DIVERSITATEA FORMELOR ŞI METODELOR DE

FORMARE A ABILITĂŢILOR DE GESTIONARE A

STĂRILOR EMOŢIONALE ŞI A SENTIMENTELOR

LA COPII ŞI ADOLESCENŢI

OBIECTIV:Exersarea metodelor de formare a

abilităţilor de gestionarre a stăriilor emoţionale şi
sentimentale la copii şi adolescenţi

Moderator L.Mazilu,psiholog şcolari

 “Omul ca subiect care cunoaşte lumea şi
o schimbă, … percepe emotiv ceea ce se
întîmplă cu el şi este înfăptuit de el, are o
anumită atitudine faţă de ceea ce îl înconjoară.
Perceperea emotivă a acestei atitudini a omului
faţă de ceea ce îl înconjoară şi constituie sfera
de emoţii şi sentimente. Sentimentul omului este
atitudinea lui faţă de lume, faţă de ceea ce simte
şi face în formă de nemijlocită trăire”
(S.L.Rubinştein, )
SUBCOMPETENŢE
 Definească conceptele de „stări emoţionale” şi „sentimente”;
 Determine comportamentele generatoare a anumitor stări emoţionale
în viaţa şi activitatea adolescenţilor;
 Înţeleagă stările emoţionale trăite de unele persoane supuse
discriminării în baza prejudiciilor existente în sociatate;
 Aprecieze propriul nivel de reacţionare la anumite stări emoţionale;
 Ierarhizare cele nouă stări emoţionale care asigură un comportament
echilibrat şi armonios;
 Planifice diverse tipuri de activităţi în minimalizarea reacţiilor
stresante la anumite stări emoţionale ;
 Elaboreze schiţe de plan în formarea şi dezvoltarea culturii
emoţionale a elevilor în păstrarea stabilităţii emoţionale;
 Ce sunt emoţiile?
Emoţiile sunt stări afective de scurtă durată,care au caracter
situaţional şi sînt orientate spre un obiect sau o persoană.
Cum se manifestă emoţiile
 La nivel biologic, are loc activarea anumitor zone din creier care ne
produc descarcari de hormoni si diverse substante (serotonina,
dopamina, epinefrina, endorfine etc.).
 La nivel fiziologic, se manifesta prin expresiile faciale, postura,
limbajul nonverbal pe care le adoptam atunci cand suntem cuprinsi de
anumite emotii.
 La nivel comportamental, emotiile se exprima prin actele motorii pe
care le realizam, actiunile in care ne implicam pentru a indeplini o
sarcina, a ne satisface o dorinta noua sau altora ori pur si simplu
pentru a ne detensiona de pe urma emotiei resimtite. De exemplu, un
copil s-ar putea apuca sa picteze pentru a se linisti atunci cand e
nervos, altul ar putea sa iasa in curte la joaca, in timp ce un al treilea
 Cum îl putem ajuta pe elev?
 1. Învaţăa-l să recunoască la alte persoane manifestările faciale
şi comportamentale ale diverselor emoţii.
 2. Discutati despre gândurile pe care cineva le-ar putea avea
atunci caâd simte tristeţe, furie sau teamă
3. Analizaţi cât de bine se simte copilul de la 1 la 100, atunci
cand e furios, trist sau când simte o frică intensă. Cere-i să
estimeze un numar. Apoi caută emoţia opusă şi întreaba-l cât de
bine crede că se simte o alta persoană, într-o situaţie normală, tot
pe o scară de la 1 la 100. Surprinde-l cu întrebarea: ”Ştii cum ai
putea să te simţi şi tu atât de bine?”. De exemplu: „Cât de bine te
simţi atunci cand esti furios? De la 1 la 100, probabil că undeva
pe la 10. Cât de bine se simte o persoana calmă? De la 1 la 100,
probabil că undeva pe la 90. Ce ai putea să faci ca să te simţi atât
de bine şi tu?”
 4. Notează pe o foaie de hartie urmatoarele întrebari.
Cum se simte în acel moment? Cere-i să descrie toate senzaţiile din corpul
său.
Recomandă-i să îşi adreseze urmatoarele întreabări: „E bine să mă simt aşa?
Cu ce mă ajută?” Ajută-l să afle dacă îngrijorarea pe care o resimte, furia sau
frica îl ajuta să meargă mai departe şi să caute o soluţie pentru a rezolva
situaţia în care se afla.
 Sugereaza-i copilului că pe viitor să retină aceste întrebari şi să încerce să
răspunda la ele atunci când se simte cuprins de emoţii negative.
 5. Permite-i să gasească o cale creativă prin care să se elibereze de emoţiile
negative. De exemplu, ar putea picta, desena, compune eseuri sau cântece sau
ar putea practica un sport. Toate exemplele sunt metode bune de a face
managementul situatiilor în care te simţi mai tensionat.
 6. Vorbeste-i permanent despre emoţii, atât despre cele pozitive, cât si despre
cele negative.
 Învata-l sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime emotiile, sa spuna atunci
cand se simte inspaimantat, cand e furios sau trist pentru ca numai asa va
putea sa primeasca ajutorul de care are nevoie.
 Ce sunt sentimentele?
Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea
omului faţă de realitate, Abilitaea de a simţi, de a
cunoaşte, de a aprecia ceva, conştient. Ex. dragostea de
om, dragostea de ţară.
Obiectele sentimentelor pot fi imagini şi noţiuni
care formează conţinutul conştiinţei morale a omului.
Sentimentele înalte se referă la valorile şi idealurile
spirituale. Ele ocupă un loc important la formarea
personalităţii. Sentimentele regulează comportamentul
omului, pot motiva faptele lui.
Stările emoţionale sunt pozitive şi negative. Condiţionarea interioară şi
exterioară a emoţiilor. Sentimentele sociale şi estetice.
Trei nivele de percepere emoţională. Afectele, emoţiile, sentimentele,
pasiunile şi dispoziţiile.
Confruntarea conştiinţei şi sentimentelor, logicului şi emoţionalului, minţii şi
inimii, raţionalului şi iraţionalului a intrat demult în uz. Noi toţi, din cînd în cînd,
sîntem nevoiţi să alegem între “glasul inimii” şi “glasul raţiunii”. Adesea, aceste
două “glasuri” ne sugerează diferite soluţionări, diferite alegeri. Cu ajutorul raţiunii
noi ne planificăm cariera, rezolvăm problemele financiare, evaluăm şansele,
acumulăm cunoştinţe, judecăm despre ceva. Noi repetăm în urma lui Descartes “Eu
gîndesc, înseamnă că exist”. Perceperea de către om a vieţii sale ca fericită sau
nefericită reprezintă reflectarea stării lui emoţionale.
Cuvîntul “emoţie” vine de le latinescul “emovere” – a nelinişti, a excita.
 F.Kruger în lucrerea “Esenţa perceperii emoţionale” scria:
“Ceea ce îl bucură pe om, ceea ce îl interesează, îl
mîhneşte, îl îngrijorează, i se pare nostim, îi caracterizează cu
mai mult “esenţa” lui, caracterul şi induvidualitatea lui… Într-
o anumită măsură “emoţionalul” ne dă cunoştinţe despre
alcătuirea lumii spirituale, despre “lumea interioară în
întregime”.
Emoţiile se deosebesc după calitate, intensitate, durată, prefunzime, conştientizare,
necesităţi, complexitate, condiţiile de apariţie, funcţiile îndeplinite, influenţa asupra
organismului, după obiectul conţinutului şi orientare (către sine, către alţii), influenţa
asupra trecutului şi viitorului, după specificul exprimării lor ş.a.m.d. (Viliunas).
Oricare din aceste măsuri poate deveni fundament pentru clasificare.

