SOLUIONAREA CONFLICTELOR

CA PREDICTOR AL
EFICIENEI DECIZIONALE N
ORGANIZAIILE N DEZVOLTARE
Responsabil grant:

Prep.drd. DELIA VIRGA

Facultatea de Sociologie i Psihologie, Catedra de Psihologie
dvirga@socio.uvt.ro

Asist.drd. PETRU VIRGA

Membri n echipa de cercetare
Facultatea de tiine Politice i ale Comunicrii
pvirga@socio.uvt.ro
Consultant de specialitate

Lect.dr. MIHAI HOHN

Facultatea de Sociologie i Psihologie, Catedra de Psihologie
mhohn@socio.uvt.ro

COD ANSTI

B8

Cercetare realizat n

2000

Delia Virg

CUPRINS

Rezumat ..................................................................................................................... 3
Rezultatele obinute.................................................................................................... 5
Instrumente ................................................................................................................................................................6
Prezentarea rezultatelor: ............................................................................................................................................8
Concluzii..................................................................................................................................................................12

Rezultate concrete ........................................................................................................................13

Diseminarea rezultatelor..............................................................................................................13
Nivelul i aria de impact a rezultatelor: .....................................................................................14
Perspective de extindere i continuare a cercetrilor ...............................................................14

2000

Delia Virg

Rezumat
Studiul a urmarit ideea ca, pentru a depasi cu succes conflictele organizationale, trebuie
realizata o diagnoza organizationala din perspectiva psihosociala a manierei in care modul
de solutionare a conflictelor poate influenta eficienta decizionala. Conflictul organizational,
abordat din perspectiva unei situatii problematice, implica legaturi cu stilul cognitiv,
trasaturile de personalitate, tipul psihologic. Decizia este un prim pas al solutiei adoptate
pentru a depasi situatiile conflictuale si am presupus ca este influentata de maniera de
solutionare a conflictelor. Situatiile decizionale presupun, la nivel individual, aparitia unor
mecanisme cognitive de coping, iar la nivel organizational derularea unor procese
interindividuale si interdepartamentale care au ca finalitate inducerea unor schimbari
organizationale si, pe termen lung, dezvoltare organizationala.
Prin aceasta cercetarea am urmarit:
- construirea si testarea unui model care integreaza maniera de rezolvare a
conflictului si de luare a deciziilor organizationale.
- dezvoltarea unui instrument de diagnoza organizationala din perspectiva eficientei
decizionale;
- realizarea unei selectii si evaluari profesionale dupa noi parametri ai eficientei
organizationale.
Design-ul cercetarii a constat intr-un model mixat care integreaza atat componente calitative cat si
cantitative.
Lotul de subiecti a fost format din 80 de manageri din conducerea a 4 organizatii care
implementeaza programe de dezvoltare organizationala.
Metodologia cercetarii a vizat masurarea si interpretarea unor aspecte psihosociale prezente
in situatiile decizionale organizationale: stiluri de solutionare a conflictelor, stilul cognitiv,
trasaturi de personalitate, stil decizional, modalitati de coping in luarea deciziilor.

2000

Delia Virg

Rezultatele cercetarii au demonstrat ca, aplicand un astfel de model exhaustiv de diagnoza

organizationala, avem o imagine mult mai precisa asupra comportamentelor manageriale in
situatii conflictuale si decizionale, atat la nivel individual cat si la nivel organizational..
Utilizarea paradigmei conglomeratului conflictual comportamental reprezinta un salt
calitativ in evaluarea comportamentelor conflictuale ale managerilor si este un instrument de
prognoza a eficientei decizionale ulterioare. Radiografierea particularitatilor psihologice ale
managerilor si a implicatiilor psihosociale ale comportamentelor acestora la nivel
organizational ne poate oferii o modalitate buna de evaluare a managerilor , extrem de utila
pentru buna derulare a programelor de dezvoltare organizationala, la nivelul fiecarei
organizatii
Aceste rezultate pot sa sustina reconsiderarea particularitatilor

psiho-sociale ale

managerilor in conditiile aplicarii programelor de dezvoltare organizationala in sensul ca

pornind de la selectie si continuind cu evaluarea performantelor profesionale si apoi cu
elaborarea programelor de training, trebuie sa tinem cont de stilul de solutionare a
conflictelor specific managerilor pentru a putea avea o imagine reala despre modalitatile de
decizie si de coping in luarea deciziei cele mai adecvate in contextul dezvoltarii
organizationale.

