Gestionarea stresului la locul de muncă

Stresul este o problemă larg răspândită în întreprinderi, care poate avea un efect
important atât asupra oamenilor, cât și asupra firmei în ansamblu. Stresul este aproape inevitabil
la locul de muncă actual, unde ritmul este rapid și concurențial, din cauza unui număr de
variabile, inclusiv volumul mare de muncă, termenele limită tensionate, tensiunea interpersonală,
nesiguranța locului de muncă și schimbările rapide ale tehnologiei și ale tendințelor pieței.
Lucrătorii au frecvent multe pe cap cu presiunea termenelor limită, ceea ce îi poate face
să se simtă stresați și copleșiți. Nivelurile ridicate de stres pot fi cauzate de așteptările nerealiste
și de presiunea continuă de a îndeplini obiectivele.
Incertitudinea și anxietatea pot fi provocate de sarcini neclare la locul de muncă, de
schimbările frecvente de rol și de teama de concedieri. Nivelurile de stres ar putea crește ca
urmare a lipsei de stabilitate a locului de muncă, ceea ce poate avea un efect negativ asupra
moralului și satisfacției profesionale.
Un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată poate fi împiedicat de orele
lungi de lucru, de lucrul în weekend și de o confuzie între viața profesională și cea personală. Ar
putea fi dificil pentru lucrători să se deconecteze și să se refacă din cauza conectării constante
prin intermediul e-mailurilor și al dispozitivelor mobile, ceea ce poate duce la stres cronic și
epuizare.
Nivelurile de stres pot crește în cazul lucrătorilor care percep o lipsă de autonomie în
luarea deciziilor sau care sunt supuși unei micromanagement. Experimentarea unei lipse de
control asupra propriului loc de muncă poate exacerba emoțiile de nemulțumire și neputință.
Conflictele la locul de muncă, politica de birou și întreruperile de comunicare pot
contribui la un loc de muncă toxic, tensionat și lipsit de încredere. Nivelul de stres ar putea
crește, iar productivitatea poate fi împiedicată de interacțiunile neplăcute cu subordonații sau
superiorii.
 Punerea în aplicare a fuziunilor, achizițiilor, restructurărilor și a altor schimbări
organizaționale poate genera anxietate și instabilitate în rândul angajaților. Reacțiile de stres și
aversiunea față de schimbare pot fi provocate de teama de a-și pierde locul de muncă, de
schimbări în conducere sau de schimbări în cultura locului de muncă.

Stresul la locul de muncă poate avea efecte negative de anvergură atât asupra angajaților,
cât și asupra firmei în ansamblu. Stresul persistent la locul de muncă poate cauza probleme de
sănătate fizică pentru lucrători, inclusiv tensiune arterială ridicată, insomnie și sisteme imunitare
compromise. În plus, se poate manifesta sub forma unor simptome psihologice precum furia,
depresia și anxietatea, care afectează bunăstarea generală și productivitatea la locul de muncă.
Nivelurile ridicate de stres pot avea un impact negativ asupra unei întreprinderi prin
scăderea productivității, creșterea absenteismului și creșterea fluctuației angajaților. Poate fi, de
asemenea, un factor care să determine un mediu de lucru nefavorabil, în care creativitatea,
moralul scăzut și dezangajarea reprezintă norma. În plus, povara financiară a absenteismului
provocat de stres, costurile medicale și pierderea productivității poate avea un impact mare
asupra rezultatelor finale ale afacerii.
Companiile trebuie să gestioneze stresul la locul de muncă fiind proactive, cuprinzătoare
și abordând atât factorii sistemici, cât și pe cei individuali.
Creați un mediu de lucru în care oamenii sunt apreciați și sunt încurajați să fie fericiți.
Pentru a crea un mediu în care angajații să se simtă ca și cum ar face parte dintr-o echipă,
promovați comunicarea deschisă, respectul reciproc și munca în echipă.
Oferiți instrumente și asistență membrilor personalului pentru a-i ajuta să gestioneze
stresul. Programele de asistență pentru angajați, serviciile de consiliere, cursurile de gestionare a
stresului și campaniile de wellness care sprijină atât sănătatea mentală, cât și cea fizică sunt
exemple în acest sens.
Subliniați necesitatea de a găsi un echilibru între viața profesională și cea privată și
îndemnați personalul să își facă timp pentru interesele personale și pentru îngrijirea de sine după
serviciu. Încurajați angajații să se refacă prin punerea în aplicare a unor reglementări care să
permită acordarea de timp liber plătit, telemuncă și programe de lucru flexibile.
 Angajații pot fi împuterniciți oferindu-le șanse de a-și dezvolta abilitățile, libertate de
decizie și recunoaștere pentru munca lor. Promovați un mediu de încredere și responsabilizare,
astfel încât membrii personalului să se simtă apreciați, respectați și liberi să își asume
responsabilitatea pentru munca lor.

