Neurofibromatoza de tip I

Neurofibromatoza de tipul I (NF-1), cunoscută şi ca boala von Recklinghausen, este probabil una
dintre cele mai comune boli ereditare monogenice. Manifestările constante ale bolii sunt petele
tegumentare de culoarea cafelei cu lapte şi tumorile cutanate situate de-a lungul nervilor periferici
numite neurofibroame. Manifestările bolii sunt foarte variabile de la un bolnav la altul atât ca
diversitate (de la forme monosimptomatice la forme cu manifestări plurisistemice) cât şi ca
severitate (de la forme minore la forme extrem de severe).
NF-1 este o boală cu transmitere autosomal dominantă, însă poate apărea şi în urma unei mutaţii
de novo (până la 50% din cazuri). Incidenţa NF-1 este aproximativ 1 la 4000 naşteri cu sex ratio
1:1, putând afecta indivizi din orice rasă. Boala este progresivă, unele semne clinice fiind
prezente de la naştere, în timp ce altele apar cu înaintarea în vârstă, cu o penetranţă completă la 5
ani. Boala este cauzată de mutaţia unei gene ce se află pe braţul lung al cromozomului 17
(17q11.2), genă mare (aproximativ 350kb, 60 exoni), care codifică neurofibromina, o proteină
citoplasmatică ce acţionează ca supresor tumoral. Neurofibromina are o răspândire ubicuitară şi
acţionează ca genă supresoare tumorală prin reglaj negativ al protooncogenei Ras. În condiţii
fiziologice, proteina acţionează asupra GTP-azei, care se uneşte cu oncogena Ras, modulând
conversia acesteia din formă activă Ras-GTP în formă inactivă Ras-GDP. Deleţiile acestei gene
duc la o scădere a sintezei de neurofibromină şi în consecinţă la proliferarea celulelor sub
influenţa oncogenei Ras-GTP.
Simptomele neurofibromatozei de tip I variază pentru fiecare individ în parte.
Manifestări clinice ce însoţesc NF-1:
1. Cutanate:
- pete tegumentare café-au-lait şi pistrui axilari şi inghinali (pot fi prezente de la
naştere sau apar în primii ani de viaţă)

1
 - neurofibroame cutanate sau subcutanate cu aspect plexiform: sunt tumori benigne
ale celulelor Schwann, ce devin aparente sub influenţa schimbărilor hormonale
apărute la pubertate (10-15 ani). Acestea se dezvoltă din sistemul nervos periferic;
cel mai frecvent ele apar sub forma unor neurofibroame cutanate mici care cresc
apoi sub forma unor noduli pigmentaţi moi, etalaţi de-a lungul unui traiect nervos;
rareori, neurofibroamele sunt mari şi apar de la naştere sau în prima copilărie.
Petele tegumentare café-au-lait şi pistruii axilari şi inghinali nu reprezintă un risc pentru
bolnav, însă neurofibroamele pot duce la afectări psihologice, datorită aspectului fizic
creat.
2. Oculare:
- nodulii Lisch (hamartoamele pigmentate ale irisului)
- hipertelorism
- glaucom
- ptoză palpebrală
- opacitate corneană
- melanom al irisului cu potenţial malign.
3. Scheletice:
- scolioză (20%)
- displazia aripii mari a sfenoidului
- fuziuni costale
- spina bifida
- absenţa rotulei
- macrocefalie
- pseudoartroză (afectează mai ales tibia)
4. Neurologice şi cognitive:
- obiecte strălucitoare neidentificate la RMN
- dificultăţi la învăţare (80%)
- tulburări de vorbire (50%)
- hiperactivitate (38%)
- epilepsie
5. Cardiovasculare:
- hipertensiune.
2
Terapie
Pentru boala în sine nu există tratament. Însă se efectuează o monitorizare atentă a bolnavilor,
pentru a ameliora simptomele şi pentru a preveni complicaţiile. Uneori pot fi necesare operaţii
chirurgicale ale formaţiunilor tumorale, atunci când exercită presiune asupra organelor. În
general, neurofibroamele sunt greu de rezecat, deoarece există riscul lezionării ţesutului nervos
înconjurător.
Atunci când neurofibroamele se dezvoltă pe un braţ sau pe un picior, determină creşterea
vascularizaţiei locale şi, secundar, creştere mai accelerată a membrului respectiv. Acest lucru
poate fi corectat dacă se intervine în copilărie, prin chirurgie ortopedică la nivelul cartilajului de
creştere.
Mai puţin de 8-12% din bolnavii de neurofibromatoză pot dezvolta tumori maligne, iar în aceste
cazuri se poate încerca chimioterapia.

Diagnostic
Pentru a pune un diagnostic pozitiv s-a impus ca pacientul să prezinte cel puţin două din aceste
semne:
 6 sau mai multe pete café-au-lait cu diametrul mai mare de 5 mm pre-pubertal, respectiv
mai mare de 15 mm la indivizii adulţi
 2 sau mai multe neurofibroame izolate sau unul plexiform
 Pistrui în zona axilară şi inghinală
 Gliom optic
 2 sau mai mulţi noduli Lisch
 O leziune osoasă distinctivă, cum ar fi displazia aripii sfenoidale
 O rudă de gradul I cu NF-1.

Complicaţii
 Dureri cronice, paralizii datorate tumorilor pe nervi periferici
 Cecitate datorată glioamelor nervului optic
 Hipertensiune cronică cauzată de anomalii ale arterelor renale sau feocromocitomului,
condiţie pentru care există predispoziţie crescută la bolnavii de NF-1
 Tumori cerebrale

3
 Afecţiuni neurologice ca urmare a unei scolioze şi/sau cifoze severe, incluzând
hidrocefalie
 Amputaţii în caz de psudoartroză tibială
 Malignizarea neurofibroamelor periferice, prin degenerare în neurofibrosarcom.

4
Bibliografie

1. http://www.genome.gov/14514225
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Neurofibromatosis_type_1
3. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/bookshelf/br.fcgi?book=gene&part=nf1
4. http://www.uv.es/derma/CLindex/CLnfb/CLnfb.htm