2000

Delia Virg

Rezultatele obinute
Studiul elaborat de noi are ca tema abordarea solutionarii conflictelor ca predictor al eficientei
decizionale in organizatiile in dezvoltare.
- Pentru constituirea unui model de evaluare a eficientei decizionale a managerilor am pornit
de la urmtoarele premise
n contextul derularii dezvoltarii organizationale, implementarea programelor adecvate
determina aparitia conflictelor care se adauga la conflictele deja existente la nivel
organizational.
Pentru a depasi cu succes aceste situatii critice ce pot ingreuna sau chiar impiedica
derularea optima a dezvoltarii organizationale este necesar realizarea unei diagnoze
organizationale, in general i in special sa vizeze modul in care solutionarea
conflictelor poate fi un factor de influen in eficiena decizional.
Modelul de evaluare a eficienei decizionale a managerilor n contextul derularii programelor
de dezvoltare organizaional propus de acest studiu presupune urmatoarele aspecte:
-

Modalitatile manageriale de solutionare a conflictelor sunt comportamente ale managerilor care

sunt influentate de variabile psihologice, cum ar fi: stilul cognitiv definit operaional pe trei
nivele de analiz:
1. stilul cognitiv pur - legat de manierele de procesare a informatiei
2. stilul decizional - reprezentand preferinta individuala pentru diferite procese
decizionale
3. comportamentul decizional - prin care se urmareste clasificarea manierelor in care
indivizii abordeaza situatiile decizionale reale.
-

Trsturi de personalitate

Tipul psihologic

De asemenea variabilele organizaionale cum ar fi pozitia in ierarhie, climatul organizational si

strategia de dezvoltare organizationala influenteaza si ele stilul de abordare a conflictelor.
Decizia este un prim pas al solutiei adoptate pentru a depasi situatiile conflictuale si este
influentata de maniera de solutionare a conflictelor.

2000

Delia Virg

La randul sau, stilul de solutionare a conflictului este considerat o variabila moderatoare intre
variabilele psihologice si organizationale, pe de o parte, si eficienta decizionala, pe de alta parte. De
asemeni, eficienta decizionala este influentata de modalitatile de coping in luarea deciziilor
organizationale.
Masura in care influenta variabilelor psihologice si organizationale asupra stilurilor de rezolvare a
conflictelor si asupra stilului decizional este delimitata si masurata creaza premisa modelarii
atitudinilor si comportamentelor decizionale ale managerilor implicati in programe de dezvoltare
organizationale.

Figura 1. Designul cercetarii

Design-ul cercetarii a constat intr-un studiu corelaional mixat care integreaza atat
componente calitative cat si cantitative. Analizele au vizat att nivelul intraorganizational
cat i surprinderea diferenelor inter-organizationale.
Instrumente
In cercetare au fost folosite urmatoarele metode si tehnici:
- Inventarul de Personalitate California (CPI), elaborat de H. G. Gough si adaptat de prof.
univ.dr. H. Pitariu pe populatie romaneasca. Este un chestionar de evaluare obiectiva a
personalitatii ce contine 462 de itemi si identifica 20 de scale standard si cateva scale
suplimentare
- Chestionarul MBTI, elaborat de K.Briggs si I. Myers, se bazeaza pe teoria lui C.G. Jung,
evidentiind 8 dimensiuni ale personalitatii, organizate in 4 scale bipolare: scala
introversiune-extraversiune, senzatie-intuitie, gandire-sentiment si scala judecataperceptie. Extremele acestor scale se numesc preferinte. Chestionarul cuprinde 32
de itemi in varianta condensata, fiecare item avand doua afirmatii, a si b. Fiecare
subiect a fost incadrat intr-unul dintre cele 8 tipuri personale, in functie de
preferintele sale si s-a identificat stilul cognitiv.
- Chestionarul de autodiagnoza a stilurilor de solutionare a conflictelor, elaborat de K.
Thomas si Kilmann cuprinde 30 de afirmatii pereche, fiind construit dupa metoda
scalei comparatiei in perechi. Pe baza optiunii fiecarui subiect pentru una din
afirmatiile pereche se evidentiaza cinci stiluri de solutionare a conflictelor
2000

