Sunteți pe pagina 1din 6

Mituri despre trafic

Mituri privind traficul de persoane 1. Masurile legislative actuale sunt suficiente pentru a combate traficul de persoane. In realitate legislatia privind prevenirea si combaterea traficului de persoane necesita imbunatatiri, pe linga faptul de a fi insuficienta in combaterea fenomenului. Aplicarea legislatiei implica existenta si eficienta tuturor structurilor si programelor prevazute (grupul interministerial de lucru, aplicabilitatea facilitatilor prevazute de lege pentru victimele traficului de persoane, Centrul de asistenta etc.) lucru ce se realizeaza intr-un ritm lent, justificat cel mai adesea prin lipsa fondurilor necesare. Pe linga acest lucru, in domeniul prevenirii si combaterii apare ca necesara elaborarea unei strategii locale care presupune cooperarea autoritatilor publice cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu grupurile interministeriale si implicarea exponentilor mass mediei in sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane si consecintelor acestuia. 2. Definitia traficului de persoane este unanim acceptata in lume. efinirea traficului de persoane continua sa fie subiect de dezbatere, existind dezacorduri atit la nivel global, cit si regional sau c!iar national, acest lucru fiind elocvent in ceea ce priveste disputele ideologice ce marc!eaza discursul asupra fenomenului traficului de fiinte umane. Absenta consensului asupra definirii fenomenului are implicatii profunde asupra planificarilor strategice si posibilitatilor de dezvoltare a unor programme eficiente din moment ce unele definitii ofera practici concrete ce se pot contrazice intre ele. Cu toate acestea insa, trebuie recunoscut faptul ca exista o serie de elemente ale traficului asupra carora exista un acord general " violenta, inselaciunea, utilizarea fortei, lipsirea de dreptul de miscare, abuzul autoritatii, impunerea unor datorii, munca fortata si alte forme de exploatare. 3. Prostitutia este o alegere voluntara. Prostitutia voluntara presupune decizia unei personae de a se angaja in aceasta activitate ca urmare a unei deliberari in cunostinta de cauza, prin oferirea consimtamintului. Acest consimtamint implica un set de relatii existente ce se pot continua sau intrerupe in functie regulile implicite sau explicite pe care si le fixeaza persoana respectiva. Cu toate acestea, consimtamintul nu presupune in mod necesar acordul, referindu-se la simpla complezenta in absenta utilizarii fortei fizice. Prostitutia in absenta fortei fizice ar reprezenta asadar situatia din care o persoana poate iesi oricind, fara a impiedicata prin masuri coercitive. #eferindu-ne la cauzele acestui fenomen, putem spune ca sintem cu totii responsabili pentru propria saracie si lipsa de oportunitati, insa cel mai adesea acest argument masc!eaza si justifica lipsa unor alternative viabile. In afara cauzelor externe, pot fi invocati factori psi!ologici cum ar fi dependenta de droguri sau abuz sexual, tulburari de atasament etc. $oate acestea reprezinta factori de vulnerabilitate pentru o alta forma de prostitutie" cea fortata in care nu exista nici consimtamint, nici complezenta, ci utilizarea fortei, amenintarea, obligarea prin impunerea unei datorii etc, incadrindu-se in fenomenul traficului de fiinte umane. 4. Toate victimele sint rapite. C!iar daca unele dintre victimele traficului sint luate cu forta, cele mai multe sint pacalite si convinse sa insoteasca pe cineva de bunavoie. Adesea recrutorul va face o serie de promisiuni false despre tara spre care urmeaza sa plece victima si despre locul, felul si remuneratia muncii acolo. 5. Migrantii care calatoresc in strainatate respectind conditiile legii nu pot deveni victime ale traficului. C!iar daca exista cazuri in care victimele sint aduse intr-o anumita tara in mod ilegal, sint si numeroase cazuri in care victimele au calatorit in deplina legalitate, unele avind c!iar si viza de munca in tara respectiva. 6. Cele mai multe victime sint traficate in scopul e ploatarii se uale. C!iar daca exista dovezi bine documentate despre cazurile de exploatare in industria sexualui, oamenii pot fi traficati in mult mai multe scopuri, inclusiv pentru munca fortata in agricultura, industrie, pescuit, constructii, mine, ateliere, servicii, sclavie ca personal domestic, cersetorie, mica criminalitate, serviciu militar fortat in conflicte armate sau transplant de organe. Astfel devine evident ca si barbatii pot fi victime ale traficului. !. Toate victimele traficului sint femei si copii. Intr-adevar, femeile si copiii sint categoriile cele mai expuse si mai vulnerabile in fata traficului de

