles ca acesta este "n plus", reprezinta o povara de care s-ar putea lipsi oricnd.

21

Filosofia de viata pe care o sugereaza este: ,n viata nu te poti baza pe nimeni altcineva dect pe tine nsuti". Copilul al carui parinte se manifesta indiferent, nvata ca parerea lui nu conteaza prea mult, se simte lipsit de importanta si uneori absolvit de orice responsabilitate. El poate avea o stima de sine scazuta (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat si urmarit n permanenta de un puternic complex de inferioritate ("Niciodata nu voi fi n stare sa fac ceva suficient de bun ca sa-i multumesc pe ai mei"). Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toata viata se va ghida dupa regulile stricte pe care le-a nvatat n copilarie), copilul crescut indiferent se va baza doar pe experienta lui de viata. De aceea, dupa ce va ajunge la vrsta adulta s i se va pune problema sa primeasca sfaturi referitoare la cum ar trebui sa se comporte, cum ar trebui sa-si educe copilul, de ce ar trebui sa se fereasca etc, el nu va fi dispus sa asculte ("Ce stii tu? Ai trait ce am trait eu?", " Cine esti tu ca sa-mi dai sfaturi?"). Din cauza lipsei de afectiune, chiar daca, pe de o parte, l va face mai rezistent la greutatile vietii, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil, mai apatic, mai pragmatic. Unii se grabesc sa-l eticheteze ca fiind un copil fara suflet, de gheata, fara sa banuiasca faptul ca prejudiciul afectiv pe care l resimte l determina sa se ghideze dupa principiul "Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab".

Parintele protector Parintele protector este aparent un parinte model: el este extrem de atent la nevoile copilului si se dedica cu toata fiinta sa meseriei de parinte. Prioritatea lui este sa-i ofere copilului securitate, deoarece constientizeaza ca un copil este o fiinta foarte fragila, care are nevoie n

permanenta de sprijin si protectie. Educatia pe care i-o da copilului se cladeste n jurul ideii ca "Nu tot ce zboara se mananca" si are grija sa-si nvete copilul ca, n primul rnd, sa fie precaut si rezervat fata de tot ce vine din afara sferei familiei. Din pacate, uneori protectia acordata copilului este exagerata, parintii devin vesnic ngrijorati, vad catastrofe si calamitati la fiecare colt de strada. Cnd si vad copilul plngnd, ei devin agitati, crend fara sa-si dea seama, mai multa tensiune ("Ce te doare, puiule? Unde? Te doare rau? Vai, saracutul de tine!"). Atunci cnd apare o problema, parintii exagerat de protectori se grabesc sa caute vinovatii s i sa tina morala (" De cte ori ti-am zis... ?"), fapt care duce la scaderea eficientei rezolvarii conflictului si a nvatarii unor reguli de disciplina. Asemeni parintilor autoritari, accepta greu situatia n care copilul ncepe sa-si dezvolte independenta, nsa ei nu creeaza conflicte, ci intra n panica, "se consuma". Acest stil parental mai atrage dupa sine alte numeroase dezavantaje. Atunci cnd sunt mici, copiii care au parinti exagerat de protectori pot manifesta tulburari ale somnului si ale regimului alimentar, precum si stari de frica nejustificate. O data cu trecerea timpului, copilul se simte din ce n ce mai sufocat si are tendinta de a se ndeparta de parinti; el gaseste ca este dificil sa comunice direct cu parintele despre problemele personale, de teama ca acesta nu-l va ntelege si se va ngrijora ("Mai bine nu-i spun mamei ca numai se ngrijoreaza"). Astfel, copilul va nvata sa ascunda informatii, va avea o viata secreta, personala, nebanuita de parinte. De asemenea, atunci cnd va fi pus n situatia de a-si exprima frustrarea sau mnia, prefera sa se exprime indirect prin acte de razbunare sau sabotaj.

Parintele democratic Parintele care se comporta democratic are n vedere ntotdeauna ca drepturile copilului sa fie respectate, fara a omite stabilirea unor reguli care sa fie aplicate consecvent s i urmate de toti membrii familiei (cu exceptia situatiilor n care este imposibil acest lucru). Impunerea de reguli

implica o anumita flexibilitate, deoarece pentru el nu legea este cea mai importanta (asa cum este pentru parintele autoritar), ci omul este pe primul loc. Parintele care mbratiseaza stilul democratic

22

se ghideaza dupa principiul "Toti suntem egali n fata lui Dumnezeu" si este mpotriva ideii "Unii sunt mai egali dect altii". Prin urmare, parintele care mbratiseaza acest stil parental este suficient de indulgent, flexibil si deschis spre nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora viata copilului si a familiei, nsa este n acelasi timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplina riguroasa, a-l nvata pe copil sa respecte reguli si sa ndeplineasca eficient sarcinile care i se dau. Pe de alta parte, parintele car e are un stil parental democratic este suficient de protector pentru a-i oferi copilului securitatea de care are nevoie s i pentru a-l sprijini atunci cnd situatia o cere; nsa este suficient de ntelegator si ncrezator n capacitatea copilului de a lua unele decizii personale. El ncurajeaza copilul sa fie independent, respectndu-i opiniile, interesele si personalitatea. Manifesta caldura fata de copil, l apreciaza, l considera un membru responsabil al familiei. Ca urmare a acestor atitudini parentale, copilul s i va dezvolta un echilibru emotional care va sta la baza dezvoltarii armonioase a personalitatii, si va dezvolta deprinderi de comunicare eficienta, va manifesta creativitate, initiativa, capacitate decizionala, autonomie personala. Ca urmare a ncurajarilor si a ncrederii care i se acorda, copilul va avea un nivel ridicat al stimei de sine, care i va permite sa obtina eficienta si productivitate n actiunile ntreprinse. Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic l va nvata pe copil sa i respecte pe altii, sa ia n considerare opinia celorlalti, sa accepte observatii, avnd totodata curajul sa-si exprime punctul de vedere. Pe masura ce va creste, independenta care i s-a acordat l va ajuta sa-si identifice propriile aptitudini si sa aleaga meseria care i se potriveste mai bine, sa si ndeplineasca propriile vise, nu pe cele ale parintilor. Cu toate ca n aparenta stilul democratic are numai avantaje, totusi e bine sa mentionam faptul ca un copil crescut n acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care l poate ntlni

la scoala, n grupurile de prieteni, n armata etc). El ar putea fi considerat "bleg" pentru ca nu va executa prompt sarcinile care i se dau, sau dimpotriva, "impertinent' pentru ca discuta ordinele.

Dupa cum se vede, fiecare stil parental are avantajele si dezavantajele sale; mai mult dect att, n timp ce unii parinti considera anumite valori ca fiind calitati (independenta, exprimare libera), altii le considera defecte (razvratire, comentarea ordinelor). De aceea depinde numai de noi sa ncercam sa ne autocunoastem, sa ne stapnim s i sa ncercam sa ne cres tem copilul pentru viata si nu pentru noi asa cum ni se pare mai comod. si nu n ultimul rnd, poate ca nca o data regula de aur - Calea de Mijloc - poate fi raspunsul la multe ntrebari. Atunci cnd ne confruntam (din pacate inevitabil) cu unele neplaceri cauzate de comportamentul copiilor nostrii, macar sa stim ca de cele mai multe ori cauza suntem noi.