Delia Virg

organizationale in cadrul modelului lui Thomas: confruntare, rezolvare,

compromis, evitare, adaptare.
- Chestionar vizand autoaprecierea stilului de decizie (ASD.), adaptat de I. P. Vasilescu.
Testul permite o evaluare a riscului implicat nu in continutul deciziilor (al variantei
adoptate) ci in insusi modul in care este luata decizia. In total a rezultat un set de 11
indicatori care sunt utilizati pentru a descrie diverse aspecte ale stilului decizional si ale
relatiilor persoanei cu mediul:
Chestionarul
de decizie Flinders (FDMQ), elaborat de L. Mann,.este un instrument de
masurare a mecanismelor de aparare in conflictul decizional. Contine sase scale:
vigilenta, hipervigilenta, evitare defensiva, delasare, amanare, rationalizare, scale
ce sunt evidentiate de raspunsurile la 31 de itemi.
- Chestionar de diagnoza a structurii organizationale, elaborat de R. Ashkenas si D.
Ulrich, contine 20 de itemi si identifica paradigma dupa care are loc dezvoltarea
organizationala si maniera in care sunt structurate ierarhiile organizationale.
Lotul de subiecti a fost format din 80 de manageri din conducerea a 4 organizatii care
implementeaza programe de dezvoltare organizationala.
Prezentm distribuiile n funcie de poziia managerial, sex i vrst n cele patru
organizaii (ORG1, ORG2, OPG3 si ORG4)

Figura 2. Distributii statistice in functie de organizatie

2000

Delia Virg

Prelucrarea datelor a fost realizat cu ajutorul programului de prelucrare a datelor SPSS,

varianta 9.0, realizndu-se calculul coeficienilor de corelaie Breavis - Pearson (r),
coeficieni de regresie, s.a.
Prezentarea rezultatelor:
Pentru a exemplifica aceast nou abordare n domeniul conflictelor organizaionale, am
realizat o cercetare n patru organizaii cu profil productiv din Timioara care deruleaz programe
de dezvoltare organizaional (OD). In functie de raspunsurile inregistrate la chestionarul vizand
diagnoza organizationala, au rezultat doua categorii de organizatii, in fiecare categorie fiind
cuprinse doua organizatii.
Diferena major dintre cele dou categorii de organizatii studiate const n maniera n care
aplic programele de OD. Prima categorie se dezvolt pe baza "paradigmei vechi" de OD (Ulrich,
1995). Adic, se ghideaz dup ideea c pe msur ce crete ca dimensiune, compania este capabil
s-i creasc eficiena n producie i reuete s-i controleze cu succes consumul i distribuia. Tot
n vederea obinerea eficienei, companiile depune eforturi susinute pentru creterea organizrii
interne, n sensul c sarcinile sunt divizate i subdivizate iar distincia ntre funciile de conducere i
cele de execuie este clar, fiind precizate nivelele de autoritate. Ca o consecin a divizrii
sarcinilor, este ncurajat specializarea pentru a obine nivele de expertiz foarte bine definite.
Astfel se valideaz permanent ideea c o solid structur organizaional este principalul factor
pentru a atinge performana.
A doua categorie de organizatii se dezvolt pe baza "paradigmei noi" de OD. Adic, se
bazeaz pe ideea c organizaiile de succes trebuie s rspund mai bine i mai rapid la cerinele
clienilor i i schimb strategiile mai rapid, fiind i flexibile. Oamenii sunt stimulai s nvee noi
abiliti i astfel doresc s-i schimbe poziia n diferite departamente. Organizaiile se dezvolt pe
ci multiple, experimenteaz i face transferuri rapide. n consecin, organizaiile creeaz
mecanisme de a pune mpreun diverse activiti, urmrind integrarea lor prin construirea echipelor
interdisciplinare care rezolv sarcinile mult mai rapid. O bun integrare conduce la creterea
potenialului de inovare, organizaiile creeaz medii care ncurajeaz i promoveaz creativitatea.