 Emoţii pozitive  Emoţii negative

Bucuria, simpatia, încîntarea, Tristeţea, furia, frica,
recunoştinţa, ataşamentul, necazul, deznădejdea,
stima, încrederea, disperarea, regretul,
mîndria, entuziasmul, invidia, dezamăgirea,
siguranţa, exaltarea mîhnirea, plictiseală,
ş.a.m.d. . vinovăţia, zăpăceala,
supărarea, indignarea
ş.a.m.d.
Emoţiile se caracterizează ...
Prin vizionarea unui
film ce ne pot trezi
plăcere sau frică,
iar discuţia cu un
coleg ne face să ne
simţim miraţi sau
ne aduce speranţă.
 VOCABULARUL EMOŢIILOR
tristeţe bucurie speranţă
dezgust iritare supărare
plictiseală nelinişte admiraţie simpatie
antipatie optimism frică ambiţie
Pesimism descurajare deznădejde ruşine
indiferenţă culpabilitate dispreţ decepţie
 Dincolo de munţi există

EMOŢII ŞI SENTIMENTE
Emoţiile sunt diferite
 O emoţie este pozitivă
sau negativă.
Emoţiile se deosebesc
după intensitate, fericirea
este mai puternică decît
bucuria. După durată
emoţiile pot să varieze,
de aceea ele sunt
considerate nişte stări
mobile sau
schimbătoare.
 Ce emoţii sunt ascunse în
următoiarele imagini
indicate mai jos?
 Bucurie?  Pesimism
 Uimire?  Descurajare
 Tristeţe?  Deznădejde
 Sperenţă?  Ruşine
 Fericire?  Indiferenţă
 Frumuseţe?  Culpabilitate
 Admiraţie?  Dispreţ
 Simpatie?  Decepţie
 printre metodele de gestionare
a emoţiilor se pot înscrie
analiza studiilor de caz,
efectuarea
Exersarea metodelor de formare a
abilităţilor de gestionarre a stăriilor
emoţionale şi sentimentale la copii şi
adolescenţi
Moderator L.Mazilu,psiholog şcolari