COMPARATIVE POLITICS

In acest capitol sunt dezbatute doua aspecte ale sistemului guvernamental democratic: institutiile de stat si sistemul electoral. Exista trei tipuri de conducere in sistemul democratic:sistemul prezidential (o varianata utilizata in SUA), sistemul parlamentar (care a evoluat initial in Marea Britanie) si sistemul prezidential-parlamentar. Sistemul prezidential-in acest sistem, presedintele nu detine puterea executiva cu un conducator secundar (cum ar fi un prim-ministru), acesta detine puterea de decizie. Presedintele este ales direct de catre cetateni, dar in SUA acesta este ales indirect de catre cetateni prin intermediul colegiului electoral. Presedintele trebuie sa imparta puterea cu legiuitorul ales si trebuie sa respecte autoritatea care detine puterea judecatoreasca. Unele corpuri legiuitoare sunt foarte puternice precum in SUA, altele dau mai multa putere puterii executive. SUA are o forma particulara de guvernare. Sistemul din SUA a fost instituit odata cu Constitutia care a luat nastere in 1787 si a fost ratificata in 1789. SUA are un sistem federal, puterea legislativa fiind impartia intre guvernarea nationala si cele 50 de state. La nivel national cele trei institutii sunt: presedentia (cea mai importanta parte a puterii executive); Congresul (corpul legiuitor national) si Curtea Suprema (cea mai importanta autoritate judecatoreasca din teritoriu). Fondatorii acestui sistem au fost influentati de scrierile lui Aristotel si ale lui Montesquieu. Astazi sistemul guvernamental american are urmatoarele trasaturi: -presedintele si Congresul sunt alesi separat. Presedintele este ales de colegiul electoral, care este ales de votantii din fiecare stat. Membrii celor doua camere ale Congresului ( Senatul si Camera Reprezentantilor) sunt alesi de catre votanti. Congresul nu alege presedintele si il pot destitui din functie doar pentru mari crime si nelegiuiri. -adoptarea de legi se face pe baza acordului dintre Congres si presedinte. -Curtea Suprema poate anula o lege ca fiind neconstituionala. -presedintele, Congresul si statele pot impreuna sa nesocoteasca deciziile Curtii Supreme. Judecatile Curtii Supreme sunt selectate de presedinte cu acordul Senatului. Avantajele acestui sistem sunt ca nici presedintele, nici Congresul, nici Curtea Suprema nu pot domina guvernul american. Un dezavantaj ar fi faptul ca alegerile separate fac posibila alegerea unui presedinte democrat si unui Congres republican, astfel intelegerea dintre cele doua puteri fiind mai dificila. Sistemul parlamentar- in sistemul parlamentar cei care conduc sunt primul ministru sau premierul si diferiti ministri apartinand altor ramuri. Seful guvernului este cel care detine puterea executiva. Multe regimuri parlamentare

mai au si un monarh sau presedinte care nu are o foarte mare putere de decizie, caci rolul lui este de a simboliza unitatea statului, continuitatea sau istoria lui. Cel mai important principiu al sistemului de guvernare parlamentar este ca guvernul este ales prin doua procese: -oamenii aleg corpurile nationale legiuitoare; -corpurile legiuitoare (cea mai putin importanta camera din corpurile legiuitoare bicamerale) aleg sau aproba guvernul. In acest sistem de guvernare nu exista separarea puterilor in stat, ci se bazeaza pe o fuziune a puterii executive si legislative. Aceasta fuziune este realizata prin urmatoarele cai: -puterea legislativa alege sau aproba guvernul; -guvernul trebuie sa-si prezinte sau sa-si apere ideile politice in fata puterii legislative; -puterea legislativa poate demite guvernul. Sunt posibile cateva rezulate in urma alegerii sau aprobarii unui guvern precum: -un singur partid castiga majoritatea alegerilor si formeaza guvernul - doua sau mai multe partide castiga si care hotarasc sa imparta locurile din cabinete Presedintele alege de obicei primul ministru, dar corpurile legiuitoare pot repinge alegerea facuta de presedinte. Sistemele electorale sunt cele mai importante componente ale democratiei moderne. Exista doua metode de alegere a presedintelui: votul direct sau alegerea colegiului. Deasemenea sunt si doua metode pentru alegerea membrilor unei camere a corpurilor legiuitoare: alegerea unui singur district membru sau reprezentarea proportionala. Puterea legislativa poate fi unicamerala sau bicamerala. Prin metoda alegerii unui singur district membru, statul este impartit in doua districte pentru alegeri la o anumita camera a corpurilor legiuitoare si o persoana este aleasa pentru a reprezenta fiecare district. Prin reprezentarea proportionala numarul membrilor alesi este acelasi cu procentajul obtinut in urma alegerilor. Sistemul pluralist electoral are tendinta de a pedepsi micile partide, insa sistemul reprezentarii proportionale dizolva aceasta problema (permite alegerea femeilor si micilor partide). RAITA RAMONA-ROXANA GRUPA 10