2000

Delia Virg

Pentru organizaiile din prima categorie (ce aplica vechea paradigma de OD) am realizat
ponderile fiecruia dintre cele cinci stiluri de soluionare a conflictelor prezentat n urmtoarea
figur.

30
25

16.39

Acomodare

19.03

Evitare

21.25

Compromis

Rezolvare

Confruntare

25.28
20
15 18.06
10
5

Figura 2. Ponderile stilurilor de soluionare a conflictelor n organizaiile din prima categorie

Se observ c rezolvarea este dominant n acest model al nivelelor relative de manifestare,
ceea ce denot caracterul integrativ al modelului.
innd cont de ponderea fiecrui stil de rezolvare a conflictelor i de legturile de covarian dintre
ele, rezult o "coaliie dominant" ntre rezolvare, compromis i confruntare prezent n
organizaiile vizate. Evitarea i adaptarea formeaz o "contra-coaliie", mult prea slab pentru a
influena desfurarea conflictelor organizaionale.
Pentru organizaiile din a doua categorie (care aplica noua paradigma de OD) am calculat
ponderile fiecruia dintre cele cinci stiluri de soluionare a conflictelor prezentat n urmtoarea
figur.
30
29.31

25
20

20.69

15

19.58
16.11

10 14.31

Acomodare

Evitare

Compromis

Rezolvare

Confruntare

Figura 4. Ponderile stilurilor de soluionare a conflictelor n organizaiile din a doua categorie

2000

Delia Virg

Se observ c rezolvarea este dominant i n acest model al nivelelor relative de

manifestare, ceea ce denot caracterul su integrativ.
In acest caz apare o "coaliie dominant" ntre rezolvare, compromis i adaptare prezent n
organizaiile celei de-a doua categorii. Evitarea i confruntare formeaz o "contra-coaliie", mult
prea slab pentru a influena desfurarea conflictelor organizaionale. Rezolvarea este o strategie
de tip ctig-ctig iar compromisul este folosit i aici ntr-o manier integrativ (suboptimal).
Acomodarea poate fi caracterizat ca i cooperare deschis prin non-confruntare.
Am realizat profilul modal al managerilor specific fiecarei organizatii pe baza scorurilor la
inventarul de personalitate California (CPI)

fire practic,
gndire logic, iniiativ,
spontaneitate, maturitate,
seriozitate, aptitudine
oratoric, capabil s
reprezinte interesele
studenilor
rezisten la frustrare,
diplomaie,
nu se bazeaz pe aciune

EFICIEN PERSONAL:
- Siguran de sine, orientat pe sarcin, acioneaz cu spontaneitate cnd
situaia o cere
SOCIALIZARE:
- Responsabil, abilitate de a convieui cu cei din jur, toleran sczut fa de
prejudeci
REALIZARE INTELECTUAL:
- Se adapteaz cu greu la munci rutiniere, argumente logice
STILUL PERSONAL:
- neincomodat de schimbri, fluen verbal, ncredere n sine, rezolvarea n
termeni de eficien a unor aciuni