persoane. %xista insa si cazuri in care victimele sint barbati. Pe viitor va fi nevoie de o mai buna cercetare si intelegere a mecanismelor ce alcatuiesc traficul in scopul exploatarii prin munca. ". Traficul este o problema caracteristica doar #uropei de #st si $siei de %ud&#st. In mod regretabil, traficul este un fenomen prezent in toata lumea. &ai mult, criminalitatea transfrontaliera se manifesta in toate regiunile lumii. esigur, atunci cind ne referim la trafic ca la un fenomen global, trebuie sa avem in vedere caracteristicile sale specifice in functie de regiune, dezvoltare economica, context socio-cultural, nivel de informare si educatie etc. '. Doar cei fara educatie sau cei foarte saraci pot cadea prada traficului de persoane. C!iar daca unele victime sint mai vulnerabile pentru ca traiesc in saracie, toate categoriile de oameni pot deveni victime ale traficului. 'pre exemplu, in unele zone ale lumii femeile cu educatie academica sint expuse riscului de a fi traficate tocmai pentru ca se gasesc prea putine slujbe corespunzatoare gradului lor de pregatire. %le sint astfel nevoite sa caute alte oportunitati. 1(. )ecrutarea victimelor se face doar prin anunturi in *iare. In cele mai multe cazuri recrutarea are loc fata in fata, fara intermedierea prealabila a anuntului la mica publicitate. 11. Traficantul este barbat si are o infatisare fioroasa+ de om aflat in afara legii+ de repre*entant al lumii interlope. #ecrutorul, prima veriga a retelei criminale care ia legatura cu victima, poate fi atit barbat, cit si femeie. %xista cazuri in care un cuplu, (sot si sotie), actioneaza impreuna pentru a cistiga credibilitate. $raficantul nu poate fi recunoscut dupa anumite caracteristici fizice, precum sex, aspect corporal, tinuta, posesia unei masini sau a unui telefon mobil. $raficantul poate fi intuit dupa comportamentul sau prietenos in prima instanta si aparent dezinteresat si identificat doar ulterior, cind devine violent, agresiv pentru a pune victima in situatia de exploatare. 12. Doar copiii care au fost abandonati sunt supusi riscului de a fi traficati. Copiii abandonati de parinti reprezinta o categorie de persoane vulnerabile la traficul de persoane. *nii dintre copiii abandonati nu au carti de identitate. Altii nu figureaza in nici un document oficial, si soarta lor nu mai intereseaza pe nimeni dupa ce parasesc institutiile de plasament. eci, este foarte usor ca ei sa dispara, sa fie exploatati, sa fie v+nduti si revinduti. ar nu numai copiii abandonati risca acest lucru. in cauza saraciei, somajului si lipsei de perspective, aproape toata generatia tinara poate sa faca parte din grupul expus riscului de trafic.