7. Cunoasterea psihologica a copilului prescolar, conditie a proiecta rii activitatilor educative

Perioada prescolara este una de rapide achizitii intelectuale, de dezvoltare a gndirii copilului. El pipaie, combina, exprima - n acelasi timp actioneaza, gndes te actiunea si o vorbeste. Copilul este n plina evolutie a operatiilor gndirii. El este un explorator investignd lumea si proprietatile sale. Este important sa cunoas tem copilul deoarece numai asa i asiguram o crestere sanatoasa, o dezvoltare a proceselor psihice ca, n final sa faca fata cerintelor de mai trziu impuse de activitatea scolara.

23

Dezvoltarea psihica, intelectuala si morala a copilului depinde de modul cum s tie adultul sa-l sustina n a-s i edifica propriul destin. Cunoasterea copilului semnifica activitatea sistematica a educatorilor si parintilor pentru identificarea suporturilor sale ca personalitate si proiectarea corecta a strategiilor educationale favoriznd n fiecare etapa a dezvoltarii valorificarea si amplificarea potentialului nativ. Pentru a ajunge la o cunoastere ct mai completa s i mai complexa copilului am parcurs o serie de etape n colectarea informatiilor. O prima etapa a reprezentat-o ntlnirea cu parintii cu unii dintre ei purtnd discutii chiar de la nscrierea copilului n gradinita. O alta etapa a reprezentat-o convorbirile individuale cu copiii apoi complexele activitati de evaluare pe care le parcurgem n primele doua saptamni de la nceputul anului scolar. Vizitele la domiciliu au reprezentat prilejuri speciale de studiu ale manifestarilor copilului n cadrul familial (comportament, limbaj, atitudine). Discutiile individuale cu parintii au reprezentat modalitati de obtinere a informatiilor pe care doream sa le cunoastem sau sa le transmitem. Cu toate ca am colectat nenumarate informatii despre copii, de un real folos ne-au fost s i chestionarele pe care le-am aplicat parintilor cu prilejul ntlnirilor programate. Studiind cu deosebita atentie si interes rezultatele obtinute n urma aplicarii chestionarelor ne-am mbogatit informatiile despre copil, fiindu-ne de un real folos n cunoasterea, evaluarea si proiectarea demersului didactic. Gama metodelor de culegere a datelor despre copii a fost completata de ntlnirile saptamnale cu parintii (ziua parintilor) prilej cu care au ocazia sa-si mpartaseasca ideile, experientele n ceea ce priveste educatia si dezvoltarea copiilor lor. De un interes deosebit s-a bucurat cursul pentru parinti "Educati asa!" initiat de fundatia "Copiii nos tri" care este un mod de informare educational preventiva si de sprijin acordat parintilor n realizarea unei bune relatii ntre parinte si copil deoarece aceasta este conditia dezvoltarii sanatoase s i armonioase a copilului. Experienta cstigata n urma acestor actiuni ne-au ajutat sa ntelegem multe aspecte al

comportamentului n clasa, ca facnd parte din mostenirea lui culturala sau ca facnd parte din caracteristicile sale individuale. Informatiile cu privire la sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului le-am cules de la parinti, cabinetul medical sau medicul de familie. Metoda cea mai lesne s i la ndemna oricarui cadru didactic este observarea directa n mediul familiar, n sala de grupa, n aer liber, cu prilejul vizitelor, excursiilor, a zilelor onomastice. Pentru cunoasterea ct mai aprofundata a copilului am ntocmit liste de comportamente observabile pe domenii de activitate: limbaj, motricitate, abilitati fizice si intelectuale. Conversatia cu copilul este o alta modalitate de a-l cunoaste. Discutnd cu acesta am aflat mai multe despre felul n care gndeste, cel preocupa, ce bagaj de cunostinte are, ce-l intereseaza, cum vorbes te, ce vocabular are, daca are defecte de vorbire si care sunt acestea. Planificarea unui mediu educativ structurat pe joc constituie baza pentru dezvoltarea biopsihica a copiilor. n acest caz am folosit materiale educative care sa implice activ copii sa-i solicite permanent mai ales n exersarea proceselor biopsihice constatate ca deficitare. Sa-l provoace sa reactioneze. Este bine stiut faptul ca rezultatele nu se pun n evidenta imediat. Copiii au perioade de acumulari latente, uneori au salturi mai mult sau mai putin observabile care uneori (n cazuri deosebite) ne pot demoraliza. Orice activitate cu copilul nu este numai fiziologica sau numai psihologica pentru ca desfasurndu-se constient, chiar si cea mai banala solicitare fizica este n acelasi timp si o solicitare psihica. Constatarile pe care le-am desprins n urma studierii comportamentului al copiilor, ne-au determinat sa organizam activitati de recuperare si de dezvoltare speciale. Jocurile de miscare generala (de mers, alergare, pasire peste obstacole, trre, exercitii ale bratelor si picioarelor) leam continuat cu jocuri de respiratie ("mirosim florile", "suflam lumnarile") apoi am continuat cu exercitii care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Dupa jocurile de stimulare a motricitatii fine a minii s i degetelor am continuat cu jocuri pentru stimularea capacitatii de orientare spatiala, realizare de constructii prin mbinare pe orizontala si verticala, nsurubare, suprapunerea diferitelor

24

piese, jocuri pentru antrenarea coordonarii ochi-mna, jocuri pentru stimularea gndirii logice si a limbajului, grupari de obiecte sau imagini dupa diferite criterii: citire de imagini, jetoane, carti, tablouri. Activitatile de desen, modelaj, activitati practice le-am folosit pentru formarea deprinderilor manuale ale copiilor. n programul zilnic n atentia noastra se afla n permanenta pronuntia corecta n acord cu limba literara vorbita. Am acordat o atentie deosebita verificarii calitatii vazului si auzului si orientarea lor eventuala spre medicul specialist n cazul depistarii unor astfel de deficiente. Am desfasurat cu succes exercitii care cer pastrarea unei pozitii corecte n timpul desenatului, tinerea corecta a instrumentului de scris, orientarea corecta n spatiul bidimensional al foii de scris, sus-jos, stnga-dreapta, redarea corecta a formelor geometrice, redarea unor semne grafice asemanatoare literelor, analiznd elementele lantului vorbirii (sunet, silaba, cuvnt, propozitie). O importanta deosebita am acordat familiarizarii cu importanta si specificul limbajului scris-citit, n vederea pregatirii acestuia pentru integrarea n activitatea scolara. Pregatirea pentru scoala nsemna pentru copil pe lnga tot ceea ce implica cuvntul "pregatire" si acea stare psihologica pozitiva n raport cu apropiata intrare n scoala, de asteptare pentru evenimentul ntlnirii cu scoala dar si pentru specificul activitatilor proprii scolarului. De entuziasm deosebit s-au bucurat ntlnirile-lectii dintre scolari si prescolari cu ocazia diferitelor schimburi de experienta la nivel de unitati. Cunoasterea psihologica a copiilor n vederea integrarii n activitatea scolara nseamna formare, antrenare si cultivare de abilitati, deprinderi, atitudini si modalitati actionale, disponibilitati motivationale afective care sa-l faca apt pe copil pentru a face fata solicitarilor specifice situatiilor cu care se va confrunta n debutul s colaritatii. Toate aceste achizitii contribuie la structurarea "aptitudinii de scolaritate" ca rezultat al interactiunii dintre nvatare s i dezvoltare, dintre demersul instructiv-educativ si consecintele acestuia n planul dezvoltarii psihice.

