PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE

I: DATE PERSONALE
Numele și prenumele: C.A
Sexul: băeat
Data nașterii:
Data evaluării: 16.10.2023-17.10.2023
Vârsta: 4 ani 6luni
Domiciliul:s. Colicăuți
Grupa: medie

II: DATE ANAMNEZICE

Perioada prenatală: Sarcina a decurs normal, nu au existat complicații în timpul acestei
perioade.
Perioada perinatală: C.A a fost născut la termen, nu au apărut complicații.
Perioada postnatală: Până la vârsta de 3 ani și 2-3 luni, părinții nu au sesizat nici un fel de
întârziere în dezvoltarea coplilului. Un deficit semnificativ, comparativ cu copiii de vârsta sa,
a putut fi observat în momentul în care acesta a intrat la grădiniță, C.A. era mult mai hiper
activ decât aceștia, nu vorbea, refuza să fie atins, drept urmare părinții au început să-l o ducă
la mai mulți specialiști, câteva luni mai târziu aceasta a fost diagnosticată cu autism infantil.

III: DATE FAMILIALE

Structura și componența familiei: C.A.provine dintr-o familie legal constituită, formată din
3 membrii, fiind unicul copil al familiei. Atât mama cât și tatăl lucrează, acesta fiind tipic
dezvoltati.
Condiții materiale și de locuit: Conform rezultatelor menționate în dosarul anchetei sociale,
condițiile materiale și igenico-sanitare ale familiei sunt satisfăcătoare. Ei locuiesc în sat,
într-o casa proprie împreună cu parinții.
Atitudinea sau conduita părinților față de copil: Părinții copilului par preocupați de
creșterea și educația acestuia, se implică în procesul terapeutic și recuperativ-compensatoriu
al acestuia. C.A. până nu demult în nu a beneficiat de intervenție psihologică sau logopedică,
decât de cele puse la dispoziție în instituția de învățământ. Părinții par îngrițorați de copilul
lor.

2
 IV: ISTORICUL SUBIECTULUI

Diagnostic psihiatric: La vârsta de 4 ani i s-a pus diagnosticul psihiatric de autism infantil,
de către medicul psihiatru, conform criteriilor de diagnostic
Diagnostic psihologic: C.A. prezintă o inteligență sub medie, conform rezultatelor obținute
la ultima evaluare, și anume un coeficient I.Q. de 40;
Diagnostic psihomotor: motricitate grosieră bine dezvoltată, însă la nivelul motricității fine
prezintă deficite semnificative;
Diagnostic logopedic: În urma evaluărilor logopedice C.A. a fost diagnosticat cu retard în
dezvoltarea limbajului, auz fonematic deficitar;
Intervenții terapeutice: C.A. beneficiează de terapie psihologică, terapie recuperativ-
compensatorie, terapie logopedică, kinetoterapie.

V: PROBLEME CURENT
 Probleme de atriculație, ritm, fluență;
 Inteligibilitatea vorbirii scăzută;
 Probleme la nivel articulator;
 Vocabular lipsit (silabe,0-de cuvinte);
 Limbaj receptiv mai bine dezvoltat decât cel expresiv;
 Auz fonematic deficitar;
 Motricitate fină și grosieră deficitară;
 Nu are iniţiativa comunicării orale, decat daca este provocat de adulţi;

 Se concentrează greu ( 3- 5 minute), rămane foarte puţin implicat în sarcini, nu duce

la bun sfarsit activităţile decat cu supervizare;
 Memorie de scurtă durată, memorie de lucru deficitară;

VI: ABILITĂȚI

 Recunoaşte dar nu denumeşte obiecte (jucării, fructe, animale, evenimente şi

personaje care-i sunt familiare ;

 Nu răspunde la întrebările educatoarei şi ale copiilor nici printr-un cuvânt (doar la

insistenţe reproduce sunete simple);
 Reproduce onomatopeele împreună cu grupa de copii și individual;

3
VII: PLAN OPERAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR DE
COMUNICARE

Terapie recuperativ-compensatorie
 Obiectiv: Îmbunătățirea abilității de control a undelor respiratorii

Activități:

 Respirația non-verbală
Activități de educare a lungimii undei expiratorii și control inspir-expir, pornind de la
mișcări asociate cu întreg corpul;
-exerciții de mișcări ritmice pe dans (inspiri și faci o mișcare la stânga, expiri și te întorci spre
dreapta);
-exerciții de mișcări ale membrelor inferioare asociate cu controlul undelor respiratorii (ex.
faci doi pași la dreapta, te oprești și inspiri profund, apoi faci trei pași la stânga-timp în care
expiri profund );
-exerciții de mișcări ale membrelor superioare asociate cu controlul undelor respiratorii (bați
o dată din palme, te oprești și inspiri, apoi cât timp bat eu din palme vei încerca să mărești
lungimea expirației cât mai mult posibil);
- exerciții de control diafragmatic (în poziție de culcat cu o cărticică pe burtică, i se cere să își
miște burtica ca și cum ar imita niște valuri);
-exerciții de mișcare a unei bărcuțe de hărtie pe apă, stingerea flăcării unei lumânări, baloane
de săpun, cântarea la diverse instrumente muzicale;

 Respirația verbală
Activitățile vizează creșterea lungimii undei expiratorii și aocierea acesteia cu producerea
unor sunete.
-exerciții de pronunțare a vocalei ,,a” pe toată perioada unei expirații;
-exerciții de producere a onomatopeelor pe toată durata unei expirații;
-exerciții de producere a unor silabe, alternate pe lungimea unei unde expiratorii;
-exerciții de producere a unor cubinte, prelunjite la prima/ultima silabă pe durata lungimii
unei unde expiratorii;
-exerciții de pronunțare a cât mai multor cuvinte pe durata unei expirații;