Figura 5. Exemplu de profil modal n organizaia 4

2000

10

Delia Virg

Acesta este un model de profil modal, realizat pe baza scorurilor la CPI, pentru managerii din
organizatia a 4a din prezentul studiu ce poate fi folosit ca reper in selectia managerilor dar si in
modalitatile de instruire initiate de nevoile organizationale si de specificul programelor de
dezvoltare organizationala.
Tipurile psihologice caracteristice managerilor investigati care au cea mai mare frecvent sunt:
ESTJ - 33,8% - acestia sunt excelenti in realizarea practica a proiectelor, sunt responsabili,
constiinciosi, le place organizarea, sunt logici, obiectivi, analitici, realiti, traiesc in prezent si sunt
interesati de rezolvarea problemelor de "aici si acum", fiind consecventi, sociabili, direci si
prietenosi.
ISTJ - 15% - sunt persoane serioase, responsabile, practici si realisti, cu mare putere de
concentrare, fiind, totodata, tacuti i muncitori, precauti si traditionali, buni ascultatori, "ei spun
ceea ce vor si vor ceea ce spun", pot fi calmi chiar si in momentele de criza.
ESTP - 12,5% -sunt persone active, vesele si spontane, realisti, curiosi i fini observatori, tolerani
atat cu altii cat si cu ei insisi, sunt pragmatici, prietenosi si incantatori in situatii mondene, amabili,
flexibili si amuzanti.
Iar cele mai putin intalnite in randul managerilor din esantion sunt:
ENFJ si INTP (1,3%).
In urma prelucrarii rezultatelor la chestionarul vizand autoaprecierea stilului de luare a deciziei am
putut realiza o radiografiere a calitatii actului decizional la managerii investigati. Pornin de la
premisa ca o decizie buna este condiderata atunci cand subiectul a selectat cea mai buna varianata
de actiune pe care a si aplicat-o in timp util, am identificat urmatorii factori ce influenteaza decizia
mangeriala:
-

43% dintre manageri sunt influenati de presiunea timpului exercitata de post i

perceputa de ei (diferenta dintre decizia impusa de post i stilul spontan, personal);

39% dintre manageri resimt o stare de dezadaptare perceputa (data de diferenta dintre
stilul de decizie impus de post i stilul real de decizie);

28% sunt nemultumiti de presiunea postului si de realizarea compromisului.

Ca mecanisme de coping in luarea deciziilor, managerii apeleaza, cu pecadere la urmatoarele

strategii de aparare:

2000

53% dintre manageri sunt intr-o stare de hipervigilenta;

32% au tendinta sa amane deciziile;

26% se protejaza prin rationalizarea surselor de stress.

11

Delia Virg

Tabel 1. Corelatii semnificative la p<.05

Variable
TK_I
TK_III
TK_V
FDMQ-V
FDMQ-HV
FDMQ-ED
FDMQ-D
FDMQ-A
FDMQ-R
ASD

DO

SY

SA

IN

CM

WB

AC
.23

IE

PY

FX

CPIFM

V2

V3
-.25

.33

.31

.34
.28
.31

.25
.28

.26
.25

.22

.28

.22

.23

-.29

.27

-.25

.24

-.22
-.29
-.24
.29

-.23

Corelatiile prezentate in tabelul de mai sus, reflecta legatura puternica intre variabilele ce
reflecta modalitatile de solutionare a conflictelor (TK) si variabilele ce reflecta stilul
decizional (ASD) si modalitatile de coping in situatii decizionale(FDMQ), pe de o parte, si pe
de alta parte, de variabilele psihologice (tipul psihologic, de ex.) si cele organizationale, in
special cele ce reflecta strategia si stadiul programului de dezvoltare organizationala.
Avand in vedere aceste date, putem sa consideram adecvata operationalizarea stilului de
rezolvare a conflictelor ca predictor al eficientei decizionale in organizatiile in dezvoltare
ceea ce implica realizarea celui de-al doilea obiectiv al cercetarii.
Concluzii
Aplicand un astfel de model exhaustiv de diagnoza organizationala avem o imagine
mult mai precisa asupra comportamentelor manageriale in situatii conflictuale si decizionale,
atat la nivel individual cat si la nivel organizational.. Utilizarea paradigmei conglomeratului
conflictual comportamental reprezinta un salt calitativ in evaluarea comportamentelor
conflictuale ale managerilor si este un instrument de prognoza a eficientei decizionale
ulterioare. Radiografierea particularitatilor psihologice ale managerilor si a implicatiilor
psihosociale ale comportamentelor acestora la nivel organizational ne poate oferii o
modalitate buna de evaluare a managerilor , extrem de utila pentru buna derulare a
programelor de dezvoltare organizationala, la nivelul fiecarei organizatii
Aceste rezultate pot sa sustina reconsiderarea particularitatilor psiho-sociale ale
managerilor in conditiile aplicarii programelor de dezvoltare organizationala in sensul ca
pornind de la selectie si continuind cu evaluarea performantelor profesionale si apoi cu
elaborarea programelor de training, trebuie sa tinem cont de stilul de solutionare a conflictelor
specific managerilor pentru a putea avea o imagine reala despre modalitatile de decizie si de
coping in luarea deciziei cele mai adecvate in contextul dezvoltarii organizationale.