(Citare:Chelariu, Rodica si Maria Bida Aparut n: EDICT - Revista educatiei, nr. 7/2004. Bucuresti: Editura Agata)

25

II. M

ETODOLOGIE

1. Constientizarea

Copiii sunt cea mai mare resursa umana a oricarei culturi. Modul n care sunt crescuti contribuie la fomarea conceptiei fundamentale despre ei nsisi. Educatia parintilor n ceea ce prives te comunicarea cu copilul este un element esential n viata de familie si ca n societatea noastra contemporana este necesara o asemenea interventie. Infomarea si educarea parintilor pot preveni multe conflicte n viata de familie si pot contribui la respectarea drepturilor copilului. Pentru a cunoaste mai bine educatia n familie, pentru a crea o legatura mai apropiata cu copilul si familia lui sunt necesare aplicarea unor metode de cunoastere bine structurate. Parintii de multe ori nu pot accepta copilul lor as a cum este el, nu pot accepta capacitatea lui de retinere, doresc sa fie numai "copil de 10" fapt ce duce de multe ori la un copil stresat, plin de retineri, complexe, chinuit. Acesti parinti nu reusesc sa perceapa copilul n adevarata lui valoare si ajung n aceasta lupta cu copilul lor de doar 5 sau 7 ani ntr-un conflict, care exclude ncrederea, siguranta si de multe ori pacea din familie. De multe ori mama, gaseste un "aliat" n tatal copilului, din pacate. Metodele de cunoastere pot ajuta eficient la descoperirea situatiilor conflictuale si pot veni prin rezultatul lor n ajutorul copilului mic care nu este vinovat din cauza ca: tatal lui bea s i l bate

sau parintii sunt concentrati asupra carierei, sunt preocupati mai mult de telenovele si vicii dect de propriul copil, doresc de la copilul lor imposibilul. Multe mame gndesc astfel: "copilul meu sa realizeze ceea ce eu nu am reusit sa realizez", "as vrea sa-mi gasesc fericirea n el", altele vad n copilul lor un "ajutor" n singuratatea lor, fiind divortate. Sunt mame care au copii cu mici sau mari handicapuri si gndesc asa:" Dumnezeu m-a batut cu copilul pentru pacatele mele". Parerile sus mentionate oglindesc autocompatimirea mamelor s i tocmai de aceea cnd copilul lor ajunge ntr-o colectivitate, le creeaza surprize, chiar probleme. Atunci ele se simt nselate, parasite, sau unele se simt rusinate de atitudinea copilului lor. n acest studiu am ncercat sa aflu daca parintii cunosc drepturile copilului si daca le respecta n educatia acestora.

26

2. Ipoteza

Pe baza experientei de lucru ca educatoare presupun ca cei mai multi dintre parintii din caminul unde lucrez nu cunosc principiile cuprinse in legislatia privind protectia copilului. Presupun ca cei mai multi parinti recurg la bataie ca pedeapsa principala si cunosc putine mijloace de pedepsire a copiilor. De asemenea, presupun ca majoritatea parintilor sunt dispusi sa discute probleme privind educarea copiilor lor cu un educator specializat n protectia copiilor. Pe baza experientei mele de educatoare, presupun ca de cele mai multe ori drepturile copilului nu sunt respectate si cadrului didactic i revine rolul de a observa situatia problematica a unor copii din gradinita . Presupun ca prin educatia paintilor cu pivire la drepturile copilului putem preveni maltratarea copiilor, iar educatia n familie se va desfasura ntr-un cadru armonios, si relatia dintre parinte-copil va deveni mai bun.

2.1 Scopul cerceta rii

Pentru a argumenta necesitatea acestei studii privind protectia drepturilor copilului n familie am realizat un chestionar cu parintii dintr-o gradinita, care au copii cu vrste ntre 3-7 ani Scopul acestei cercetari este evaluarea cunostintelor parintilor cu privire la drepturile copilului, respectiv interventia pentru educarea parintilor n vederea respectarii acestor drepturi. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, precum nevoia ca parintii sa stie care sunt

ndatoririle si obligatiile lor este foarte important n relatia parinte-copil. n cons tiinta acestori drepturi putem preveni relele tratamente, maltratarea, deoarece parintii vor stii ca nu au dreptul la comportamente care dauneaza bunastarii copilului, si trebuie sa raspunda n fata legii, daca ncalca aceste drepturi. Un alt scop fundamental al acestei cercetari este mbunatatirea vietii copilului n familie prin educarea parintilor.

2.2 Metode si instrumente folosite n cercetare

Chestionarul, un instrument des folosit n asistenta sociala, este necesar n astfel de evaluari deoarece ajuta nu numai la evaluarea cunostintelor parintilor ci poate da un "start" pentru un proiect sau program, care sa introduca parintii ntr-o "scoala" n care prin metode atractive , la locul de educatie externa, gradinita, pot avea posibilitatea de afla nu numai drepturile s i legile care protejeaza copilul propriu de abuzuri sau educatie incorecta ci si rezolvarea acestora prin discutii bazate pe exemple concrete si pe rezolvari pozitive. Comunicarea este extrem de importanta n orice situatie, deoarece cu ajutorul ei putem afla diferite probleme, respectiv putem gasi s i rezolvarea. n cadrul cercetarii s i la interventie att cu copiii ct si cu parintii au avut loc discutii n grup dar s i la nivel individual. Chestionarul a adresat parintilor ntrebari ca..(vezi anexa 1,2 )

27

O alta metoda folosita este observarea, cu ajutorul caruia au fost observate parintii, copiii, precum si relatia parinte-copil. Copiii au fost observate n cadrul jocului liber, si am aflat multe lucruri despre ei s i familia lor prin analiza desenelor. Relatiile de familie, respectiv rolul lor n familie sunt oglindite n desenele lor. Asadar, produsul activitatii ,,deprins,, de individ, devine obiect de investigatie psihologica, fapt care ajuta la caracterizarea creatorului sau (vezi anexa 4).

2.3 Populatia tinta

n centrul cercetarii mele se afla 12 parinti si copiii acestora din caminul unde lucrez ca educatoare. Am considerat ca este o necesitate sa aflu daca acesti parinti cu care ma ntlnesc n fiecare zi, observnd cum se comporta cu copiii lor, cunosc s i respecta drepturile copilului. Cealalta parte a populatiei tinta este reprezentata de copiii acestor parinti. Parintii trebuie sa cunoasca drepturile copilului pentru a crea un mediu de viata n care copilul se poate dezvolta armonios. n afara de parinti si copiii trebuie sa stie ca au drepturi care trebuie respectate. Parintii responsabili de cresterea si educarea copiilor de multe ori recurg la comportamente neadecvate, ncalcnd drepturile copilului. n multe cazuri ei stiu ca nu procedeaza corect fata de copilul lor cautnd rezolvarea rapida si comoda a situatiilor. Populatia observata n aceasta cercetare este alcatuita din parinti si copiii acestora. Ei provin din diferite clase sociale, astfel putem primi informatii variate din punctul de vedere a persoanelor care au diferite moduri de viata. Se poate observa diferenta dintre parintii si copiii apartinnd diferitelor straturi sociale. Intelectualii

n mare parte cunosc drepturile copilului si sunt interesati de aceasta tema, nsa sunt probleme cu care nu sunt de acord. Parintii care apartin clasei muncitoare nu prea cunosc aceste legi referitoare la copii si nici nu le acorda o atentie prea mare. Ei sunt convins i ca educatia copiilor lor este potrivita, iar cte o bataie nu strica. Copiii nu stiu ca ei au drepturi fiindca acasa nu le vorbeste nimeni despre aceasta tema. Parintii nu cred ca este necesar sa vorbeasca copiilor de drepturile lor, iar cei care ar dori nu prea s tiu cum sa explice unor copii de 5-7 ani ca si ei ca orice om are drepturi. Este o tema delicata care trebuie tratata cu multa pricepere si ndemnare.