4
  Obiectiv: Dezvoltarea nivelului de motricitate a aparatului fono-articulator

Activități:

-exerciții pentru antrenarea musculaturii feței:

-masaj;
-exerciții de umflare a obrajilor;
-exerciții pentru buze (imitarea mamei când se dă cu ruj, pupici, botic de maimuță, mișcări
stânga-dreapta);
-exerciții pentru limbă (imitarea ceasului, mișcări stânga-dreapta, sus-jos, imitarea pisicii
când bea lapte );
-exerciții pentru vălul palatin (gargară, bolborosirea într-un vas cu apă);

 Obiectiv: Dezvoltarea auzului fonematic

Activități:
Se va începe de la sunete, perechi de sunete, silabe, cuvinte monosilabice în relație de
paronimie. Doar în cazul în care nivelul copilului va permite se va trece la cuvinte bisilabice
sau plurisilabice.
-exerciții de identificare a unui sunet (ex. când auzi sunetul ,, b” caută imaginea, când auzi
sunetul ,,v” la fel) –exercițiile se pot particulariza în funcție de preferințele copilului-;
-exerciții cu serii de silabe paronimice cu p-b ,c-t,
-exerciții cu perechi de paronime monosilabice/bisilabice (ex. se prezintă copilului două
perechi de cuvinte paraonimice-rac și lac- i se cere să aleagă imaginea corespunzătoare
pentru fiecare cuvănt apoi să spună cuvântul);
-exerciții cu propoziții simple (terapeutul rostește o propoziție- Ana are un lac- copilul are
posibilitatea de a alege dintr-o serie de cartonașe imaginea corespunzătoare cuvântului lac);

5
  Obiectiv: Dezvoltarea vocabularului

Activități:

Toate exercițiile vor avea în vedere asocierea cuvântului cu forma exactă. Se vor evita
exercițiile bazate pe abstractizare. În plus se va urmări prioritizarea cuvintelor propuse spre
achiziție. Prioritate vor avea cele solicitate frecvent în mediul care se află, social și cele care
vizează autonomia personală.
Cadrele didactice și părinții au fost rugați să facă o listă de cuvinte, care ei consideră
că sunt foarte necesare pentru a lucra cu copilul eficient. Terapeutul va analiza acea listă și va
include doar acele cuvinte care se potrivesc cu cerințele și abilitățile copilului la acel
moment.
-exerciții de denumire a obiectelor concrete, familiare copilului;
-exerciții de formare de scurte propoziții cu obiectele și verbele familiare copilului, pornind
de la situații concrete;
-exerciții de potrivire a unei imagini cu obiectul concret (imaginea unei mingi cu o minge,
imaginea unei căni cu o cană- se vor da mai multe serii de imagini și cuvinte, dar și elemente
distractoare.)
-exerciții de selectare, potrivire și formare de cuvinte (ex. în fața copilului se pune un măr,
terapeutul spune: acesta este un măr, lângă măr așează un cartonaș, copilului i se cere să
selecteze din mai multe cartonașe doar acele cartonașe pe care este desenat măr);
-exerciții de numărare (ex. pe niște trepte se lipește împreună cu copilul etichete cu numere în
ordine crescătoare, copilul va urca pe fiecare treaptă spunând numărul corespunzător treptei.
Sau tot plecând de la etichetele lipite pe trepte, fiecare treaptă poate avea lipită pe ea o cerință
a unei sarcini: dă-mi marul,ș.a.
-exerciții de imitare de pe cartonașe (bate din palme, zâmbește, scrie, desenează);
-exerciții de încadrare, grupare a unor imagini în categoria potrivită (roșu, verde la culori;
câne, șoarece la animale; scaun, masa la mobilier );
-exerciții de grupare în funcție de culoare și mărime.
-exerciții de potrivire a imaginilor cu propoziții scurte (băiatul aleargă);

6
  Obiectiv: Îmbunătățirea abilităților gramaticale

Activități:
Se va porni de la cuvintele pe care copilul le cunoaște deja, îi sunt familiare și îi sunt
solicitate frecvent.
-exerciții de identificare a formelor pronominale ale pronumelui personal (cartonașe cu imagine-
băiat/ fată- și etichetarea drept ea/ el);
-exerciții de recunoaștere și utilizare în limbaj a prepozițiilor (se va porni prima dată de la setul
de imagini din PECS, apoi se va trece la situații concrete):
o se începe prin serii de exerciții care vizează propriul corp: pune măna pe masă,
pune mâna sub palma mea, pune mâna lângă cana galbenă, adu-mi umbrela de
lângă canapea;
o se continuă cu serii de exerciții care vizează schema corporală a altei persoane: unde
este acum măna mea? (pe, sub, lângă un anumit obiect concret);

o exerciții de încercuire a diferitelor obiecte în diferite poziții în funcție de cerință:

aratămi pisica care se află pe scaun, arată-mi cana de lângă
chiuvetă;

Chiar dacă aceste seturi de exerciții vizează procesul terapeutic, este esențial ca ele să fie
realizate de copil și acasă, împreună cu părinții. Părinții vor fi învățați cum să lucreze pe aceste
seturi de exerciții și ghidați în procesul terapeutic.
Procesul de dezvoltare a abilităților de comunicare va fi atent monitorizat, iar obiectivele vor fi
redefinite în funcție de cerințele și nevoile copilului. Menționez că o mare parte din materialul
folosit se va baza pe imagini, în plus, pentre a facilita o cât mai bună colaborare între terapeut și
copil se va utiliza în procesul terapeutic .