NEUROFIBROMATOZA

S-au descries 6 tipuri de neurofibromatoza, insa cel mai important este

neurofibromatoza de tipul 1, denumita si boala von Recklinghausen.

Manifestările constante ale bolii sunt petele tegumentare de culoarea cafelei cu

lapte (numite, obişnuit, pete café-au-lait) şi tumorile cutanate situate de-a lungul
nervilor periferici numite neurofibroame. Manifestările bolii sunt foarte variabile
de la un bolnav la altul atât ca diversitate (de la forme monosimptomatice la forme
cu manifestări plurisistemice) cât şi ca severitate (de la forme minore la forme
extrem de severe).

ASPECTE GENETICE
Este o boală autozomal dominantă cu un grad mare de variabilitate în expresia
clinică. Tabloul clinic este diferit în interiorul aceleiaşi familii, de la o familie la
alta şi chiar la acelaşi individ în perioade diferite de viaţă. Peste 50% din cazurile
de NF se datorează unei mutaţii noi (de novo).
Gena NF1 a fost clonată la nivelul braţului lung al regiunii centromerice a
cromozomului 17 (17q11.2) şi caracterizată ca şi proteină Ras-GAP (GTPase-
activating protein); produsul genei este neurofibromina, un peptid care stimulează
hidroliza intrinsecă a guanozinei trifosfat şi care acţionează ca şi supresor tumoral
(pierderea completă a neurofibrominei prin mutaţii somatice se observă în forma
tumorală a NF1).
Deleţiile largi ale acestei gene sunt frecvente şi pot fi detectate prin FISH; aceşti
pacienţi pot avea alte semne adiţionale şi mai multe pete café-au-lait comparativ cu
alţi pacienţi cu NF1. Mutaţiile liniei germinale în una din alelele neurofibrominei
poate cauza proliferarea tegumentului (pete café-au-lait) sau a celulelor Schwann
(neurofibroame).
SEMNE CLINICE:semnele clinice esenţiale pentru diagnostic
sunt: neurofibroame multiple; pete café-au-lait; noduli Lisch.
TABLOU CLINIC: rareori debut de la naştere; petele apar în 80% din cazuri la
vârsta de 1 an iar până la vârsta de 4 ani apar la 100% din cazuri; diagnosticul este
susţinut de prezenţa a cel puţin 6 sau mai multe pete de cel puţin 1,5 cm. diametru
(la copil, 5 pete de cel puţin 0,5 cm.); pistruii axilari (mai rar inghinali şi perineali)
sunt deseori un semn cheie pentru diagnostic; ei apar, de regulă, după vârsta de 3
ani; tumorile benigne se dezvoltă din sistemul nervos periferic fiind constituite din
matrix extracelular, celule Schwann-like, fibroblaşti, celule mastoidiene, celule
endoteliale, celule perineurale; cel mai frecvent ele apar sub forma unor
neurofibroame cutanate mici care cresc apoi sub forma unor noduli pigmentaţi
moi; uneori neurofibroamele sunt de tip plexiform etalate de-a lungul unui traiect
nervos; rareori, neurofibroamele sunt mari şi apar de la naştere sau în prima
copilărie; nodulii Lisch (hamartoamele pigmentate ale irisului) apar după 6 ani la
95% din cazuri şi după 20 ani la 100%.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Majoritatea indivizilor afectaţi au o evoluţie benignă. Neurofibroamele apar foarte
rar în copilărie şi mai rar la cei sub 6 ani. Acestea pot creşte în număr la pubertate,
în timpul gravidităţii, şi între 50-70 de ani.

Complicaţiile neurofibromatozei se împart în:

• structurale: macrocefalie, hipertrofie segmentară, scolioză, pseudoartroză, defecte
cardiace;
• funcţionale: convulsii, tulburări în vorbire şi în procesul de învăţare,
hipertensiune arterială, deficit intelectual;
• neoplazii.
Modificările maligne pot apărea în toate tipurile de neurofibroame. Riscul pentru
neurofibrosarcom este de 5%. Durerea, creşterea dimensiunii tumorale, deficitul
local neurologic sunt semne de transformare malignă.

Pentru diagnostic se cere prezenţa a două din următoarele 7 semne:

1) minimum 6 pete café-au-lait de cel puţin 0,5 cm înainte de pubertate şi 1,5 cm.
după pubertate;
2) pistrui axilari sau inghinali;
3) cel puţin 2 neurofibroame cutanate sau unul plexiform;
4) cel puţin 2 noduli Lisch;
5) o leziune scheletică specifică;
6) un gliom optic;
7)un parinte sau un frate afectat.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI. METODE DE DIAGNOSTIC.
Diagnosticul se face, de regulă, exclusiv pe baza semnelor clinice; sunt utile, în
unele cazuri: CT sau RMNcranian; audiometria; EEG; Diagnosticul molecular este
uşor de efectuat din punct de vedere tehnologic dar practic nu se face deoarece
există o largă varietate de mutaţii (gena neurofibrominei este „largă”). În cazul în
care este necesar diagnosticul prenatal, sunt de ajutor fie analiza linkage fie analiza
mutaţiei genice. Pentru familiile cu unul sau mai mulţi afectaţi, analiza linkage este
utilă pentru identificarea purtătorilor genei NF1 anormale. Cazurile sporadice se
pretează la analiza directă a mutaţiei. În situaţia în care un părinte este afectat riscul
de recurenţă este de 50% pentru fiecare descendent.
DIAGNOSTIC PRENATAL: În formele familiale, după ce mutaţia familiei a fost
pusă în evidenţă prin metode de biologie moleculară, studiul ADNfetal este posibil,
teoretic, fie prin metoda indirectă (analiza linkage), fie prin analiza mutaţiei genice.
În familiile cu unul sau mai mulţi afectaţi, analiza linkage este utilă pentru
identificarea purtătorilor genei NF1 anormale şi stabilirea diagnosticului predictiv.
În cazul identificării prenatale a mutaţiei, având în vedere variablitata
intrafamilială crescută a bolii, adesea este dificilă consilierea întreruperii sarcinii
(mai mult de jumătate din feţii care prezintă gena NF1 nu vor avea nici o expresie
cutanată a bolii, chiar dacă în familie există cazuri severe).
POSIBILITATI DE TRATAMENT
Posibilitatile de tratament sunt reduse; s-a incercat tratament cu ketotifen
pentru rata de aparitie si descrestere a neurofibroamelor, dar cu rezultate
slabe.
 Tratament chirurgical in cazul tumorilor;
 Tratament orthopedic in cazul fracturilor;
 Tratamentul hipertensiunii arteriale(aceasta apare in 3 situatii: boala
reno-vasculara, tumori secretante de compusi vasoactivi, corarctatie
de aorta).
 Educatie speciala.
 VIATA COTIDIANA: Cei mai mulţi pacienţi au o evoluţie bună, fără apariţia
unor complicaţii majore. Multe ţări au organizaţii active de neurofibromatoză care
pot fi utile pentru consiliere şi suportul familiei.

http://www.news-medical.net/health/What-is-Neurofibromatosis-(Romanian).aspx

http://www.romedic.ro/neurofibromatoza