2.4 Etapele cerceta rii

Punctul de plecare n aceasta cercetare l-a reprezentat chestionarul pentru a afla care este atitudinea parintilor cu privire la drepturile copilului .Acest chestionar a fost aplicat la nivel de gradinita pentru a avea o imagine de ansamblu asupra aceastei teme. Cercetarea a continuat la nivel de grupa, prin s edinte cu parintii. La aceste ntlniri au fost discutate drepturile copilului, s i cu ajutorul unor jocuri parintii au gasit rezolvari la diferite probleme n educarea copilului respectnd legile. Am discutat cu parintii despre acele drepturi ale copilului pe care considera ca copiii ar trebui sa s tie la aceasta vrsta. n urma discutiilor cu parintii am defas urat activitati cu copiii despre drepturile copilului. Desigur aceste activitati s-au desfasurat cu ajutorul unor povesti, ntmplari, iar apoi discutate.

28

2.5 Prelucrarea chestionarelor si evaluarea datelor

n realizarea acestui studiu am folosit doua chestionare.Cu ajutorul primului chestionar am ncercat sa evaluez cunostintele parintilor n legatura cu drepturile copilului la nivel de unitate. Am analizat cele 75 de chestionare completate si am ajuns la concluzia, ca parintii nu au cunostinte n domeniul drepturilor copiilor, deoarece la ntrebarile din chestionar au dat raspunsuri ocolite , sau nu au raspuns la ntebarea pusa. n cele mai multe cazuri, cnd parintii erau rugati sa enumere cteva din drepturile copilului ei au folosit drepturile enumerate n chestionar.Foarte putini dintre parinti care au completat chestionarul au cunostinte n acest domeniu. Majoritatea parintilor recunosc necesitatea si importanta cunoas terii acestori drepturi . Totalizarea raspunsurilor la prima ntrebare ne ofera un cadru bine definit n care trebuie sa creasca si sa se dezvolte un copil pres colar. Aceste conditii sunt: alimentatie corespunzatoare, siguranta fizica si psihica, dragoste, mediu comportamental civilizat, mediu social si financiar adecvat.Parintii reusesc sa asigure aceste conditii prin munca, protectia permanenta a activitatilor copilului, conversatie, educatie, ntelegerea problemelor copilului, controale medicale, mentinerea echilibrului n familie. Cele mai importante drepturi ale copilului din perspectiva parintilor sunt urmatoarele mentionate n ordine descrescatoare: dreptul la viata, urmat de dreptul la ngrijire, apoi dreptul la dragoste familiala, educatie, protectie, tratarea cu respect,, dreptul la libertate, exprimare, intimitate. Aceste drepturi sunt asigurate prin munca ntelegere, focalizarea nevoilor copilului, comunicare si dragoste. Prin centralizarea datelor de la punctul 5 am observat o nesiguranta cu privire la cunoasterea acestor drepturi. Majoritatea parintilor au bifat doar prima si a treia dreptul sa fie iubit

s i sa nu fie batut. La aceasta ntrebare am ajuns la concluzia ca aces ti parinti nu prea cunosc cadrul legislativ al drepturilor copilului. Cele mai importante dintre aceste drepturi care trebuie respectate sunt : sa fie iubit, sa nu fie batut si crearea conditiilor pentru dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala, sociala al copilului. 90% dintre parinti nu au o parere prea buna despre acei parinti care si pedepsesc copiii cu bataia. 10% dintre ei sunt subiectivi n legatura cu aceasta problema. Un alt lucru interesant care a reiesit din rezultatele acestui chestionar este acela ca 80% dintre parinti sunt de acord cu interzicerea bataii prin lege, iar 20% sunt mpotriva acestuia. Argumentele n favoarea acestei legi sunt.evitarea dependentei de bataie, protectia fizica si psihica, copilul si pierde ncrederea n parinti. mpotriva acestei legi vin argumentele, care spun, ca legea exagereaza, depinde de bataie daca acesta este mpotriva legii, parintii s tiu care sunt limitele n educatia propriului copil, si o alta parere este acela ca parintele printr-o bataie poate preveni o problema. Parintii au fost rugati sa enumere acele obligatii drepturi pe care copiii trebuie sa le respecte n familie. Iata raspunsurile: respectarea regulilor familiei cu privire la igiena, comportament si program zilnic, sa fie respectuos, sa fie ascultator, sa fie iubitor. Cu privire la drepturile care nu trebuie respectate parintii au optat astfel: 60% nu stiu, 25% nu sunt, 15% altele (cetatenia, dreptul la exprimare). Potrivit raspunsurilor primite sunt unele drepturi, care ar trebui mai mult respectate de alti parinti. Acestea sunt: ferirea copiilor de factori nocivi, mai multe activitati comune n familie, respectarea copilului ca persoana, dreptul la dragoste, la parere personala, dreptul la ngrijire si siguranta. La ntrebarea care sunt acele drepturi care sunt mai putin cunoscute parintilor am primit raspunsul de "nu stiu" n proportie de 85% s i "altele" 15%. Importanta cunoasterii drepturilor copilului a fost recunoscuta de 95% dintre parinti s i doar 5% au considerat ca aceste drepturi nu sunt necesare. Parintii si-au exprimat opinia cum ar trebui facute cunoscute aceste drepturi.

29

Un alt chestionar folosit n aceasta interventie la nivel de grup este chestionarul de calitati parentale (autori: Walter R. Schumm, Anthony P. Jurich, Stephen R. Bollman).Chestionarul a fost completat de fiecare parinte la nceputul interventiei si la finalul acestuia, iar rezultatele au fost comparate la nivel individual. Analiznd rezultatele chestionarului putem constata diferenta ntre punctajele acordate la nceput si la final. Aceasta diferenta ne arata, ca fiecare dintre parinti a nvatat ceva la activitatile si vede unele lucruri dintr-o alta perspectiva.

3. Metodologia interventiei

Definirea problemei

Parintii copiilor nu cunosc drepturile copilului, astfel putem observa probleme aparute din lipsa acestor cunostinte. Ei nu par interesati de tema protectiei drepturilor copilului considera ca s tiu totul despe educarea copilului. Am considerat ca este necesar ca si copiii de la cele mai fragede vrste sa cunoasca drepturile lor. Situatia problema s i circumstantele actuale Majoritatea parintilor nu cunosc legea nr. 272 aparut n 2004 n domeniul protectiei drepturilor copilului, iar cei care au auzit de aceasta lege stiu foarte putin despre ea. n aceasta lege este interzisa pedeapsa corporala, dar multi parinti mai folosesc aceasta metoda de educare. Motivele ar

fi ca nu cunosc aceasta lege sau i acorda atentie.

