Best practices in wellbeing

Aproape două treimi dintre angajații cu normă întreagă se confruntă cu burnout la un anumit nivel în
timp ce sunt la locul de muncă. Combinat cu faptul că anumite anotimpuri pot aduce niveluri mai
ridicate de depresie, oboseală și tristețe, epuizarea poate face angajații deosebit de vulnerabili la
problemele de sănătate mintală. Din păcate, angajații nu sunt întotdeauna dornici să vorbească despre
bunăstarea lor și deseori nu au acces la un spațiu sigur în care să poată discuta aceste probleme.

Pentru a afla mai multe despre practicile din wellbeing care săa funcționeze cu adevărat într-o
companie, am apelat la specialistul Dora Hulpuș, Manager Talent & Learning la ING Bank România. Am
povestit despre câteva bune practici de wellbeing într-un material marca Revista CARIERE, pentru
secțiunea Work Smart.

Mai întâi de toate, este util să stabilim împreună ce înseamnă wellbeing pentru angajați. Ei bine, potrivit
studiilor, angajatul dorește să beneficieze de bunăstare la locul de muncă pentru a-și desfășura
activitățile într-un mod cât mai plăcut. Pentru asta ei își doresc să aibă parte de intimitdate, de colegi
receptivi și serviabilibinevoitori, de un program de lucru flexibil și de bunăvoință și înțelegere din partea
angajatorului.

Majoritatea organizațiilor sunt conștiente de faptul că mulți dintre angajații lor se luptă în liniște cu
probleme de sănătate mintală sau burnout. Dar s-ar putea să nu cunoască cea mai bună cale pentru a
rezolva aceste probleme. Studiile spun că un sondaj de bunăstare este cel mai eficient și mai scalabil
mod de a colecta informații despre modul în care sunt afectați angajații, nevoile lor și cum ajută
compania sau departamentul abilitat să ia măsuri.

Atunci când companiile investesc în cercetarea, măsurarea și acționarea asupra bunăstării, este în
beneficiul tuturorbeneficiile nu vor înceta să apară. Tot din studiile recente aflăm că o bunăstare mai
mare conduce la o productivitate crescută, la mai puține zile de concediu medical, la o colaborare
îmbunătățită și o energie mai pozitivăitate mai mare din partea angajaților.

Ca practici în wellbeing-ul angajaților au fost dezvoltate fel și fel de programe care să vină în ajutorul
companiilor. Din experiență, Dora Hulpuș spune că au dat roade următoarele practici:

Practicile care s-au dovedit a fi eficiente în organizatia noastra pentru programele de wellbeing includ:

 Programul de lucru flexibil, cu 4 zile de muncă pe săptămână. Implementat la nivelul întregii

companii, el deja a convins peste 500 de angajați în primul trimestru, interesul crescut pentru
acest model venind ca o continuare a celor 9 luni de testare din 2022. Noul model de organizare
a programului presupune ca timp de 4 zile pe săptămână să se adauge o oră în plus în fiecare zi
de lucru, ceea ce conduce fie la opțiunea de a avea o jumătate de zi liberă în a 5-a zi, fie o zi
întreagă liberă o dată la două săptămâni. Un sondaj intern a arătat că angajații pot planifica mai
bine sarcinile și timpul alocat proiectelor, având, în același timp, opțiunea de a reveni la
programul standard dacă doresc. Acest cadru flexibil este opțional, respectă legislația în vigoare
și asigură norma de lucru de 40 ore/săptămână, conform Codului Muncii.

 Program de la distanță, chiar și din altă țară, pentru 30 zile/ an. Pandemia ne-a învățat că pot fi
contexte individuale care necesită mai multă flexibilitate. De aceea, am decis să oferim celor
care își doresc posibilitatea de a-și desfășura activitatea din altă țară pentru un număr de 30 de
 zile lucrătoare pe an. Sigur, sunt câteva criterii ce trebuie îndeplinite și este necesară aprobarea
managerului.

 Învățarea continuă și starea de bine a angajaților sunt direcții de care avem constant grijă.
Elaborăm ghiduri practice de lucru pentru manageri și dezvoltăm platforme de învățare
disponibile de oriunde și oricând. MyLearning – agregator de platforme, care reunește mai
multe tipuri de cursuri, printre care și acces la platforma Udemy – cu mii de cursuri menite
dezvoltării atât competențelor soft, cât și celor tehnice. Exemple cursuri accesate de colegi:
Agile & Design Thinking, Robotica, Inteligenta Artificiala, Machine Learning, PACE, Analiza
datelor. Soft skills: gestionarea timpului, imbunatatirea abilitatilor de comunicare și prezentare,
inteligență emotionala, elaborarea deciziilor.

 Activitatea fizică

Avem 8 comunități sportive (de alergare, fotbal, volei, baschet, tenis, ping pong, hiking și
ciclism), cu aproximativ 500 membri activi; sesiuni de nutriție.

 Sedințele individuale de psihoterapie gratuite și diferite workshop-uri cu psihologi.

 Coeziune echipei. Utilizăm Yammer pentru a fi la curent cu cele mai noi știri din ING, a
interacționa și a menține mediul profesional distractiv. În plus, organizăm constant townhall-uri,
webinarii, întâlniri virtuale

 Recunoașterea și aprecierea eforturilor angajaților: favorizează un mediu de lucru pozitiv și

stimulează moralul.