2000

12

Delia Virg

Rezultate concrete
In urma realizarii acestei cercetari au rezultat:
- alcatuirea unui instrument de diagnoza a eficientei decizionale, specific organizatiilor in
dezvoltare, ce poate fi folosit ca baza de selectie si evaluare in departamentele de resurse
umane
- profile psihologice individuale si profile ale echipelor manageriale care pot constitui o sursa
de crestere a eficientei derularii programelor de dezvoltare organizationala
Performanele realizate au constat in integrarea intr-un model teoretic a doua mari concepte ale
psihologiei organizationale : decizia si conflictul in contextul dezvoltarii organizationale si testarea
acestui model in patru organizatii din Romnia
Impactul concret n lumea tiinific este reprezentat de faptul ca Acest studiu reprezinta o faza
preliminara in definitivarea design-ului cercetarii legate de tema de doctorat "Factori cognitivi ai
eficientei decizionale in organizatiile in schimbare" (Delia Vrg)

Diseminarea rezultatelor
Lucrri publicate pe baza rezultatelor cercetarii:
1. "Paradigma conglomeratului comportamental: un model meta-analitic n studiul
conflictelor organizaionale" n "Toamna tiinific Bnean", Buletinul tiinific al
doctoranzilor, vol. 1, Ed. Eurobit, Timioara, 2000 aprut ca urmare a Simpozionului
"80 de ani de la nfiinarea Universitii "Politehnica" din Timioara", 12 - 13 oct. 2000
Comunicri tiinifice la care au fost prezentate rezultatele cercetarii:
1. "Comportamentul conflictual conglomerat - o nou paradigm n studiul
conflictelor organizaionale" expus n cadrul Simpozionului Naional de Psihologia
Muncii / Organizaional "Al. Roca" ediia a III-a, 19-20 mai 2000, Cluj-Napoca
2. "Evaluarea stilului de soluionare a conflictelor- validarea unei baterii de probe"
expus n cadrul Simpozionului Naional "Zilele Psihologiei Timiorene", 12-13 mai
2000, Timioara

2000

13

Delia Virg

Alte rezultate:
Au fost elaborate rapoarte particularizate pentru fiecare organizatie in care s-a derulat cercetarea
si distribuite managerilor din departamentele de resurse umane

Nivelul i aria de impact a rezultatelor:

Aceast cercetare se integreaza cu succes in noile directii de cercetare pe plan international
in domeniul psihologiei organizationale, fiind o premiera in plan naional
Rezultatele cercetarii au fost valorificate prin:
- publicatii in reviste de specialitate din Romania
- rapoarte particularizate pentru organizatiile implicate in studiu.
Integrarea acestui model explicativ si a instrumentele folosite in validarea lui de catre
departamentele de resurse umane din organizatiile ce aplica programe de dezvoltare
organizational pentru a realiza o selectie mai rafinata a managerilor precum si evaluarea
acestora din perspectiva eficientei decizionale, sporind astfel performantele profesionale ale
managerilor

Perspective de extindere i continuare a cercetrilor

Directiile de continuare ale cercetarii presupun:
- validarea rezultatelor cercetarii cu performantele profesionale si prin metoda testretest
- implementarea bateriei de probe folosita in cercetare ca instrument in selectia si
evaluarea echipelor implicate in deciziile organizationale
- realizarea unor programe de training pentru managerii din conducerea organizatiilor
care initiaza sau deruleaza programe de dezvoltare organizationala

2000

14