Planul de interventie Interventia consta din ntlniri organizate n cadrul caruia parintii vor dobndi cunos tinte cu privire la drepturile copilului si vor gasi solutii optime n rezolvarea problemelor aparute cu propriul copil.Completarea chetionarul de calitati parentale la nceputul si la sfrsitul inteventiei ne va arata un rezultat concret. Discutnd cu parintii, vom stabili care sunt acele drepturi despre care copiii ar trebui sa afle, apoi voi tine activitati cu copiii n cadrul caruia vom vorbi despre aceste drepturi tinnd cont de nivelul lor de ntelegere.

3.1 Scopurile intervent iei

Scopurile inteventiei sunt urmatoarele: . ncurajarea schimbarilor n mediul social prin mbunatatirea relatiilor dintre parinti s i copii. . schimbarea atitudinilor traditionale ale familiilor mbunatatirea relatiei dintre parinti si copii

30

. dezvoltarea unei atitudini stimulative n rndul personalului didactic fata de parinti mbunatatirea abilitatilor de consiliere . cunoasterea si promovarea drepturilor copiilor . promovarea unei atitudini democratice si de asumare a rolului pozitiv al parintilor n educatia copilului . autoeducatia . initiativa . cunoasterea propriului copil . crearea unui sistem unitar, corelat si complex de educatie a parintilor pe plan national, integrat n strategia generala de restructurare a educatiei copilului n Romnia . constientizarea parintilor asupra rolului lor activ si proactiv n educatia copilului . cresterea abilitatilor parentale prin cursuri pentru parinti, informare prin materiale specifice, brosuri, publicatii, etc. . cunoasterea, acceptarea si modelarea pozitiva a personalitatii copilului . dezvoltarea unor atitudini stimulative si suportive n rndul cadrelor didactice, asistenti sociali, etc. . mbunatatirea abilitatilor de consiliere si relationare cu familia, ndeosebi cu familii n situatii de criza . informarea si formarea continua a cadrelor de specialis ti att a celor din sistemul de educatie ct si din sistemul de protectie a copilului . promovarea unor schimbari n mentalitatea traditionala n raport cu pozitia copilului n familie . promovarea drepturilor copilului . promovarea principiilor democratice n relatia parinte-copil

3.2 Motivarea alegerii acestei metodologii

Ca urmare a rezultatelor aflate n chestionar, mi-am propus sa organizez ntlniri cu parintii, doritori sa afle mai multe despre drepturile copilului si sa solutionam unele cazuri. Educatia, sanatatea s i protectia copilului sunt supuse n prezent unui proces de reforma n Romnia. Desi dificultatile ntmpinate, care sunt financiare, legislative si de mentalitate, creeaza de multe ori situatii de criza, reforma privind protectia copilului pune bazele unui sistem de lucru pentru nlaturarea problemelor majore din acest domeniu. Mentalitatea este o problema majora n educatia parintilor. Am considerat ca ntr-o gradinita de copii educatia parintilor, privind mentalitatea fata de drepturile copilului ar fi o problema reala si poate fi modificata, chiar sistematizata legal de proiectul de lege 272/2004. Interventia reprezinta un proces important n rezolvarea si solutionarea problemelor aparute. Am considerat ca aceasta metoda este cea mai eficienta pentru rezolvarea problemei aparute pe parcursul cercetarii. n acest proces parintii vor dobndi infomatii utile si necesare cu privire la drepturile copilului, iar educatia copilului n familie se va schimba simtitor. Dupa interventia cu parintii au loc activitatile cu copiii. Scopul principal al acestor activitati este prevenirea maltratarii, neglijentei, abuzului, exploatarii asupra copiilor. n cadrul inteventiei att cu parintii ct si cu copiii am folosit tehnica activitatilor s i a discutiilor, a conversatiilor logice. Tehnicile utilizate n interventie mi-au oferit posibilitatea de a

31

face cunostinta cu diferite pareri si opinii despre drepturile copilului, precum si analiza acestei probleme din mai multe puncte de vedere.

3.3 Evaluarea programului de interventie

Relatia dintre gradinita si familie nu poate fi redusa la unele aspecte ale colaborarii organizate a gradinitei cu familia sau numai la evaluarea influentelor reciproce dintre "gradinita copiilor" si "s coala parintilor". Criteriul de baza al evaluarii relatiei gradinita - familie consta n relevarea sporului real al calitatii educatiei copilului, realizat printr-un transfer de valori sociale, umane, educative de la gradinita spre familie, dar si printr-o actiune selectiva si creatoare a scolii fata de valorile culturale active traite n familiile prescolarilor. Mediul familial constituie unul din factorii cunoas terii profilului prescolarilor si deci un punct de reper permanent n activitatea instructiv- educativa la grupa. Parintii ntmpina greutati n educarea copiilor din diverse motive: lipsa timpului fizic de a se ocupa de copii, nivel de instruire redus, venituri joase, familii numeroase, locuinte neconfortabile, loc de munca nesatisfacator, datorii sau alte probleme sociale. Activitatile realizate cu parintii sunt necesare, deoarece cunostintele acestora cu privire la drepturile copilului sunt incomplete. n cadrul programului de interventie parintii au posibilitatea de a face cunostinta cu aceste drepturi, respectiv exercitiile ofera mai multa siguranta si ncredere n sine atunci cnd lauda sau recompenseaza copilul pentru faptele pozitive respectiv cnd i atrage atentia ca face ceva inacceptabil. Parintii care sunt siguri pe ei si au o ncredere mai mare n

sine,ofera copiilor mai multa siguranta si ncredere. Acest lucru este foarte folositor pentru educarea copiilor. Interventia poate fi considerata si ca o solutie preventiva, ntmpinnd aparitia relelor tratamente, a neglijentei, a abuzurilor, a exploatarii asupra copilului. Efectele pozitive ale interventiei pot fi observate prin schimbarea atitudinii si a comportamentului parintilor fata de copiii lor. Activitatile cu copiii ofera cunostinte despre cteva drepturi fundamentale, accentul nsa s-a pus pe dezvoltarea unor atitudini, comportamente pozitive, conduita morala.