Profilul recrutorului
Profilul recrutorului ,imeni nu se ofera sa fie victima a exploatarii, fie ca este vorba de exploatare in scopuri sexuale, munca sau pentru activitati ilegale. Cu toate acestea, in functie de modul in care percepem situatia in care ne aflam, tindem sa acordam incredere persoanelor care ofera solutii problemelor noastre. Caracteristicile prezentate mai jos sc!iteaza portretul recrutorului - traficantului de fiinte umane. & ,irste cuprinse intre 2( si 45 de ani . majoritatea recrutorilor - traficantilor au virstele mentionate, desi exista cazuri de traficanti cu virste mai mici sau mai mari. Potrivit stadiilor de dezvoltare propuse de psi!ologul american %ri/ 0. %ri/son, acest grup de virsta se caracterizeaza prin dezvoltarea capacitatii de a intretine relatii intime ca urmare a formarii identitatii personale din stadiul anterior (12 . 13 ani). Aceasta etapa de virsta se caracterizeaza din punct de vedere psi!o-social prin orientarea vocationala si structurarea carierei. In cazul recrutorilor, experientele de viata, valorile socio-culturale accesibile au determinat orientarea spre activitati cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative si a suportului necesar unei bune dezvoltari a identitatii personale. - $spect fi*ic ingri-it . statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una din cele mai (profitabile) infractiuni dupa traficul de arme si droguri. Pe de alta parte, povestile de succes presupun reflectarea (realizarilor) prin vestimentatie si accesorii nu neaparat conservatoare, ci mai degraba conforme cu valorile socio-culturale ce promoveaza gusturi pentru produsele (de marca). $oate acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza, alaturi de ceilalti factori, imaginea succesului promis. - .ivel de educatie mediu . recrutarea si traficarea persoanelor presupun abilitati de comunicare si de persuasiune ac!izitionate intr-o forma de educatie formala peste nivelul minim. &ajoritatea recrutorilor traficantilor sint absolventi de licee sau scoli profesionale, desi acest criteriu nu este unul general valabil4 in multe cazuri experienta de viata si, implicit, experienta in cadrul retelelor de crima organizata au contribuit substantial la (educarea) abilitatilor necesare. - /storic de abu* in familie . cercetarile psi!ologice confirma teoria conform careia abuzatorul a fost, la rindul sau, victima. intre caracteristicile abuzatorului se pot enumera" martor la manifestarile violente dintre parinti, victima a abuzurilor fizice si-sau emotionale in familie in perioada copilariei, stima de sine scazuta, minimalizarea propriilor responsabilitati, nevoia de a se impune si de a controla persoanele cu care intra in contact. - /nteligenta emotionala . termenul a fost introdus mai intii de scriitorul aniel 5oleman in 16674 inteligenta emotionala insa a fost subiectul multor cercetari din domeniul psi!ologiei cunoscind mai multe definitii, de la 8abilitatea de a procesa informatii cu caracter emotional ce includ in mod special perceptia, asimilarea, intelegerea si managementul emotiilor) (&a9er si Cobb, 2:::), la caracteristicile sugerate de psi!ologul avid Caruso in 2::;" (identificarea cu acuratete a emotiilor4 folosirea emotiilor in procesul cognitiv4 intelegerea cauzelor diferitelor tipuri de emotii4 acceptarea emotiilor cu scopul dobindirii semnificatiilor sentimentelor noastre) pina la (Capacitatea mentala innascuta ce ne ofera sensibilitatea emotionala si potentialul pentru invatarea abilitatilor de management al emotiilor cu scopul maximizarii sanselor de supravietuire ca specie) ('teve 0ein, 2::7). In contextul fenomenului traficului de persoane, inteligenta emotionala reprezinta o caracteristica intilnita in special in cazul recrutorilor care folosesc te!nici de manipulare mai subtile, sugerind abilitatea unei persoane de a empatiza cu ceilalti pentru a veni in intimpinarea nevoilor celor din urma, prin aceasta asigurindu-si atingerea scopului final"recrutarea. - 0ace parte dintr&o retea de traficanti . definitia traficului de persoane conform Protocolului de la Palermo (2:::) face referiri la un proces complex care necesita construirea unor relatii care sa faciliteze parcurgerea tuturor etapelor de la recrutare, transportare, vinzare, adapostire pina la exploatarea propriu zisa. Cu toate acestea, in special in tara de destinatie, recrutorul poate actiona de unul singur, folosindu-se de relatii ce nu tin neaparat de o structura organizata. - Manifesta comportament violent . acest tip de comportament este intilnit in special in cazul traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si fizice ca metoda de control, dar si ca metoda coercitiva (reala sau (anticipata)) in scopul obtinerii obedientei privind interdictiile impuse si comportamentele asteptate (ex. interdictia de a vorbi despre anumite subiecte cu clientii sau acceptarea

tuturor clientilor). - #ste foarte bine organi*at . desi in faza de recrutare poate da impresia ca accepta dreptul persoanei de a se razgindi, adaptindu-se la situatie, in realitate traficantul urmeaza un plan prestabilit, cu date si rute exacte, evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe ori anticipate sau combatute prin folosirea unor te!nici de manipulare (ex. daca persoana doreste sa amine data plecarii i se spune (acum ori niciodata)).

)aport al Departamentului de %tat al %1$ despre traficul de persoane din si in )omania