Domeniile care pot fi îmbunătățite în companii în ceea ce privește practicile de wellbeing includ:

 Creșterea gradului de conștientizare și educație: educarea angajaților în ceea ce privește

bunăstarea, sănătatea mintală, gestionarea stresului și echilibrul dintre viața profesională și cea
privată pentru a promova o cultură a total wellbeing

 Educarea managerilor: înrolarea lor in traininguri care să le dezvolte competențele necesare

pentru a sprijini bunăstarea angajaților și pentru a recunoaște semnele de stres fac o diferență
semnificativă.

 Abordarea volumului de muncă și a așteptărilor: asigurarea faptului că volumul de muncă este

rezonabil și gestionabil poate preveni stresul excesiv și poate contribui la menținerea stării de
bine a angajaților.

 Canale de comunicare cu angajatii si managerii lor: stabilirea unor canale prin care angajații să
își exprime preocupările și să ofere feedback cu privire la inițiativele de wellbeing ajuta la
identificarea domeniilor de îmbunătățire.

Cum poate cere un angajat sfaturi de la liderul său fără a se simți stânjenit de problema cu care se
confruntă?

Pentru a cere sfatul liderului lor un angajat poate lua în considerare următorii pași:
  Să aleagă momentul și locul potrivit: stabilirea unei discuții cu managerul pentru a asigura un
mediu confortabil și confidențial.

 Un ton pozitiv al discuției: să își exprime dorința de a primi îndrumare și de a-și îmbunătăți
performanța, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv asupra problemei în sine.

 Să fie specific în explicarea contextului personal: să explice în mod clar situația sau provocarea
și să ofere informații de bază relevante pentru a-l ajuta pe lider să înțeleagă cu ce se confruntă.

 Să păstreze un ton profesional: abordarea conversației într-o manieră respectuoasă și

profesională, subliniind dorința de a crește și de a învăța.

 Solicitare de sprijin din partea departamentului de HR: dacă angajatul se simte inconfortabil să
abordeze direct liderul său, acesta poate apela la departamentul de resurse umane pentru
îndrumare sau mediere.

Există programe de wellbeing psihoemoțional pentru angajați. Câte ședințe ar trebui să aibă un astfel
de program pentru a da roade într-un timp relativ scurt?

Numărul de ședințe necesare pentru ca un program de bunăstare psihosocială să dea roade într-un timp
relativ scurt poate varia în funcție de obiectivele și nevoile specifice ale programului. În general, un
program care se întinde pe parcursul a mai multe săptămâni sau luni, cu sesiuni regulate (de exemplu, o
dată pe săptămână sau la două săptămâni), poate oferi participanților posibilitatea de a învăța și de a
exersa noi abilități, de a-și dezvolta conștiința de sine și de a face schimbări semnificative în ceea ce
privește bunăstarea lor.

In ING noi oferim 10 sedinte de consiliere psihologica (psihoterapie) fiecarui angajat care dorește să le
acceseze, cu ajutorul furnizorului nostru de servicii specializate.

Ce înseamnă wellbeing din punct de vedere birocratic la nivel de companie? (sondaje, chestionare)

Din punct de vedere organizatoric, programele de wellbeing implică adesea utilizarea de sondaje și
chestionare pentru a evalua bunăstarea angajaților și pentru a colecta feedback. Aceste date pot ajuta
companiile să identifice domeniile de îmbunătățire, să măsoare eficiența inițiativelor existente de
bunăstare și să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitoarele programe de wellbeing. Sondajele
și chestionarele pot acoperi diverse aspecte, cum ar fi satisfacția la locul de muncă, nivelul de stres,
echilibrul dintre viața profesională și cea privată, sănătatea mintală și percepția sprijinului
organizațional.

Ce ar trebui îmbunătățit în companii?

În ceea ce privește practicile de wellbeing, există mai multe domenii care pot fi îmbunătățite:

 Cultura deschisă și de susținere: să incurajăm o cultură care să valorizeze bunăstarea angajaților

și să acorde prioritate echilibrului dintre viața profesională și cea privată, gestionarea stresului și
sănătății mintale.

 Să întreținem canalele de comunicare și de feedback: aceasta creează un spațiu sigur pentru

discutarea preocupărilor legate de bunăstare și primirea de feedback cu privire la inițiative.
 Să oferim resurse de educare și informare: programe de formare și resurse pentru a-i ajuta pe
angajați să dezvolte abilități de gestionare a stresului, de menținere a echilibrului între viața
profesională și cea privată și de promovare a stării de bine generale.

 Să revizuim/actualizăm periodic procesele de acces la programe de wellbeing și listarea clară a

beneficiilor oferite angajaților: să listăm și să updatăm în mod regulat politicile și beneficiile
pentru a le alinia la bunăstarea angajaților, cum ar fi programul de lucru flexibil, concediul
pentru creșterea copilului și sprijinul pentru sănătatea mintală.

 Promovarea echilibrului între viața profesională și cea personală: prin stabilirea unor așteptări
realiste, descurajarea orelor de lucru prelungite, peste program, și promovarea politicilor privind
timpul liber și concediile.