3.4 Temele si scopurile activitatilor desfasurate n cadrul interventiei

Interventia cu parintii Am organizat 5 ntlniri cu 12 parinti care au dorit sa afle mai multe despre drepturile copilului , parinti care sunt preocupati de educatia copilului lor s i considera ca merita sa investeasca timp n acest scop. Te mel e si scopurile activitatilor desfasurate Am ales temele pe baza legii 272/2004, pentru ca am considerat ca este necesar sa cunoasca parintii legislatia actuala cu privire la drepturile copilului. Temele activitatilor au fost urmatoarele:

32

Dispozitii generale s i definitii privind protectia drepturilor copilului . Drepturile civile ale copilului . Mediul familial s i ngrijirea alternativa . Sanatatea s i bunastarea copilului . Educatie, activitati recreative si culturale La aceste ntlniri n afara de discutarea legilor mentionate mai sus am rezolvat exercitii cu diferite teme: "Ce mi place la copilul meu?" "Ce nu mi place la copilul meu?" "Cum sa ne laudam copiii" "Cum sa spunem nu" "Pedepsirea copilului" "Rezolvarea unor cazuri"(vezi anexa 3) Scopul acestor teme si exercitii sunt urmatoarele: . Cunoasterea legislatiei actuale cu privire la drepturile copilului; . Realizarea unei bune relatii ntre parinte si copil, aceasta fiind conditia dezvoltarii sanatoase a copilului; . Prevenirea unor probleme grave de educatie; . Parintii sa nteleaga ca pot influenta si conduce comportamentul copiilor; . Mai multe aprecieri din partea parintilor, mai putine pedepse fizice atunci cnd copiii ncalca regulile si limitele; Interventia cu copiii Parintii care au participat la activitatile organizate au considerat ca urmatoarele dintre drepturi ar trebui facute cunoscute copiilor: dreptul la viata, dreptul la libertate, dreptul la educatie, tratarea cu respect, protectia mpotriva abuzurilor. Temele activitatilor desfasurate cu copiii au fost urmatoarele: . "Scoala animalelor" - dreptul la educatie . "Fetita cu chibrite" - dreptul la familie, dragoste . "La gradina zoologica" - dreptul la libertate . "Bunicul si nepotelul" - tratarea cu respect

. "Scufita Rosie", "Lupul s i mielul" - protectia mpotriva abuzurilor Temele au fost realizate cu ajutorul unor povesti, ntmplari educative, iar apoi discutate pentru a accentua morala. Scopurile activitatilor sunt: . Copilul sa ntelaga ca are drepturi, dar si responsabilitati; . Dezvoltarea unor comportamente adecvate, sa recunoasca si sa poata face diferenta dintre bine si rau; . Formarea personalitatii copilului respectnd nivelul s i ritmul propriu de dezvoltare; . Dezvoltarea cunostintelor, capacitatilor, atitudinilor, care sa i permita integrarea n societate;

3.5 Desfasurarea interventiei

Activitatile cu parintii

Am organizat ntlniri cu parintii din grupa mea, pentru a putea discuta n detaliu noul proiect de lege privind drepturile si protejarea copilului n familie. ntlnirile au decurs astfel: n prima parte am prezentat proiectul de lege privind aspectele legate de familie si educatie n familie, prin protectia drepturilor copilului. Am insistat asupra acestor elemente: sa fie iubit, sa nu fie batut, sa fie informat despre acele lucruri care l privesc, de ex. despre situatia parintilor sai, despre o eventuala boala, etc. n vederea crearii unor conditii care sa permita dezvoltarea fizica, mentala,

33

spirituala, morala si sociala ale copilului, parintii sunt obligati sa supravegheze copilul, sa coopereze s i sa i respecte viata intima, privata si demnitatea, sa-l informeze despre actele s i faptele care l-ar putea afecta s i sa ia n considerare opinia acestuia, sa ntreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor, sa coopereze cu persoanele fizice si juridice care exercita atributii n domeniul ngrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului .Interventia s-a desfasurat pe doua nivele. Au avut loc 5 ntlniri cu un grup de parinti format din 12 persoane. La aceste activitati au participat acei parintii, care au considerat ca merita sa sacrifice o ora, doua pe saptamna pentru mbunatatirea educatiei copilului. Prima ntlnire a nceput cu o urare de bun venit, dupa care am facut cunostinta si am completat un chestionar (vezi anexa 2) Fiecare parinte s-a prezentat, apoi au spus cteva lucruri referitoare la copiii lor. Acest prim pas a fost urmat de citirea si discutarea dispozitiilor generale si definitiile legii 272/2004. Mai departe am rezolvat un exercitiu " Ce mi place si ce nu la copilul meu" . Fiecare parinte a numit un comportament pozitiv, respectiv negativ a copilului sau, dupa care au urmat discutii: cum putem influenta comportamentul copilului. Concluzia a fost urmatoarea: sa reactioneze pozitiv la comportament pozitiv si sa fie categoric cnd copilul face un lucru care nu le convine. A doua ntlnire ne-a oferit posibilitatea de a discuta despre drepturile civile a copilului. Pe baza ntrebarilor fiecare dintre parinti si-a exprimat opinia n legatura cu aceste drepturi: care sunt cele mai importante, care dintre ele sunt cunoscute etc. Exrcitiul rezolvat la aceasta ntlnire este: " Cum sa ne laudam copiii?" Fiecare parinte primeste cte o placuta cu o situatie model. Citesc pe rnd situatiile si reactioneaza cu o apreciere. Ceilalti parinti pot interveni si ei cu o apreciere. La a treia ntlnire sunt discutate drepturile copilului n mediul familial si ngrijirea alternativa. Sunt discutate si aceste drepturi.

La sfrsitul discutiilor am rezolvat un exercitiu: "Cum sa spunem nu". Participantii n grupe de trei (copil, parinte, observator) trebuie sa rezolve situatii model. Copilul i cere ceva parintelui, parintele refuza si explica de ce, copilul poate fi de acord sau poate sa opuna rezistenta, observatorii privesc s i dau indicatii. Urmatoarea ntlnire a decurs prin discutarea cadrului legislativ referitoare la sanatatea s i bunastarea copilului.Parintii si exprima opiniile n legatura cu aceste drepturi. Dupa acesta am creat posibilitate printr-un joc la gruparea parintilor a cte doi si am mpartit pe jetoane cazuri n care copilul se comporta n asa fel nct parintii greu i stapanesc. Fiecare grup a citit jetonul s i a ncercat sa caute rezolvare. Exemplu de caz : Cazul 1 1. Gigel merge cu mama la cumparaturi. Se opreste la raionul de guma s i ncepe sa insiste prin gesturi nefiresti (urlete sau smorcaieli, dat din picioare) ca ar dori guma, ceea ce n aceasta familie nu este acceptat de regula s i mama nu considera ca este sanatos, sau Gigel este alergic la sisntetice s i nu are voie sa mannce guma. 2. Perechea de parinti care a primit acest jeton a rezolvat cazul diferit. Una a cedat insistentelor, a cumparat guma, dar n-a lasat pe copil sa-l mannce, cealalta a dat peste fundul copilului sa-l potoleasca. A urmat discutarea cazului cu ceilalti parinti. Majoritatea au considerat ca bataia copilului este incorecta si au gasit urmatoarele variante: a. Mama sa evite acel magazin cnd merge la cumparaturi b. Sa apeleze la rationamentul copiulului, sa-i explice copilului ca nu este voie, sau nu este buna guma c. Sa caute alternative, adica sa ofere alt produs copilului, de exemplu o portocala, o banana sau mar n loc de guma, ceva ce-i place copilului. Cazul 2 1. Doi fratiori, de 5 si 11 ani arunca cu pufulet de pe balcon pe pietonii care trec n fata blocului. Mama i ia pufuletul din mna, dar copiii cauta alte maruntele cu care sa arunce mai departe, cum ar

fi pamntul de pe floare. Perechea de parinti care a primit acest jeton a rezolvat cazul astfel. Una a

34

insistat sa merga copiii nauntru, le-a certat, alta a chemat copiii sa o ajute, astfel evitnd cearta si discutiile, apoi le-a explicat ca daca copiii ar fi pietonii nu ar fi bine daca cineva ar arunca cu ceva n capul lor. La discutarea cazului pe larg parintii au fost de acord cu ambele rezolvari. Schimbarea locului unde se petrece incidentul nedorit i distrage atentia copilului de la nazdravanii. Nu au fost de acord n schimb cu cearta. La ultima ntlnire au fost discutate drepturile privind educatia, activitatile recreative si culturale a copilului. Am discutat despre efectele nocive a pedepsei fizice. n cadrul exercitiului Pedepsirea copilului parintii sunt rugati sa povesteasca o situatie n care a pedepsit copilul lui , cum a procedat. Fiecare parinte a primit o situatie model pe care l-a rezolvat asa cum a considerat el.