(22-:<-2::6) epartamentului de 'tat al '*A a publicat cel de-al noualea raport anual referitor la traficul de persoane. #aportul mentioneaza faptul ca #omania reprezinta o tara de tranzit si o destinatie pentru barbati, copii si femei traficati in scopuri de exploatare sexuala si munca silita.Conform publicatiei, romanii ajung, cel mai adesea, in Italia, 'pania, 5recia, Ce!ia sau 5ermania pentru prostitutie, cersetorie sau munci fortate. In 2::3, 6'2 dintre victimele din #omania au fost supuse la munca fortata, iar majoritatea au ajuns in tari de destinatie precum 'pania, Italia sau Cipru. #omania este de putine ori destinatie a rutelor de trafic de fiinte umane. '-au intregistrat cazuri de femei aduse din #epublica &oldova, Columbia sau =ranta si de barbati adusi din Congo sau 0onduras. #aportul noteaza ca in 2::3, procurorii au investigat 4'4 de cazuri de trafic de persoane, dublu fata de nivelul anului 2::>. Peste 3(( de persoane fost cercetate, reprezentand o mica scadere fata de anul precedent, dintre care au fost condamnate 125, mai putin decat in 2::>. Aproape 2( dintre acestia au primit condamnare cu suspendarea executarii pedepsei si nu au fost inc!isi. Cei mai multi traficanti (7<) au primit pedepse de zece ani de inc!isoare. ocumentul precizeaza totodata ca institutiile statului au ajutat 54( de victime sa primeasca asistenta pentru a depasi traumele suferite. Conform aceluiasi #aport, reorganizarea Agentiei Nationale impotriva traficului de persoane ($./TP, transferara, in martie, din subordinea &inisterului roman al Administratiei si Internelor in cadrul Inspectoratului 5eneral al Politiei #omane) ar putea afecta independenta si eficienta institutiei. e asemenea, potrivit epartamentului american de 'tat, 5uvernul roman nu indeplineste standardele minime pentru eliminarea prostitutiei, desi face eforturi in acest sens. Autorii raportului noteaza ca %xecutivul de la ?ucuresti a alocat, in 2::3, mai multe fonduri pentru @,5-urile care acorda asistenta victimelor traficului, acestea totalizand suma de 2!(.((( de dolari. epartamentul de 'tat al '*A apreciaza eforturile 5uvernului #omaniei pentru colaborarea cu @,5-urile de profil, cu omologii din Ce!ia si cu expertii @rganizatiei Internationale a &uncii (@I&). Pentru a descarca raportul, accesati" !ttp"--AAA.state.gov-g-tip-rls-tiprpt-2::6-index.!tm

Raportul anual privind Traficul de Persoane: Romania este tara de origine, de tranzit si de destinatie pentru barbati, femei si copii traficati pentru exploatare sexuala si munca fortata
de Alina Neagu HotNews.ro Miercuri, 17 iunie 2009, 14:01 Actualitate | Esenial

Romania este tara de origine, de tranzit si de destinatie pentru barbatii, femeile si copiii traficati in scopuri de exploatare sexuala si munca fortata, arata Raportul Anual privind Traficul de Persoane dat publicitatii de epartamentul de !tat din !"A. Potrivit raportului, tara noastra a depus eforturi, dar este clasata in grupul al doilea de tari #Tier $$%, care trebuie sa ramana in continuare anga&ate activ in combaterea acestui fenomen. Barbati, femei si c !ii din " mania sunt traficati catre #!ania, $talia, %recia, "e!ublica &e'a si %ermania in sc !uri de e(!l atare se(uala, cerset rie f rtata si munca f rtata in agricultura, c nstructii si sect rul de ser)icii* $n !lus, barbati si femei din " mania sunt traficati catre &i!ru, +landa, #l )acia, , l nia, , rtugalia, Belgia, -urcia, #uedia, .ngaria si /anemarca in sc !uri de e(!l atare se(uala si munca f rtata* "a! rtul arata ca cea mai mare !arte a )ictimel r identificate in 2000 1 293 1au f st traficate in sc !uri de munca f rtata*

4a randul ei, " mania este tara de destinatie !entru un numar mic de femei din M ld )a, & lumbia si 5ranta, traficate in sc !uri de !r stitutie f rtata si !entru un numar mic de barbati din "e!ublica /em cratica & ng si din 6 nduras, traficati in sc !uri de munca f rtata* , tri)it ra! rtului, %u)ernul " maniei nu inde!lineste intru t tul standardele minime in )ederea eliminarii traficului de fiinte umane, dar de!une, t tusi, ef rturi insemnate in acest sens* $n 2000, %u)ernul " maniei a crescut semnificati) cuantumul f nduril r al cate +N%1 uril r care fera asistenta )ictimel r, a facut !r grese n tabile in directi narea )ictimel r s!re asistenta de catre institutiile de a!licare a legii si a c ntinuat ef rturile de inf rmare a !ublicului, atat asu!ra traficului in sc !ul e(!l atarii se(uale, cat si asu!ra traficului in sc !ul muncii f rtate* - t data, %u)ernul a c lab rat strans cu institutii m l age de a!licare a legii din strainatate, ceea ce a dus la ani'ilarea mai mult r retele im! rtante de trafic de !ers ane* &u t ate acestea, numarul )ictimel r care au beneficiat de asistenta statului a sca7ut semnificati) in 2000* /esi 293 dintre )ictimele identificate au f st traficate in sc !uri de e(!l atare !rin munca, %u)ernul nu a reusit nici acum sa ra! rte7e luarea un r masuri am!le in )ederea c mbaterii traficului in sc !ul muncii f rtate, se mai arata in ra! rt* "ec mandari !entru " mania: 4uarea de masuri c ncertate in )ederea anc'etarii si !ede!sirii actiunil r de traficare in sc !ul muncii f rtate8 asigurarea accesului la asistenta finantata de %)ern !entru un numar mai mare de )ictime8 rgani7area de cursuri de instruire !entru 9udecat ri cu !ri)ire la tratarea )ictimel r traficului de !ers ane*