Determinați care sunt problemele sistemice organizaționale care duc la stresul și

nemulțumirea angajaților, apoi luați măsurile adecvate. Pentru a realiza acest lucru poate fi
necesară abordarea problemelor legate de distribuția volumului de muncă, claritatea rolurilor,
eșecurile în comunicare și eficiența conducerii.
Cultura unei organizații și tonul pentru gestionarea stresului sunt influențate în mare
măsură de conducere. Dați un bun exemplu prin încurajarea echilibrului între viața profesională
și cea privată, acordând o prioritate absolută îngrijirii de sine și manifestând compasiune și
sprijin pentru colegii care trec prin momente dificile.
Poate fi dificil să te confrunți cu colegi exigenți, dar există o serie de tactici pe care le
poți folosi pentru a face față cu pricepere acestor circumstanțe și pentru a-ți păstra propria
productivitate și bunăstare. Iată câteva indicații pentru a gestiona colegii tensionați:
Este esențial să vă păstrați calmul atunci când vorbiți cu un coleg de muncă exigent.
Abțineți-vă să vă comportați pripit sau agresiv, deoarece aceste acțiuni ar putea înrăutăți situația
și crește tensiunile. Mai degrabă, faceți un efort pentru a vă menține calmul și abordați
conversația cu compasiune și înțelegere.
Acordați o atenție deosebită preocupărilor exprimate de colegul dumneavoastră și faceți
un efort pentru a înțelege problemele de fond care îi provoacă îngrijorare. Pentru a vă arăta
interesul și preocuparea, utilizați strategii de ascultare activă, inclusiv rezumatul, parafrazarea și
adresarea de întrebări clarificatoare.
Stabilirea unor limite pentru a vă proteja propria bunăstare este la fel de importantă ca și
manifestarea empatiei și a sprijinului pentru ceilalți. Stabiliți limite ferme și explicați-vă
respectuos cerințele dacă stresul unui coleg interferează cu munca dvs. sau vă adaugă un stres
inutil. Când vine vorba de stabilirea limitelor, fiți fermi, dar plini de compasiune în comunicarea
disponibilității și a limitărilor dumneavoastră.
Recomandând resurse utile sau soluții constructive care l-ar putea ajuta pe colegul dvs. să
reducă stresul, puteți demonstra compasiune și îi puteți oferi sprijin. Acest lucru se poate
concretiza prin oferirea de ajutor în ceea ce privește volumul de muncă, oferindu-i sfaturi cu
privire la modul de rezolvare a problemelor sau îndrumându-l către resurse sau servicii de sprijin
pertinente din cadrul companiei. În loc să dați vina pe cineva sau să oferiți critici, luați inițiativa
de a rezolva problemele împreună și concentrați-vă pe lucrul în echipă pentru a rezolva
problemele.
Găsiți un teren comun și soluționați disputele pe cale amiabilă, păstrând în același timp
liniile de comunicare deschise și constructive cu colegul dumneavoastră. Evitați bârfele și
comentariile denigratoare la adresa colegului dumneavoastră, deoarece acestea pot exacerba
nemulțumirea și submina încrederea în echipă. Mai degrabă, faceți un efort pentru a promova un
climat de respect reciproc, cooperare și sprijin între colegi.
Pentru propria dvs. bunăstare, precum și pentru a servi drept exemplu pentru colegii dvs.
de muncă, dați dovadă de o conduită rezistentă și de un comportament bun atunci când gestionați
stresul. Prezentați strategii practice de reducere a stresului, inclusiv gestionarea timpului, atenția
și echilibrul între viața profesională și cea privată. Dând un bun exemplu colegilor dvs. îi puteți
ajuta să adopte strategii de adaptare mai sănătoase și să favorizeze un loc de muncă mai fericit.
Nu vă temeți niciodată să cereți ajutorul managerului dumneavoastră, al departamentului
de resurse umane, al unui mentor de încredere sau al unui coleg de muncă dacă aveți probleme în
gestionarea unui coleg exigent sau dacă problema scapă de sub control. Pentru a vă ajuta să
gestionați problema și a vă asigura că preocupările dvs. sunt auzite și luate în serios, aceștia vă
pot oferi sfaturi, mediere sau servicii.
Gestionarea colegilor de muncă exigenți necesită toleranță, compasiune și o comunicare
abilă. Atât dumneavoastră, cât și colegii dumneavoastră puteți gestiona situațiile dificile cu mai
multă îndemânare și puteți crea un mediu de lucru mai pozitiv și mai armonios dacă vă păstrați o
perspectivă pozitivă, dacă stabiliți limite, dacă oferiți sprijin, dacă încurajați comunicarea
pozitivă, dacă dați un exemplu și dacă cereți ajutor atunci când aveți nevoie.

În concluzie, stresul la locul de muncă este o problemă complexă care necesită măsuri
proactive la nivel individual și organizațional. Organizațiile pot favoriza un mediu de lucru mai
robust și mai eficient pentru toate părțile implicate prin abordarea cauzelor care stau la baza
stresului și prin punerea în aplicare a unor politici și proceduri care să sprijine rezistența și
bunăstarea lucrătorilor. Companiile pot promova o cultură a încrederii, a angajamentului și a
performanței durabile care să propulseze succesul pe termen lung, acordând o prioritate ridicată
sănătății și fericirii forței de muncă.