Activitatile cu copiii

Mi se pare ca nu este chiar asa de usor sa explicam unui copil de 5-7 ani care sunt drepturile lui prin lege, adica ce are voie sa faca parintii, ce nu au voie sa faca parintii cu ei, ce trebuie sa li se asigure si ce nu. Este o tema delicata si trebuie tratata foarte atent pentru ca scopul cunoasterii de catre copil a acestor drepturi si modul lui de prezentare pot provoca usor o discordanta ntre educator parinte si nu de rare ori ntre copil s i parinte. Copilul trebuie sa afle de drepturile lui nu ca obligatii ale parintilor ci ca un demers normal al vietii la care trebuie sa participe printr-un comportament pozitiv. n cadrul activitatilor cu copiii am ncercat sa-mi ating scopul cu ajutorul unor povesti

educative. Au avut loc 5 activitati. La aceste activitati am povestit povestea, dupa care au urmat discutii cu copiii pentru a ntelege ce ne transmite fiecare poveste. Parintii au considerat ca drepturile care ar trebui transmise copiilor sunt urmatoarele: dreptul la educatie, dreptul la familie si dragoste, dreptul la libertate, tratarea cu respect, protectia mpotriva abuzurilor.

35

III.

VALUAREA

REZULTATELOR

INTERVENT IEI

1. Rezultatele benefice ale programului de intervent ie, rezumat, concluzii

Pentru ndeplinirea functiei fundamentale a familiei a rolului sau socializator, aculturant si individualizator, interventia n educatia parintilor devine formarea constiintei educative a parintilor, a necesitatii unui efort constient pe masura evolutiei nevoilor ale copilului. Efectele pozitive ale programului pot fi observate chiar dupa primul pas al interventiei. Parintii care au luat participat la ntlnirile organizate au aflat drepturile fundamentale a copiilor. Exercitiile rezolvate au ajutat parintii n ndeplinirea ndatoririlor parintesti, la rezolvarea situatiilor dificile aparute pe parcursul educatiei. Discutiile cu parintii si exercitiile rezolvate la aceste ntlniri au ajutat la ntarirea capacitatii prin asumarea responsabilitatii fata de cres terea, ngrijireas i educarea propiilor copii. Aceasta inteventie a oferit posibilitatea parintilor de a reflecta asupra relatiei cu propriul copil, motivarea parintelui de a face ct mai buna relatia, iar acest lucru se poate realiza numai respectnd copilul si drepturile sale. Totodata aceasta inteventie a vizat s i prevenirea ncalcarii drepturilor copilului. Comportamentul parintilor fata de copii s-a schimbat, lucru care se poate observa prin urmarirea relatiei parinte-copil. Rezultatele interventiei cu copii nu sunt asa de vizibile, deoarece cunostintele acumulate de copii vor aparea n situatii reale de viata. Este necesar si extrem de important organizarea unor programe educative parintilor pentru

a preveni relele tratamente si oferirea de sprijin pentru acei parinti care se confrunta cu probleme n educatia copiilor.

36

Bibliografie

1. Balahur Doina, Protectia drepturilor copilului ca principiu al asistentei sociale, Ed. Al Beck, 2001 2. Stanciulescu Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, Ed. Polirom 2002 3. Roth Szamoskzi Maria -Bereczki Doina, Introducere n asistenta sociala, UBB, Cluj-Napoca, 2000 4. Roth Szamoskzi Maria, Protectia copilului, UBB, Cluj-Napoca, 2002 5. Psihologie IX (Popescu, Zlate,Cretu) manual scolar, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991 6. Pedagogie XI, manual scolar, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991 7. Mitrofan Nicolae, Familia de la a la z, Bucuresti 1991 8. Boros Maximilian, Parinti s i copii, Bucuresti 1992 9. Bontila, George C. - Tehnica testelor psihologice, Bucuresti, Ed. Cartea Romneasca, 1980 10. Havrneanu, Cornel - Cunoasterea psihologica a persoanei, Iasi, Ed. Polirom, 2000 11. Clocotici, V. & Stan, A. - Statistica aplicata n psihologie, Iasi, Ed. Polirom, 2000 12. Cosmovici, A.& colab. - Metode pentru cunoasterea personalitatii, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1972 13. Mitrofan, N. - Testarea psihologica a copilului mic, Bucures ti, Ed. Press Mihaela, 1997 14. Ina Bakker, Hans Jassen -Educati asa! -Bucuresti, 1998

15. Coord. Serban Ionescu -Copilul maltratat-Bucuresti 2001 16. Cucos Constantin - Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Iasi, Ed. Polirom, 1998 17. Colectia "Cathedra" - Cunoasterea copilului prescolar, Revista de Pedagogie, Bucuresti, 1992 18. Ezechil Liliana, Lazarescu Mihaela - Laborator prescolar, V&Integral, Bucuresti 2002

Site-uri web www.desprecopii.ro www.parinti.com www.edict.ro www.copilulmeu.ro www.copii.ro

37

ANEXA 1

CHESTIONAR

Fiecare persoana care traieste ntr-o societate are drepturi si obligatii. Astfel s i copiii au obligatii si n acelas i timp drepturi. Cteva dintre aceste drepturi sunt: dreptul la viata,dreptul la nume, cetatenie, dreptul la ngrijire, la dragoste familiala, dreptul la educatie, informatii, intimitate, tratarea cu respect, libertatea de gndire, exprimare, dreptul la serviciile medicale/sociale, dreptul la odihna si vacanta, protectia mpotriva oricarei forme de exploatare daunatoare bunastarii sale.

1. Care sunt cele mai importante conditii pentru ca un copil prescolar sa se dezvolte armonios si sanatos? 2. Cum reusiti sa asigurati aceste conditii copiilor dvs.? 3. Care sunt acele drepturi ale copilului pe care le considerati mai importante n familia dvs.? 4. Cum reusiti sa asigurati aceste drepturi? 5. n legea romneasca se spune ca un copil are dreptul . Sa fie iubit . Sa fie i se ofere ... . Sa nu fie batut . Sa fie informat despre acele lucruri care l privesc

. crearea unor conditii care sa permita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala ale copilului, . parintii sunt obligati sa supravegheze copilul . sa i respecte viata intima, privata s i demnitatea, . sa-l informeze despre actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia n considerare opinia acestuia, . sa ntreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor, . sa coopereze cu persoanele fizice si juridice care exercita atributii n domeniul ngrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

6. Care din aceste drepturi credeti ca merita a fi respectate? 7. Ce parere aveti depsre parintii care s i bat copilul de 4-6 ani cnd acesta e rau? 8. Sunteti de acord cu interzicerea prin lege a bataii copiilor (legea 272/2005)? Da. Nu

9. Care credeti ca ar putea fi argumentele n favoarea acestei legi? 10. Care sunt argumentele dvs. mpotriva acestei legi? 11. Daca este rau, cum ati putea sa l pedepsiti pe copilul dvs. fara sa l bateti? 12. Care sunt acele 3 obligatii drepturi ale copilului pe care credeti ca trebuie sa le respecte copilul dvs.? 13. Care sunt drepturile copilului despre care credeti ca e inutil sa va straduiti sa le respectati? 14. Care sunt acele drepturi ale copilului care credeti ca ar trebui mai mult respectate si de alti parinti? 15. Dupa parerea dvs. care dintre cele care se numesc drepturile copilului sunt mai putin cunoscute parintilor?