'ai multe anc(ete, mai putine condamnari in comparatie cu )**+

$n !eri ada care face biectul acestui ra! rt, " mania si1a c ntinuat ef rturile de a!licare a legii* $n 2000, aut ritatile au anc'etat 494 de n i ca7uri de trafic de fiinte umane, in c m!aratie cu 2:2 de ca7urie n i anc'etate in 2007* %u)ernul a trimis in 9udecata :29 de !ers ane !entru trafic de fiinte umane, in c m!aratie cu :90 de !ers ane trimise in 9udecata in 2007* $n cursul !eri adei care face biectul ra! rtului, " mania a inregistrat 12; de c ndamnari !entru infractiuni im!licand traficul de !ers ane, in scadere fata de cele 100 de c ndamnari inregistrate in 20078 102 dintre cei 12; de traficanti c ndamnati au e(ecutat !ede!se cu inc'is area, iar 19 traficanti au !rimit sentinte de inc'is are cu sus!endare si nu au f st incarcerati* - t in 2000, 40 de traficanti au !rimit !ede!se cu inc'is area intre 1 si ; ani, ;2 au f st !rimit !ede!se cu inc'is area intre ; si 10 ani, iar d i traficanti au f st c ndamnati la mai mult de 10 ani de inc'is are* Nu au f st ra! rtate ca7uri de im!licare a un r ficiali gu)ernamentali in acti)itati de trafic de !ers ane in !eri ada anali7ata in acest ra! rt*

Protectia victimelor

" mania a dat d )ada de ef rturi adec)ate !entru !r te9area si ac rdarea de asistenta )ictimelel r traficului de fiinte umane, mai arata ra! rtului /e!artamentului de #tat din #.A* $n 2000, %u)ernul a !us la dis! 7itie 270*000 de d lari !entru a s!ri9ini !atru +N%1uri care fera asistenta )ictimel r traficului de fiinte umane, c m!arati) cu cei 72*000 de d lari ac rdati in 2007* %u)ernul a ferit asistenta unui numar de :02 )ictime ale traficului de fiinte umane, mai !utine in c m!aratie cu cele 229 de )ictime care au !rimit asistenta in 2007* Alte 2:4 de )ictime au f st asistate !rin !r grame finantate de institutii n n1gu)ernamentale* $n 2000, %u)ernul a identificat 1*240 de )ictime ale traficului de !ers ane, in c m!aratie cu 1*222 de

)ictime identificate in 2007* #1au identificat cel !utin 249 de )ictime ale muncii f rtate si cel !utin 207 )ictime ale e(!l atarii se(uale* <ictimele au f st incura9ate sa !artici!e la anc'etele si !r cesele desc'ise im! tri)a traficantil r de fiinte umane im!licati in !r !riile ca7uri8 10;: de )ictime au sustinut aceste ef rturi de a!licare a legii in 2000* /esi, in general, dre!turile )ictimel r au f st res!ectate si acestea nu au f st !ede!site !entru actele c mise in tim! ce erau traficate, unii 9udecat ri au dem nstrat li!sa de res!ect fata de femeile ca7ute )ictime ale traficului in sc ! de e(!l atare se(uala, ceea ce le1a descura9at !e )ictime sa !artici!e la anc'ete si !r cese, se mai arata in ra! rt*

Reactia 'A,

Ministerul Afaceril r E(terne a!recia7a c !erarea cu aut ritatile #.A in c mbaterea acestui fen men si e(!rima s!eranta ca, in cursul anil r )iit ri actiunile aut ritatil r r mane ) r determina includerea tarii n astre in !rimul gru! de state* " mania este clasata, de camdata, in gru!ul al d ilea de tari =-ier $$>, ca stat care trebuie sa ramana anga9at acti) !entru c mbaterea eficienta a acestui fen men*