38

16. Ce credeti e necesar ca drepturile copilului sa fie facute cunoscute parintilor? 17. Prin ce cai? -mediatizare -programe speciale -alte modalitati

39

ANEXA 2.

Chestionar de calitati parentale

Autori : Walter R. Schumm, Anthony P. Jurich, Stephen R. Bollman

Apreciati enunturile de mai jos cu o nota de la 5 la 1

5.......4.......3.......2.......1 foarte adevarat deloc adevarat

1. mi pierd cumpatul cnd nu face ceea ce i cer. 2. E de neasteptat cum se gndeste sau ce simte. 3. Schimb regulile. 4. Schimb regula la convingerea copilului meu. 5. mi f ac planurile lund n considerare necesitatile si interesele copilului. 6. mi place sa l mbratisez si sa l sarut. 7. Sunt reguli clare pe care copilul trebuie sa le respecte. 8. l las sa si spuna punctul de vedere n legatura cu pedeapsa sau restrictia aplicata. 9. Familia are n fiecare seara un moment , cnd toti vorbesc sau se joaca n liniste. 10. Familia are n fiecare saptamna timp pentru activitati comune.

11. Parintii citesc sau spun povesti copilului n fiecare zi . 12. n fiecare zi sunt momente cnd copilul se joaca singur. 13. Copilul se joaca zilnic cu prietenii. 14. Copilul are parte n fiecare seara de ceva special nainte de culcare ( exemplu: poveste, sarut de noapte buna, mbratisare). 15. Copilul merge la culcare n fiecare seara la aceeasi ora.

Apreciati enunturile cu o nota de la 1 la 5

1......2......3.......4......5 foarte adevarat deloc adevarat

1. Copilul meu ma calca pe nervi. 2. Copilul meu este prea pretentios. 3. Sunt foarte rabdator cu copilul meu. 4. mi place copilul meu. 5. Ma simt violent fata de copilul meu. 6. mi este rusine de copilul meu.

40

ANEXA 3.

Situatiile- model "Cum sa ne laudam copiii":

1. Adrian si strnge jucariile care erau mprastiate pe masa. 2. Dorin va aduce ceaiul la pat. 3. Sabina va ajuta sa turnati ceaiul n cesti pentru musafiri. 4. Elena i daruies te tatalui sau undesen facut de ea cu ocazia zilei lui de nastere. 5. Mama pune masa, iar Anda aseaza paharele. 6. Sorin da televizorul mai ncet n timp ce dvs. vorbiti la telefon. 7. Daniel curata cutia pisicii, cinii etc. 8. Laura o ajuta pe Sanda sa-s i faca temele de casa. 9. Andrei merge cu bicicleta prin curte si nu pe strada. 10. Radu si pune bicicleta la locul ei. 11. Monica s i pune la usacat rufele. 12. Vlad va ajuta la curatenie.

Situatii-model pentru exercitiul "Ce as face eu" referitoare la pedepsirea copilului.

1. Veronica (8) rupe desenul fratiorului ei.

2. Radu (6) spune un banc indecent la masa. 3. Daniela (7) tipa si i vorbeste urt tatalui ei. 4. Adina (3) se enerveaza si se trnteste la podea tipnd. 5. Marian (9) este furios. Urla si loveste cu piciorul n canapea. 6. Andrei (8) si Vlad (10) se bat. 7. Ionut (7) plnge dupa guma de mestecat. 8. Radu (3) l loveste pe Adrian. 9. Elena (11) strica jocul fratiorului sau (7). 10. Marcel (3) se joaca cu chibriturile. 11. Camelia (12) a mncat toate prajiturile. 12. Mircea (5) s i Dan (4) sar pe canapea.

41

Situatii-model pentru exercitiul "Cum sa spunem nu"

1.Rolul copilului Radu are 9 ani. Este ora 5. O ntrebi pe mama daca ti da voie sa mergi afara sa te joci. 1.Rolul parintelui Este ora 5. Peste o jumatate de ora trebuie sa mncati. Fiul dvs. Radu intra n bucatarie si va ntreaba...

2.Rolul copilului Tamara are 8 ani. Mine este duminica si vrei sa mergi la not. l ntrebi pe tatal tau daca va veti duce la strand. 2.Rolul parintelui Duminica vreti sa mergeti cu copiii la bunica, fiindca i-ati promis acest lucru.

3.Rolul copilului Sanda 12 ani. Este smbata dimineata si ai ajutat-o pe mama la facut prajituri pentru ca asteptati musafiri. Dupa-amiaza vrei sa te duci n oras cu o prietena si o ntrebi pe mama daca se poate. 3. Rolul parintelui Este smbata si asteptati musafiri. Sanda v-a ajutat la pregatiri, dar ati vrea sa va ajute s i dupaamiaza. 4.Rolul copilului Sorina 6 ani. Sunteti la masa. Nu aveti chef sa mannci, ceilalti au terminat deja. Tu oftezi si te joci cu mncarea. 4. Rolul parintelui

Sunteti la masa, toata lumea a terminat, n afara de Sanda. Are farfuria plina si se joaca cu mncarea.

5.Rolul copilului Bogdan are 10 ani, te uiti la televizor s i muti de pe un canal pe altul cu telecomanda. 5.Rolul parintelui Vreti sa va uitati la televizor, iar fiul dvs. se joaca cu telecomanda. l rugati sa se potoleasca, deoarece...

6.Rolul copilului Corina are 5 ani, mergi mpreuna cu tatal tau la cumparaturi si l ntrebi daca vrea sa-ti cumpere guma de mestecat. 6.Rolul parintelui Mergeti cu Corina la cumparaturi si.......

42

ANEXA 4

P arintii Iuliei au cumparat o usa noua, care a fost instalat de un om strain. Iulia a doua zi fericita mia povestit ca au o usa rosie (n realitate usa era alba), dupa care a si desenat-o mpreuna cu mna instalatorului.

43

Ta tal lui Andras de 4 ani s i-a taiat piciorul s i primea injectii. Vaznd desenul copilasului ct era de negru, l-am ntrebat ce reprezinta. Era casa lor, a raspuns el si desena mai departe trist.

Antonia este o fetita cu o fire vesela, i place sa fie cu parintii ei, mai ales cu tata, totusi se simte apropiat de "sora" ei, care este o papusa.

44

n familia lui Peti putem observa o ordine, fiecare are rolul lui n familie. Copilul se simte mai aproape de bunica si de tatal lui, iar mama este ocupata aproape tot timpul de fratele lui mai mic. Bunica are un rol important n viata copilului.

45